Anexa din 9 aprilie 2010

Secțiunea 1 PROGRAME NAȚIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ȘI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE

1.1.

FEBRĂ AFTOASĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pe tot teritoriul țării, la toate speciile domestice și sălbatice receptive.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă și menținerea sau schimbarea

statusului de sănătate a animalului

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinare clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care

Cazurile

suspecte

de

animale

După caz,

probele pot fi recoltate de

România este oficial liberă de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare.

domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.

Suspiciunea

se

va

notifica imediat ANSVSA.

medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite

în

cadrul

grupului

național de experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite febrei aftoase și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA în maxim 48 ore de la momentul recoltării conform instrucțiunilor date de către DSVSA in baza Ordinului președintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 402 din 15 iunie 2007.

Supravegherea virusologică

În caz de suspiciune clinică și/sau de laborator se execută la animalele domestice și sălbatice receptive incriminate conform Manualului

de

Diagnostic

al

OMSA/2009.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.

Diagnosticul de confirmare in FA se face prin izolare de virus sau prin punerea in evidenta a antigenului viral sau a acidului

nucleic din probe de sesut sau fluide

13

patologice, în conformitate cu prevederile

Manualului de diagnostic pentru teste și vaccinuri al OMSA/2009.

În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Planul de Contingență

pentru febra aftoasă

14

1.2.

TUBERCULOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate, precum și speciile sălbatice, susceptibile la infecția cu

Mycobacterium bovis .

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii,

să

raporteze

orice

caz

de

îmbolnăvire.

Supravegherea activă

A.În exploatații calificate necontaminate, pentru menținerea statusului turmei ca liber de TB:

în relație cu animalele suspecte, cum ar fi

Animalele neconcludente la TCS și/sau ElAs-yIFN se retestează.

Animalele neconcludente la două teste TCS

și/sau ElAs-yIFN sunt considerate pozitive.

Animalele pozitive la TCS și/sau ElAs- yIFN se elimină obligatoriu din exploatație prin tăiere de control în scop de diagnostic in max. 30 zile de la tuberculinare sau ex.serologic prin ElAs-yIFN .

1.

Tuberculinare intradermică prin TU o dată pe an la toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

2.

Animalele la care TU precizat la pct. 1, a dat rezultate neconcludente sau pozitive, se retestează la 42 zile prin TCS.

3.

În situații concrete, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a crește gradul de confidență al diagnosticului

1.

Controalele prin tuberculinare intradermică și/sau cele pentru răspuns imun mediat celular se planifică astfel încât să se execute cu cel puțin două săptămâni înaintea acțiunilor imunoprofilactice.

2.

La execuție se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.

3.

Se recomandă deparazitarea interna a animalelor supuse testarii cu 2 saptămâni inaintea testării.

4.

Se vor tuberculina și caprinele care

EIAs-yIFN

sunt crescute în exploatațiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secțiunii IX a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu amendamentele ulterioare).

B.

În

exploatații

calificate

necontaminate, în scopul certificării miúcărilor

de

animale

la

nivel

Costul

pentru

operațiunile

de

tuberculinare efectuate în exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor

5.

Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect.

6.

Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică sau pentru răspuns imun mediat celular:

a)

animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi:

(i)

dexametazona;

(ii)

hidrocortizon;

b)

animalele aflate în ultima lună de gestație și cele în primele 30 de zile după naștere;

c)

animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescență.

7.

Testarea animalelor se face în octombrie-noiembrie

15

național:

Cu excepția animalelor destinate direct către abator, tuberculinare intradermică prin TU la toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni, în cazul în care nu au fost testate în anul în curs, conform

procedurii

menționate

la

punctul A.

de animale, este suportat de către deținătorii de animale de animale.

C. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerț intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare:

Vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploatație calificată ca liberă de TB, iar ultima testare s-a

efectuat în ultimele 30 de zile care preced plecarea din centrul de colectare;

Costul pentru operațiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare și/sau exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale, este suportat de către deținătorii de animale de animale.

D. În exploatații suspecte de contaminare:

În urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele testelor menționate la litera A, în abator sau laborator

statutul de necontaminata.

Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației.

E. Tăierea de control a animalelor pozitive la tuberculinare sau serologic

1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevă obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

a) limfonodurile capului: retrofaringiene stâng și drept, mandibulare

stâng și drept, parotidiene stâng și drept;

1.

Până la clarificarea situației epidemiologice, se interzice orice fel de miscare a bovinelor, furajelor, conform legislației în vigoare.

2.

Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator și laborator exploatația își recapată

16

și drept, mediastinale anterior și posterior;

Monitorul Oficial nr. 961 din 31 octombrie 2005, Ordinul președintelui ANSVSA nr.

b)

limfonodurile traheobronhice stâng

c)

limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei;

d)

porțiuni de țesuturi și organe pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară;

2.

Prin grija medicului oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice, pulmonare se ambalează separat și tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate se ambalează de asemenea separat.

3.

Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face prin coroborarea rezultatelor examenelor anatomopatologice, histopatologice, bacterioscopice, bacteriologice și/sau PCR cand este cazul .

4.

Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

5.

Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri nationale de eradicare accelerata a brucelozei, tuberculozei si leucozei enzootice bovine, publicat în :

17

105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce masuri nationale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei si leucozei bovine, publicat în: Monitorul Oficial nr. 964 din 31 octombrie 2005, Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate a animalelor ce afecteaza comertul intracomunitar cu animale din speciile bovine si suine, publicat în Monitorul Oficial nr. 289 din 30 martie 2006, cu modificările și completările

ulterioare.

F. În exploatații contaminate:

bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile

a)

Se consideră exploatație contaminată, acea exploatație în care bovinele care au fost testate și care au reacționat pozitiv la testul alergic au fost eliminate, iar examenul de abator și laborator au confirmat tuberculoza.

b)

Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploatație sunt supuse testării oficiale pentru tuberculoză de două ori la interval de 6 luni.

c)

Orice bovină nou introdusă în efectiv înainte de finalizarea testărilor menționate la litera b), va fi la rândul său testată de două ori la un interval de 6 luni.

d)

măsurile aplicate pentru controlul

1.

