Ordin · Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

Ordinul nr. 62/2005

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind acțiunile sanitare veterinare de supraveghere și imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor

prezumat în vigoare 11 acte modificatoare

Data actului
8 iulie 2005
Emitent
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 716 din 8 august 2005
Modificări
11 acte modificatoare, prima la 31 ianuarie 2008, ultima la 30 martie 2016
Citat de
17 acte
Citează
4 acte
Structură
14 articole, 1 anexă · 38.546 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Completat cu prevederi noi prin 11

  • Programul din 31 ianuarie 2008 31 ianuarie 2008 acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisi…
  • Normele din 13 iunie 2008 13 iunie 2008 de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la a…
  • Normele din 28 aprilie 2009 28 aprilie 2009 de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la a…
  • Normele din 28 aprilie 2009 28 aprilie 2009 de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor pe…
  • Normele din 20 ianuarie 2010 20 ianuarie 2010 de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la a…
  • Normele din 20 ianuarie 2010 20 ianuarie 2010 de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor pe…
  • Ordinul nr. 38/2010 9 aprilie 2010 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare V…
  • Anexa din 9 aprilie 2010 9 aprilie 2010 2 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța A…
  • Normele din 30 martie 2011 30 martie 2011 de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor pe…
  • Normele din 30 martie 2011 30 martie 2011 de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bo…
  • Normele din 30 martie 2016 30 martie 2016 de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bo…

Văzând Referatul de aprobare nr. 33.037 din 29 iunie 2005, întocmit de Direcția generală sanitară veterinară,

având în vedere prevederile

art. 6^6 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004

privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare,

în baza

Hotărârii Guvernului nr. 308/2004

privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia, cu modificările și completările ulterioare,

președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emite următorul ordin:

Articolul 1

Se aprobă Norma sanitară veterinară privind acțiunile sanitare veterinare de supraveghere și imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Articolul 3

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor va controla modul de îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Articolul 4

Prezentul ordin se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele
Autorității Naționale Sanitare Veterinare
și pentru Siguranța Alimentelor,
Răzvan Țîru
București, 8 iulie 2005.
Nr. 62.

Anexa NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ

privind acțiunile sanitare veterinare de supraveghere și imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor

Capitolul I Prevederi generale

Articolul 1

Acțiunile sanitare veterinare prevăzute de prezenta normă sanitară veterinară sunt obligatorii pentru toți proprietarii de animale, persoane fizice sau juridice.

Articolul 2

(1)

Acțiunile sanitare veterinare prevăzute de prezenta normă sanitară veterinară se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică pentru animalele proprietate a persoanelor fizice și pentru animalele proprietate a persoanelor juridice care nu dețin personal veterinar propriu în baza contractului de concesiune.

(2)

Pentru unitățile de creștere a porcinelor cu circuit închis, proprietate a persoanelor juridice, din rațiuni de biosecuritate, acțiunile sanitare veterinare prevăzute de prezenta normă sanitară veterinară se vor efectua de către medici veterinari de liberă practică organizați conform legii.

Articolul 3

Medicii veterinari de liberă practică, precum și medicii veterinari organizați conform legii, care efectuează acțiunile sanitare veterinare prevăzute de prezenta normă sanitară veterinară, vor raporta lunar medicilor veterinari oficiali acțiunile efectuate, produsele utilizate și documentele întocmite în susținerea realizării acestora.

Articolul 4

Toate persoanele juridice deținătoare de animale vor respecta întocmai programul anual al acțiunilor sanitare veterinare prevăzute de prezenta normă sanitară veterinară, întocmit de către medicul veterinar oficial și aprobat de direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.

Articolul 5

În condițiile modificării situației epidemiologice, cu acordul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor pot fi efectuate și alte acțiuni sanitare veterinare de supraveghere și imunoprofilactice.

Articolul 6

Acțiunile sanitare veterinare obligatorii, precum și acțiunile de supraveghere sanitară veterinară a animalelor vii destinate exportului sau provenite din import, prevăzute în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, se efectuează de medicii veterinari potrivit competențelor stabilite de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

Articolul 7

Pentru asigurarea trasabilității animalelor, medicii veterinari oficiali eliberează certificatele veterinare de export în baza rezultatelor examenelor de laborator efectuate pentru animalele destinate exportului din exploatații de origine, ferme de carantină pentru exportul de animale asimilate ca centre de colectare, toate aprobate sanitar-veterinar pentru exportul de animale, numai dacă animalele sunt individualizate.

Articolul 8

Modelele certificatelor pentru exportul de animale vii sunt în conformitate cu prevederile legislației comunitare, aprobate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor în funcție de cerințele sanitare veterinare ale autorității veterinare centrale a țării de destinație.

