Decizia nr. 1567/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a) și b) din

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul Local al Comunei Belciugatele în Dosarul nr. 92/116/2009 (număr în format vechi 129/C/2009) al Tribunalului Călărași - Secția civilă și care face obiectul Dosarului nr. 2.394D/2009 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții că domnul Mihai Gurlui, în calitate de reprezentant al Consiliului Local al Comunei Belciugatele, a solicitat un nou termen de judecată, în vederea citării legale a tuturor părților, susținând că procedura de citare a fost viciată întrucât în componența comunei Belciugatele nu intră satul Valea Iazurilor, localitate menționată pe citație.

Având cuvântul cu privire la această cerere, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Deliberând, Curtea respinge cererea, apreciind că procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 2.494D/2009 și nr. 2.495D/2009 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , ridicată de Consiliul Local al Comunei Porumbești și de Consiliul Local al Comunei Sanislău în dosarele nr. 932/83/2009 și nr. 769/83/2009 ale Tribunalului Satu Mare - Secția comercială și contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților excepției de neconstituționalitate, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, observând identitatea parțială de obiect a acestor dosare, din oficiu, pune în discuție conexarea acestora.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 2.494D/2009 și nr. 2.495D/2009 la Dosarul nr. 2.394D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, precizând că, prin textele de lege criticate, legiuitorul a prevăzut o sancțiune pentru o situație de inactivitate prezumată, care nu contravine normelor constituționale invocate în motivarea excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 14 aprilie 2009 și 30 aprilie 2009, pronunțate în Dosarul nr. 92/116/2009 (număr în format vechi 129/C/2009) al Tribunalului Călărași - Secția civilă și în dosarele nr. 932/83/2009 și nr. 769/83/2009 ale Tribunalului Satu Mare - Secția comercială și contencios administrativ, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (1) lit. a) și b) din

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , respectiv art. 55 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din aceeași lege.

Excepțiile au fost ridicate de Consiliul Local al Comunei Belciugatele, Consiliul Local al Comunei Porumbești și de Consiliul Local al Comunei Sanislău în cauze având ca obiect dizolvarea acestor consilii locale.

În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate se susține, mai întâi, că textele de lege criticate contravin dispozițiilor art. 120 alin. (1) din Constituție care consacră principiul autonomiei locale, întrucât consiliul local, ca autoritate locală deliberativă, este singurul în măsură să aprecieze dacă și când să se întrunească în ședințe, în funcție de necesitățile și interesele comunității locale.

Se mai arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale deoarece aduc atingere egalității cetățenilor, întrucât dizolvarea de drept a consiliului local afectează mandatul fiecărui consilier local ales prin vot universal, în schimb, primarul și secretarul unității administrativ-teritoriale au tratament privilegiat, dându-li-se posibilitatea să sesizeze instanța de contencios administrativ cu privire la cazul prevăzut de

art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 215/2001 .

Se mai susține că prevederile art. 55 alin. (2) încalcă dreptul consilierilor locali de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor lor legitime. Se precizează că instanța poate aprecia că are doar un rol constatator pe situația de fapt privind neîntrunirea consiliului local timp de două luni consecutiv, fără a verifica și contextul legal general al funcționării administrației publice locale. În plus, în opinia autorilor excepției, se aduce o atingere dreptului la un proces echitabil, prin instituirea caracterului definitiv al soluției pronunțate de instanță.

Tribunalul Călărași - Secția civilă și Tribunalul Satu Mare - Secția comercială și contencios administrativ apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Precizează, în acest sens, că dispozițiile legale criticate sunt menite să transpună cerințele democrației, legiuitorul fiind cel care stabilește limitele în care consiliul local poate funcționa.

Avocatul Poporului, prin punctele de vedere comunicate, consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 55 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2) din

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare, care au următoarea redactare:

- Art. 55. - "(1) Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de drept:

a) în cazul în care acesta nu se întrunește timp de două luni consecutiv;

b) în cazul în care nu a adoptat în 3 ședințe ordinare consecutive nicio hotărâre (...).

(2) Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativteritoriale sau orice altă persoană interesată sesizează instanța de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanța analizează situația de fapt și se pronunță cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanței este definitivă și se comunică prefectului".

În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi din Legea fundamentală: art. 16 alin. (1) și (2) care consacră egalitatea în drepturi, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 care garantează accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 120 care instituie principiile de bază ale organizării administrației publice locale și art. 121 alin. (2) privind consiliile locale și primarii.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul de lege care enumeră condițiile în care consiliile locale se dizolvă de drept reprezintă o concretizare a dispozițiilor art. 121 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. De aceea, activitatea consiliilor locale trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Curtea Constituțională constată că principiul autonomiei locale, consacrat la nivel constituțional prin dispozițiile art. 120 alin. (1), nu justifică existența unei autonomii de decizie în afara acestui cadru legal, a cărui respectare este obligatorie.

În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea principiului egalității, Curtea constată că nu este întemeiată, deoarece autorii excepției au în vedere situații care nu pot fi comparate, anume situația consilierilor locali, care își pierd acest statut ca urmare a dizolvării consiliului local, și situația în care se află primarul și secretarul unității administrativ-teritoriale care au posibilitatea, conferită prin lege, de a sesiza instanța de contencios administrativ în vederea constatării dizolvării de drept a consiliului local. Or, este o regulă fundamentală a logicii formale aceea potrivit căreia poate fi comparat numai ceea ce este comparabil, în sensul că termenii unei comparații trebuie să aparțină aceleiași categorii. De aceea, o eventuală verificare a respectării egalității de tratament juridic se poate face numai cu privire la subiecte care se află în situații comparabile. De altfel, plecând de la această observație, Curtea Constituțională a statuat, prin

Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite.

Prin aceeași decizie, Plenul Curții Constituționale a reținut că accesul liber la justiție nu înseamnă că, în toate cauzele, trebuie să fie asigurat accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în fața instanțelor judecătorești în condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite. Din această perspectivă, Curtea constată că, în ceea ce privește excepția de față, nu se poate susține încălcarea dreptului la un proces echitabil, atâta vreme cât asupra dizolvării consiliului local se pronunță o instanță de judecată, formată din judecători independenți și imparțiali, în condiții de publicitate și contradictorialitate, pe baza probelor și a oricăror apărări pe care părțile sunt libere să le prezinte. Așadar, accesul la justiție al consilierilor locali este neîngrădit, ei având posibilitatea de a-și apăra interesele în cadrul procesului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 55 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul Local al Comunei Belciugatele în Dosarul nr. 92/116/2009 (număr în format vechi 129/C/2009) al Tribunalului Călărași - Secția civilă și de Consiliul Local al Comunei Porumbești și de Consiliul Local al Comunei Sanislău în dosarele nr. 932/83/2009 și, respectiv, nr. 769/83/2009 ale Tribunalului Satu Mare - Secția comercială și contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 noiembrie 2009.