Este interzisă menținerea animalelor pozitive în efectiv.

2.

Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză.

3.

Este interzisă livrarea animalelor pozitive sau a celor din exploatațiile suspecte sau contaminate către alte exploatații.

4.

Statutul turmei devine liber de tuberculoză bovină după efectuarea celor două teste la interval de 6 luni, cu rezultate negative și aplicarea măsurilor de stingere a focarului, conform legislației.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul și responsabilitatea medicului oficial zonal.

1.

După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația împreună cu medicul veterinar concesionar, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de asanare.

2.

Medicul veterinar oficial comunică în scris deținătorului de animale restricțiile privind circulația animalelor și condițiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.

3.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru

18

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.

monitorizarea cazurilor reagente și implementarea tuturor măsurilor de eradicare a bolii.

cadrul IDSA.

G. Inspecția în abator a animalelor vii

Inspecția oficială ante mortem și post mortem se efectuează în mod curent și obligatoriu, conform procedurilor la

abator.

Examinarea animalelor vii se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari

oficiali.

H. Inspecția cărnii și a organelor

1. În cazul animalelor care au reacționat pozitiv la testele alergice și/sau imunologice, la care după tăiere prin inspecția post mortem nu se constată leziuni,

se vor recolta următoarele limfonoduri:

Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

4.

Bovinele cu rezultat pozitiv la TU și/sau TCS se elimină pentru tăiere în abator, în vederea efectuării examenului de abator precum și a examenului morfopatologic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată, metoda PAS sau metoda AA-PAS, alte metode pentru diagnostic diferențial față de alte boli granulomatoase, după caz și a examenului bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului.

5.

Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului.

6.

Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR din

19

2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se recoltează probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se

recoltează numai limfonoduri cu leziuni.

a)

submaxilare, retrofaringiene, bronhice;

b)

mediastinale, eventual și limfocentrii mezenterici, dacă sunt măriți în volum, portale și retromamare.

20

1.3.

LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de

îmbolnăvire.

Supravegherea activă

Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploatații trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu

modificările și completările ulterioare.

A.În exploatații non profesionale situate în localități în care boala nu a fost diagnosticată în ultimii trei ani, pentru

stabilirea sau menținerea statusului

1.Testele ELISA pe probele de sânge provenite din localități în care boala nu a fost diagnosticată in ultimii trei ani se

efectuează pe pooluri

de 10 probe

Probele de sânge de la animalele din exploatațiile nonprofesionale sunt recoltate de catre medicul veterinar de

liberă practică împuternicit.

turmei ca liber de LEB:

Supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploatatiile nonprofesionale se realizeaza prin ELISA, o dată pe an, la:

conform instrucțiunilor trusei de diagnostic.

2. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză.

B.În localitățile în care LEB a fost diagnosticată în ultimii 3 ani in exploatatiile nonprofesionale:

Supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploatatiile nonprofesionale se realizeaza prin ELISA, o dată pe an, la:

Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge provenite din localități în care boala a fost diagnosticată în ultimii trei ani.

Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză.

B.În exploatații comerciale cu producție de lapte înregistrate/autorizate, pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de LEB: supravegherea serologică la bovine, bubaline se realizeaza prin ELISA, o dată pe an, la:

Probele de sânge de la animalele din exploatațiile comerciale sunt recoltate de catre medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

a)

taurii și bivolii de reproducție autorizați;

b)

toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză;

a)

taurii și bivolii de reproducție autorizați;

b)

toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză;

a)

taurii și bivolii de reproducție autorizați;

b)

toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni;

1.

Testele ELISA pe probele de sânge provenite din exploatații comerciale în care boala nu a fost diagnosticată în ultimii trei ani se efectuează individual sau pe pooluri de 10 probe, conform instrucțiunilor trusei de diagnostic.

2.

Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge provenite din exploatații comerciale în care boala a fost diagnosticată în ultimii trei ani.

21

Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză.

C. În exploatații suspecte de contaminare:

În situația în care se evidențiază rezultate pozitive la testele ELISA.

1. Animalele din exploatația cu rezultat pozitiv la testul ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID.

3.Confirmarea și declararea bolii se face dacă un animal a reacționat pozitiv la examenul serologic prin ID. Dacă există neconcordanță între ELISA pozitiv și ID negativ, confirmarea se face prin recoltare sange si examen ID după 30 zile de la prima recoltare.

4.Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la

IDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR.

D.În exploatații contaminate supuse asanării prin extracție:

Toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 12 luni, se testează de 2 ori pe an, la un interval de timp de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni.

sub supravegherea autorităților veterinare. DSVSA poate acorda o

1.

Exploatațiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, se consideră contaminate și intră în regim de asanare prin extracție. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză.

2.

Vițeii proveniți de la vaci reacționate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare

22

derogare de la obligativitatea tăierii vițelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare și înainte de a fi supt colostru. În acest caz, vițelul trebuie ca după identificare, să rămână în exploatație până la vârsta de 24 luni și să fie testat în concordanță cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.

animalului pozitiv și ai oricăror descendenți ai acestuia;

3.

Exploatațiile aflate în asanare prin extracție devin libere de LEB dacă:

a)

animalul reacționat pozitiv părăsește efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităților sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor; la fel se vor dirija și vițeii proveniți din vaci infectate, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare;

b)

toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacționat negativ la 2 testări serologice, realizate conform lit. A pct.3 cap. II din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 61\2006, cu modificările și completările ulterioare, la cel puțin 3 luni după eliminarea din efectiv a

23

c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că investigațiile de laborator au fost negative și au fost aplicate măsurile stabilite la pct. 10 lit. b);

E.În exploatații contaminate supuse asanării totale:

Bovinele din exploatațiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai

examinează

serologic,

urmând

procedura de lichidare a efectivului;

F. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerț intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare:

Vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploatație de origine calificată ca liberă de LEB, ca urmare a rezultatelor negative obținute asupra

animalelor peste 12 luni.