Articolul 9

Testele obligatorii în baza cărora se certifică exportul de animale vii se execută în laboratoare sanitare veterinare județene de stat aprobate, inclusiv laboratorul național de referință și în alte laboratoare agreate de autoritatea sanitară veterinară a țării de destinație.

Articolul 10

Costurile pentru efectuarea acțiunilor sanitare veterinare prevăzute în prezenta normă sanitară veterinară sunt suportate de agenții economici persoane fizice și juridice.

Capitolul II Acțiuni sanitare veterinare de supraveghere obligatorii

ACȚIUNI VETERINARE DE SUPRAVEGHERE A BOLILOR

I. Salmoneloze specifice păsărilor (produse de Salmonella imobile)

1. La găini se efectuează control serologic și examen bacteriologic după cum urmează:

1.1. în unități indemne:

a) se recoltează un număr de probe pentru a detecta cu o posibilitate de 95% o probă pozitivă, dacă infecția este prezentă în efectiv la un nivel de 5% sau mai mare.

Probele se recoltează randomizat de la puii de o zi, cu 3 săptămâni înainte de transfer, iar dacă nu sunt transferate direct, se efectuează o recoltare suplimentară înaintea acestui transport.

În fermele de reproducție și stațiile de incubație se recoltează probe de la:

- puii destinați reproducției (din adăposturi);

- adulte ouătoare (din stația de incubat).

Se recoltează probe de cadavre, meconiu din cutii (pui de o zi), meconiu pui morți în ou sau în afara oului, așternut apă din adăpători și pulberi din adăpost, incubator.

La loturile ouătoare recoltările se efectuează lunar pe toată perioada ouatului;

b) control serologic trimestrial prin reacția de aglutinare cu sânge integral (RASI) la 100% din efectivele de linii pure și bunici;

c) control serologic la 25% din efectivele de reproducție la transfer (16-24 de săptămâni), la 36 și la 50 de săptămâni;

d) control serologic la 1% din efectivele de pui broileri la vârsta de 30 de zile;

e) control serologic o dată la 4 luni la 1% din efectivele de găini ouătoare.

2. La curci:

2.1. control serologic prin RASI și/sau reacția de seroaglutinare lentă (RSAL) la 10% din efectivul de linii pure și bunici la vârsta de 8, 12, 16 și 20 de săptămâni;

2.2. control serologic prin RASI și/sau RSAL la 10% din efectiv la formarea familiilor și la intrarea în ouat (28-30 de săptămâni);

2.3. control bacteriologic săptămânal pe păsări bolnave, cadavre și probe din stațiile de incubație.

3. La fazani:

3.1. control serologic prin RASI la 100% din efectivul matcă înainte de formarea familiei și înainte de intrarea în ouat;

3.2. control bacteriologic săptămânal pe păsări bolnave, cadavre și probe din stațiile de incubație.

4. La bibilici:

4.1. control serologic trimestrial prin RASI la 100% linii pure și bunici;

4.2. control serologic la 25% din fiecare lot, din efectivul de părinți, înainte de a intră în ouat;

4.3. control bacteriologic săptămânal pe păsări bolnave, cadavre și probe din stațiile de incubație.

5. La porumbei:

- examen bacteriologic în caz de suspiciune sau când se înregistrează mortalitate crescută.

Probele pozitive prin RASI se examinează obligatoriu prin RSAL la laboratorul veterinar de stat județean, respectiv al municipiului București, și Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală. în cazul izolării unor tulpini de Salmonella imobile, acestea se trimit obligatoriu pentru tipizare la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală.

Păsările cu reacție pozitivă la RSAL se elimină obligatoriu din efectiv.

II. Morva

Toți caii tăiați pentru consum uman vor fi testați prin reacția de fixare a complementului (RFC) cu 10 zile înainte de tăiere.

Capitolul III Acțiuni veterinare de profilaxie specifică

A. ACȚIUNI VETERINARE DE PROFILAXIE SPECIFICĂ

I. Pesta porcină clasică

Acțiunile veterinare de profilaxie specifică se execută opțional la porcinele din exploatațiile cu activitate de reproducție, aprobate sanitar-veterinar, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.026/2003 privind strategia de renunțare la vaccinarea contra pestei porcine clasice în România, vaccinarea făcându-se pe fluxul tehnologic după cum urmează:

1. la purceii în vârstă de 60-120 zile;

2. la vieri, scroafe și porci la îngrășat, de două ori pe an, în trimestrele I și III.

Vaccinarea se execută cu personal de specialitate, unitatea suportând costurile vaccinului.

Vaccinările se efectuează numai cu aprobarea autorității sanitare veterinare teritoriale.

Pentru testarea titrului de anticorpi și stabilirea statusului de imunitate se recoltează probe pentru examenul serologic conform prevederilor legislației în vigoare.

Este interzisă vaccinarea tuturor porcinelor din exploatațiile individuale din fermele pentru îngrășare și fermele neaprobate sanitar-veterinar.

