Ordinul nr. 1379/1998

Anexa 1 INSTRUCȚIUNI

de aplicare a prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 70/1997

privind controlul fiscal*)

---------------

este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 30 august 1997.

1. Referitor la art. 21:

1.1. Dreptul material de a stabili diferențe de impozite și majorări de întârziere pentru neplata în termen a acestora, precum și de a constata contravenții și de a aplica amenzi și penalități pentru faptele a căror constatare și sancționare sunt, potrivit legii, de competența organelor fiscale, aparține acestor organe și acest drept se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în intervalul de timp stabilit de lege.

1.2. Data la care se naște acest drept este:

a) data la care a expirat termenul de depunere a declarației;

b) data ultimului termen legal de plată a impozitului, în cazul în care legea nu prevede obligația depunerii declarației;

c) data comunicării către contribuabili a impozitului stabilit de organele fiscale, în condițiile legii.

1.3. Termenele de prescripție, aflate în curs înaintea intrării în vigoare a

Ordonanței Guvernului nr. 70/1997 , se calculează și se împlinesc potrivit dispozițiilor legale cuprinse în actele normative aplicabile la data când au început să curgă.

1.4. Dreptul organelor fiscale de a constata contravenții și de a aplica amenzi și penalități pentru faptele a căror constatare și sancționare sunt, potrivit legii, de competența acestora se prescrie conform prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 70/1997

privind controlul fiscal.

1.5. În sensul prevederilor lit. a), declarația este orice document prin care contribuabilul declara impozitele datorate, conform prevederilor din legile fiscale speciale sau din alte reglementări privind procedura de întocmire și de depunere a declarațiilor fiscale.

1.6. Prevederile lit. b) sunt aplicabile în cazul impozitelor forfetare, taxelor de timbru și al impozitelor încasate prin stopaj la sursa, pentru care legea specială nu prevede obligația depunerii declarației.

1.7. În prevederile lit. c) se încadrează impozitele stabilite de organele fiscale în condițiile prevăzute de lege, respectiv impozitele stabilite prin estimare conform reglementărilor legale în vigoare, precum și cele pentru care legea specială prevede stabilirea debitului de către organul fiscal.

2. Referitor la art. 22:

2.1. Întreruperea șterge prescripția începută înainte de a se fi ivit împrejurarea care a produs-o.

După întrerupere începe să curgă o noua prescripție.

2.2. În cazul în care contribuabilul depune declarația fiscală după termenul legal de depunere a acesteia, prescripția, care a început să curgă conform art. 21 lit. a), se întrerupe, urmând ca de la data depunerii efective a declarației să curgă o noua prescripție.

2.3. În sensul prevederilor lit. d), acțiunile de control sunt atât cele desfășurate la sediul contribuabilului sau în orice alt loc stabilit de comun acord cu acesta, pe baza evidentelor contabile și a documentelor justificative, cat și cele desfășurate la sediul organului fiscal, pe baza documentelor și declarațiilor existente în dosarul fiscal al contribuabilului, inclusiv stabilirea, prin estimare, a diferențelor de impozite, conform reglementărilor legale.

Data comunicării către contribuabil a diferențelor de impozit stabilite de organele fiscale este:

a) data la care contribuabilul sau reprezentantul legal al acestuia semnează procesul-verbal de control;

b) data primirii de către contribuabil a scrisorii recomandate cu confirmare de primire, prin care organul fiscal transmite:

- procesul-verbal de control, în cazul în care contribuabilul sau reprezentantul sau legal a refuzat semnarea acestuia;

- înștiințarea pentru modificările intervenite cu ocazia aprobării procesului-verbal de control;

- documentul prin care organele fiscale comunică contribuabilului diferențele de impozite stabilite prin estimare.

3. Referitor la art. 23:

3.1. Curgerea termenului de prescripție este oprită pe timpul cat durează situațiile prevăzute de lege care împiedica organul fiscal sa stabilească diferențe de impozite.

3.2. După încetarea suspendării, prescripția își reia cursul, socotindu-se și timpul scurs înainte de suspendare.

În cazul în care, după încetarea suspendării și până la împlinirea termenului de prescripție, au rămas mai puțin de 6 luni, prescripția nu se va împlini înainte de expirarea unui termen de 6 luni, calculat de la încetarea cauzei de suspendare.

3.3. Prescripția se suspenda pe timpul cat contribuabilul se sustrage, cu rea-credința, de la efectuarea controlului fiscal prin: tăinuirea bunurilor sau a veniturilor impozabile, nedepunerea la organele fiscale a documentelor și evidentelor contabile sau prin orice alte acte sau fapte care împiedica desfășurarea controlului fiscal.

3.4. În cazul în care, cu ocazia efectuării controlului fiscal, inspectorul constata deficiente sau alte cauze care împiedica desfășurarea controlului și dispune măsuri pentru remedierea acestora, prescripția se suspenda pe timpul cat contribuabilul îndeplinește măsurile dispuse de acesta.

3.5. Suspendarea termenului de prescripție se face în baza documentului (proces-verbal) de control, nota de constatare) prin care organul fiscal constata existenta unuia dintre cazurile prevăzute de lege pentru suspendare.

4. Referitor la art. 25:

Termenul de prescripție de 10 ani este aplicabil în cazurile în care exista o hotărâre judecătorească definitivă care a stabilit existenta evaziunii fiscale.

-----------------