În cazul în care este necesară testarea animalelor în perioada în care acestea se află în centrul de colectare, probele se recoltează de catre medicul veterinar oficial.

G. Tăierea de control a animalelor pozitive LEB

de LEB,

se examinează serologic la

1.

De la animale reagente, sau cele la care prin examenul de laborator se evidențiază modificări cu aspect hiperplazic, se recoltează probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/ Pappenheim sau metoda Lillie- Pasternack, după caz.

2.

În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea

24

LSVSA, toate animalele din exploatația din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.

modificările și completările ulterioare

3.

Destinația cărnii și a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabilește de medicul veterinar de abator

4.

Se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu

25

1.4.

PESTA PORCINĂ AFRICANĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării, la toate porcinele domestice din ferme sau crescute în libertate precum și mistreți.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte.

Responsabilitatea supravegherii pasive revine și autorităților competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine

animală, a animalelor de companie

susceptibile, a alimentelor din bagajele

călătorilor

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană.

Pe tot teritoriul țării, la toate speciile domestice și sălbatice receptive.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de

sănătate a animalului.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Examinare clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Se face în unități în care au fost introduse animale noi, la plecarea animalelor spre abator și la sosirea în abator.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană, dar implementează un program de supraveghere activă pentru pesta porcină clasică

1.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Se va notifica imediat ANSVSA.

2.

Toate probele provenite de la cazurile suspecte de pestă porcină clasică,

1.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

2.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA sau în cazul testelor serologice, la laboratoarele aprobate de acesta.

3.

Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr.25/2008 pentru aprobarea

26

testate negativ pentru această boală, vor fi testate obligatoriu și pentru pesta porcină africană

Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare și transport al probelor destinate examenului de laborator în domeniul sănătății animalelor publicat în M.O.nr.341/2 mai 2008

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, publicat în M.O. nr.699/14 octombrie

2008

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc.

Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la

ANSVSA

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave sau moarte, ce prezintă semne clinice sau morfopatologice ce pot fi atribuite PPA și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala.

La mistreți testarea se face pe probe de ser sau lichid toracoabdominal prelevate de la mistreți găsiți morți concomitent cu probele prelevate pentru pesta porcină clasică.

27

Supravegherea virusologică

Se face prin PCR pe probe de ser sau lichid toracoabdominal, organe, prelevate de la mistreți găsiți morți la care IFD a prezentat rezultat pozitiv sau dubios; Se face pe probe prelevate de la porcinele domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică la care testele de

laborator pentru pesta porcină clasică au fost negative.

28

1.5.

BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării, la toate păsările domestice sau sălbatice susceptibile de îmbolnăvire.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, a parcurilor și rezervațiilor naturale, grădinilor zoologice, târgurilor și piețelor de animale vii, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte. Responsabilitatea supravegherii pasive revine și autorităților competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de păsări și ouă sau a păsărilor ca

animale de companie.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care

România aplică o politică de vaccinare obligatorie.

1.Cazurile suspecte de păsări

domestice sau sălbatice care, prezintă simptomatologia sau leziunile

specifice bolii și în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.

b)Planului de contingență al României pentru boala de Newcastle, aprobat anual prin Decizia Comisiei Europene nr. 24/2007/CE, pentru aprobarea planurilor de contingență pentru influență aviară și pesudopesta aviară. c)Manualului Operațional pentru Boala de Newcastle.

2.

LNR din cadrul IDSA întocmește lista laboratoarelor județene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiționarea, expedierea și graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR

3.

Procedurile de testare și măsurile aplicabile în caz de suspiciune sau confirmare a bolii, sunt precizate în: a)Ordinului președintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 19 iulie 2006;

29

Supravegherea serologică

Are valoare limitată în cazul aplicării

programelor de vaccinare contra ND

Testarea imunității postvaccinale

În exploatațiile nonprofesionale, pe o rază de 10 km în jurul fermelor comerciale de pasari înregistrate/autorizate, se efectuează verificarea imunității postvaccinale, prin recoltarea randomizată a 10 probe de sange pe localitate și după fiecare

vaccinare.

Notele de însoțire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunității postvaccinale, trebuie să menționeze:

Probele trebuie să fie individualizate cât mai explicit

Prelevarea probelor se face sub responsabilitatea medicului veterinar oficial

În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunității postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol.

serie

Supravegherea virusologică Pentru confirmarea diagnosticului

"normale" în exploatațiile legate epidemiologic de un focar

Pasările santinelă în exploatațiile înregistrate/autorizate.

Programul de supraveghere cu păsări santinelă este stabilit la cererea fermierului ca parte a programului de autocontrol.

DSVSA și fermierul vor stabili de

comun acord locul unde vor fi plasate

Probele se recoltează sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar testele vor fi suportate de la bugetul de stat.

În situația în care, deținătorul

stabilește ca măsură de autocontrol

a)

categoria de vârstă a păsărilor;

b)

vaccinul folosit;

c)

data vaccinării;

a)

În exploatațiile de reproducție și selecție, precum și în cele de găini ouă consum, după vaccinarea a 2-a și a 4-a, la fiecare serie;

b)

În exploatațiile de pui de carne, după vârsta de 28 de zile, la fiecare

a)

pentru monitorizarea populațiilor cu risc;

b)

confirmarea suspiciunilor clinice;

c)

în urma rezultatelor serologice pozitive în cazul populațiilor nevaccinate sau păsări santinelă;

d)

testarea mortalității zilnice

30

păsările santinelă în cadrul fiecărui lot supus supravegherii. Păsările santinelă vor fi identificate (inel). Vor fi precizate de comun acord, numărul de păsări santinelă, frecvența controalelor și a testelor.

Păsările santinelă trebuie să fie în contact strâns cu efectivul aflat sub supraveghere și trebuie să fie ținute sub observație permanentă pentru a identifica orice evidențiere clinică a ND sau a altei boli. In cazul în care nu se evidențiază semne clinice la păsările santinelă, acestea vor fi totuși testate serologic și virusologic, randomizat, după un program stabilit de medicul oficial.