II. Boala Aujeszky:

a) se efectuează vaccinări în ferme de selecție și în ferme care livrează animale de reproducție la:

1. vieri și scroafe;

2. tineret;

b) ultima vaccinare se va efectua cu cel puțin 14 zile înainte de livrare pentru animalele destinate reproducției.

III. Rinopneumonia ecvină

Vaccinarea preventivă a armăsarilor pepinieri și a iepelor gestante peste luna a V-a din herghelii se efectuează cu rapel, conform schemei recomandate de producător.

IV. Bronșita infecțioasă aviară:

a) se efectuează vaccinări pe flux tehnologic la găini linii pure, bunici și părinți de reproducție, rase grele, ușoare și hibrizi ouă pentru consum, conform schemelor stabilite de firma producătoare de vaccin;

b) la puii de carne vaccinările se efectuează în funcție de situația epidemiologică;

c) se utilizează vaccinuri vii și vaccinuri inactivate, omologate și înregistrate în România;

d) în unitățile unde se practică această vaccinare trebuie respectate obligatoriu:

- normele de biosecuritate;

- asigurarea unei furajări echilibrate;

- executarea repetată a operațiunilor de decontaminare repetate.

V. Variola aviară:

a) în exploatații se efectuează vaccinări la:

1. tineretul de înlocuire, pentru găini de selecție, reproducție și ouă pentru consum;

2. tineretul din anul curent la efectivele de porumbei;

3. potârnichi și prepelițe de reproducție;

b) se folosește vaccin omologat și înregistrat în România și se aplică schema de vaccinare recomandată de producător pentru fiecare specie;

c) vaccinarea la porumbei se execută în trimestrul II, după cel puțin 14 zile de la vaccinarea contra paramixovirozei.

VI. Bursita infecțioasă aviară:

a) se efectuează vaccinări pe flux tehnologic la găini linii pure, bunici și părinți de reproducție, rase grele, ușoare și hibrizi ouă pentru consum, cu vaccinuri vii și inactivate, omologate și înregistrate în România, conform schemelor stabilite de producătorul de vaccin. La puii de carne vaccinările se efectuează în funcție de situația epidemiologică;

b) în unitățile unde se practică această vaccinare trebuie respectate obligatoriu:

- normele de biosecuritate;

- asigurarea unei furajări echilibrate;

- executarea repetată a operațiunilor de decontaminare repetate.

VII. Boala Marek

Se efectuează vaccinări în stațiile de incubație la puii părinți în vârstă de o zi, iar în condiții epidemiologice deosebite se vaccinează și puii de carne.

VIII. Encefalita virală a vulpilor:

a) în exploatații se efectuează vaccinări la efectivul de reproducție:

1. vulpi argintii;

2. vulpi albastre;

3. tineret.

În efectivele contaminate se vor vaccina animalele clinic sănătoase de la vârsta de 4 săptămâni;

b) vaccinarea se poate executa odată cu vaccinarea contra bolii Carre, în puncte separate:

1. de la vârsta de 10-12 săptămâni;

2. cu rapel la 15-21 de zile.

IX. Rujetul porcului:

a) în exploatațiile autorizate sanitar-veterinar se efectuează vaccinări pe flux tehnologic la:

1. purcei în vârstă de peste 90 de zile, cu repetare la vârsta de 120 de zile;

2. vierii și scroafele de reproducție, de două ori pe an, în trimestrele I și III;

b) vaccinarea antirujetică poate fi făcută concomitent cu vaccinarea antipestoasă porcină la vârsta de peste 90 de zile. În cazul utilizării vaccinurilor monovalente inocularea se va face în puncte separate, în fermele care primesc aprobare de efectuare a vaccinării anitpestoase porcine.

B. ACȚIUNI DE PROFILAXIE VETERINARĂ SPECIFICĂ ÎN FUNCȚIE DE ANTECEDENTE EPIZOOTICE SAU DE NECESITATE

I. Cărbunele emfizematos:

a) se efectuează vaccinări generale de două ori pe an la bovinele în vârstă de peste 3 luni, în localitățile cu antecedente epizootice în ultimii 10 ani;

b) vaccinările se execută în perioada aprilie-mai și octombrie-noiembrie, cu completări lunare;

c) vaccinările animalelor din import se efectuează în perioada de carantină profilactică, după 7 zile de la preluare, dacă au ca destinație unități în care s-a diagnosticat boala în ultimele 12 luni sau zone cu antecedente de boală;

d) vaccinarea se execută la interval de cel puțin 14 zile de alte vaccinări.

II. Tetanos

Vaccinarea antitetanică a tineretului cabalin se efectuează la vârsta de 6 luni cu doza I, cu rapel la 30 de zile și la un an.

