Decizia nr. 96/1998

Curtea Constituțională a fost sesizată, la data de 13 mai 1998, de către 27 de senatori, și anume: Corneliu Turianu, Petru Caraman, Mihail Grama, Marin Nicolai, Valentin Corneliu Gabrielescu, Gheorghe Pavalascu, Șerban-Mati-Bujorel-Dinu Sandulescu, Petru Juravlea, Florin Bogdan, Teodor Campean, Mircea Ioan Popa, George Mihail Pruteanu, Nistor Badiceanu, Andreiu Oprea, Ioan Baras, Florin Buruiana, Nicolae Zavici, Ulm Nicolae Spineanu, Ioan Moisin, Rasvan Dobrescu, Menyhert Gabor Hajdu, Constantin Muller, Iosif Csapo, Gabor Kozsokar, Liviu Titus Pasca, Iuliu Lorinczi, și Laurentiu Ulici, în vederea declanșării controlului de constituționalitate în temeiul dispozițiilor art. 144 lit. a) și b) din Constituție.

Prin sesizare se solicită să se constate:

a) neconstituționalitatea dispozițiilor art. 87 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, potrivit cărora în numărul regulamentar cerut la stabilirea cvorumului nu se socotesc deputații sau senatorii care nu participa la lucrări pentru ca au primit de la Parlament o alta însărcinare sau pentru ca, fiind membri ai Guvernului, absenta lor de la lucrări "a fost determinata de exercitarea atribuțiilor funcției pe care o îndeplinesc". Se considera ca aceasta norma regulamentara contravine dispozițiilor art. 64 din Constituție, potrivit cărora "Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărâri și moțiuni în prezenta majoritatilor membrilor";

b) neconstituționalitatea votului exprimat la adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa în ședința comuna a Camerei Deputaților și Senatului din ziua de 5 mai 1998.

Obiecția de neconstituționalitate a fost trimisa Curții Constituționale de secretarul general al Senatului, prin adresa nr. 486 din 13 mai 1998, solicitând să se declanseze controlul de constituționalitate prevăzut la art. 144 lit. a) și b) din Constituție.

Întrucât procedura premergătoare și ulterioară dezbaterilor este diferita în cauzele care au ca obiect controlul constituționalității legilor față de cauzele care au ca obiect controlul constituționalității regulamentelor Parlamentului, s-a impus ca sesizarea să fie examinata în doua cauze distincte.

Obiectul prezentului dosar îl constituie controlul de constituționalitate a votului exprimat la adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa în ședința comuna a Camerei Deputaților și a Senatului din ziua de 5 mai 1998.

Prin obiecția de neconstituționalitate formulată se arata, în esenta, ca, prin aplicarea prevederilor neconstituționale ale art. 87 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, s-a ajuns la situația votării legii atacate "în absenta cvorumului impus de Constituție", indiferent ca legea conține reglementări de domeniul legii organice sau ordinare.

Se susține, în continuare, <<ca aditionand voturile exprimate "pentru" cu cele "contra" și abtinerile (111+116+3), rezultă ca la votare erau prezenți numai 230 de membri ai Parlamentului, deci cu 14 mai puțin decât cvorumul constituțional>>. Or, potrivit prevederilor Constituției, legile se adoptă "în prezenta majorității membrilor" și deci a numărului care participa efectiv la vot, fără a se lua în considerare, la stabilirea cvorumului, "numărul parlamentarilor invoiti, al celor care au semnat la intrarea în sala ori perpetua lor fluctuatie, mai exact, numărul celor care participa efectiv" la operațiunea de votare.

În conformitate cu dispozițiile art. 19 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, s-au solicitat puncte de vedere președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului asupra obiectiei de neconstituționalitate invocate.

Guvernul și-a exprimat punctul de vedere în sensul că prevederile art. 87 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, potrivit cărora, la stabilirea cvorumului ședințelor comune ale Camerelor Parlamentului, în numărul regulamentar nu se socotesc deputații sau senatorii care nu participa la lucrări pentru ca îndeplinesc însărcinări care împiedica prezenta lor la ședința, sunt neconstituționale, întrucât ele contravin dispozițiilor art. 64 din Constituție, conform cărora cele două Camere ale Parlamentului adopta legi în prezenta majorității membrilor. Rezultă ca "adoptarea în mod valabil a legilor" se face în prezenta efectivă a majorității membrilor Parlamentului. De aceea se considera ca diminuarea cvorumului stabilit de Constituție printr-o dispoziție regulamentara "apare ca nejustificată".

Cat privește adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa, se conchide ca aceasta "nu a fost votată cu respectarea cvorumului impus de "Constituție", urmând ca, în cadrul procedurii prevăzute la art. 145 din Constituție, legea să fie supusă reexaminarii Parlamentului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

având în vedere obiecția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, stenograma ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului din ziua de 5 mai 1998, în care s-au dezbătut și s-au supus votului Parlamentului textele în divergenta la proiectul Legii privind acordarea tichetelor de masa, raportate la prevederile art. 64 din Constituție și ale Legii nr. 47/1992, republicată, constata următoarele:

Curtea Constituțională, în temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata ca este competența să soluționeze sesizarea ce vizează neconstituționalitatea votului exprimat la adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa, sesizare care s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 144 lit. a) din Constituție și ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

În sesizare se susține ca, prin aplicarea dispozițiilor neconstituționale ale art. 87 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Legea privind acordarea tichetelor de masa a fost adoptată fără respectarea cvorumului legal, care este de 244 de senatori și deputați, întrucât au participat efectiv la vot numai 230 dintre aceștia și, pe cale de consecința, votul astfel exprimat este neconstitutional.