Apariția cazurilor clinice sau a

testelor pozitive serologic sau virusologic în cazul păsărilor santinelă denotă circulația virusului în exploatație dar în cazul în care păsările țintă vaccinate rămân sănătoase, având asigurată protecția imunologică, nu se declară focar.

Notificarea diagnosticului va avea în acest caz, precizările necesare. Se va dispune o anchetă epidemiologică care va identifica sursa virusului și se vor aplica măsuri corespunzătoare de

protecție.

programul se supraveghere cu păsări santinelă, nu mai are obligațiea de a realiza autocontrolul prin verificarea imunității postvaccinale.

31

32

1.6.

BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Boala veziculoasă a porcului este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate

și fizice a fiecărui lot importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OMSA la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere

a mișcării.

Supravagherea activă

Statele europene nu efectuează supraveghere serologică în cazul SV în perioade de liniște epidemiologică.

Nu există prevederi în legislația europeană și OMSA privind țintele de testare în cazul bolii veziculoase a

porcului.

În perioada de incubație, animalele domestice și sălbatice nou introduse pe teritoriul României

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.

Examinări anatomoclinice și necropsice în cazul animalelor moarte sau sacrificate de urgență.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor și măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care transpune în legislația națională Directiva Consiliului 92/119/EEC.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii

Se aplică măsurile de supraveghere profilaxie și control comunitare.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de

experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică

Reagenții necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procurați o dată cu animalele importate din țări de pe continente contaminate; această obligație revine importatorului

de animale, întrucât de la laboratoarele

33

de referință din Europa, nu se pot

procura acești reagenți.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de

referință

naționale

și/sau

internaționale și sunt plătite de către DSVSA.

34

1.7.

STOMATITA VEZICULOASĂ

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Supravegherea pasivă

Stomatita veziculoasă este o boală notificabilă pe teritoriul României. Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate

și fizice a fiecărui lot importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de

îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OMSA la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere

a mișcării.

Supravagherea activă

Statele europene nu efectuează supraveghere serologică în cazul SV în perioade de liniște epidemiologică.

Nu există prevederi în legislația europeană și OMSA privind țintele de

testare în cazul stomatitei veziculoase.

În perioada de incubație, animalele domestice și sălbatice nou introduse pe teritoriul României

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.

Examinări anatomoclinice și necropsice în cazul animalelor moarte sau sacrificate de urgență.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările și completările ulterioare.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii

Se aplică măsurile de supraveghere profilaxie și control comunitare.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de

experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică

Reagenții necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procurați o dată cu animalele importate din țări de pe continente contaminate; această obligație revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele

de referință din Europa, nu se pot procura acești reagenți.

35

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de

referință

naționale

și/sau

internaționale și sunt plătite de către DSVSA.

36

1.8.

AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz

de îmbolnăvire.

Supravegherea activă

Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

confirmarea la LNR din cadrul IDSA

3. LSVSA au obligația de a trimite la LNR

din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella

izolate, în vederea tipizării, serologice, fagice,

genotipizare și a monitorizării

antibiorezistenței.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit .

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și

37

1.9.

PESTA BOVINĂ (RINDERPEST)

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pesta bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate

și fizice a fiecărui lot importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau

tăiate în perioada de carantină.

România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat

ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de

experți, la ANSVSA

Supraveghere morfopatologică:

în caz de suspiciune sau apariție a bolii.

Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de țesut prelevat de la baza limbii și din pleaopa

a III-a.

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice și

clinice nu exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale

și sunt plătite de către DSVSA

38

39

1.10.

PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pesta micilor rumegătoare este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate și fizice a fiecărui lot

importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau

tăiate în perioada de carantină.

România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.

Suspiciunea se va notifica imediat

ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de

experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice și

clinice nu exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale și sunt plătite de către

DSVSA

40

41

1.11.

PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1.Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care

România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiții de liniște epidemiologică.

Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau

tăiate în perioada de așteptare.

2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice și microbiologice .

Animalele cu reacții serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic și sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv și care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal și lichid pleural recoltat prin puncție aseptică, pentru examen bacteriologic, care se efectuează

pentru confirmare la IDSA.

3. Clinică, în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere

și prevederile legislației comunitare.

4. În abatoare: inspecția de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.

De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural și țesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în

vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă

42

1.12.

VARIOLA OVINĂ ȘI CAPRINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1.Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără

aplicarea unui program de vaccinare

2. Clinică: în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Nu exista manual de diagnostic in

domeniu.

3. Morfopatologică si virusologica: în caz de suspiciune a bolii.

Efectuarea de examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, pentru punerea în evidență a incluziunilor specifice pe probe de material biopsic, piele cu leziuni fixat,

în formol.

1.13.

PESTA AFRICANĂ A CALULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care

România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

pentru

examene

virusologice

de

1.

Serologică si virusologica in caz de suspiciune ;

2.

se testează 0,5% din

animalele

1.

Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar

provenite din comerț intracomunitar, dar nu mai puțin de 2 probe pe lot;

3. se testeaza toate animalele din import tari terte.

diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referință și sunt plătite de către DSVSA.

2. În cazul apariției de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control și combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile legislației comunitare în

vigoare.

4.Clinică prin inspecție

în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare.

1. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, se aplică conform prevederilor

legislației comunitare.

43

1.14.

BOALA AUJESZKY

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Inspecția planificată pentru efectivele de porcine libere de infecție: în unitățile desemnate a efectua carantină

pentru animalele nou introduse.

Serologică (ELISA gE):

a) la 5% din animalele de reproducție din

exploatațiile

autorizate

de

Probele de sânge se recoltează de la

porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.

porcine,

care

nu

vaccineaza

sau

vaccineaza cu vaccin marker- o data pe an.

În caz de suspiciune de boală se efectuează examene morfopatologice , virusologice, și după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent pentru boala lui Aujeszkzy (met. HEA, met. Mann) si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (metoda HE, test rapid) la LNR din IDSA.

44

1.15.

PARATUBERCULOZA

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

I. La taurine și bubaline

A. În exploatații indemne:

pe an pe aceleași probe recoltate pentru LEB;

1. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru leucoza enzootică .

1.

Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de absorbție, astfel:

a)

toți taurii și bivolii de reproducție la autorizare și de 2 ori pe an, în trimestrele II și IV;

b)

5% din vacile, bivolițele, junincile și vițelele din exploatațiile pentru reproducție și producție de lapte, odată

Confirmare : ex.bacteriologic si bacterioscopic pozitiv.

B. În exploatații suspecte de

contaminare cu paratuberculoză.

1.Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele exploatații în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic și/sau alergic.

Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceștia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru

paratuberculoză.

2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două

ori pe an la examene serologice

1. La animalele pozitive serologic

și/sau alergic se execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe raclat de

c)

toate bovinele cu reacții pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la TCS, se controlează prin examen serologic și bacterioscopic pe probe de fecale;

d)

toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin test alergic TCS cu PPD bovin și PPD aviar și PPD-J, serologic, morfopatologic și bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe.

2.

Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac sacrificări în scop de diagnostic fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic și/sau alergice pozitive, de la care se prelevează porțiuni de ileon terminal 25 – 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni și limfocentrii mezenterici aferenți, care se examinează morfopatologic, necropsic, metoda Ziehl-Neelsen și bacteriologic.

3.

Confirmarea bolii se realizează prin examene bacteriologice și morfopatologice, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată pe secțiuni de țesuturi.

45

ELISA pe seruri absorbite și alergic TCS cu PPD-bovin, paratuberculină PPD și/sau IPD aviar.

mucoasă rectală, iar la animalele abatorizate, examen morfopatologic și bacterioscopic pe probe de organe.

% din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploatații indemne de

paratuberculoză.

C. În exploatații contaminate

Animalele pozitive bacterioscopic, serologic și/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru

examene complexe de laborator.

II. La ovine și caprine domestice

A. În exploatații indemne, cu antecedente sau suspecte de boală.

1.Supravegherea prin examene serologice prin ELISA cu faza de absorbție, a ovinelor și caprinelor în

vârstă de peste 12 luni:

1. Examenele de laborator se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru examenul pentru B.Melitensis.

2.

Declararea oficiala a paratuberculozei, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploatație, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic,bacteriologic Prin metoda ZN.

3.

Atunci când într-un interval de cel puțin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive și reagente nu depășește 5

46

an;

2. Pentru animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe, se testeză un procent de 1% din animale.

1.Animalele cu semne clinice, suspecte și/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacterioscopic pe probe de fecale și prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl- Neelsen modificată și bacterioscopic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost tăiate.

Declararea bolii se face cand examenele pozitive au fost confirmate prin buletin de analiza(pozitiv

morfopatologic și bacteriologic-pe fecale sau organe.)

B. În exploatații contaminate

Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecție depășește 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracție. În cazul asanarii prin extracție, se testează serologic tot efectivul din exploatație. Animalele pozitive

serologic și bacterioscopic se elimină din efectiv, prin abatorizare.

La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic,

Se efectuează examene morfopatologice necropsice, metoda

a)

berbecii și țapii de reproductie de două ori pe an ;

b)

2,5% din oile și caprele de reproducție din exploatatii comerciale autorizate sanitar veterinar, o dată pe

47

bacterioscopic și histopatologic.

HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată

și bacterioscopice.

III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate și semicaptivitate din rezervații naturale, parcuri, grădini

zoologice.

Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice și histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum și a celor vânate sau moarte în rezervații naturale,

animalelor crescute în captivitate.

1.

Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată și bacterioscopice.

2.

Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acțiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul

48

1.16.

BRUCELOZA LA BOVINE

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Supravegherea pasivă

Bruceloza bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

Supravegherea pasivă este esențială,

mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive,

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

inclusiv a celor provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate și fizice a fiecărui lot

importat.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere

a mișcării.

Supravegherea activă

A.În exploatații non profesionale,

pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de boală:

Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizeaza prin Rose Bengal la:

vârstă de peste 12, o dată pe an;

Cazurile pozitive, suspecte și neconcludente se examinează și prin RFC , iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă,

lichide fetale, precum și probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după avort.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

B.În exploatații comerciale cu producție de lapte autorizate, pentru stabilirea sau menținerea statusului

turmei ca liber de boală:

Supravegherea serologică la bovine și

bubaline

se

realizeaza

prin

Rose

a)

taurii și bivolii de reproducție autorizați o dată pe an;

b)

toate taurinele și bubalinele în

49

Bengal la toate taurinele și bubalinele

în vârstă de peste 12, o dată pe an;

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum și probe de ser

sanguin la 14 - 21 zile după avort.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

C.În exploatații comerciale cu producție de lapte autorizate, suspecte de contaminare:

Probele pozitive la testul cu Rose Bengal se confirma prin RFC.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar

oficial.

D. În exploatații contaminate:

In cazul in care o exploatatie a fost diagnosticata pozitiv, animalele diagnosticate negativ nu vor iesi din exploatatie timp de min. 42 zile de la eliminarea celor pozitive cu excepția celor destinate sacrificării.

Exploatatia isi recapata statutul

conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr.61/2006.

Medici veterinari de liberă practică și medici veterinari oficiali.

E.Pentru animalele provenite din comerț intracomunitar sau import din tari terte se testează, randomizat, un procent de 1% din efectiv, dar nu

mai puțin de 5 probe pe lot .

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.

F. Supraveghere bacteriologică și serologică obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic la

toate animalele vânate

50

51

1.17.

BRUCELOZA LA OVINE Șl CAPRINE respectiv Infecția cu Brucella melitensis

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Conform Deciziei 2007/399/CE de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoașterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză ( B. melitensis ) și a Deciziei 2003/467/CE privind recunoașterea oficială a

statutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină, România a fost recunoscută oficial ca țară oficial indemnă

de

bruceloză

Brucella.

melitensis.

Pe tot teritoriul țării.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere

a mișcării.

Supravegherea activă

Supraveghere serologică o dată pe an a ovinelor si caprinelor in varsta de peste 6 luni astfel:

Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal.

Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA atunci cand exista buletin de analiza eliberat de LSV cu

rezultat pozitiv (test RFC ).