III. Pasteureloza

Vaccinări în localitățile din zonele în care s-au diagnosticat cazuri se efectuează:

a) la toate bovinele în vârstă de peste 3 săptămâni, în perioada martie-aprilie, cu rapel la 14 zile și repetare din 6 în 6 luni, și la cele din import, în perioada de carantină profilactică, după 7 zile de la preluare, dacă au ca destinație unități în care s-a diagnosticat boala în ultimele 12 luni sau zone cu antecedente de boală în aceeași perioadă;

b) la loturile de porcine afectate, după izolarea și tratarea animalelor bolnave, în ferme și localități din zonele în care s-a diagnosticat boala, la porcine clinic sănătoase din focarele de boală.

Vaccinările se execută cu 14 zile înaintea altor vaccinări și cu 30 de zile înainte de ieșirea la pășunat. Animalele bolnave se vor vaccina după izolare și tratare.

IV. Rinita atrofică a porcului

Se efectuează vaccinări la porcine în ferme în care s-a diagnosticat boala la solicitarea proprietarilor.

V. Pleuropneumonia infecțioasă a porcinelor

Se efectuează vaccinări la porcine în ferme în care s-a diagnosticat boala la cel puțin 14 zile după vaccinarea antipestoasă.

VI. Sindromul căderii ouatului

Se efectuează vaccinări la păsări în ferme în care s-a diagnosticat boala și se execută conform prospectului.

VII. Holera aviară:

a) la galinacee se efectuează vaccinarea păsărilor sănătoase în vârstă de peste o lună, în loturile și localitățile în care boala evoluează endemic;

b) la rațe și gâște se efectuează vaccinări de două ori pe an, în martie și septembrie, la întregul efectiv de rațe și gâște în vârstă de peste 3 săptămâni, conform schemelor stabilite la loturile și localitățile cu antecedente de boală în ultimele 6 luni.

c) la fazani se efectuează vaccinarea păsărilor sănătoase în vârstă de peste o lună, conform schemelor stabilite la loturile cu antecedente de boală în ultimele 6 luni.

În localitățile cu antecedente de boală, la păsările receptive în vârstă de peste 3 săptămâni, clinic sănătoase, se efectuează vaccinări de două ori pe an, în lunile martie și septembrie, numai cu aprobarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

VIII. Viroze enteropulmonare la bovine:

a) se efectuează vaccinări de două ori pe an cu vaccin IBR-IPV, PI 3 și BVD-MD:

1. la efective din unități în care au evoluat viroze enteropulmonare în ultimele 12 luni se folosește vaccin inactivat, omologat și înregistrat în România;

2. în îngrășătorii pe fluxul tehnologic de producție se folosește vaccin viu atenuat, omologat și înregistrat în România;

3. la animale din import se folosește vaccin inactivat, omologat și înregistrat în România, în perioada de carantină, după minimum 7 zile de la preluare, dacă au ca destinație unități de reproducție în care s-a diagnosticat boala în ultimele 12 luni sau zone cu antecedente epizootice în aceeași perioadă;

b) vaccinările pot fi executate concomitent cu vaccinarea anticolibacilară;

c) vaccinarea contra rinotraheitei infecțioase a mamelor de tauri și a tăurașilor care vor intra în testare este interzisă.

IX. Colibaciloza

Vaccinarea animalelor gestante se efectuează în:

1. unitățile cu antecedente epizootice;

2. loturile în care s-a diagnosticat boala la:

a) vacile gestante, cu 45 de zile înainte de fătare, cu rapel la 15 zile;

b) scroafele gestante, la 75 și 95 de zile vârstă de gestație, simultan cu vaccinările contra dizenteriei anaerobe și gastroenteritei transmisibile a porcului.

Se pot utiliza vaccinuri preparate cu serotipuri izolate din unitate sau vaccinuri cu poliadezine, omologate și înregistrate în România.

X. Leptospiroza:

a) la bovine și cabaline se efectuează vaccinări de două ori pe an în unitățile și/sau curțile în care s-au înregistrat cazuri de boală, cu rapel la 10 zile, conform instrucțiunilor producătorului.

La tineretul în vârstă de 1-6 luni se execută un rapel cu doza a doua de vaccin.

După caz, vaccinările se efectuează și în colectivitățile de animale.

Se utilizează vaccinuri cu serotipurile identificate în unitățile și/sau curțile respective.

Vor fi respectate prevederile prospectului care însoțește produsul;

b) la porcine se efectuează vaccinări la vieri, scroafe și tineret de reproducție din ferme și localități cu antecedente de boală.

Se utilizează vaccinuri bivalente (L. pomona și L. tarassovi). în caz de necesitate pot fi incluse și alte serotipuri identificate în focar.