Cu privire la obiecția de neconstituționalitate formulată, Curtea constata, mai întâi, ca invocarea neconstitutionalitatii dispozițiilor art. 87 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, pentru a demonstra neconstituționalitatea votului exprimat la adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa, este nesemnificativa, deoarece cvorumul necesar pentru adoptarea legilor se stabilește nu pe baza dispozițiilor art. 87, ci potrivit dispozițiilor art. 39 din același regulament, care prevăd, în concordanta cu dispozițiile art. 64 din Constituție, ca "În toate cazurile în care Camera Deputaților și Senatul, în ședințe comune, adopta legi, hotărâri sau moțiuni, trebuie să fie prezenți cel puțin jumătate plus unul din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului.

Dacă în sala nu sunt prezenți cel puțin jumătate plus unul din numărul deputaților și senatorilor, președintele care conduce ședința comuna a celor două Camere amana votarea până la întrunirea cvorumului legal".

Cvorumul constituie o condiție prealabilă, care trebuie întrunită imediat înaintea votării, în scopul asigurării unei prezente semnificative a parlamentarilor la adoptarea legii. Conform dispozițiilor art. 64 din Constituție, legile se adoptă "în prezenta majorității membrilor". Deci cvorumul reprezintă condiția pentru întrunirea legală a Parlamentului în ședința sau, altfel spus, pentru ca o Camera să poată lucra.

Nu trebuie să se confunde cvorumul legal de ședința, care este o condiție de prezenta imediata înaintea votării, cu votul însuși, care are o alta semnificație, și anume a exprimarii atitudinii necesare pentru formarea majorității în vederea adoptării sau respingerii actului.

În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 4 din 11 ianuarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 13 ianuarie 1994.

În speta, întrucât autorii obiectiei de neconstituționalitate susțin ca Legea privind acordarea tichetelor de masa a fost adoptată fără respectarea cvorumului legal, Curtea urmează sa verifice legalitatea cvorumului în ședința Camerelor reunite din ziua de 5 ani 1998.

Din examinarea actelor existente la dosar și, în special, a stenogramei ședinței comune a celor două Camere ale Parlamentului din ziua de 5 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 69 din 15 mai 1998, rezultă ca președintele de ședința a verificat cvorumul la începerea ședinței, constatând ca sunt prezenți 245 de senatori și deputați.

Potrivit art. 64 din Constituție, care prevede că "cele două Camere ale Parlamentului adopta legi, hotărâri și moțiuni în prezenta majorității membrilor", rezultă ca, față de numărul total al deputaților și senatorilor, de 471, cvorumul legal de ședința este de 236 de parlamentari.

Întrucât cvorumul stabilit de președintele de ședința la începutul acesteia era de 245 de senatori și deputați, deci peste minimul necesar prevăzut de Constituție, și având în vedere ca, în timpul ședinței, președinții grupurilor parlamentare nu au cerut președintelui ședinței comune reverificarea întrunirii cvorumului, asa cum se prevede la art. 22 alin. 1 din regulament, se impune concluzia ca adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa s-a făcut cu respectarea cerințelor privitoare la cvorum, impuse de dispozițiile art. 64 din Constituție și ale art. 39 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Fața de cele arătate, Curtea constata ca obiecția de neconstituționalitate nu este intemeiata.

Autorii sesizării considera ca proba a lipsei cvorumului legal, în adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa, numărul voturilor exprimate: voturi "pentru", voturi "contra" și "abtineri", care este inferior cvorumului legal.

Aceasta obiectie nu poate fi acceptată, deoarece prin "prezenta majorității parlamentarilor" nu se înțelege numărul parlamentarilor care au participat la vot, ci numărul parlamentarilor efectiv prezenți. Or, este posibil ca, deși prezenți, unii parlamentari sa nu participe la vot. În Decizia Curții Constituționale nr. 4/1994, menționată mai sus, se arata ca, în raport cu obligațiile care le revin potrivit art. 66 alin. (1) din Constituție, datoria parlamentarilor este de a-și exprima poziția în problema supusă aprobării, fără echivoc, prin vot "pentru", "contra" sau "abtineri", aceasta reprezentând o exigenta a vieții parlamentare, un aspect al răspunderii parlamentarilor față de alegatori. "Nu înseamnă însă ca, în exercițiul liber al mandatului, parlamentarul nu poate adopta și o alta poziție, necuprinsă în regulament, prin abținerea de la exprimarea unei optiuni, cu toate ca este prezent în momentul votării." Acest mod de a concepe îndeplinirea obligațiilor de reprezentant al poporului, se arata, de asemenea, în decizie, nu poate avea nici un efect asupra validității votului și, cu atât mai mult, asupra constituționalității lui.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 64, ale art. 144 lit. a) și ale art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. A.a) ale art. 17, ale art. 18, ale art. 19 alin. (1) și ale art. 20 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constata ca Legea privind acordarea tichetelor de masa a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 64 din Constituție.

Decizia se comunică Președintelui României.

Deliberarea a avut loc la data de 30 iunie 1998 și la ea au participat: Ioan Muraru, președinte, Costica Bulai, Nicolae Popa, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu și Romul Petru Vonica, judecători.