Medicul veterinar de libera practică împuternicit.

a)

5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate;

b)

5% din efectivele de caprine

existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate;

În cazul în care 5% din probele testate (localitate sau ferma înregistrată/autorizată sanitar - veterinar) sunt serologic pozitive se aplică prevederile din Anexa C a Directivei Consiliului 91/68/CEE privind condițiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine și caprine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 46 din 19 februarie 1991.

Animalele cu rezultat pozitiv în RFC se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploatație se supraveghează serologic trimestrial prin Rose Bengal iar probele pozitive se

retesteaza prin RFC.

Se

încadrează

în

programul

de

Medicul veterinar de libera practică

supraveghere:

împuternicit.

a). Toți avortonii proveniți de la caprine

și ovine;

b) Animalele care prezintă manifestări

clinice

ce conduc la suspicionarea

infecției;

c) Probele provenite de la carcase cu

leziuni suspecte de bruceloză;

d) Rumegătoarele sălbatice crescute în

captivitate

și

semicaptivitate,

din

rezervațiile naturale, parcuri, grădini

zoologice.

c)

5% din efectivele de ovine existente în exploatațiile comerciale;

d)

5% din efectivele de caprine existente în exploatațiile comerciale.

52

Pentru animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează un procent de 1% din animale.

Probele se prelevează sub responsabilitatea medicului oficial.

53

1.18.

BRUCELOZA LA OVINE, respectiv Infecția cu Brucella ovis

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de

îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere

a mișcării.

Supravegherea activă

Se supun supravegherii serologice:

Se utilizează testul RFC (conform dir.91/68/CE- Anexa D)

De la berbecii sacrificați cu forme

clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit probe de

a)

toți berbecii pentru reproducție, cu 2 săptămâni înainte și după perioada de montă, sau de însămânțări artificiale.

b)

berbecii cu manifestări de epididimită;

c) oile la 7-14 zile după avort.

testicule în vederea efectuării examenelor morfopatologice si una din metodele HEA, metoda Brown și Brenn, metoda Gridley și bacteriologice pentru izolarea

și genotiparea

Brucella ovis.

Berbecii pentru reproducție, proveniți din comerț intracomunitar sau import din țări terțe se testează în procent de

2%.

54

1.19.

BRUCELOZA LA PORCINE

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice

caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducție, în mod

deosebit la cele aflate în localități

învecinate cu zona silvatică

Supravegherea activă

Supravegherea serologică:

A.În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate:

Serologic prin SAT sau RSAR Roz Bengal și confirmarea prin RFC.

Pentru animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examineaza in procent de

2% din animale.

Supraveghere bacteriologică și serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreți și iepuri

cu leziuni din fondul cinegetic.

a)

vierii de reproducție-la intrarea în exploatație și apoi trimestrial ;

b)

5 % din scroafele și scrofițele pentru reproducție, o dată pe an;

c)

scroafele și vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat după 7-14 zile de la avort;

d)

toate scroafele și scrofițele montate cu vieri diagnosticați cu bruceloză.

1.

Cazurile pozitive, suspecte și neconcludente serologic, se trimit la IDSA pentru expertiză de laborator.

2.

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort și probe de ser de la vierii cu care au fost montate.

3.

De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicole și eventual material seminal.

4.

Boala se confirmă la LNR din cadrul IDSA prin examene serologice, bacteriologice, histopatologice și PCR, după caz. LNR izolează și genotipează tulpina.

5.

În exploatațiile în care se confirmă infecția brucelică se aplică sistarea reproducției și Programul de asanare.

55

B. În abator:

unități de tăiere autorizate sanitar- veterinar.

a)

animalele vii: se examinează ante- mortem și post-mortem ;

b)

carnea și organele: se examinează în

b)

carnea și subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricții;

c)

organele cu leziuni se confiscă.

56

1.20.

CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

și bivolii se țin în repaos sexual 7 zile.

1.

Prin examene de laborator pe probe de secreții prepuțiale de la tauri și bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile:

a)

înaintea sezonului de pășunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

1.

Înainte de prelevarea probelor taurii

2.

De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni și învelitori placentare.

1.21.

CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsări

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

MĂSURI

supuse tratamentului termic.

2.

În abator:

a)

(mamiferele) animalele se examinează ante și post mortem;

b)

examinarea carcaselor și organelor.

1.

Recoltarea de probe din carcase și organe de la ovine și porcine.

2.

Carnea și organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse

1.22.

ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea serologică, prin ELISA si confirmare prin ID :

La caprinele domestice in varsta de peste 24 luni:

a) 2% din efectivele de caprine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate ;

Animalele în varstă de 6 luni rămase în exploatații după eliminarea cazurilor pozitive se testează de 2 ori la interval de 3 luni.

Probele se lucrează individual sau în pooluri de 5 seruri.

Medicul veterinar de libera practică împuternicit.

b)2% din efectivele de caprine existente în exploatațiile comerciale.

Pentru animalele de reproductie

nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examineaza

un procent de 1% din animale.

1.

In cazul probelor pozitive se testează toate animalele în varstă de 6 luni din localitate sau din exploatația înregistrată/ autorizată.

2.

Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducție.

57

1.23.

RINOTRAHEITA INFECȚIOASĂ BOVINĂ – IBR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

dată pe an.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

1.

Supravegherea serologică prin ELISA in exploatatiile libere inregistrate /autorizate pentru:

a)

taurii și bivolii autorizați pentru reproducție pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I și II;

b)

mamele de tauri, la autorizare și candidatele mame de tauri o

IBR-IPV.

2. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice.

3. Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează în procent de 1% din animale, dar nu

mai puțin de 5 probe pe lot.

c)

tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după împlinirea vârstei de șase luni, înainte de plecarea din ferma de origine și la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinație;

d)

Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti -

58

1.24.

TRICHOMONOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

și bivolii se țin în repaus sexual 7 zile.

efectuarea examenelor și păstrarea pentru contraprobe.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologica a efectivelor de bovine de reproducție în special la montă și la fătare, pentru efectivele indigene și a celor aflate în perioada de carantină.