XI. Infecții cu coronavirus (GET):

a) vaccinarea scroafelor și scrofițelor din ferme cu antecedente de boală se efectuează la 75 și 95 de zile vârstă de gestație;

b) vaccinarea se poate executa simultan cu vaccinările contra colibacilozei și dizenteriei anaerobe.

XII. Anaerobioze:

a) vaccinarea la ovine și caprine se efectuează:

1. la efectivele din fermele de selecție, elită și din import, în perioada a II-a a gestației și apoi după 6 luni;

2. la berbecii, țapii și tineretul din unitățile cu antecedente de boală, din 6 în 6 luni;

3. la mieii și iezii din unitățile cu antecedente de boală, la 3 luni;

4. la ovinele și caprinele din îngrășătoriile cu antecedente de boală;

b) vaccinarea scroafelor și scrofițelor din ferme cu antecedente de boală se efectuează la 75 și 95 de zile vârstă de gestație;

c) vaccinarea se face cu vaccinuri care să cuprindă patotipuri dominante la speciile respective;

d) vaccinarea se poate executa simultan cu vaccinările contra colibacilozei și GET;

e) în caz de serumizare vaccinarea se face după cel puțin 14 zile.

XIII. Agalaxia contagioasă la ovine și caprine:

a) se efectuează vaccinări în unitățile și localitățile cu antecedente epizootice:

1. la oile și caprele mame, la jumătatea perioadei de gestație;

2. la berbecii și țapii reproducători, oile sterpe și tineret, în perioada mai-iunie;

3. la mieii la vârsta de 45 de zile;

b) în unitățile și localitățile în care evoluează boala se vaccinează numai efectivul clinic sănătos.

XIV. Mamita gangrenoasă a ovinelor

Vaccinarea ovinelor clinic sănătoase se efectuează în a doua jumătate a gestației:

a) în unitățile și localitățile cu antecedente de boală în ultimele 12 luni;

b) în unitățile în care evoluează boala se vor vaccina oile gestante în ultima lună de gestație.

XV. Ectima contagioasă a ovinelor:

a) se efectuează vaccinarea ovinelor în vârstă de peste o lună din:

1. unitățile și localitățile cu antecedente de boală în ultimele 12 luni;

2. unitățile în care evoluează boala;

b) ovinele care se importă în astfel de unități sau localități trebuie să fie vaccinate în țara de origine sau în perioada de carantină.

XVI. Avortul salmonelic al oilor

Se efectuează vaccinarea oilor clinic sănătoase, aflate în ultima lună de gestație, din:

a) unitățile și localitățile cu antecedente de boală în ultimele 12 luni;

b) unitățile în care evoluează boala.

XVII. Avortul salmonelic al iepelor

Se efectuează vaccinarea animalelor clinic sănătoase din:

a) unitățile și localitățile cu antecedente de boală în ultimele 12 luni;

b) unitățile în care evoluează boala.

Se vor vaccina iepele gestante în ultimele două luni de gestație.

XVIII. Salmoneloza purceilor:

a) vaccinări la purceii sugari se efectuează începând cu vârsta de 20 de zile, din ferme cu antecedente de boală;

b) se va evita administrarea de antibiotice în cazul utilizării de vaccinuri vii.

XIX. Listerioza ovinelor:

a) se efectuează vaccinarea ovinelor în vârstă de peste 30 de zile, în unitățile și localitățile cu antecedente epizootice, în perioada noiembrie-decembrie;

b) se efectuează vaccinarea ovinelor clinic sănătoase din unitățile și localitățile în care evoluează boala.

XX. Encefalomielita infecțioasă aviară

Se efectuează vaccinări pe fluxul tehnologic în unitățile de creștere, în funcție de antecedentele de boală.

XXI. Anemia infecțioasă a puilor de găină

Se efectuează vaccinări pe fluxul tehnologic în unitățile în care s-a înregistrat boala, în funcție de antecedentele de boală.

XXII. Laringotraheita infecțioasă aviară

Se efectuează vaccinarea păsărilor din unități cu antecedente de boală.

XXIII. Mixomatoza la iepuri

Se efectuează vaccinări la:

a) efectivele adulte, de două ori pe an, în perioada martie-aprilie și august-septembrie;

b) efectivele de tineret pentru reproducție, la vârsta de 4-5 săptămâni, cu rapel la 30 de zile;

c) efectivele de tineret pentru carne, la vârsta de 4-5 săptămâni. Vaccinările se efectuează numai în județele în care s-au înregistrat cazuri de boală în ultimele 12 luni.

XXIV. Boala virală hemoragică a iepurelui:

a) vaccinarea se efectuează la matcă și tineret cu vaccin inactivat;

b) vaccinarea se face conform instrucțiunilor producătorului.

XXV. Botulismul la nurci:

a) în crescătoriile proprietate a persoanelor juridice se efectuează vaccinări o dată pe an la:

1. efectivul de reproducție, în luna ianuarie;

2. tineretul la vârsta de 7-8 săptămâni;

b) în crescătoriile proprietate a persoanelor fizice vaccinările se fac, după caz, la fel ca în crescătoriile proprietate a persoanelor juridice;

c) vaccinarea se poate executa odată cu vaccinarea contra enteritei virotice, în puncte separate.

XXVI. Enterita virotică a nurcilor:

a) în crescătoriile proprietate a persoanelor juridice se efectuează vaccinări o dată pe an la:

1. efectivul de reproducție în luna ianuarie;

2. tineretul la vârsta de 7-8 săptămâni;

b) în crescătoriile proprietate a persoanelor fizice, după caz, vaccinările se fac la fel ca în crescătoriile proprietate a persoanelor juridice;

c) vaccinarea se poate executa odată cu vaccinarea contra botulismului, în puncte separate.

XXVII. Vaccinări contra bolilor infecțioase ale câinilor și pisicilor se efectuează pentru următoarele boli:

1. boala Carre;

2. parvoviroza canină;

3. hepatita contagioasă canină;

4. leptospiroza canină;

5. panleucopenia pisicilor;

6. leucoza pisicilor;

7. rinotraheita infecțioasă a pisicilor;

8. caliciviroza felină.

Aceste vaccinări se fac cu vaccinuri monovalente sau polivalente, conform schemei recomandate de producători.

Capitolul IV Acțiuni sanitare veterinare obligatorii pentru animalele vii destinate exportului

Perioada de carantină obligatorie este în conformitate cu cerințele veterinare stabilite de țările importatoare.

A. Pentru exportul de bovine vii:

1. Cu destinația tăiere imediată:

a) au fost supuse testului tuberculinic intradermic în cursul ultimelor 30 de zile, cu rezultate negative;

b) 10% din efectivul destinat exportului, o testare serologică individuală pentru leucoză enzootică bovină prin metoda ELISA, cu maximum 30 de zile înainte de export.

2. Cu destinația producție (creștere):

a) vaccinare contra antraxului pentru animalele în vârstă de peste două luni;

b) tratament antiparazitar intern și extern;

c) au fost supuse testului tuberculinic intradermic în cursul ultimelor 30 de zile, cu rezultate negative;

d) o testare serologică individuală pentru leucoză enzootică bovină prin metoda ELISA, cu maximum 30 de zile înainte de export;

e) o testare serologică individuală pentru bruceloză bovină prin reacție de aglutinare cu antigen tamponat sau prin RFC, cu maximum 30 de zile înainte de export.

3. Cu destinația reproducție:

a) vaccinare contra antraxului pentru animalele în vârstă de peste două luni;

b) tratament antiparazitar intern și extern;

c) au fost supuse testului tuberculinic intradermic în cursul ultimelor 30 de zile, cu rezultate negative;

d) o testare serologică individuală pentru leucoză enzootică bovină prin metoda ELISA, cu maximum 30 de zile înainte de export;

e) o testare serologică individuală pentru bruceloză bovină prin reacție de aglutinare cu antigen tamponat sau prin RFC, cu maximum 30 de zile înainte de export;

f) examene specifice individuale pentru depistarea inflamației glandei mamare, cu maximum 7 zile înainte de export;

g) testare pentru leptospiroza bovină, rinotraheita infecțioasă bovină/vulvovaginita pustuloasă infecțioasă, boala mucoaselor/diarea virotică bovină, conform condițiilor stabilite de importator, menționate în certificatul veterinar de export.

B. Pentru exportul de ovine sau caprine vii:

1. Cu destinația reproducție:

a) vaccinare contra antraxului pentru animalele în vârstă de peste două luni, dacă se certifică că efectivele nu au fost imunizate la locul de origine;

b) tratament antiparazitar extern și intern;

c) testare serologică a întregului efectiv (lot) de berbecuți pentru export, în vârstă de peste 6 luni, pentru Brucella ovis și 5% din efectiv pentru Brucella melitensis.

2. Cu destinația producție (îngrășare):

a) vaccinare contra antraxului pentru animalele în vârstă de peste două luni, dacă se certifică că efectivele nu au fost imunizate la locul de origine;

b) tratament antiparazitar extern și intern.

3. Cu destinația tăiere:

- vaccinare contra antraxului pentru animalele în vârstă de peste două luni, dacă se certifică că ovinele și caprinele nu au fost imunizate la locul de origine.

C. Pentru exportul de cabaline vii:

1. Cu destinația măcelărie direct din abator:

a) vaccinare contra antraxului la animalele în vârstă de peste 6 luni;

b) testare individuală serologică pentru anemie infecțioasă ecvină, cu cel mult 10 zile înainte de export, prin imunodifuzie;

c) testare individuală serologică pentru morvă, cu cel mult 10 zile înainte de export, prin reacția de fixare a complementului.

2. Cu destinația măcelărie printr-o piață sau printr-un centru de colectare:

a) vaccinare contra antraxului la animalele în vârstă de peste 6 luni;

b) testare serologică individuală pentru anemia infecțioasă ecvină, cu cel mult 10 zile înainte de export, prin imunodifuzie;

c) testare serologică individuală pentru morvă, cu cel mult 10 zile înainte de export, prin reacția de fixare a complementului.

3. Cu destinația producție (creștere) și reproducție:

a) vaccinare contra antraxului la animalele în vârstă de peste 6 luni;

b) testare serologică individuală pentru anemia infecțioasă ecvină, cu cel mult 21 de zile înainte de export, prin imunodifuzie;

c) testare serologică individuală pentru morvă, cu cel mult 21 de zile înainte de export, prin reacția de fixare a complementului;

d) testare serologică individuală pentru durină, cu cel mult 21 de zile înainte de export, prin reacția de fixare a complementului.

4. Cu destinația sport (export temporar): cu pașaport individual, sub semnătura medicului veterinar oficial, din care trebuie să rezulte că au fost testate pentru:

a) anemia infecțioasă, dacă nu se certifică efectuarea acestor analize în ultimele 3 luni;

b) morvă, cu cel mult 6 luni înainte de export, prin reacția de fixare a complementului;

c) durină, cu cel mult 6 luni înainte de export, prin reacția de fixare a complementului;

d) arterită virală, cu 21 de zile înainte de export, prin reacția de seroneutralizare.

D. Pentru exportul iepurilor vii:

a) testare la toate animalele în vârstă de peste 8 luni pentru bruceloză, prin reacția de seroaglutinare rapidă cu roz-bengal;

b) testare serologică la 10% din efectiv pentru sindromul hemoragic al iepurelui, prin testul ELISA;

c) toate animalele moarte în perioada de carantină vor fi supuse examenului de laborator.

E. Pentru exportul de fazani vii:

a) examene de laborator pentru controlul salmonelozei conform precizărilor din codul zoosanitar internațional pentru mamifere, păsări și albine;

b) pe un număr de probe care să asigure o prevalență de 10% pentru o confidență de 95%.

F. Acțiunile sanitare veterinare de supraveghere pentru exportul de animale vii se pot modifica în funcție de cerințele veterinare impuse de țara importatoare în certificatul veterinar.

Capitolul V Acțiuni sanitare veterinare obligatorii, efectuate în perioada de carantină pentru animalele vii importate

1. Importul de animale vii se efectuează în baza prevederilor legislației în vigoare, fiind obligatorie respectarea perioadei de carantină profilactică de 30 de zile.

2. Carantina profilactică se efectuează în adăposturile societății importatoare, izolate funcțional de exploatația mamă.

3. În perioada carantinei profilactice se efectuează examene clinice, alergice și recoltări de probe pentru stabilirea statusului de sănătate a animalelor importate.

4. Până la expirarea perioadei de carantină profilactică și stabilirea statusului de sănătate a animalelor importate este interzisă introducerea în efectivul de origine al exploatației a altor animale.

A. Bovine

1. Bovinele importate pentru tăiere, destinate consumului uman și care au vârsta de peste 30 de luni, se testează pentru ESB.

2.1. Bovinele importate pentru creștere și reproducție vor fi supuse următoarelor teste:

a) febră aftoasă: pe un număr de probe care să asigure o prevalență de 10% pentru o confidență de 95%, de două ori la 7 și la 21 de zile de la intrarea în țară;

b) pestă bovină și pleuropneumonie contagioasă bovină: pe un număr de probe care să asigure o prevalență de 10% pentru o confidență de 95%;

c) leucoză enzootică bovină: va fi testat întregul lot;

d) tuberculoză: va fi testat întregul lot pentru tuberculoză prin TU, la 42 de zile de la efectuarea importului sau la 10 zile de la import, dacă testarea se face prin EIAs-yIFN;

e) paratuberculoză, bruceloză, rinotraheită infecțioasă a bovinelor, tricomonoză, leptospiroză și boala mucoaselor: va fi testat întregul lot dacă acesta este mai mic sau egal cu 10 animale. Dacă lotul importat depășește 10 animale, se controlează obligatoriu 10 animale, iar diferența ce depășește acest număr se controlează în proporție de 20%, după cel puțin 7 zile de la import.

2.2. Bovinele importate pentru îngrășare vor fi supuse următoarelor teste:

a) febră aftoasă: pe un număr de probe care să asigure o prevalență de 10% pentru o confidență de 95%, de două ori la 7 zile și la 21 de zile de la intrarea în țară;

b) pestă bovină și pleuropneumonie contagioasă bovină: pe un număr de probe care să asigure o prevalență de 10% pentru o confidență de 95%;

c) leucoză enzootică bovină: 10% din lotul importat;

d) tuberculoză: va fi testat întregul lot prin TU, la 42 de zile de la efectuarea importului sau la 10 zile de la import, dacă testarea se face prin EIAs-yIFN;

e) paratuberculoză, bruceloză, rinotraheită infecțioasă a bovinelor, tricomonoză, leptospiroză și boala mucoaselor: va fi testat întregul lot dacă acesta este mai mic sau egal cu 10 animale. Dacă lotul importat depășește 10 animale, se controlează obligatoriu 10 animale, iar diferența ce depășește acest număr se controlează în proporție de 20%, după cel puțin 7 zile de la import.

B. Ovine și caprine

1. Ovinele și caprinele importate pentru tăiere, destinate consumului uman și care au vârsta de peste 18 luni, se testează pentru scrapie.

2.1. Ovinele și caprinele importate destinate reproducției și creșterii vor fi supuse următoarelor teste:

a) pe un număr de probe care să asigure o prevalență de 10% pentru o confidență de 95%, pentru pesta micilor rumegătoare, bluetongue și febra aftoasă;

b) paratuberculoză, bruceloză (Brucella ovis și Brucella melitensis), artrită encefalită caprină, maedi visna, leptospiroză: va fi testat întregul lot dacă acesta este mai mic sau egal cu 10 animale. Dacă lotul importat depășește 10 animale, se controlează obligatoriu 10 animale, iar diferența ce depășește acest număr se controlează în proporție de 20%, după cel puțin 7 zile de la import.

2.2. Ovinele și caprinele destinate îngrășării vor fi supuse următoarelor teste:

a) pe un număr de probe care să asigure o prevalență de 10% pentru o confidență de 95%, pentru pesta micilor rumegătoare, bluetongue și febra aftoasă;

b) paratuberculoză, bruceloză (Brucella ovis și Brucella melitensis), artrită encefalită caprină, maedi visna, leptospiroză: va fi testat întregul lot dacă acesta este mai mic sau egal cu 10 animale. Dacă lotul importat depășește 10 animale, se controlează obligatoriu 10 animale, iar diferența ce depășește acest număr se controlează în proporție de 20%, după cel puțin 7 zile de la import.

C. Cabaline

Caii importați pentru creștere și reproducție se testează obligatoriu individual:

a) pe un număr de probe care să asigure o prevalență de 10% pentru o confidență de 95%, pentru pesta africană a calului;

b) pentru anemie infecțioasă ecvină, arterită virală ecvină, influență ecvină, rinopneumonie ecvină, leptospiroză, morvă și durină: va fi testat întregul lot dacă acesta este mai mic sau egal cu 10 animale. Dacă lotul importat depășește 10 animale, se controlează obligatoriu 10 animale, iar diferența ce depășește acest număr se controlează în proporție de 20%, după cel puțin 7 zile de la import.

D. Porcine

a) Se efectuează testare la porcinele de producție/ îngrășare importate pe un număr de probe care să asigure o prevalență de 10% pentru o confidență de 95% pentru febra aftoasă, boala veziculoasă a porcului, pesta porcină africană, pesta porcină clasică;

b) Se efectuează testare pentru boala Aujeszky, bruceloză, PRRS, GET, leptospiroză: va fi testat întregul lot dacă acesta este mai mic sau egal cu 10 animale. Dacă lotul importat depășește 10 animale, se controlează obligatoriu 10 animale, iar diferența ce depășește acest număr se controlează în proporție de 20%, după cel puțin 7 zile de la import.

E. Păsări

a) Puicuțele de înlocuire destinate reproducției se testează pentru influența aviară și boala de Newcastle, bronșită, laringotraheită infecțioasă, tifoză, micoplasmoză pe un număr de probe care să asigure o prevalență de 10% pentru o confidență de 95%.

b) Puii de o zi (broiler, reproducție) se testează pentru salmoneloză, influența aviară, boala de Newcastle, micoplasmoză pe un număr de probe care să asigure o prevalență de 10% pentru o confidență de 95%.

F. Pești

Peștii vii și gameții importați pentru popularea bazinelor piscicole se vor testa, pe probe reprezentative, pentru identificarea eventualei infectări față de necroza hematopoietică infecțioasă - salmonide, viremia de primăvară a crapului, septicemia hemoragică virală - salmonide.

G. Albine

Familiile de albine importate vor fi testate, pe probe reprezentative, pentru acarioză, loca europeană, loca americană, nosemoză, varooză.

H. Iepuri vii

Iepurii vii importați pentru popularea fondurilor de vânătoare sau pentru creștere și reproducție vor fi testați pentru bruceloză, sindromul hemoragic al iepurelui, la 10% din efectiv, și prin examen bacteriologic pentru tularemie pe animalele moarte în perioada de carantină.

___________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.