1.

Înainte de prelevarea probelor taurii

2.

De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele și avortonii.

3.

În comerțul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator în cantitate suficientă pentru

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

1.25.

MAEDI –VISNA

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Medicul de libera practica imputernicit.

2. Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează

un procent de 1% din animale.

1.

Supravegherea serologică a ovinelor in varsta de peste 24 luni, prin ELISA si confirmare prin ID la:

a)

2,5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate ;

b)

2,5% din efectivele de ovine existente în exploatațiile comerciale.

1.

In cazul probelor pozitive se testeaza toate animalele în vârstă de 6 luni din localitate sau din exploatația înregistrata/ autorizată.

2.

Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducție.

3.

Animalele în vârsta de 6 luni ramase in exploatatii dupa eliminarea cazurilor pozitive se testeaza de 2 ori la interval de 3 luni

4.

Probele se lucrează individual sau în pooluri de 5 seruri.

59

1.26.

DURINA

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

1. Supravegherea serologică RFC a armăsarilor din herghelii și depozite, o

dată pe an;

Probele se prelevează sub responsabilitatea medicului oficial

2. Examenele serologice prin RFC in caz de suspiciune.

60

1.27.

ANEMIA INFECȚIOASĂ ECVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

2. Supravegherea serologică a ecvideelor seronegative în vârstă de peste 6 luni se realizează o dată pe an.

Animalele diagnosticate pozitiv se

Medicul de libera practică imputernicit.

1.

Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:

a)

armăsarii folosiți în stațiunile temporare de montă, la autorizare și apoi de 3 ori pe an după cum urmează:

(i)

cu 15 zile înainte de plecarea din depozit;

(ii)

cu 15 zile înainte de retragerea din stațiunile de montă;

(iii)

după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit;

b)

armăsarii din stațiunile permanente de montă la autorizare, de 2 ori pe an respectiv februarie-martie și octombrie-noiembrie;

c)

iepele de reproducție, o dată pe an ; d)ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociații hipice și alte unități specializate, de două ori pe an, respectiv februarie - martie, octombrie - noiembrie;

1.

Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA pentru expertiză prin testul Coggins.

2.

Ecvideele reacționate pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează, iar proprietarul este obligat să izoleze aceste animale de alte ecvidee până în momentul uciderii sau tăierii. Animalele cu semne clinice de boala se ucid.

3.

Exploațiile nonprofesionale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate și se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislația în vigoare pentru combatere.

4.

Se interzice circulația ecvideelor pozitive, cu excepția sacrificării, din localități contaminate în localități indemne.

5.

Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din stațiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociații hipice sau alte

sacrifică în maximum 10 zile de la eliberarea buletinului de analiză.

unități specializate, pentru a monta sau a se monta în localități cu animale contaminate.

6. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducție din exploatațiile și localitățile contaminate, în herghelii, hipodroame, stațiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociații hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, înaintea acestui

transfer.

Probele se lucrează individual sau pe pooluri de câte 5 probe prin ELISA sau alte teste validate în baza analizelor cost – beneficiu. In cazul probelor pozitive, se retestează în vederea confirmării prin testul Coggins.

prin ID cu 30 zile inaintea mișcării.

9. Pașapoartele animalelor diagnosticate pozitiv se completează corespunzator la Secțiunea VII și

Secțiunea VIII

2. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvinelor moarte în perioada

de

carantină

sau

în

cazul

suspiciunii bolii.

10. Respectarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 686/2003 privind aprobarea

Planului pentru eradicarea accelerată a

7.

Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acționat în stațiuni temporare de montă dacă nu au fost examinați serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduși în efectivul de origine.

8.

Animalele negative din localități sau exploatații inregistrate/autorizate sanitar veterinar contaminate pot părăsi exploatațiile dacă au fost testați

61

anemiei infecțioase ecvine pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 1 octombrie 2003, cu modificările și completările ulterioare.

11. Efectuarea de examene morfopatologice, necropsic, metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină,

limfonoduri.

3. Pentru cabalinele care participă la competiții internaționale, testarea se execută cu cel mult 30 zile înainte de plecare, prin imunodifuzie.

Animalele destinate comertului intracomunitar se vor testa de două ori, cu cel mult 30 de zile înaintea părăsirii centrelor de colectare/exploatației de origine autorizată sanitar - veterinar.Cel puțin un test se efectueză în centrul de colectare/ exploatația de origine autorizată

sanitar - veterinar.

Medicul veterinar oficial.

4. Pentru efectivele nou introduse prin comerțul intracomunitar sau import din țări terțe se examinează un procent de 1% din

animale, dar nu mai puțin de 2 animale.

1. Se aplică prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 686/2003, cu modificările

și completările ulterioare.

Medicul veterinar oficial.

62

1.28.

MORVA

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

România este indemnă de morvă.

1.Supravegherea obligatorie prin examen clinic, post-mortem și testarea alergică sau serologică a tuturor

animalelor suspecte.

Efectuarea de examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA sau HEV și bacteriologice pe

probe de organe, țesuturi.

Medicul veterinar oficial.

63

1.29.

DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR, RESPECTIV BOALA MUCOASELOR BVD – MD

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1.Supravegherea serologică prin ELISA sau VN, la toți taurii și bivolii autorizați pentru reproducție, o dată pe

an.

2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă și PCR.

1.

În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice.

2.

Animalele de reproducție diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducție.

3.

Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare economică a animalului.

4.

Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral:

a)

la toți taurii și mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin;

b)

la toți tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după vârsta de șase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin;

c)

supravegherea taurilor și bivolilor

de reproducție din import, vaccinați

anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus.

64

1.30.

SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE

Supraveghere pasivă

1.31.

NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECȚIOASĂ A SALMONIDELOR

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

1.

Inspecții

efectuate

de

către

1. Frecvența inspecțiilor se stabileste

1. Medicul veterinar de liberă practică

autoritatea

competentă,

în

în conformitate cu art. 7 și 10, precum

împuternicit și/sau medicul veterinar

conformitate cu prevederile art. 7 și

și cu partea B a anexa nr. 3 la Norma

oficial din cadrul DSVSA.

art.10 din Norma sanitară veterinară

sanitară

veterinară

aprobată

prin

2. Examenele se efectuează la LSVSA

ce stabilește cerințele de sănătate

Ordinul președintelui ANSVSA nr.

și/sau după caz, LNR din cadrul

animală

pentru

animalele

de

170/2007,

cu

modificările

și

IDSA.

acvacultură și produsele acestora,

completările

ulterioare.

Inspecțiile

3. Confirmarea bolii la LNR din

precum

și

pentru

prevenirea

și

efectuate conform art.10 din Ord.

cadrul IDSA.

controlul anumitor boli ale animalelor

ANSVSA 170/2007 vor consta din

acvatice,

aprobată

prin

Ordinul

verificarea registrelor unităților de

președintelui ANSVSA nr. 170/2007,

acvacultură și realizarea de examen

publicat

în

Monitorul

Oficial

al

clinic și anatomopatologic în scopul

României, Partea I, nr. 679 din 5

detectării

modificărilor

patologice,

octombrie 2007, cu modificările și

potrivit prevederilor anexei Deciziei

completările ulterioare, care transpune

Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie

Directiva Consiliului 2006/88/CE, ce

2008

privind

orientările

pentru

stabilește

cerințele

de

sănătate

programele de supraveghere a sănătății

animală

pentru

animalele

de

animale bazate pe evaluarea riscului

acvacultură și produsele acestora,

prevăzute în Directiva 2006/88/CE a

precum

și

pentru

prevenirea

și

Consiliului,

publicată

în

Jurnalul

controlul anumitor boli ale animalelor

Oficial L 322, 02/12/2008.

acvatice, publicată în Jurnalul Oficial

2. Prelevarea probelor se efectuează în

al Uniunii Europene nr. L 328 din 24

conformitate cu prevederile Ordinului

noiembrie 2006.

președintelui ANSVSA nr. 25/2008 și

modificările și completările ulterioare.

ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 471/2002.

3 .

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, a Ord. președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările și modificările ulterioare și cu respectarea prevederilor art. 26, 28 și

29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr.170/2007,

cu

modificările și completările ulterioare

.

2.

Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile salmonicole pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr.

170/2007,

cu

3.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile de salmonide sau în mediul natural.

65

1.32.

VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

unitățile cu risc mediu și scăzut,

și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

1.

Inspecții efectuate de către autoritatea competentă.

2.

Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile de ciprinide și prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creșterii mortalității în exploatațiile de ciprinide și/sau în mediul natural.

3.

Costul prelevărilor

de probe și al examenelor de laborator

pentru

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA

3.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

conform părții B a anexei nr.3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare,

se vor

suporta de către proprietar.

66

1.33.

NECROZA PANCREATICĂ INFECȚIOASĂ A SALMONIDELOR

Supraveghere pasivă.

1.34.

BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE

Supraveghere pasivă.

1.35.

NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ

Supraveghere pasivă.

1.36.

SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV

Supraveghere pasivă.

1.37.

ANEMIA INFECȚIOASĂ A SOMONULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

modificările și completările ulterioare.

salmonicole pentru depistarea unei

ANSVSA 170/2007, vor consta din

și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

1.

Inspecții efectuate de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 și art.10 din Ordinul președintelui ANSVSA

nr.

170/2007,

cu

2.

Examinarea populației animalelor de

acvacultură

din

exploatațiile

1.

Frecvența inspecțiilor se stabileste în conformitate cu art. 7 și 10, precum și cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare. Inspecțiile efectuate conform art.10 din Ord.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA

3.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA

boli clinice, conform art. 10 din Ordinul președintelui ANSVSA 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creșterii mortalității în timpul inspecției, în exploatațiile de salmonide sau în mediu natural.

verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei Deciziei Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie

2008.

2. Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ord. președintelui ANSVSA

nr.25/2008

a

Ord.

Președintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru aprobarea normei sanitare ce stabilește criterii pentru zonarea și supravegherea oficială ca urmare a suspiciunii sau confirmării anemiei infecțioase a somonului, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 327 din 11 aprilie 2006.

3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completarile și modificările ulterioare și cu respectarea prevederilor art. 26, 28 și 29 din Ordinul

președintelui

ANSVSA

nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.38.

GIRODACTILAZA -INFESTAȚIA CU GYRODACTYLUS SALARIS

67

Supraveghere pasivă.

68

1.39.

BONAMIOZA -INFECȚIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECȚIA CU BONAMIA EXITIOSA

Supraveghere pasivă.

1.40.

HAPLOSPORIDIOZA

Supraveghere pasivă.

1.41.

PERKINSOZA - INFECȚIA CU PERKINSUS MARINUS

Supraveghere pasivă.

1.42.

MARTEILIOZA - INFECȚIA CU MARTEILIA REFRINGENS

Supraveghere pasivă.

1.43.

MIKROCITOZA - INFECȚIA CU MICROCYTOS MACKINI

Supraveghere pasivă.

1.44.

SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEE

Supraveghere pasivă.

1.45.

BOALA “CAP GALBEN”- LA CRUSTACEE

Supraveghere pasivă

1.46.

LOCA AMERICANĂ

Supraveghere pasivă

1.47.

LOCA EUROPEANĂ

Supraveghere pasivă

1.48.

NOSEMOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză.

2.

Supravegherea prin diagnostic de

Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii și/sau moarte, recoltate de

la urdiniș.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA

laborator, iar în caz de necesitate

diagnostic complet de laborator.

și/sau după caz, la LNR din cadrul

IDSA.

1.49 VARROOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor și puietului căpăcit.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare trântorilor și puietului căpăcit, în perioada martie – octombrie, la:

a)

cel puțin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci;

b)

5% din coloniile stupinelor de producție;

c)

primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;

d)

la schimbarea vetrei stupinei.

2.

Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii și faguri întregi sau porțiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor și/sau albină lucrătoare.

3.

Tratamentele pentru varrooză se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 556

/2008 privind aprobarea Programului național apicol pentru perioada 2008- 2010 precum și a normelor de aplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial,