Normele din 30 martie 2011

----------

Anexa nr. 1

Norme metodologice

de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor,

suinelor, ovinelor și caprinelor pentru anul 2011 Notă

1.

În sensul prezentelor norme metodologice, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a)

proprietar de animale – persoană care are drept de proprietate asupra unor animale;

b)

deținător de animale - persoana responsabilă pentru sănătatea animalelor aflate în grija ei, având obligația să protejeze animalele și oamenii de boli transmisibile ce are în posesie permanentă animale, în calitate de proprietar de animale și/sau proprietar de exploatație, sau are în posesie temporară animale în calitate de îngrijitor al acestora sau de persoană căreia i s-a încredințat îngrijirea lor; această categorie include, fără a se limita la conducătorii grupurilor de animale, conducătorii mijloacelor de transport în care se găsesc animale, precum și administratorii exploatațiilor comerciale, de tip târguri sau expoziții de animale, tabere de vară, ferme de animale, centre de colectare a animalelor și abatoare;

c)

perioada de așteptare/interzicere a mișcării - perioadă în care animalele nu pot ieși în afara exploatațiilor;

d)

carantina profilactică - complexul de măsuri sanitar - veterinare ce se aplică de către proprietarul sau deținătorul de animale asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării și prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploatație;

e)

localitate - sat - organizare teritorială cu cod siruta;

f)

supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea și raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor;

g)

supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecții;

h)

supraveghere pasivă

- supravegherea de rutină, obișnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploatație, de informațiile și notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populații de animale și înregistrarea datelor și documentelor cu posibilă semnificație epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menținerii sau schimbării statusului de sănătate al exploatației sau în vederea certificării mișcărilor de animale sau a produselor obținute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populație considerată până atunci liberă de boli;

3

i)

supravegherea activă - orice activitate cu o frecvență și intensitate prestabilite, care are ca scop stabilirea prezenței sau absenței unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe, inclusiv examenele necropsice, asupra probelor dintr-o populație normală morfoclinic; supravegherea activă a animalelor acvatice cuprinde: inspecția de rutină de către autoritatea competentă sau alt serviciu calificat și agreat, în numele autorității, examinarea populației animalelor de acvacultură din fermele sau din zonele de creștere a moluștelor pentru depistarea unei boli manifestate morfoclinic, prelevarea probelor în scop de diagnostic în cazul suspiciunii bolilor listate sau observarea creșterii mortalității în timpul inspecției și notificarea imediată, obligatorie, în cazul apariției ori al suspiciunii de boli specifice sau a oricărei creșteri a mortalității;

4

j)

controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populațiile de

animale;

k)

prevenirea bolilor - activități destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau potențiale, precum și de consecințele negative ale acestora;

l)

controale oficiale - orice formă de control pe care autoritatea competentă o efectuează pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare, produsele medicinale veterinare, precum și cu regulile de sanătate și bunăstare animală;

m)

controale oficiale cu frecvență redusă - controalele oficiale efectuate pe principii veterinare non-discriminatorii, la fața locului, la destinație și/sau în timpul transportului ce pot implica și prelevarea de probe. Prelevarea de probe se efectuează în acest caz în scopul verificării conformității cu cerințele de certificare asumate la origine;

n)

controale oficiale cu frecvență întărită - controalele

oficiale efectuate ca urmare a rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă asupra lotului controlat. Controalele oficiale cu frecvență întărită se vor aplica următoarelor transporturi la aceeași destinație, până la obținerea de rezultate favorabile ce vor readuce exploatația/abatorul de destinație la principiul controlului oficial cu frecvență redusă;

o)

data testării – data la care a fost prelevată proba;

p)

risc - posibilitatea de apariție a unui defect de calitate cât și severitatea urmărilor acestui posibil defect la un produs medicinal veterinar vizat;

q)

incidență - posibilitatea ca un produs medicinal veterinar vizat să aibe un defect de calitate. În mod normal acești indicatori sunt corelați cu modul de fabricare al produsului;

r)

expunere - gradul de distribuție a produsului medicinal veterinar și reflectă numărul potențial de animale expuse unui produs cu

defect;

s)

efectele secundare adverse (nocive) - anticiparea severității consecințelor la utilizarea unui produs medicinal veterinar cu defecte de

calitate.

2.

Mișcările suinelor vii se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 136/2010 privind mișcarea suinelor vii pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor norme sanitare veterinare.

3.

Animalele vii importate din țări terțe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile; pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploatației de animale este obligat să dețină locuri special amenajate în acest scop.

4.

Animalele vii provenite din comerțul intracomunitar pentru creștere și reproducție se supun izolării într-un spațiu separat de alte animale aflate în exploatație, aplicându-se o perioadă de așteptare/interzicere a mișcării de maximum 30 zile în cazul porcilor și de 21 zile în cazul celorlalte specii.

5.

Proprietarii și deținătorii de animale sunt obligați să notifice direcțiilor sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București intenția de a introduce animale din comerțul intracomunitar și import

în exploatație, anterior sosirii animalelor, precum și posibila dată a introducerii.

6.

Examenul clinic acceptat și decontat de către direcția sanitar – veterinară și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București se poate face în baza unei decizii scrise a directorului executiv, care stabilește zona în care se face examenul clinic, frecvența și documentele necesare pentru decont în următoarele situații:

a)

în caz de suspiciune la animalele suspecte de contaminare;

b)

în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere și protecție specifică fiecărei boli;

c)

decizia directorului executiv este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcției sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, formulată anterior deciziei și acțiunii de examinare clinică.

7.

La propunerea direcțiilor sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor poate dispune, prin ordin al președintelui acesteia, în funcție de evoluția situației epidemiologice, acțiuni imunoprofilactice de necesitate. Orice vaccinare este permisă numai cu vaccinurile înregistrate in România cu notificarea prealabilă de către direcțiile sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București; notificarea va fi însoțită de motivație, tipul de vaccin și schema de vaccinare.

8.

Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate și fizice efectuate în timpul transportului sau la destinație, teste și prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor vor fi comunicate proprietarului sau deținătorului în perioada de carantină, așteptare/interzicere a mișcării.

9.

Probele prelevate și testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvență redusă, prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiția precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea. În situația rezultatelor nefavorabile, exploatația va fi supusă controalelor oficiale cu frecvență întărită.

10.

Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie, se realizează de către medicii veterinari oficiali; în acest caz, se interzice recoltarea probelor de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți care au efectuat vaccinarea.

5

11.

La bovine, ovine, caprine și suine, acțiunile sanitare-veterinare din cadrul programului strategic, suportate de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale identificate în exploatația în care s-au născut. La ecvine și carnasierele domestice, acțiunile sanitare-veterinare din cadrul Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om,

6

protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor pentru anul 2011, suportate de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale identificate, conform legislației în vigoare.

12.

Toate costurile privind realizarea acțiunilor de supraveghere, imunoprofilaxie și de control, pentru exploatații nonprofesionale sunt suportate din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, în limita bugetului aprobat.

13.

Prin excepție de la prevederile pct. 12, costurile sunt suportate de proprietarii animalelor din exploatațiile nonprofesionale, după caz, în următoarele situații:

a)

manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, în cazul controalelor oficiale întărite, inițiate în urma rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar; în această situație, perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a animalelor și a exploatației și a situației epidemiologice;

b)

manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, alte acțiuni de supraveghere, imunoprofilaxie și control, realizate în centrele de colectare sau exploatațiile de origine, pentru certificarea loturilor destinate exportului și comerțului intracomunitar;

c)

manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerțului intracomunitar sau în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziții, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervații, adopții internaționale, evenimente culturale, mișcări noncomerciale ale animalelor de companie;

d)

manopera și testarea probelor prelevate în cadrul activităților de autocontrol, inițiate conform legii de proprietarii sau deținătorii de animale sau operatorii economici;

e)

manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol;

f)

manopera pentru probele prelevate în vederea reevaluării diagnosticului și testele aferente acestora, în cazul în care proprietarul sau deținătorul solicită o contraexpertiză; costurile contraexpertizei sunt suportate de solicitanți, recoltarea probelor se realizează, în mod obligatoriu, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

g)

manopera pentru probele prelevate și testele efectuate la solicitarea proprietarilor sau deținătorilor de animale;

h)

activitățile încadrate în definiția supravegherii pasive;

i)

contravaloarea vaccinului și a manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle;

j)

contravaloarea vaccinului și a manoperei de vaccinare antirabică a carnasierelor domestice neidentificate, în cazul în care proprietarul refuză identificarea acestora;

k)

contravaloarea deparazitării animalelor pentru echinococoză;

l)

costul pentru operațiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare și/sau exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale pentru export sau comerț intracomunitar;

m)

proprietarii animalelor din exploatațiile nonprofesionale suportă în mod exclusiv costurile aferente realizării acțiunilor de supraveghere, imunoprofilactice și de control pentru:

i)

avortul salmonelic al iepelor;

ii)

fascioloza;

iii)

trichomonoza bovină;

iv)

boala bacteriană a rinichiului la salmonide;

v)

loca americană;

vi)

diareea virală a bovinelor, respectiv Boala mucoaselor BVD - MD;

vii)

rinopneumonia ecvină;

viii)

bruceloza la canide;

ix)

bruceloza la iepuri;

x)

moluște gasteropode Criptobya Heticis, Klossia Helicina, cestode, metacercari, nematode;

xi)

batracieni

-

trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze și micobacterioze;

xii)

toxoplasmoza;

xiii)

oncopatii la mamiferele de producție și carnasiere;

xiv)

oncopatii de animale de producție în libertate și exotice;

xv)

supravegherea sanitară veterinară a materialului seminal congelat din import;

xvi)

supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;

xvii)

analiza apei din bazine piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare;

xviii)

anemie infecțioasă ecvină pentru toate ecvideele provenite din import, comerț intracomunitar și caii de sport reîntorși în țără;

14.

Fondurile necesare realizării în cadrul exploatațiilor comerciale a acțiunilor sanitar-veterinare din cadrul Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor pentru anul 2011, prevăzut la art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 114/2011 privind aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, pe care Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să le pună în aplicare, precum și a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2011, se asigură de către proprietarii acestora.

7

15.

Costurile probelor recoltate și ale analizelor efectuate în cazurile în care se înregistrează reacții adverse postvaccinale/postterapeutice ale produsului medicinal veterinar, se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar, se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar sau se constată deficiențe privind condițiile de depozitare a produsului medicinal veterinar, sunt suportate de persoana juridică responsabilă, după caz, de către deținătorul autorizației de comercializare, producători, importatori, distribuitori, farmacii veterinare sau puncte farmaceutice.

8

16.

Contravaloarea analizelor pentru produsele medicinale veterinare incluse în Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România elaborat de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar se achită de către deținătorul autorizației de comercializare a produsului medicinal veterinar, în contul institutului respectiv, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

17.

Examenele și testele de laborator necesare exportului de animale în țările terțe se vor face ținând cont de condițiile impuse în certificatele transmise de către administrațiile veterinare ale țării respective.

18.

În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.

19.

Formularele tipizate utilizate pentru înregistrarea și raportarea acțiunilor din prezentele norme metodologice, precum tuberculina, vaccinul contra antraxului, vaccinul contra rabiei pentru vaccinarea carnasierelor domestice identificate se pun gratuit la dispoziția medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți de către direcțiile sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București; vaccinul contra antraxului și vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12 luni.

20.

Laboratoarele sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București din cadrul direcțiilor sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a păstra minim 60 de zile probele testate cu rezultate pozitive.

21.

Direcțiile sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a lua măsuri ca la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv structurilor responsabile de monitorizarea bolilor, inspecție și control, precum și medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripției sanitar-veterinare zonale.

22.

Planul cifric anual se va elabora la nivelul direcțiilor sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, avându-se în vedere previziunile mișcării efectivelor pe specii și categorii de animale și nu efectivele existente în stoc la un moment dat.

23.

Având la bază prevederile prezentelor norme metodologice, precum și prevederile planului cifric anual, direcțiile sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București vor elabora grafice lunare detaliate privind prelevarea probelor și transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe localități și exploatații; pentru realizarea și finalizarea la timp a acțiunilor cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor pentru anul 2011, graficele lunare sunt asumate prin semnătură de directorul executiv,

directorul executiv adjunct (sanitar - veterinar), de directorul executiv adjunct economic, de șeful laboratorului sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, de medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripțiilor sanitar-veterinare zonale, precum și de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

24.

Numărul de probe prelevate în vederea efectuării testelor stabilite în cadrul prezentelor norme se stabilește în baza numărului de animale

țintă existente la data operațiunii.

25.

Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice și pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislația în vigoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acțiunilor sanitare veterinare obligatorii.

26.

Refuzul efectuării acțiunilor sanitare veterinare obligatorii de către proprietarii sau deținătorii de animale se sancționează conform prevederilor legale în vigoare și întreaga responsabilitate a consecințelor refuzului cade în sarcina acestora.

27.

Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări.

28.

În situația supravegherii prin teste de laborator, în cazul declarării unui focar de boală, direcțiile sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să realizeze analize cost – beneficiu, prin care să identifice și să utilizeze cele mai sigure și mai eficiente metode pentru controlul bolii.

29.

Direcțiile sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să realizeze în cel mai scurt timp posibil calificarea statusului de sănătate al exploatațiilor nonprofesionale de bovine și al exploatațiilor comerciale de bovine înregistrate/autorizate și să întocmească dosarele aferente acestora, pentru exploatațiile care îndeplinesc condițiile de calificare pentru tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 49/2010

privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină.

30.

Direcțiile sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să monitorizeze statusul exploatațiilor privind bruceloza bovină, conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 41/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină.

31.

Medicii veterinari oficiali prelevază probe ori de câte ori se impune, cu scopul stabiliriieficacității și eficienței unor acțiuni sanitare veterinare obligatorii efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, în cazul unor suspiciuni de îmbolnăvire sau în scopul confirmării unor boli, pentru precizări de diagnostic sau în oricare altă situație în care se dispune de autoritatea sanitară veterinară competentă.

9

32.

În cazul acțiunilor imunoprofilactice la care se stipulează frecvența de execuție (ex: 1/an, 2/an etc.) se va ține cont ca produsele biologice achiziționate care se utilizează să asigure obligatoriu imunitate minimă intervalului între acțiuni.

10

33.

Pentru toate acțiunile suportate din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor și cuprinse în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 114/2010, tariful indicat cuprinde și costurile anexe care pot fi reprezentate de ac, seringă, dezinfectant, vacutainere, transport și alte asemenea potrivit legii.

34.

Produsele de diagnostic utilizate pentru realizarea examenelor de laborator prevăzute în prezentele norme metodologice trebuie să fie însoțite de buletine de analiză pentru fiecare lot în parte, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 81/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de introducere pe piață și de utilizare a reagenților și a seturilor de diagnostic de uz veterinar, cu modificările ulterioare.

35.

Produsele biologice utilizate pentru acțiunile de imunoprofilaxie și diagnostic în vivo obligatorii, trebuie să fie însoțite de buletine de analiză eliberate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar pentru fiecare lot în parte.

ABREVIERI

Point)

AA-PAS – albastru alcian

ADNS - Sistemul de Notificare al Bolilor pentru Animale AIE – anemie infecțioasă ecvină

ANSVSA – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor BCCC - Boala cronică cahectizantă a cervideelor

BND - Baza Națională de Date

CSVSA – circumscripția sanitar – veterinară și pentru siguranța alimentelor DDD – Dezinfecție, Dezinsecție, Deratizare

DSVSA – direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București EDTA – Etilen diamino tetraacetat de sodiu

ElAs-yIFN – test imunoenzimatic pentru gamainterferon GPS – sistem de poziționare globală

HACCP - Principiile privind analiza riscurilor și punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control

HE - hematoxilină-eozină, metodă de colorare histologică HEA – hematoxilină – eozină – albastru de metil

HEV - hematoxilină – eozină – verde lumină Hb - hemoglobină

IA - influența aviară

IDSA – Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală IFD – imunofluorescență directă

IISPV – Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară

ICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar LEB – leucoză enzootică bovină

LM - Rețea națională de laboratoare de morfopatologie LNR – Laborator Național de Referință

LNR EST - Laboratorul Național de Referință pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile LNR IA - Laboratorul Național de Referință pentru Influența Aviară

LSVSA – Laboratorul Sanitar -Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor județean, respectiv al municipiului București NTG – număr total de germeni

OIE - Organizația Mondială pentru Sănătatea Animală OMSA – Organizația Mondială pentru Sănătatea Animală OMS – Organizația Mondială a Sănătății

PAS – periodic acid schiff

PCR – reacția de polimerizare în lanț PIF – Post de inspecție la frontieră PPD – extract proteic purificat

PPD-J – derivat proteic purificat – Johnină - paratuberculină RFC – reacție de fixare a complementului

RSAR – reacția de seroglutinare rapidă RMA – reacția de microaglutinare

SRAAF

-

Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje TB – Tuberculoză bovină

TCS – Test comparativ simultan TIA – toxiinfecție alimentară TU – Test unic

11

UCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din România

12

CAPITOLUL I

SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE SECȚIUNEA 1 - PROGRAME NAȚIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ȘI ERADICARE

A BOLILOR LA ANIMALE

1.1.

FEBRĂ AFTOASĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : menținerea statutului de țară oficial liberă de febră aftoasă, fără vaccinare

Supravegherea pasivă

Grupa de animale țintă

- animale din specii receptive, domestice și sălbatice.

România are statut liber de febra aftoasă fără vaccinare. Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări unde evoluează boala.

Verificarea certificării sanitare veterinare a animalelor provenite din țări cu statut de indemnitate cu vaccinare.

Inspectarea periodică a zonelor recunoscute cu risc crescut de contaminare (granițele României cu țările terțe, târguri de animale vii, expoziții, porturi, aeroporturi).

Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă.

În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecții clinice și testări serologice în acest scop.

Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare și medicii veterinari de liberă practică raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.

Supravegherea activă

Supravegherea serologică

- Pentru supravegherea transfrontalieră, pe zona de vecinătate cu țări terțe, în scopul menținerii capabilității de diagnostic a LNR, recoltarea de

probe de sânge de la specia ovină, odată pe an - în

Va fi recoltat un număr de maxim 1100 probe de sânge, defalcat în mod egal între județele aflate la granița cu țările terțe. În cadrul acestor județe, probele vor fi recoltate din efectivele aflate în localități de frontieră.

Aceste probe vor fi recoltate cu prioritate din

efectivele cu evoluție masală a șchiopăturilor

Supravegherea serologică se realizează prin teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor structurale ale virusurilor febrei aftoase, pentru serotipurile O, A și Asia 1.

Probele cu rezultat pozitiv sau dubioase la serologie se

retestează. Probele ce rămân pozitive se supun investigațiilor prin teste imunoenzimatice pentru

trimestrul IV, după revenirea din transhumanță

sau în trimestrul I.

sau acolo unde se înregistrează o mortalitate

ridicată la tineret.

anticorpi

contra

proteinelor

nestructurale

ale

virusurilor febrei aftoase.

Supravegherea virusologică

În caz de suspiciune clinică și/sau de laborator se execută la animalele domestice și sălbatice receptive incriminate conform Manualului pentru Teste de Diagnostic și Vaccinuri al OMSA/2009.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului Operațional pentru febra aftoasă.

Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile Manualului pentru Teste de Diagnostic și Vaccinuri al OMSA/2009 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile

pentru combaterea febrei aftoase.

În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Manualul operațional și în Planul de Contingență pentru febra aftoasă, aprobat prin Decizia

2007/18/EC a

Comisiei din 22 decembrie 2006.

13

1.2.

TUBERCULOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop:

calificarea statusului de sănătate al exploatațiilor și atestarea acestora în vederea recunoașterii statusului de țară/zonă oficial indemnă de tuberculoză bovină.

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate, precum și speciile sălbatice, susceptibile la infecția cu

Mycobacterium bovis (cervidee, porci mistreți etc.)

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce

trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supravegherea activă

A. În exploatațiile calificate ca oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial

indemnă

de

boală:

tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an

din exploatație prin tăiere de control în scop de

1.

Animalele neconcludente la TCS se retestează.

2.

Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare.

3.

Animalele neconcludente la două teste TCS sunt considerate pozitive și se elimină obligatoriu

1.

Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute cu cel puțin două săptămâni înaintea acțiunilor imunoprofilactice.

2.

La execuție se vor respecta precizările tehnice

la toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare.

ale producătorului testului de diagnostic utilizat.

4.

Introducerea de animale într-o exploatație calificată oficial indemnă de tuberculoza se face fară testare în prelabil, dacă animalele provin dintr-o altă exploatație calificată oficial indemnă pentru tuberculoza.

5.

Animalele care provin dintr-o exploatație care nu este oficial indemnă pentru tuberculoză și care urmează a fi introduse într-o exploatație oficial indemnă, se testează obligatoriu prin TCS fie cu cel mult 30 de zile înaintea mișcării din exploatația de origine, fie în maximum 30 de zile de la introducere în exploatația de destinație.

3.

Se vor tuberculina și caprinele care sunt crescute în exploatațiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secțiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală,

cu

amendamentele

ulterioare.

4.

Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect.

5.

Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică:

a)

animalele aflate în ultima lună de gestație și cele

în

primele

30

de

zile

după

naștere;

b)

animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescență.

6.

Până la clarificarea situației epidemiologice a exploatației:

a)

se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă de tuberculoză și se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină;

b)

se interzice orice fel de mișcare a bovinelor și furajelor, conform legislației în vigoare.

7.

Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator și laborator, exploatația își recapătă statutul de oficial indemn de boală.

8.

Examenele de laborator pentru precizarea

14

diagnosticului se realizează la LSVSA sub

coordonarea LNR pentru Tuberculoză.

B. 1. Exploatațiile în curs de calificare sunt acele exploatații care nu au îndeplinit criteriile pentru calificare în urma testelor efectuate în anul 2010, dar care au rezultate negative la testarea din decembrie 2010.

Se efectuează tuberculinarea intradermică prin TU o dată pe an la toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni, la șase luni de la testul efectuat în decembrie 2010.

6 săptămâni din exploatațiile care nu au fost calificate ofical indemne și care au fost testate anterior lunii decembrie 2010 vor fi testate de 2 ori la interval de 6 luni în vederea calificării oficial indemne pentru tuberculoză.

6 săptămâni din exploatațiile nou înființate, atunci când efectivul a fost alcătuit doar din animale originare din exploatații calificate indemne de tuberculoză, vor efectua primul test la 60 de zile de la alcătuire iar cel de-al doilea

test nu va mai fi solicitat.

fi utilizat cu autoriza ț ia autorită ț ii competente: în cazul vacilor sau bivoli ț elor care nu prezintă o reac ț ie pozitivă la testele de depistare a tuberculozei sau a brucelozei și nici un simptom al acestor boli după ce a fost supus unui tratament termic astfel

încât să prezinte o reacție negativă la testul de fosfatază.

C. În exploatațiile suspecte de contaminare.

Se consideră exploatație suspectă de contaminare acea exploatație în care bovinele care au fost testate și care au reacționat pozitiv la testul alergic au fost eliminate.

Se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă de tuberculoză și se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010 .

3. Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator și laborator exploatația își recapătă statutul de

oficial indemn de boală.

2.

Toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste

3.

Toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste

1.

Animalele pozitive la TU se retestează la 42 de zile prin TCS.

2.

Laptele crud care provine de la animale din exploatații care nu sunt calificate oficial indemne pentru tuberculoză, poate

1.

Exploatațiile care îndeplinesc condițiile de calificare ca oficial indemne de boală conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de tuberculoză bovină.

2.

Exploatațiile care nu îndeplinesc la această dată condițiile de calificare conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de tuberculoză după îndeplinirea condițiilor.

1.

Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației.

2.

Până la clarificarea situației epidemiologice a exploatației:

a)

se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă de tuberculoză și se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010;

b)

se interzice orice fel de mișcare a bovinelor, furajelor, conform legislației în vigoare.

15

4. Examenele de laborator pentru precizarea

diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.

D. În exploatațiile contaminat.

Se consideră exploatație contaminată, acea exploatație în care bovinele cu reacție pozitivă la testul alergic, au fost eliminate, iar examenele de abator și laborator au confirmat tuberculoza:

cadrul IDSA.

E. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerț intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare, vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploatație calificată ca liberă de TB, iar ultima testare s-a efectuat în

ultimele 30 de zile care preced plecarea din

1.

Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploatație sunt supuse testării oficiale pentru tuberculoză de două ori prin TCS la interval de 6 luni.

2.

Orice bovină nou introdusă în efectiv înainte de finalizarea testărilor menționate la pct. 1. va fi la rândul său testată de două ori la interval de 6 luni.

3.

Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naționale de eradicare accelerata a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naționale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei și leucozei bovine și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Este interzisă menținerea animalelor pozitive în efectiv.

3.

Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză.

4.

Este interzisă livrarea animalelor pozitive sau a celor din exploatațiile suspecte ori contaminate către alte exploatații.

5.

Se retrage statusul de oficial indemnă de tuberculoză și se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul și coordonarea

medicului

veterinar

oficial.

2.

După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația, împreună cu medicul veterinar de liberă practică, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de asanare.

3.

Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau deținătorului de animale restricțiile privind circulația animalelor și condițiile de valorificare a produselor de origine animală

provenite

de

la

acestea.

4.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru monitorizarea cazurilor reagente și implementarea tuturor măsurilor

de

eradicare

a

bolii.

5.

Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau și EIAs-  IFN se direcționează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum

și

a

examenelor

de

laborator.

6.

Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului.

7.

Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea și după caz, cu sprijinul LNR din

16

centrul de colectare.

F. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice (EIAs-

 IFN).

modificările și completările ulterioare.

Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.

În cazul izolării

Mycobacterium

spp, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice și genetice.

În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite țesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizați pentru test biologic.

1.

De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe individuale pentru examene

de

laborator,

astfel:

a)

limfonodurile capului - retrofaringiene stâng și drept, mandibulare stâng și drept, parotidiene stâng și drept;

b)

limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior;

c)

limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar

superior

și

inferior

și

poplitei;

d)

porțiuni de țesuturi și organe pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară.

2.

Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice, pulmonare se ambalează separat și tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate se

ambalează

de

asemenea

separat.

3.

Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, prin examene de laborator: morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai.

4.

Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

5.

Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui

ANSVSA

nr.

61/2006,

cu

17

G. Inspecția în abator a animalelor vii

Inspecția oficială ante mortem și post mortem se efectuează în mod curent și obligatoriu, conform procedurilor la abator.

Examinarea animalelor vii se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

H. Inspecția cărnii și a organelor

2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se recoltează probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se recoltează

numai limfonoduri cu leziuni.

Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

I. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic cu ocazia recoltării de trofee, pentru selecție și alte acțiuni ce sunt prevăzute în Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.

1.

De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau și imunologice, la care după tăiere prin inspecția post-mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următoarele limfonoduri:

a)

submaxilari,

retrofaringieni,

bronhiei;

b)

mediastinale, eventual și limfocentrii mezenterici, dacă sunt măriți în volum, portali și retromamari.

18

1.3.

LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Scop:

eradicarea bolii și clasificarea statusului de sănătate al exploatațiilor ca oficial indemne de LEB.

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supravegherea activă

îndeplinirea condițiilor.

A. În exploatațiile calificate ca oficial indemne de leucoză enzootică bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boală: supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploatațiile nonprofesionale se realizează prin ELISA, o dată pe an, la:

4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010.

Examenele serologice (ELISA și/sau ID) se efectuează la LSVSA, iar în cazuri deosebite (expertiză) probele se trimit la Laboratorul Național de Referință pentru Leucoză din IDSA.

B. În exploatațiile necalificate ca oficial indemne de LEB: supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizează prin ELISA, de două ori pe an, la un interval de timp de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni, la:

a) taurii și bivolii de reproducție

autorizați;

30

de

zile

de

la

eliberarea

buletinului

de

analiză.

4. Animalele rămase în exploatație după eliminarea celor pozitive se testează conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, și Ordinului președintelui ANSVSA

1.

Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploatații trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006,

cu

modificările

și

completările

ulterioare.

2.

Statusul de exploatație oficial indemnă de leucoză enzootică bovină se suspendă sau se retrage conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010.

1.

Exploatațiile care îndeplinesc condițiile de calificare conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de leucoză enzootică bovină.

2.

Exploatațiile care nu îndeplinesc la această dată condițiile de calificare conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de

leucoză

enzootică

bovină

după

a)

taurii și bivolii de reproducție autorizați;

b)

toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din exploatațiile indemne de leucoză.

1.

Examenele serologice se efectuează de regulă pe aceleași probe care se recoltează pentru bruceloza bovină.

2.

Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucțiunilor trusei de diagnostic și recomandărilor LNR pentru leucoză enzootică bovină.

3.

Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanță între ELISA pozitiv și ID negativ, confirmarea bolii se face prin recoltare de sânge și examen prin ID după 30 zile de la prima recoltare.

4.

Pentru expertiză de diagnostic, atunci când este cazul, probele se trimit la Laboratorul

Național

de

Referință

pentru

Leucoză

din

IDSA.

5.

Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză.

6.

Se suspendă statusul de sănătate al exploatației și rămâne suspendat până când toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacționat negativ la două teste serologice realizate în conformitate cu prevederile cap. II al anexei nr.

1.

Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge.

2.

Exploatațiile ca îndeplinesc condițiile de calificare conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de leucoză enzootică bovină.

3.

În cazul animalele diagnosticate pozitiv, acestea se sacrifică în maximum

19

b) toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni.

nr. 49/2010.

C. În exploatațiile contaminate supuse asanării prin extracție: supravegherea serologică se realizează:

ulterioare.

D. În exploatații contaminate supuse asanării totale

Bovinele din exploatațiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului.

E. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerț intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare:

vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploatație de origine calificată ca indemnă de LEB, ca urmare a rezultatelor negative obținute asupra animalelor

în vârstă de peste 24 luni.

În cazul în care este necesară testarea animalelor în perioada în care acestea se află în centrul de colectare, probele se recoltează de către medicul veterinar oficial.

a)

de două ori pe an, la un interval de timp de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni, la cel puțin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv și a progeniturilor acestuia.

b)

s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative și toate exploatațiile legate epidemiologic cu exploatația contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la pct. a).

1.

Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge.

2.

Exploatațiile oficial indemne, în care un singur animal a reacționat pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, se consideră contaminate și intră în regim de asanare prin extracție.

3.

Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză.

4.

Vițeii proveniți de la vaci reacționate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităților veterinare.

5.

DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii vițelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare și înainte de a fi supt colostru. În acest caz, vițelul trebuie ca după identificare să rămână în exploatație până la vârsta de 24 de luni și să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.

6.

Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotârârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

3.

Notificarea se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2010, cu modificările și completările

20

F. Inspecția în abator a animalelor vii

Inspecția oficială ante-mortem și post-mortem se efectuează în mod curent și obligatoriu, conform procedurilor, la abator.

Examinarea animalelor vii se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

1.

În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se recoltează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor histopatologice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky- Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz.

2.

În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploatația din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.

3.

Destinația cărnii și a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabilește de medicul veterinar oficial de abator.

4.

Se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.

21

1.4.

PESTA PORCINĂ AFRICANĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop:

menținerea statutului de țară oficial liberă de pestă porcină africană

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană.

Pe tot teritoriul țării, la toate porcinele domestice și mistreți.

Pe tot teritoriul țării, la toate speciile domestice și sălbatice receptive.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii care supraveghează animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte.

Responsabilitatea supravegherii pasive revine și autorităților competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor și a oricăror alte eventuale puncte de risc.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Supravegherea activă

Examinare clinică, aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană, dar implementează un program de supraveghere activă pentru pesta porcină clasică. În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine.

Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Se face în unități în care au fost introduse animale noi, la plecarea animalelor spre abator și la sosirea în abator.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive se analizează imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Se notifică imediat ANSVSA.

Toate probele provenite de la cazurile suspecte de pestă porcină clasică, cu rezultat negativ pentru această boală, sunt testate obligatoriu și pentru pesta porcină africană. LNR monitorizează testele efectuate și prezintă lunar la ANSVSA raport privind numarul testelor și rezultatul acestora.

În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecții clinice și testări regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului de

experți constituit de ANSVSA.

Supravegherea serologică

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic crescut în relație cu țări sau zone vecine, la dispoziția ANSVSA va fi implementată supravegherea serologică la mistreți asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experți constituit de ANSVSA.

Testarea se face pe probe de ser sau lichid

1.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

2.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din cadrul IDSA.

3.

Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare și transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătății animalelor.

4.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

22

toracoabdominal prelevate de la mistreți concomitent cu probele prelevate pentru pesta porcină clasică.

Supravegherea virusologică

Se face prin PCR pe probe de organe, prelevate de la mistreți găsiți morți la care testele virusologice pentru pesta porcină clasică au prezentat rezultat negativ;

Se face pe probe prelevate de la porcinele domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică la care testele de laborator pentru pesta porcină

clasică au fost negative.

23

1.5.

TURBAREA SAU RABIA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scopuri:

Realizarea eficientă a programului de control, supraveghere și monitorizare a rabiei pentru apărarea sănătății publice și a sănătății animale, scăderea răspândirii rabiei în populațiile de animale domestice și sălbatice care va duce treptat la eradicarea acestei boli. Pentru realizarea acestor scopuri, se au în vedere și prevederile Regulamentului (CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie și de modificare a Directivei 92/65/CEE a Consiliului, prevederile Regulamentului (UE) nr. 388/2010 al Comisiei din 6 mai 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind numărul maxim de animale de companie din anumite specii care fac obiectul circulației necomerciale, prevederile Directivei 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerințelor de sănătate animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate

de animale, material seminal, ovule

ș i embrioni care nu se

supun, în ceea ce prive ș te cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute în anexa A punctul I la Directiva 90/425/CEE, prevederile Deciziei nr. 824/2004/CE a Comisiei din 1 decembrie 2004 de stabilire a unui model de certificat de sănătate pentru circula ț ia necomercială a câinilor, a pisicilor

ș i a dihorilor domestici provenind din țări terțe și care intră în Comunitate, precum și prevederile Deciziei 2010/684/UE a Comisiei din 10 noiembrie 2010 de modificare a anexei E partea 1 la Directiva 92/65/CEE a Consiliului în ceea ce prive ș te modelul de certificat de sănătate pentru animalele care provin din exploatații.

Obiectiv:

Supravegherea pasivă

Animale de companie, domestice și sălbatice, de circ și din grădinile zoologice, deținute în spații de vânzare tip pet-shop, în adăposturile de câini fără stăpân și alte spații.

Grupa de animale țintă :

Toate animalele susceptibile la infecția cu virusul rabiei în regiunile de risc din mediul urban, silvatic, rural.

Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de rabie, pe tot timpul anului.

Administratori ferme, proprietari exploatații nonprofesionale, administratori fonduri de vânatoare, grădini zoologice, circuri și alte spații organizate conform legii și care adăpostesc animale; medici veterinari de liberă practică, medici veterinari oficiali, instituții descentralizate și organizații non-guvernamentale.

Supravegherea activă

a) Examinare clinică obligatorie a animalelor care au mușcat sau zgâriat persoane și animale.

Grupa de animale țintă :

Animale care au mușcat și/sau zgâriat.

În cazul în care medicul veterinar oficial decide existența unui punct de risc, se vaccinează toate animalele receptive din focar conform metodei de vaccinare recomandată de producătorul de vaccin in instrucțiunile de utilizare ale acestuia.

Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial.

1.

În cazul animalelor suspecte de rabie și care care au mușcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploatație de orice fel se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire și control al rabiei la animale domestice și sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.

2.

În cazul animalelor din exploatații în

24

care au pătruns carnivore domestice sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare se procedează conform instrucțiunilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare.

b) Prin examene de laborator la animale moarte suspecte

și ucise, suspecte de rabie care au manifestat tulburări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

Grupa de animale țintă : Animale

moarte

și

ucise

suspecte de rabie.

1. Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial.

Prelevare probe și examen de laborator: probele se recoltează, transportă cu respectarea strictă a Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 și a Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Probele recoltate pentru rabie se examinează și pentru EST, boala Aujeszky, listerioză în funcție de specie.

Investigații de laborator

în cazul suspiciunii de boală:

3.

Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare se distrug în întregime nejupuite.

4.

Dupa eliminarea animalelor pozitive, animalele sănătoase rămase în exploatație pot părăsi exploatația după cel puțin 30 zile, odată cu ridicarea restricțiilor oficiale. Excepție fac animalele ucise.

5.

Animalele ucise/ moarte, care au fost suspecte de rabie, se testează pentru rabie.

2.

Examenele virusologice se efectuează la LSVSA desemnate de LNR și/sau LNR din cadrul IDSA.

3.

Inoculare pe culturi celulare se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

1.

IFD;

2.

Inoculare intracerebrală a șoarecilor;

25

c) În fonduri cinegetice, grădini zoologice, circuri și alte locuri care adăpostesc animale receptive la rabie: obligația anunțării oricărei suspiciuni de rabie către autoritatea sanitară veterinară teritorială.

Grupa de animale țintă : Animale domestice și sălbatice.

Probele recoltate pentru rabie se examinează și pentru boala cahectizantă a cervideelor, EST, boala Aujeszky, listerioză în funcție de specie.

Administratori unități, fonduri.

Medicul veterinar de liberă practică, medicul veterinar oficial.

Cazurile suspecte se anunță prin orice mijloc DSVSA și a municipiului București.

Uciderea se realizează numai cu respectarea condițiilor de bunăstare.

Se recoltează probe în vederea realizării analizelor de laborator care confirmă

sau infirmă diagnosticului de rabie.

d) Supravegherea circulației tulpinilor virale

Grupa de animale țintă :

Fiecare specie pe care au existat cazuri pozitive.

Se prelevează probe o dată pe an de LSVsa din cazuistica anuală a județului respectiv și se transmit către LNR în

funcție de prelavența bolii în județ.

Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial al LSVSA conform incidenței anuale a bolii.

Investigațiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

e) Rabia la vulpe: în conformitate cu Programul de

Grupa de animale țintă :

1. Personalul fondurilor de vânătoare instruit în

supraveghere, control si eradicare a rabiei pentru anul

vulpi din mediul silvatic.

cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al

2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE a Comisiei

1. Prelevarea probelor (vulpilor) la

DSVSA și medicul veterinar de liberă practică,

din 23 noiembrie 2010 de aprobăre a programelor

minimum 45 de zile dupa terminarea

după caz.

anuale și multianuale și a contribuțiilor financiare din

perioadei

de

vaccinare,

în

cadrul

2. Examinarea probelor la LNR din cadrul

partea

Uniunii

pentru

eradicarea,

combaterea

și

vânătorii de vulpi organizate cu scopul

IDSA.

monitorizarea anumitor boli ale animalelor

ș i a

verificării

titrului

de

anticorpi

anumitor zoonoze, prezentate de statele membre pentru

postvaccinali.

2011 și anii următori și cu prevederile Hotărârii

2. Atunci când sunt găsite vulpi moarte.

Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea programului

strategic privind supravegherea, controlul și eradicarea

turbării

la

vulpe

în

România,

cu

modificările

ulterioare.

3.

Examen histopatologic;

4.

Inoculare pe culturi celulare.

26

27

1.6.

ANTRAX

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supraveghere si control in scopul monitorizarii bolii pentru prevenirea apariției acesteia la om.

I. Supraveghere pasivă

Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor, carnasierelor și a speciilor receptive din fondul cinegetic.

Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă.

4. De la animalele cu formă digestivă de

antrax: fragmente intestin, limfonoduri aferente, conținut digestiv sanguinolent.

Probele prelevate se examinează bacteriologic: microscopic direct și cultural (izolarea

Bacillus anthracis ).

Animalele rămase în exploatații

vor putea părăsi exploatația după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu excepția dirijării spre sacrificare.

Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate, sub coordonarea LNR pentru Antrax din IDSA.

Tulpinile de

Bacillus anthracis

izolate la LSVSA vor fi trimise, în condiții de biosecuritate, la LNR din cadrul IDSA pentru studii suplimentare.

Medicul veterinar oficial din cadrul LSVSA, resectiv IDSA.

INSPECȚIA ANIMALELOR IN ABATOR

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, ecvinele și porcinele se supun inspecției ante și post-mortem.

II.

CARNE ȘI ORGANE

Examinarea carcaselor se efectuează în unități

de tăiere autorizate sanitar –veterinar, de către medici

veterinari

oficiali

sau

personal

MĂSURI:

1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în

care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârșitul zilei de lucru.

1.

Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi moarte de antrax

2.

În caz de suspiciune se prelevează:

a)

de la animale vii: probe de sânge sau secreții sangvinolente;

b)

de la cadavre nedeschise: secreții sangvinolente și probe de sânge;

c)

de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgență: probe de sânge recoltat prin puncție cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de țesut conjunctiv și muscular, rinichi, limfonoduri.

3.

În cazurile de antrax localizat se prelevează:

a)

țesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente și tonsile;

b)

lichid de puncție din zona edematoasă.

desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.

confiscă și se distrug.

2.

În toate situațiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om și a contaminării mediului.

3.

Carcasele, organele și subprodusele de la animale bolnave și cele care au venit în contact cu acestea se

28

1.7.

BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea activă

Grupa de animale țintă : păsări domestice vaccinate din exploatații nonprofesionale situate pe o rază de 3 km. În jurul exploatațiilor comerciale.

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar oficial.

Metoda folosită ( RIHA pentru testarea imunității postvaccinale)

este aplicabilă în contextul în care România practică vaccinarea obligatorie

și se execută

la 10-14 zile după cea de-a doua vaccinare.

I. În exploatațiile noncomerciale , pe o rază de 3 km în jurul exploatațiilor comerciale de păsări înregistrate/autorizate, se efectuează verificarea imunității postvaccinale, prin recoltarea randomizată a 10 probe de sânge pe localitate. Notele de însoțire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunității postvaccinale, trebuie să menționeze:

Probele trebuie să fie identificate conform notei de însoțire.

a)

categoria de vârstă a păsărilor;

b)

vaccinul folosit;

c)

data vaccinării.

Prelevarea probelor se face sub responsabilitatea medicului veterinar de liberă practică împuternicit.

II. În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea

imunității postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol.

Supravegherea serologică -are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra ND.

Grupa de animale țintă : galinacee domestice si porumbei din asociațiile de profil înregistrate/autorizate sanitar veterinar.

Investigații virusologice

-în cazul suspiciunii de boală;

-în cazul obținerii de titruri neuniforme și mai mari de 1/512 la examenul serologic la porumbeii vaccinați;

-supravegherea virusologică a porumbeilor aflați în evidența asociațiilor de profil se efectuează pe tampoane cloacale la o prevalența de 10% cu o confidența de 95%

( 25 probe ).

Medicul veterinar oficial.

1).

În exploatațiile de reproducție și selecție, precum și în cele de găini ouă consum, după vaccinarea a 2-a și a 4-a, se prelevează 30-50 de probe / ferma/serie;

2).

În exploatațiile de pui de carne, după vârsta de 28 de zile, se prelevează 30 de probe/ fermă/serie.

29

1.8.

BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop:

menținerea statutului de țară oficial

Boala veziculoasă a porcului este o boală

Fermierii și muncitorii implicați zilnic în

liberă de

boală veziculoasă a porcului

notificabilă pe teritoriul României.

relația cu animalele, gestionarii fondurilor de

Supraveghere pasivă

Grupa de animale țintă

porci domestici

vânătoare și medicii veterinari de liberă

și sălbatici

practică raportează cazurile de morbiditate și

România are statut liber de boala veziculoasă a

mortalitate la animalele din speciile receptive.

porcului. Este interzis importul de animale vii și

Medicii veterinari oficiali gestionează conduita

produse ale acestora provenite din țări unde evoluează boala.

Are ca scop identificarea și notificarea a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boala veziculoasă a porcului.

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic, la dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări

serologice în acest scop.

de investigare a oricărei suspiciuni.

Supraveghere activă

completările ulterioare.

1.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR febră aftoasă și boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

2.

ANSVSA organizează instruiri periodice pentru medicii veterinari oficiali și cei de liberă practică pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de bolile veziculoase.

3.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere conform prevederilor Deciziei nr. 428/2000/CE și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor și masuri specifice referitoare la boala veziculoasa a porcului, cu modificările și

1.

Întrucât, din punct de vedere al manifestărilor clinice evidente într-un efectiv de porcine, nu se poate face distincție între boala veziculoasă a porcului și febra aftoasă, recoltarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului Operațional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor (CLCB) sau DSVSA.

2.

Examenele serologice sunt realizate în cadrul LNR din IDSA.

30

31

1.9.

STOMATITA VEZICULOASĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : menținerea statutului de țară oficial liberă de

stomatită veziculoasă

Supravegherea pasivă

Grupa de animale țintă

specii de animale receptive domestice și sălbatice.

România are statut liber de stomatită veziculoasă. Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări unde evoluează boala.

Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de stomatita veziculoasă.

În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic, la dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice în acest scop.

Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare și medicii veterinari de liberă practică raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.

Supravegherea activă

Recoltarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului operațional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat CLCB sau DSVSA.

1.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR febră aftoasă și boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

2.

ANSVSA organizează instruiri periodice pentru medicii veterinari oficiali și cei de liberă practică pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de bolile veziculoase.

32

1.10.

PESTA BOVINĂ (RINDERPEST)

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop:

menținerea statutului de țară oficial liberă de pestă bovină.

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pesta bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate și fizice a fiecărui lot

importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind acțiunile sanitare veterinare de supraveghere și imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii

animalelor.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.

Suspiciunea

se

va

notifica

imediat

ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situația unui

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții

risc epidemiologie.

clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experți constituit de ANSVSA

Supraveghere morfopatologică: în caz de suspiciune sau apariție a bolii.

Se efectuează examen morfopatologic, necropsie, metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de țesut prelevat de la baza limbii și din pleaopa a IlI-a.

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu

exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale și sunt plătite de către DSVSA

33

1.11.

PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop:

menținerea statutului de țară oficial liberă de

pesta micilor rumegătoare

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pesta micilor rumegătoare este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate și fizice a

fiecărui lot importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare și nici

produse de origine animală provenite de la

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile

moarte

sau

tăiate

în

perioada

de

carantină.

acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat

ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologie.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experți constituit de ANSVSA.

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu

exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale și sunt plătite de către

DSVSA

34

35

1.12.

PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : menținerea statutului de țară liberă de pleuropneumonia contagioasă bovină.

Supravegherea pasivă

1. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de

vaccinare

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiții de liniște epidemiologică.

Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de așteptare.

2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice (RFC sau ELISA) și microbiologice.

Animalele cu reacții serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic și sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv și care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal și lichid pleural recoltat prin puncție aseptică, pentru examen bacteriologic, care se efectuează pentru confirmare

la LNR din cadrul IDSA.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial.

3. Clinică, în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în

vigoare

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și

combatere și prevederile legislației comunitare.

4. În abatoare: inspecția de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.

De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural și țesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în

vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă.

36

1.13.

VARIOLA OVINĂ ȘI CAPRINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : menținerea statutului de țară liberă de variolă ovină și caprină.

1. Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală și a menținerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor din exploatație, informații și notificări făcute de fermier.

Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului președintelui

ANSVSA

nr.

79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

2 . Clinică : în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare.

Inspecția vizuală planificată

a animalelor din speciile domestice receptive la virusul variolei ovinelor si caprinelor, aflate pe teritoriul

Romaniei:

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Nu există manual de diagnostic în domeniu.

a)

în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare

transfrontalieră;

b)

în unitățile desemnate a efectua carantina pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație.

3.

Morfopatologică și virusologică : în caz de suspiciune a bolii și la animale importate din tari libere de boala dar cu risc epidemiologic de vecinatate.

Inspecția obligatorie în abatoare și puncte de tăiere

a animalelor din specii susceptibile ce provin din localitati țintă, precum și a celor taiate în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de agentul cauzal.

Investigațiile de diagnostic se realizează în cadrul IDSA.

Diagnosticul de confirmare a unui focar de variolă ovină și caprină se realizează numai de către IDSA - LNR pentru Variolă Ovină și Caprină.

Efectuarea de examene necropsice și morfopatologice prin metoda HE, pentru punerea în evidență a incluziunilor intracitoplasmatice specifice pe probe de material recoltat prin biopsie, precum și țesut cutanat cu leziuni, fixat în formol.

37

1.14.

PESTA AFRICANĂ A CALULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : menținerea statutului de țară liberă de pesta

În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de

Medicul

veterinar

oficial

din

cadrul

africană a calului.

boală și a menținerii statusului de sănătate:

DSVSA

Supravegherea pasivă

vizualizarea animalelor din exploatație, informații

Aplicabilă în contextul în care România este liberă

și notificări făcute de fermier.

de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

Supravegherea activă

prevederile legislației comunitare în vigoare.

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică

Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

1.

supraveghere serologică și virusologică în caz de suspiciune;

2.

se testează 0,5% din animalele provenite din comerț intracomunitar, dar nu mai puțin de 2 probe pe lot;

3.

se testează toate animalele din import țări terțe.

1.

Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referință.

2.

În cazul apariției de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control și combatere a pestei africane a calului, cu modificările și completările ulterioare, precum și

38

1.15.

BOALA AUJESZKY

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop:

supraveghere și control în scopul monitorizării bolii.

Inspecția planificată pentru efectivele de porcine libere de infecție: în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse.

Conform prevederilor Deciziei nr. 185/2008/CE a Comisiei din 21 februarie 2008 privind garan ț iile suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în schimburile intracomunitare cu porci și criteriile de furnizare a informațiilor despre această boală, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 83/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind garanții suplimentare în legatura cu boala Aujeszky în comerțul intracomunitar cu porci și criteriile de furnizare a informațiilor despre aceasta boală și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate a animalelor ce afecteaza comertul intracomunitar cu animale din speciile bovine si suine, cu

modificările și completările ulterioare.

Serologică (ELISA gE):

a) la 5% din animalele de reproducție din exploatațiile autorizate de porcine, care nu vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker - o data pe an.

Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.

Examenele serologice se efectuează la LSVSA și

/sau IDSA.

În caz de suspiciune de boală se efectuează

Probele

de

creier

de

la

rumegătoarele

cu

Probele

de

creier

de

la

rumegătoarele

cu

examene virusologice, după caz, identificarea

simptomatologie de boală Aujeszky

se vor

simptomatologie de boală Aujeszky, se vor

genomului viral prin PCR la LNR din cadrul

examina concomitent și pentru encefalopatii

examina concomitent pentru boala Aujeszkzy

IDSA.

spongiforme transmisibile.

(met. HEA, met. Mann) si pentru encefalopatii

spongiforme transmisibile (metoda HE, test rapid)

la LNR din IDSA.

39

1.16.

PARATUBERCULOZA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop:

eradicarea bolii.

I. Supraveghere pasivă

Pe tot teritoriul țării, toate bovinele, ovinele și caprinele domestice din ferme sau crescute în

libertate.

Fermieri și muncitori implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

II. Supraveghere activă

I. La taurine și bubaline

A. În exploatații indemne:

și de 2 ori pe an, în trimestrele II și IV;

necropsic și de laborator.

Examenul necropsic și prelevarea probelor pentru examene de laborator se face de către medicii veterinari de liberă practică în prezența medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză și paratuberculoză din IDSA.

1.

Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de absorbție, astfel:

a)

toți taurii și bivolii de reproducție la autorizare

b)

5% din vacile, bivolițele, junincile și vițelele din exploatațiile pentru reproducție și producție de lapte, odată pe an;

c)

toate bovinele cu reacții pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la TCS, se controlează prin examen serologic;

d)

toate animalele pozitive serologic sau cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin examen bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor

moarte

sau

tăiate,

prin

examen

1.

Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru leucoza enzootică.

2.

Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac tăieri în scop de diagnostic fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic și/sau alergice pozitive, de la care se prelevează porțiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni și limfocentrii mezenterici aferenți, care se examinează morfopatologic și bacteriologic.

3.

Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator: bacteriologice și morfopatologice.

B. În exploatații suspecte de paratuberculoză.

1.Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele exploatații în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic și/sau alergic.

Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceștia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru

paratuberculoză.

2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice ELISA pe seruri adsorbite și alergic TCS cu PPD- bovin, paratuberculină PPD sau PPD aviar.

paratuberculoză.

C. În exploatații contaminate

modificările și completările ulterioare.

II. La ovine și caprine domestice

A. În exploatații indemne, cu antecedente

sau suspecte de boală.

1.Supravegherea prin examene serologice prin

ELISA cu faza de absorbție, a ovinelor și caprinelor în vârstă de peste 12 luni:

1. Examenele de laborator se efectuează pe probe

de sânge recoltate pentru examenul pentru Maedi – Visna, artrita-encefalită caprină sau bruceloza

1.

La animalele pozitive serologic și/sau alergic se execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe probe fecale iar la animalele abatorizate, examen morfopatologic și bacterioscopic pe probe de mucoasă intestinală și limfonoduri aferente.

2.

Declararea oficiala a paratuberculozei se face când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr- o exploatație, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic și bacterioscopic.

3.

Atunci când, într-un interval de cel puțin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive și reagente nu depășește 5 % din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploatații indemne de

1.

Animalele pozitive bacterioscopic, serologic și/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator.

2.

Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu

40

o dată pe an;

produsă de

B. melitensis .

2. Pentru animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe, se testeză un procent de 1% din animale.

pe probe de mucoasă intestinală.

B. În exploatații contaminate

Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecție depășește 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracție.

În cazul asanării prin extracție, se testează serologic tot efectivul din exploatație. Animalele pozitive serologic sau și bacterioscopic se elimină

din efectiv, prin abatorizare

La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic și se trimit pentru examene de laborator

probe

de

mucoasă

intestinală

și

limfonoduri aferente.

Se efectuează examene morfopatologice și bacterioscopice.

III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate și semicaptivitate din rezervații naturale, parcuri,

grădini zoologice.

a)

berbecii și țapii de reproducție de două ori pe an;

b)

2,5% din oile și caprele de reproducție din exploatații comerciale autorizate sanitar veterinar,

1.

Animalele cu semne clinice suspecte și/sau pozitive serologic se controlează în totalitate prin examen bacterioscopic pe probe de fecale dacă numărul acestora este de pînă la 5% din efectiv.

2.

În cazul în care acest procent este mai mare pentru examenul bacterioscopic se vor selecta animale dintre cele cu semne clinice suspecte de paratuberculoză și/sau pozitive serologic dar nu mai puține decât 5% din efectiv.

3.

Dacă acestea au murit sau au fost tăiate se va efectua examen morfopatologic și bacterioscopic pe probe de mucoasă intestinală și limfonodurile aferente.

4.

Declararea bolii se face când examenele paraclinice pozitive au fost confirmate prin buletin de analiza(pozitiv morfopatologic și bacterioscopic

41

Supraveghere prin examen necropsic al tuturor

1. Se efectuează examene morfopatologice și

animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum

bacterioscopice.

și a celor vânate sau moarte în rezervații naturale.

2. Arealul în care au fost depistate animale cu

De

la

animalele

cu

leziuni

suspecte

de

paratuberculoză se supune acțiunilor de vânătoare

paratuberculoză se recoltează fragmente intestin

intensivă sau prin depopulare totală în cazul

cu limfonodurile aferente pentru examene de

animalelor crescute în captivitate.

laborator bacterioscopic și histopatologic

42

1.17.

BRUCELOZA LA BOVINE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop:

recunoșterea României ca stat membru al UE oficial liber de bruceloză bovină.

Supravegherea pasivă

Bruceloza bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României și al Uniunii Europene.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive, inclusiv a celor provenite din import, incluzând controalele documentare de

identitate și fizice a fiecărui lot importat.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat. Probe, de la toate cazurile de avort, se trimit la laborator pentru investigatii in directia infecției brucelice.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare se vor izola și se vor investiga serologic și după caz bacteriologic pentru bruceloză.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial.

Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigații.

Supravegherea activă

A. 1. Exploatațiile calificate ca oficial indemne de

bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea

statusului

de

exploatație

oficial

La toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni

se aplică unul dintre următoarele regimuri de testare cu rezultate negative, conform Ordinului

Probele de sânge sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

Prelevarile de probe in caz de suspiciune se fac in

indemnă de boală, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 41/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină.

președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare:

sau

Prelevarea probei amestec de lapte din tancul de racire se face dacă în fermă sunt cel puțin 30% din vaci în perioada de lactație.

prezența medicului veterinar oficial.

Analizele pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigații.

Recoltarea probei de lapte se efectuează de medicul veterinar oficial.

Probele de lapte se trimit spre examinare la LNR pentru Bruceloză în baza graficului elaborat de LNR în colaborare cu DSVSA.

2.Toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 12 luni din exploatațiile nou inființate, precum și cele din Exploatațiile care nu au fost calificate

ofical indemne pentru bruceloza în anul 2010.

Vor fi testate serologic de 2 ori la interval de de minimum 3 luni și maximum 12 luni in vederea calificarii oficial indemne pentru bruceloza.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

B.Vacile, bivolițele și junincile care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecției brucelice.

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum și probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după avort.

Probele de sange prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin RSAR Roz Bengal și RFC (tehnica OIE), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru

confirmare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică împuterniciți în prezenta medicului veterinar oficial.

Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigații.

C. În exploatații suspecte de contaminare.

Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe probe individuale de sânge.

vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea

a)

în exploatațiile fără tanc de racire a laptelui: un test serologic efectuat la un interval de minimum 3 luni și maximum 12 luni față de data testării efectuate in 2010,

b)

în exploatațiile cu tanc de racire a laptelui: trei teste ELISA efectuate pe probe de lapte, la intervale de cel puțin 3 luni, astfel încât de la testarea serologică din 2010 și până la primul test Elisa pe probe de lapte să nu treacă mai mult de 12 luni.

1.

Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare la LNR pentru Bruceloză.

2.

Animalele care au reacționat pozitiv la retestare se elimină prin abatorizare.

3.

De la animalele tăiate se trimit probe de uter,

1.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică împuterniciți în prezența medicului veterinar oficial.

2.

Examenele bacteriologice se efecuează la LSVSA acreditate/agreate pentru izolarea

Brucella

spp sau la LNR pentru Bruceloze.

3.

Tulpinile de

Brucella

spp izolate în LSVSA

43

limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene și retromamare (pentru femele), respectiv inghinale (pentru masculi), în vederea efectuării examenului bacteriologic pentru izolare și genotipare de

Brucella

spp.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008,

cu

modificările

și

completările

ulterioare.

tipizării fenotipice sau și genetice.

D. Animalele domestice si sălbatice nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe. Testare serologică pe probe individuale de sânge, randomizat un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puțin de 5 probe pe lot.

Probele se examinează prin Roz Bengal și RFC (tehnica OIE).

Cazurile pozitive și neconcludente se examinează și prin RFC (tehnica OIE), iar apoi se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare.

Pentru confirmarea sau infirmarea infectiei brucelice in efectiv, animalele pozitive la recontrolul I in RFC (tehnica OIE), se sacrifică și se prelevează de la acestea următoarele probe: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro- mamari /inghinali la masculi, genitali), splina, glanda mamară, țestut și fluide uterine și sânge. Probele se trimit la laborator pentru examen bacteriogic.

Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză, prin

examene serologice, bacteriologice și de biologie moleculară.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezența medicului veterinar oficial.

Analizele se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigații.

Se testează în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care au fost introduse în efectiv. În cazul în care testul este efectuat ulterior introducerii în efectiv, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, pentru a se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce reac ț ia se dovede ș te negativă.

E. Material seminal introdus prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe.

Testare și trasabilitate pe probe individuale, randomizat un procent de 1%. Materialul seminal infectat se elimina de la reproducție.

Probele sunt recoltate de medici veterinari oficiali.

Analizele se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigații.

F. Specii susceptibile din fondul cinegetic la toate animalele vânate.

Testare serologică pe probe individuale de sânge. Probele se examineaza prin Roz Bengal si RFC (tehnica OIE).

Probele sunt recoltate de medici veterinari oficiali.

Analizele se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigații.

G. În exploatații contaminate:

În cazul în care o exploatație a fost diagnosticată

pozitiv aceasta iși recapătă statutul de liberă de

Medici veterinari de liberă practică și medici

veterinari oficiali. Prelevarile de probe se fac în

44

boală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în

prezența medicului veterinar oficial.

momentul izbucnirii au fost tăiate, fie efectivul a

Analizele se efectuează numai la laboratoarele

fost supus unei testări de verificare și toate

acreditate/agreate pentru aceste investigații.

animalele de vârstă mai mare de 12 luni au

prezentat

rezultate

negative

la

două

teste

consecutive, efectuate la interval de 60 de zile,

primul fiind efectuat la nu mai puțin de 30 de zile

după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e).

În cazul bovinelor care erau gestante în momentul

izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel

puțin 12 zile după ce ultimul animal gestant în

momentul izbucnirii, a fătat.

45

1.18.

BRUCELOZA LA OVINE Șl CAPRINE (Infecția cu Brucella melitensis)

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop:

menținerea statutului de țară oficial liberă de Brucella melitensis.

Pe tot teritoriul țării.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui

caz

de

bruceloză

și

menținerea

sau

schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform

legii

să

raporteze

orice

caz

de

îmbolnăvire

Supravegherea pasivă

Examinarea clinică

Cazurile

suspecte

se

investighează

imediat.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate

prezența medicului veterinar oficial.

în timpul transportului sau la destinație în cazul

Analizele

serologice/bacteriologice

pentru

importului sau comerțului intracomunitar, în

cazurile

suspecte

se

efectuează

numai

la

perioada de carantină sau de așteptare a mișcării

laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste

se vor izola și se vor investiga serologic si dupa

investigații.

caz bacteriologic in directia brucelozei.

Conform Deciziei 2007/399/CE a Comisiei din

11

iunie

2007

de

modificare

a

Deciziei

93/52/CEE

privind

recunoașterea

oficială

a

statutului României de stat indemn de bruceloză

(B. melitensis) și a Deciziei 2003/467/CE privind

recunoașterea oficială a statutului Sloveniei de

stat indemn de bruceloză bovină, România a fost

recunoscută oficial ca țară oficial indemnă de

bruceloză ( Brucella. Melitensis ).

Supravegherea activă

A. Ovinele și caprinele în vârstă de peste 6 luni se supraveghează serologic o dată pe an. Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal, astfel:

Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal.

Cazurile pozitive și neconcludente se examinează și prin RFC (tehnica OIE), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare.

Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză, prin examene serologice, bacteriologice și de biologie moleculară.

În cazul în care mai mult de 5% din probele testate (localitate sau ferma înregistrată/autorizată sanitar - veterinar) sunt serologic pozitive la testul Roz Bengal, se aplică prevederile din Anexa C la Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condițiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine și caprine.

Tot efectivul se supune examinării serologice prin RFC (tehnica OIE).

Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte de a fi infectate cu B.melitensis, statusul fermei se suspendă provizioriu, iar animalele suspecte se izolează sau se distrug imediat, dar nu înainte de prelevarea de probe pentru confirmarea sau infirmarea infecției brucelice in efectiv: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari

/inghinali la masculi, genitali), splina, glanda mamara, țesuturi și fluide uterine și sânge. Probele se trimit la laborator pentru examen bacteriologic.

Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigații.

B. Se încadrează în programul de supraveghere și se examinează serologic/ bacteriologic după caz:

a). Toți avortonii proveniți de la caprine și ovine (abomas, splină, pulmon);

b) Animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecției (secreții cervicovaginale,

lichide

articulare

sau

din

higrome, învelitori placentare, lapte, material

Probele de sânge se examinează prin Roz Bengal

și RFC (tehnica OIE).

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial.

Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigații.

a)

toti masculii necastrați;

b)

5% din efectivele de ovine existente în exploatațiile nonprofesionale din fiecare localitate;

c)

5% din efectivele de caprine existente în exploatațiile nonprofesionale din fiecare localitate;

d)

5% din efectivele de ovine existente în exploatațiile comerciale;

e)

5% din efectivele de caprine existente în exploatațiile comerciale;

f)

toate animalele nou introduse în exploatație.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

2.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial.

3.

De la animalele seropozitive tăiate probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub coordonarea și controlul medicului veterinar oficial.

4.

Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA.

5.

Tulpinile de

Brucella

spp izolate în LSV teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau și genetice.

46

seminal);

și semicaptivitate, din rezervațiile naturale, parcuri, grădini zoologice.

C. Animalele domestice si sălbatice nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe.

Se examinează un procent de 1% din animale prin Roz Bengal si RFC (tehnica OIE).

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezența medicului veterinar oficial.

Analizele se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigații.

c)

Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză (splină, sistem nervos central, limfonoduri genitale și mamare, uter, glandă mamară);

d)

Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate

47

1.19.

BRUCELOZA LA OVINE, respectiv infecția cu Brucella Ovis

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop:

eradicarea bolii

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform

legii,

să

raporteze

orice

caz

de

îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de asteptare se vor izola și se vor investiga serologic și, după caz, bacteriologic pentru epididimita infecțioasă a

berbecilor.

Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigații.

Supravegherea activă

A. Se supun supravegherii serologice:

Se utilizează testul RFC (tehnica OIE). De la berbeci/țapi tăiați sau castrați, cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor

bacteriologice pentru izolarea și

genotiparea

Brucella ovis .

cazurile

suspecte

se

efectuează

numai

la

a)

toți berbecii și țapii pentru reproducție, cu 2 săptămâni înainte și după perioada de montă, sau de însămânțări artificiale.

b)

berbecii și țapii cu manifestări de epididimită;

c)

oile și caprele la 14-21 zile după avort.

1.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial.

2.

Analizele serologice / bacteriologice pentru

Se aplică prevederile din Anexa D la Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 .

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigații.

vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau și genetice.

B. Berbecii și țapii pentru reproducție, proveniți din comerț intracomunitar sau import din țări terțe.

Se testează animalele în procent de 2% utilizeazându-se testul RFC (tehnica OIE).

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezența medicului veterinar oficial.

Analizele serologice / bacteriologice efectuate pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste

investigații.

3.

Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA.

4.

Tulpinile de

Brucella

spp izolate în LSVSA

48

1.20.

BRUCELOZA LA PORCINE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop:

eradicarea bolii

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform

legii

să

raporteze

orice

caz

de

îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare se vor izola și se vor investiga serologic și, după caz, bacteriologic pentru bruceloză.

Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducție, în mod deosebit la cele aflate în localități învecinate cu zona silvatică.

Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigații.

Supravegherea activă

Supravegherea serologică:

A.În exploatațiile comerciale înregistrate/ autorizate:

și apoi trimestrial;

B. In exploatațiile nonprofesionale:

Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal sau SAT și RFC (tehnica OIE).

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.

79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

C. Animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe.

Testarea se face serologic prin RSAR Roz Bengal sau SAT și RFC (tehnica OIE), in procent de 2% din animale conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezența medicului veterinar oficial.

Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste

investigații.

D. În abator:

Prelevarile de probe se fac de către medicul veterinar oficial.

Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste

investigații.

1.

vierii de reproducție - la intrarea în exploatație

2.

10 % din scroafele și scrofițele pentru reproducție, o dată pe an;

3.

scroafele și vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14- 21 zile de la avort;

4.

toate scroafele și scrofițele montate cu vieri diagnosticați cu bruceloză.

1.

10 % din scroafe, o dată pe an;

2.

toți masculii necastrați, trimestrial;

3.

scroafele și vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică, inclusiv toate scroafele care au avortat, după 7-14 zile de la avort;

4.

toate scroafele și scrofițele montate cu vieri diagnosticați cu bruceloză.

1.

Cazurile pozitive și neconcludente în RFC (tehnica OIE), se trimit la LNR pentru bruceloze pentru confirmare.

2.

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort. Se vor trimite la laborator și probe de ser de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat.

3.

De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicule și eventual material seminal in vederea efectuării investigațiilor bacteriologice de confirmare/infirmare a bolii.

4.

Boala se confirmă la LNR pentru bruceloze, prin examene serologice, bacteriologice (izolarea și identificarea

B. suis ).

5.

În exploatațiile în care se confirmă infecția brucelică se aplică sistarea reproducției și asanarea.

1.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial.

2.

Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigații.

3.

Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA.

4.

Tulpinile de

Brucella

spp izolate în LSV teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau și genetice.

1.

animalele vii: se examinează ante-mortem și post-mortem;

2.

carnea și organele se examinează în unități de tăiere autorizate sanitar - veterinar.

a)

carnea și subprodusele comestibile la care nu s- au constatat leziuni se dau în consum fără restricții;

b)

organele cu leziuni se confiscă.

49

E. Supraveghere bacteriologică și serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreți (din probele pentru PPC) și iepuri cu leziuni din fondul cinegetic sau obținuți prin vânătoare.

Serologic prin RSAR Roz Bengal sau SAT și RFC (tehnica OIE). De la animalele cu leziuni se recoltează probe pentru examene de laborator (aparat genital femel/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conținut abcese ș.a.

Prelevările de probe se fac de către medicul veterinar oficial.

Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste

investigații.

F. Material seminal introdus prin comerț

Testare și trasabilitate pe probe individuale,

Probele sunt

recoltate de medici veterinari

intracomunitar sau import din țări terțe.

randomizat un procent de 1%. Materialul seminal

oficiali.

infectat se elimină de la reproducție.

Analizele se efectueaza numai la laboratoarele

acreditate/ agreate pentru aceste investigații.

50

1.21.

CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : Supraveghere în scopul menținerii stării de sănătate și nediseminării agenților abortigeni la reproducători

I. Supraveghere pasivă

Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate

Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial.

Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR din cadrul IDSA.

Tulpinile de

Campylobacter

spp. izolate vor fi

trimise la LNR din cadrul IDSA pentru caracterizare fenotipică și genetică

1.

Prin examene de laborator pe probe de secreții prepuțiale de la tauri și bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile:

a)

înaintea sezonului de pășunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

b)

imediat după întoarcerea la stabulație;

c)

mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal.

1.

Înainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se țin în repaos sexual 7 zile.

2.

De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni și învelitori placentare.

1.22.

CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsări

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop:

Supraveghere în scopul asigurării sănătății publice

I. Supraveghere pasivă

Pe tot teritoriul țării, la ovine, porcine, păsări din ferme

Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă prin examene de laborator

Recoltarea de probe de fecale proaspete, masa intestinală/probe cecumuri și organe de la ovine, porcine și păsări

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial.

Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR din cadrul IDSA.

Tulpinile de

Campylobacter

spp. izolate vor fi

trimise la LNR din cadrul IDSA pentru caracterizare fenotipică și genetică

51

1.23.

RINOTRAHEITA INFECȚIOASĂ BOVINĂ – IBR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop:

Supraveghere în vederea stabilirii statusului bovinelor privind infecția cu IBR, ca etapă pregătitoare pentru implementarea programului de combatere și eradicare a bolii.

Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

Examenle serologice se efectuează la LSVSA desemnate și/ sau la IDSA.

Probele prelevate pentru IBR se folosesc la cerere și pentru testarea Diareei Virale Bovine – Boala Mucoaselor.

1.

Supraveghere serologică la 10%, dar nu mai putin de 10 animale, din efectivele în vârstă de peste 12 luni, din toate fermele de vaci de lapte și carne înregistrate/autorizate .

2.

Supravegherea serologică in Exploatațiile care furnizează material seminal, astfel:

a)

taurii și bivolii autorizați pentru reproducție pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I și II;

b)

tăurașii care se achiziționează pentru reproducție,

1.

Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA

2.

Dacă în urma testării a 10% din animale rezultatele vor fi negative, atunci statusul fermei poate deveni indemn de IBR numai după testarea a 100% din animalele în vârstă de peste 12 luni, cu rezultate negative.

după împlinirea vârstei de șase luni, înainte de plecarea din ferma de origine și la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinație;

c) Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV sau vaccinate cu vaccin

marker.

3. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene

virusologice.

Izolare pe culturi celulare.

Examenele virusologice se efectuează la IDSA.

52

1.24.

TRICHOMONOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Scop:

supraveghere în vederea nediseminarii agenților abortigeni

țin în repaus sexual 7 zile.

direct și/sau prin tehnica cultivării pe mediu.

1.

Supraveghere clinică a efectivelor de bovine de reproducție în special la montă și la fătare, pentru efectivele indigene și a celor aflate în perioada de carantină.

2.

Supraveghere prin examene de laborator. 3.Monitorizarea datelor relevante despre boală.

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Înainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se

3.

În comerțul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit de către agentul economic/importator la laborator, în cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor și păstrarea pentru contraprobe.

4.

Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea parazitului prin tehnica preparatului

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR din IDSA.

1.25.

ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Scop:

certificare pentru comerț intracomunitar în conformitate cu Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991.

Probele se recoltează de medicul de libera practică împuternicit.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și, după caz, la IDSA.

1.

Examenele serologice se efectuează prin ELISA sau ID.

2.

Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducție.

3.

Animalele în vârstă de peste 12 luni, destinate reproducției, rămase în exploatații

1.Supravegherea serologică a caprinelor în varstă de peste 12 luni la 5% din efectivele de caprine existente în exploatațiile care fac comerț cu animale de reproducție și care se află sub controlul oficial al Agenției Naționale pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof.dr.G.K.Constantinescu” –

ANARZ.

după eliminarea cazurilor pozitive, se testează de 2 ori la interval de 3 luni.

4. Animalele importate din țări terțe vor fi certificate oficial că provin din exploatații libere de boală.

2. Pentru animalele de reproducție nou

Notificarea bolii se face în conformitate cu

Probele sunt

recoltate de medici veterinari de liberă

introduse prin comerț intracomunitar sau

prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

practică în prezența medicului veterinar oficial.

import din țări terțe

se examinează un

nr. 79/2008, cu modificările și completările

procent de 1% din animale.

ulterioare.

3. Toate animalele de reproductie care fac

obiectul comertului intracomunitar cu 7 zile

inainte de expediere.

53

1.26.

MAEDI –VISNA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop:

certificare pentru comerț intracomunitar în conformitate cu Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991.

„Prof.dr.G.K.Constantinescu” - ANARZ.

Probele se recoltează de medicul de liberă practică împuternicit.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

și, după caz, la IDSA.

obiectul comerțului intracomunitar cu 7 zile înainte de expediere.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezența medicului veterinar oficial.

1.

Supravegherea serologică a ovinelor în varstă de peste 12 luni la 5% din efectivele de ovine existente in Exploatațiile care fac comerț cu animale de reproducție și care se află sub controlul oficial al Agenției Naționale pentru Ameliorare

și

Reproducție

în

Zootehnie

1.

Examenele serologice se efectuează prin ELISA sau ID

2.

Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducție.

3.

Animalele în vârstă de peste 12 luni, destinate reproducției, rămase în exploatații după eliminarea cazurilor pozitive, se testează de 2 ori la interval de 3 luni.

4.

Animalele importate din țări terțe vor fi certificate oficial că provin din exploatații libere de boală.

2.

Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează un procent de 1% din animale.

3.

Toate animalele de reproducție care fac

54

1.27.

ECHINOCOCOZA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop:

controlul și eradicarea bolii

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Supravegherea gazdelor intermediare prin examene de laborator.

3.

Supravegherea gazdelor definitive prin examene de laborator, inclusiv prin examen serologic ELISA- coproantigen.

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Se efectuează examene de laborator pe probe (ficat, pulmon) prelevate de la gazdele intermediare pentru evidențierea formelor larvare de

Echinococcus spp.

prin examen macroscopic și microscopic.

3.

Se efectuează examene de laborator pe probe de fragmente de intestin prelevate de la gazdele definitive pentru evidențierea adulților de Echinococcus spp.

4.

Se efectuează examene de laborator pe probe de materii fecale prelevate de la gazdele definitive prin tehnica ELISA coproantigen

5.

Examenul ELISA coproantigen se efectuează obligatoriu la toti câinii din stâni si ferme.

6.

Examenul de identificare a speciilor de

Echinococcus

se efectueaza pe probe expediate la LNR Echinococoză din cadrul IDSA.

7.

Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor și se transmit la LSVSA județene pentru efectuarea examenelor de laborator în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen parazitologic și morfopatologic); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la LNR pentru Echinococcus din cadrul IDSA pentru identificarea speciei.

8.

În baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Echinococcus spp, medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligația să întocmescă ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infestare.

9.

După

stabilirea

sursei

de

infectare,

este

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare

3.

Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare (examene copro- parazitologice), LSVSA și/sau LNR echinococoză din cadrul IDSA.

obligatoriu tratamentul câinilor depistați pozitiv la testul Elisa copro antigen.

10. Tratamentul câinilor pozitivi se va face de câte ori este nevoie cu respectarea procedurii de tratament ce implică în mod obligatoriu, restricționarea deplasării în exterior a câinilor tratați în primele 2 zile de la tratament. Materiile fecale eliminate în aceste 2 zile de la câinii pozitivi

vor fi strânse și inactivate.

1.28.

DURINA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : monitorizarea bolii

1. Supravegherea serologică RFC a armăsarilor din herghelii și depozite, o dată pe an;

Examen serologic prin RFC (tehnica OIE).

Medic veterinar de liberă practică. Examenele se efectuează la IDSA.

2. Examenele serologice prin RFC în caz de suspiciune.

Medicul veterinar de liberă practică sub supravegherea medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la IDSA.

Notificarea bolii se realizează în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările

ulterioare.

55

1.29.

ANEMIA INFECȚIOASĂ ECVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop

– eradicarea bolii

1. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:

ecvidee până în momentul uciderii sau tăierii.

Probele se recolteză de medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

Testul Coggins se efectuează la LSVSA, iar în caz de expertiză probele se trimit la LNR din IDSA.

1.

Probele pentru expertiză se trimit și se examinează LNR din cadrul IDSA.

2.

Ecvinele care au reacționat pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează, iar proprietarul este obligat să izoleze aceste animale de alte

2 Supravegherea serologică a tuturor ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, cu excepția celor enumerate mai sus, se realizează o dată pe an.

Rezulatele celor două teste trebuie să fie negativ.

Animalele cu semne clinice de boală se ucid.

negative, în cele 10 zile premergătoare datei

a)

armăsarii folosiți în stațiunile temporare de montă, la autorizare și apoi de 3 ori pe an după cum urmează:

(i)

cu 15 zile înainte de plecarea din depozit;

(ii)

cu 15 zile înainte de retragerea din stațiunile de montă;

(iii)

după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit;

b)

armăsarii din stațiunile permanente de montă la autorizare și de 2 ori pe an, la un interval de 6 luni;

c)

iepele de reproducție, o dată pe an;

d)

ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri, asociații hipice, ecvideele de competiții și din alte unități specializate, de două ori pe an, la un interval de 6 luni.

3.

Dacă în exploatație sunt mai multe animale și cel puțin unul a reacționat pozitiv la testarea pentru anemie infecțioasă ecvină, animalele pozitive se elimină, iar restul animalelelor se supun la două teste Coggins efectuate la un interval de 3 luni.

4.

La animalele diagnosticate pozitiv se aplică o marcă specială cu înălțimea de 10 cm, de forma literei A, pe copita membrului anterior stâng. Operațiunea se efectuează odată cu declararea bolii.

3.

Exploatațiile nonprofesionale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate și se aplică măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 52/2010 privind aprobarea Planului pentru eradicarea anemiei infecțioase ecvine pe teritoriul României.

4.

Se interzice circulația ecvideelor pozitive, cu excepția sacrificării.

5.

Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din stațiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri, asociații hipice sau alte unități specializate, pentru a monta sau a se monta în localități cu animale contaminate.

6.

Introducerea de armăsari sau iepe de reproducție din exploatațiile și localitățile contaminate în herghelii, hipodromuri, stațiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociații hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline este permisă numai după ce au fost supuși/supuse la două teste Coggins la care au avut rezultat negativ, efectuate la interval de 90 de zile, înaintea acestui transfer.

7.

Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acționat în stațiuni temporare de montă dacă nu au fost examinați serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduși în efectivul de origine.

8.

Animalele care au obținut rezultate negative la testul serologic, care provin din exploatații contaminate, pot părăsi exploatațiile dacă, după ce animalele infectate au fost sacrificate, animalele rămase au o reacție negativă la două teste Coggins efectuate la un interval de 3 luni.

9.

Animalele negative din exploatații libere de AIE pot părăsi exploatațiile în cazul în care au trecut 3 luni de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obținut rezultate

56

5. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză.

mișcării. Excepția o constituie mișcările ecvideelor către abator.

10. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va elabora și va transmite, în vederea implementării, instrucțiuni tehnice suplimentare privind supravegherea, controlul și eradicarea AIE.

11. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea anemiei infecțioase ecvine se completează la secțiunea VII a pașaportului; în cazul animalelor diagnosticate pozitiv se completează corespunzător și secțiunea VIII a

pașaportului.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

Medicul veterinar oficial.

6. Supravegherea prin examene morfopatologice

a

ecvinelor

moarte

în

perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii.

Efectuarea de examene morfopatologice, necropsie, metoda HEA sau metoda HEV,

metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri.

Medicul veterinar oficial.

7. Pentru ecvideele care participă la competiții internaționale, testarea se execută în cele 10 zile premergătoare datei de expediere, prin imunodifuzie în gel de agar (test Coggins); pentru toate ecvideele din exploatație și pe o rază de 200 m în jurul exploatației autorizate se efectuează un test Coggins la care au obținut rezultat negativ, efectuat pe o probă de sânge prelevată între 90 și 180 de zile înainte

de data preconizată a transportului intenționat.

12. Notificarea bolii se realizează în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare

Medicul veterinar oficial.

8. Testarea serologică se realizează după cum urmează:

a) în județele în care nu există focare de anemie infecțioasă prin ELISA; probele ELISA pozitiv se confirmă prin imunodifuzie în gel de agar (test Coggins); excepție fac ecvideele prevăzute în Decizia 2010/346/UE a

Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la

Laboratoarele de diagnostic își vor planifica recepția și introducerea în lucru a probelor de testat astfel încât să asigure citirile intermediare la 24 și 48 ore și citirea finală și interpretarea rezultatelor la 72 ore.

Pentru interpretarea rezultatelor testului

Coggins nu sunt acceptate citirile care

57

măsurile de protecție cu privire la anemia infec ț ioasă ecvină în România, care se testează numai prin test Coggins;

b) în județele în care evoluează anemia infecțioasă, prin testul Coggins.

depășesc 72 ore.

La ecvideele care sunt identificate și prin dangalizare, în nota de însoțire a probelor către laboratoarele de diagnostic, pe lângă numărul de microcip se menționează și dangaua.

9. Toate ecvideele introduse prin comerțul intracomunitar sau import din țări terțe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în

primele 15 zile de la achiziție.

Medicul veterinar oficial.

58

1.30.

MORVA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : monitorizarea bolii

Supraveghere obligatorie prin examen clinic, testarea alergică sau serologică și post mortem prin examenul bacteriologic și morfopatologic al tuturor animalelor suspecte

Tipul probelor: sânge condiționat pentru exprimare ser sanguin

efectuează la IDSA

6. Notificarea bolii se realizează în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările

ulterioare.

1.

Examen clinic

2.

Examen alergic

3.

Examen serologic prin RFC (tehnica OIE)

4.

Efectuarea de examene necropsice, histopatiologice ( metodele HEA /HEV)

5.

Examenele bacteriologice, pe probe de organe, țesuturi.

1.

Medicul veterinar de liberă practică sub supravegherea medicului veterinar oficial.

2.

Medicul veterinar de liberă practică supervizat de medicul veterinar oficial

3.

Examenele serologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA acreditate pentru aceste investigații

4.

Examenele se efectuează la IDSA sau la LSVSA.

5.

Examenele bacteriologice se

59

1.31.

INFECȚIA CU VIRUSUL WEST NILE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

I. Supravegherea pasivă

Monitorizarea este efectuată de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, precum și din cadrul ANSVSA.

II. Supravegherea activă

1. Supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor G (IgG) se efectuează lunar în perioada mai – octombrie, în toate județele, în localități țintă definite conform pct. 2 din coloana 2, altele decât cele stabilite în anul 2010, astfel: 2% din cabaline. Numărul de probe prelevate într-o lună trebuie să asigure o depistare a animalelor pozitive la prevalență maximă de 2% cu grad de confidență de minimum 95%.

către DSVSA și sunt avizate de LNR pentru arboviroze din

1.

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare și a altor documente ce însoțesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 129/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile comerțului intracomunitar cu anumite animale vii și produse de origine animală.

2.

Observarea stării de sănătate a cabalinelor, efectuată de către proprietarii sau reprezentanți ai acestora și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecției cu virusul West Nile.

1.

Supravegherea infecției cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Semnele clinice care pot sugera infecția cu virusul West Nile la cabaline sunt:

a)

ataxie;

b)

pareză;

c)

paralizia unuia sau mai multor membre;

d)

imobilitate;

e)

apatie, somnolență sau hiperexcitabilitate;

f)

reflex palpebral exacerbat;

g)

depresie;

h)

hiperestezie.

3.

Semnele clinice care pot sugera infecția cu virusul West Nile la păsări sunt:

a)

apatie;

b)

depresie;

c)

letargie;

d)

incoordonare a mișcărilor aripilor;

e)

incapacitate de zbor;

f)

mișcări de pedalare;

g)

paralizie.

1.

Numărul de probe rezultat prin aplicarea procentelor din coloana 1 pct. II. 1 la numărul total de cabaline din județ se repartizează egal pe parcursul fiecărei luni (perioada mai- octombrie).

2.

Localitățile țintă pentru supravegherea serologică se stabilesc în interiorul unităților epidemiologice desemnate pentru supravegherea bluetongue. Unitățile epidemiologice cu suprafața de 25/25 km și localitățile țintă se stabilesc de

1.

Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA.

2.

Rezultatele obținute prin supravegherea serologică vor fi raportate lunar de DSVSA către LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA.

3.

Situația

centralizată

a

IDSA. În alegerea localităților țintă se vor avea în vedere următoarele aspecte: prezența de ecosisteme propice pentru dezvoltarea populațiilor de vectori (țânțari) - terenuri umede, mlăștinoase, terenuri cu vegetație abundentă care menține solul umed și afânat, cimitire, gospodării sau ferme cu plantații irigate permanent, combinate cu existența unei populații locale de cabaline.

Probele prelevate de la animalele vii sunt reprezentate de sânge (cabaline, păsări) și tampoane cloacale și traheale (păsări).

Probele care se vor preleva de la cadavre sunt creierul și

măduva spinării (cabaline) respectiv rinichi, inimă, creier, ficat sau intestin (păsări).

supravegherii serologice, lista zonelor de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om precum și zonele de supraveghere sunt transmise lunar, sau la cerere, de LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA către ANSVSA.

2. Supravegherea serologică lunară în perioada mai –

octombrie, pentru prezența imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele

din zonele de risc pentru infecții cu virusul

Probele

pentru

examene

serologice de supraveghere se testează la LSVSA.

3.

Localitățile pe teritoriul cărora se depistează anticorpi specifici virusului West Nile de tipul IgG vor fi considerate “zone de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om”.

4.

Detectarea la cabalinele din “zonele de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om” a imunoglobulinelor (IgM) confirmă prezența activă a virusului West Nile în zona respectivă, semnificând un grad ridicat de risc de îmbolnăvire a animalelor din specii receptive și a oamenilor, urmare a circulației vectorilor.

5.

Pe o rază de 20 km în jurul “zonelor de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om” se delimitează zone de supraveghere pentru infecția cu virusul West Nile.

6.

Depistarea de cabaline cu imunoglobuline M (IgM) contra virusului West Nile în “zonele de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om” este urmată de prelevarea de probe pentru izolarea virusului West Nile sau identificarea genomului viral prin tehnici de biologie moleculară. Probele se recoltează de la animale cu semne clinice (cabaline, păsări) sau cadavre ori, în lipsa acestora, de la păsări capturate vii sau moarte, în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme, și vectori transmițători – țânțari - capturați cu ajutorul capcanelor special destinate acestui scop.

4.

ANSVSA va dispune transmiterea listei zonelor de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om, a zonelor de supraveghere precum și a rezultatelor testelor de laborator efectuate în aceste zone către Institutul Național de Sănătate Publică și alte instituții abilitate.

5.

Raportarea rezultatelor supravegherii infecției cu virus West Nile în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.

60

West Nile (definite conform pct. 3 din coloana 2, pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalență maximă de 0,5% cu grad

minim de confidență de 95%.

3. Supravegherea serologică lunară în perioada mai - octombrie pentru depistarea imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de supraveghere definite conform pct. 5 din coloana 2, pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalență

maximă de 2% cu grad minim de confidență de 95%

Probele pentru examenele serologice de supraveghere se testează la LSVSA.

10 în zona de risc și 5 în zona de supraveghere.

Probele recoltate pentru izolarea virusului și detecția genomului viral prin tehnici de biologie moleculară se testează la LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA.

7. Supravegherea entomologică prin capturare și identificare lunar a vectorilor (țânțari) în zonele de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om și în zonele de supraveghere, în perioada de activitate a vectorului (mai – octombrie).

Medicii veterinari de liberă practică, special instruiți, împuterniciți de către DSVSA. Examenele de identificare a genului și speciei vectorilor virusului West-Nile se efectuează la LSVSA desemnate de LNR din cadrul IDSA, iar confirmarea se face de către LNR pentru vectorii bolilor la animale și ai zoonozelor din cadrul IDSA.

4.

Supravegherea virusologică și prin teste de biologie moleculară pe probe de la păsări sălbatice prelevate pentru monitorizarea gripei aviare.

5.

Testarea virusologică pentru identificarea acidului nucleic viral, antigenului, izolarea, identificarea și caracterizarea virusului West Nile de la cabaline, păsări, cu semne clinice sau cadavre în zonele de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om, și în zonele de supraveghere.

6.

În lipsa cabalinelor cu semne clinice sau moarte, se prelevează probe de la păsări din ecosisteme sălbatice și sinantrope capturate vii sau moarte pentru izolarea, identificarea și caracterizarea virusului West Nile (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme). Numărul minim de prelevări lunare este de

7.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

8.

Monitorizarea vectorilor virusului West-Nile se efectuează prin:

a)

Capturarea sistematică de vectori cu capcane, pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor (mai – octombrie). Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA și ANSVSA.

b)

Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor.

61

8. Pentru verificarea persistenței infecției cu virusul West Nile în zonele de risc se va realizează un screening serologic al cabalinelor diagnosticate pozitiv pentru IgG în

anul 2010.

9. Screeningul va fi efectuat în perioada mai – iunie 2011.

Probele vor fi analizate pentru detecția imunoglobulinelor G (IgG) la LNR pentru arboviroze

din cadrul IDSA.

9. În cazul în care într-o localitate, alta decât localitățile

Rezultatele testelor de laborator

țintă stabilite pentru anul 2011, este diagnosticată infecția

vor fi comunicate imediat de

cu virusul West Nile la om, în localitatea respectivă vor fi

DSVSA către ANSVSA și LNR

aplicate măsurile prevăzute la coloana 1, pct. 1 – 7.

pentru arboviroze din cadrul

IDSA.

ANSVSA

va

dispune

comunicarea rezultatelor testelor

de

laborator

către

Institutul

Național de Sănătate Publică și

alte instituții abilitate.

62

1.32.

DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD – MD)

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1.Supravegherea taurilor și bivolilor autorizați pentru reproducție.

1. Supravegherea de laborator se realizează prin ELISA pentru detecție de anticorpi (pentru confirmarea statusului de liber BVD-MD în unitățile specializate furnizoare de material seminal), ELISA pentru detecție antigen, izolare

pe culturi celulare, iar după caz PCR.

Probele sunt recoltate de medicul veterinar de liberă practică imputernicit.

Examenele de laborator se realizează la IDSA.

Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral:

pentru reproducție, după vârsta de șase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de

sânge sau ser sanguin;

2. Taurii și bivolii de reproducție, pozitivi pentru virusul și /sau antigenul BVD-MD se elimină de la reproducție.

2.

Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă și PCR.

a)

la toți taurii la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin;

b)

la toți tăurașii care se achiziționează

63

1.33.

SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă

Inspecțiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE a Comisiei din 20 noiembrie 2008 privind orientări pentru programele de supraveghere a sănătății animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE a Consiliului.

modificările și completările ulterioare.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

1.

Inspecții efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară ce stabilește cerințele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură și produsele acestora, precum și pentru prevenirea și controlul anumitor boli ale animalelor acvatice aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin ordinul respectiv.

2.

Examinarea populației animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile de salmonide sau în mediul natural.

1.

Frecvența inspecțiilor se stabilește în conformitate cu art. 7 și 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.

2.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile

Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008

și

cu prevederile

Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 471/2002

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea și confirmarea prezenței septicemiei hemoragice virale - SHV - și necrozei hematopoetice infecțioase - NHI - la pești.

3.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28 și 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui

ANSVSA

nr.170/2007,

cu

1.

Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare

2.

Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.

64

1.34.

NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECȚIOASĂ A SALMONIDELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere activă

Inspecțiile efectuate conform art.10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea examenului clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE.

modificările și completările ulterioare.

1.

Inspecții efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară respectivă.

2.

Examinarea populației animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile de salmonide sau în mediul natural.

1.

Frecvența inspecțiilor se stabilește în conformitate cu art. 7 și 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.

2.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile

Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008

și

cu prevederile

Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 471/2002.

3.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28 și 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui

ANSVSA

nr.

170/2007,

cu

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1.

Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare

2.2.

Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR

1.35.

VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere activă

Supraveghere pasivă

Pentru unitățile cu risc mediu și scăzut, în cazul suspiciunii bolii sau observarea creșterii mortalității în exploatațiile de ciprinide și/sau în mediul natural se examinează populația de animale acvatice și se prelevează probe pentru

diagnostic.

Prelevarea si notificarea se realizezaza ca și în cazul supravegherii active.

Precizările de execuție supravegherii active.

sunt

aceleași

ca

în

cazul

1.

În unitățile cu risc crescut de răspândire a bolilor se efectuează inspecții de către serviciile de sănătate a animalelor din cadrul autorității competente.

2.

În cazul suspiciunii bolii sau observarea creșterii mortalității în exploatațiile de ciprinide și/sau în mediul natural se examinează populația animalelor acvatice și se prelevează probe pentru diagnostic.

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.Notificarea imediată a apariției ori a suspiciunii de boală se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1.

Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare;

2.2.

Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR și secvențiere.

65

1.36.

BOALA CU VIRUSUL HERPES KOI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă

1. Inspecții efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din

Norma

sanitară

veterinară

aprobată prin

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu

Inspecțiile efectuate conform art.10 din Norma sanitară

veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

din cadrul IDSA astfel:

1.

Frecvența inspecțiilor se stabilește în conformitate cu art. 7 și 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LNR

modificările și completările ulterioare, precum și de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară respectivă.

nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea examenului clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE.

nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Examinarea populației animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile de crap sau în mediul natural.

2.

Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină, hepatopancreas și branhii. O probă este constituită din organele de la 2 exemplare de pește pentru izolare de virus și de la 5 exemplare de pește pentru PCR.

3.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28 și 29 la Norma sanitară veterinară aprobată

prin

Ordinul

președintelui

ANSVSA

2.1.

Supraveghere prin PCR;

2.2.

Diagnostic prin detecție de virus prin PCR, secvențiere și IF.

66

1.37.

NECROZA PANCREATICĂ INFECȚIOASĂ A SALMONIDELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural se examinează populația de salmonide și se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a),

d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008, iar examenul de laborator în conformitate cu Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 471/2002 și concomitent cu bolile SHV și NHI.

celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1.

Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare.

2.2.

Diagnostic prin izolare de virus în culturi

1.38.

BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural se examinează populația de salmonide și se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural, conform Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) și e) și pct.

10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

IDSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic;

3.

Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul

67

1.39.

NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

ulterioare .

1.

Notificarea imediată, obligatorie a Autorității Competente în cazul a apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural, se realizează conform prevederilor

Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 .

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28 și 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1.

Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare;

2.2.

Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin PCR și secvențiere.

68

1.40.

SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

3. Confirmarea bolii la LNR din

cadrul IDSA.

1.

Notificarea imediată, obligatorie a Autorității Competente în cazul a apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în exploatații și în mediul natural, se realizează similar specificațiilor prevăzute în

Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 .

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28 și 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA județene și/sau după caz la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1.

Supraveghere prin examen histopatologic;

2.2.

Diagnostic prin examen microscopic direct, examen histopatologic, examen micologic;

1.41.

ANEMIA INFECȚIOASĂ A SOMONULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere activă

1. Inspecții efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și de către serviciile de sănătate a animalelor,

Inspecțiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară

veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare,

1.

Frecvența inspecțiilor se stabilește în conformitate cu art. 7 și 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1.

Supraveghere prin izolare de virus în

conformitate cu prevederile art.10 din Norma

constau

în

verificarea

registrelor

unităților

de

culturi celulare, PCR;

sanitară veterinară respectivă.

acvacultură

și

realizarea

examenului

clinic

și

2.2. Diagnostic prin izolare de virus în

2. Examinarea populației animalelor acvatice

anatomopatologic în scopul detectării modificărilor

culturi celulare cu identificare ulterioară prin

pentru

depistarea

bolii

clinice,

conform

patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia

IF, PCR și secvențiere;

prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară

2008/896/CE.

sau,

aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.

2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu

2.3.Detecție virus prin IF în amprente tesut

170/2007,

cu

modificările

și

completările

prevederile

Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) și e)

și PCR .

ulterioare.

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile de salmonide sau în mediul natural.

și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 .

3 .

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile

Ordinului

președintelui

ANSVSA

nr.

79/2008, cu modificările și completările ulterioare, și cu

prevederile art. 26, 28 și 29 din Norma sanitară

veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

69

1.42.

GIRODACTILAZA -INFESTAȚIA CU GYRODACTYLUS SALARIS

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural se examinează populația de salmonide și se prelevează probe pentru diagnostic.

LNR din cadrul IDSA.

1.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile și în mediul natural, se realizează prin recoltarea de exemplare vii ce vor fi conservate în alcool 96  ; în cazul exemplarelor mari de pește se vor recolta înotătoarele.

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere si diagnostic prin examen microscopic direct și examen morfometric.

3.

Confirmarea bolii se realizează la

70

1.43.

BONAMIOZA -INFECȚIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECȚIA CU BONAMIA EXITIOSA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008

și

cu prevederile

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește planurile pentru prelevarea probelor și metodele de diagnostic pentru detectarea și confirmarea prezenței bonamiozei (Bonamia ostreae) și marteiliozei (Marteilia refringens) la moluște.

1.

Notificarea imediată, obligatorie a Autorității Competente în cazul a apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatațiile de moluște bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile

Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c),

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările și modificările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen microscopic în amprente țesut și examen histopatologic.

1.44.

PERKINSOZA - INFECȚIA CU PERKINSUS MARINUS și PERKINSUS OLSENI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

1.

Notificarea imediată, obligatorie a Autorității Competente în cazul a apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei

1.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile

Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările și completările și modificările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin cultivare în mediu tioglicolat, examen histopatologic.

creșteri a mortalității în exploatațiile de moluște bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu

modificările și completările ulterioare.

71

1.45.

MARTEILIOZA - INFECȚIA CU MARTEILIA REFRINGENS

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere activă

mediul natural.

Inspecțiile efectuate conform art 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA constau în verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice.

1.

Inspecții efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară respectivă.

2.

Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile de moluște bivalve sau în populațiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile de moluște bivalve sau/și în

1.

Frecvența inspecțiilor se stabilește în conformitate cu art. 7 și 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.

2.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 și cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 181/2006.

3.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările modificările și ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1.

Supraveghere prin examen microscopic în amprente țesut, examen histopatologic.

2.2.

Diagnostic prin examen microscopic în amprente țesut, examen histopatologic și PCR.

72

1.46.

MICROCITOZA - INFECȚIA CU MICROCYTOS MACKINI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Scop:Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

modificările și completările ulterioare.

e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.2 Diagnostic prin, examen histopatologic, examen microscopic în amprente țesut.

1.

Notificarea imediată, obligatorie a autorității competente în cazul a apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatațiile de moluște bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu

1.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) și

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1.

Supraveghere prin examen histopatologic.

1.47.

SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop:Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

ulterioare.

și PCR.

1.

Notificarea imediată, obligatorie a autorității competente în cazul a apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii și/sau creștere a mortalității în exploatațiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1.

Supraveghere prin examen histopatologic.

2.2.

Diagnostic prin, examen histopatologic

1.48.

BOALA “CAP GALBEN”- LA CRUSTACEE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

și PCR.

1.

Notificarea imediată, obligatorie a autorității competente în cazul a apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii și/sau creștere a mortalității în exploatațiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1.

Supraveghere prin examen histopatologic.

2.2.

Diagnostic prin examen histopatologic

73

1.49.

BOALA PETELOR ALBE - LA CRUSTACEE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

2.2 Diagnostic prin, examen histopatologic

și PCR.

1.

Notificarea imediată, obligatorie a autorității competente în cazul a apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epizootologice. în caz de suspiciune a bolii și/sau creștere a mortalității în exploatațiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1.

Supraveghere prin examen histopatologic.

74

1.50.

ACARAPIOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator.

DSVSA și/sau IDSA.

1.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii și/sau moarte, recoltate de pe suprafața fagurelui.

2.

Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică si/sau medicul veterinar oficial din cadrul

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel :

2.1.

examen microscopic direct de evidențiere a parazitului in traheile toracice, la LSVSA;

2.2.

examen microscopic de identificare a endoparazitului Acarapis woodi (metoda disecției), la IDSA.

\

1.51.

LOCA AMERICANĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere activă

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a puietului.

2.

Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Supraveghere clinică și anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie - septembrie la:

a)

cel puțin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";

b)

5% din coloniile stupinelor de producție;

c)

primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;

d)

la schimbarea vetrei stupinei;

3.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porțiuni de 20 cm 2 /probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conține și rezervă de hrană (miere căpăcită).

4.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel :

2.1.

pentru supraveghere - examen AP

și

microscopic direct (bacterioscopic);

2.2.

pentru diagnostic - examen bacteriologic și PCR convențional.

1.52.

LOCA EUROPEANĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În caz de suspiciune, supraveghere prin diagnostic de laborator .

completările ulterioare.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porțiuni de 20 cm 2 /probă, fagure cu puiet necăpăcit și căpăcit.

3.

Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă europeană se confirmă la IDSA.

4.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și

1.

Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel: examen AP și bacteriologic complet, pentru diagnostic.

75

1.53.

NOSEMOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere activă

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare.

2.

Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2.Supraveghere clinică și anatomopatologică a albinelor lucratoare, în perioada februarie – octombrie la:

a)

cel puțin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";

b)

5% din coloniile stupinelor de producție,

c)

primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;

d)

la schimbarea vetrei stupinei;

3.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii și/sau moarte, recoltate de la urdiniș.

4.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile

1.

Medicul veterinar de liberă practică și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1.

pentru supraveghere - examen microscopic de evidențiere a sporilor Nosema sp.

2.2.

pentru diagnostic - examen AP și microscopic de determinare a numărului de spori de Nosema sp.

76

1.54.

VARROOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă

albinelor lucrătoare, trântorilor și puietului căpăcit.

modificările și completările ulterioare.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a

2.

Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor și puietului căpăcit, în perioada martie – octombrie, la:

a)

cel puțin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci;

b)

5% din coloniile stupinelor de producție;

c)

primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;

d)

la schimbarea vetrei stupinei.

2.

Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii și faguri întregi sau porțiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor și/sau albină lucrătoare.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui

ANSVSA

nr.

79/2008,

cu

1.

Medicul veterinar de liberă practică și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1.

pentru supraveghere - examen microscopic de evidențiere a ectoparazitului Varroa destructor;

2.2.

pentru diagnostic - examen AP și microscopic de determinare a nivelului infestației.

1.55.

TROPILELAPSOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Scop:Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

In caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

determinarea nivelului infestației.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectuează pe probe de figure cu puiet recoltate pentru varrooză.

3.

Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere și diagnostic - examen AP și microscopic de

evidențiere

a

parazitului

și

1.56.

ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator.

de identificare a parazitului.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză.

3.

Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

4.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere și diagnostic - examen AP și microscopic

77

1.57.

POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

bombycis.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

a)

larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă;

b)

0, 25 gr. ouă.

1.

Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1.

pentru supraveghere - examen microscopic direct de evidențiere a cristaleleor poliedrice;

2.2.

pentru diagnostic – examen anatomopatologic, microscopic și histopatologic de identificare a cristalelor specifice virusului Borellina

78

1.58.

FLAȘERIA VIERMILOR DE MĂTASE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Scop: Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

complet.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

a)

larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V;

b)

0, 25 gr. ouă.

1.

Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1.

pentru supraveghere - examen anatomopatologic și bacterioscopic;

2.2.

pentru diagnostic - examen anatomopatologic

și

bacteriologic

1.59.

NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Scop:Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă;

2.2.) 0, 25 gr. ouă.

Nosema bombycis.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1.

pentru supraveghere - examen anatomopatologic și microscopic de evidențiere a sporilor de Nosema bombycis;

2.2.

pentru diagnostic - examen anatomopatologic și microscopic de determinare

a

numărului

de

spori

1.60.

MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Scop:Supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V;

2.2.) 0, 25 gr. ouă.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1.

pentru supraveghere - examen anatomopatologic și microscopic direct;

2.2.

pentru

diagnostic -

examen

anatomopatologic și micologic complet.

SECȚIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE

79

2.1.

ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ȘI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : Supraveghere în scopul identificării riscului apariției bolilor tumorale la om.

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, sectia de morfopatologie, și anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, AA-PaS, Van Gieson etc., după caz.

Recoltarea, ambalarea și transportul probelor de suspiciuni de boli tumorale la păsări se face de către medicul veterinar de la unitățile avicole, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial din

circumscripția sanitar – veterinară

zonală. Probele sunt trimise la LSVSA și/sau

IDSA.

1.

Supraveghere prin examen morfopatologic în abator și trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale.

2.

O atenție deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral:

a)

boala Marek;

b)

leucoze aviare.

1.

Se efectuează examene anatomopatologice și citohistopatologice.

2.

Centralizarea tumorilor în Registrul Național de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secția de morfopatologie.

80

2.2.

ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCȚIE ȘI CARNASIERE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Scop : Supraveghere în scopul identificării riscului apariției bolilor tumorale la om.

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

1.

Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor și caprelor și alte boli tumorale ale mamiferelor de producție induse de retrovirusuri, precum și carcinoamele de glandă mamară și alte tumori în cazul carnasierelor.

2.

Supraveghere prin examene morfoclinice și morfopatologice post-operator sau post-mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelație om - animal, animal - om în apariția bolilor leucemice și a altor boli tumorale cu etiologie virală.

1.

Se efectuează examene anatomopatologice și citohistopatologice.

Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, sectia de morfopatologie, și anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, AA-PaS, Van Gieson etc., după caz.

2.

Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA și IDSA.

3.

Centralizarea tumorilor în Registrul Național de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secția de morfopatologie.

Recoltarea, ambalarea și transportul probelor de suspiciuni de tumori provenite de la carnasiere se realizează de către medicul veterinar clinician, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar de liberă practică din cabinetele medicale veterinare. Probele sunt trimise la LSVSA și/sau IDSA.

Pentru probele de suspiciuni de tumori provenite de la animale de reproducție, recoltarea ambalarea și transportul se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, medicul veterinar de abator sau sau medicul veterinar oficial din

circumscripția sanitar – veterinară

zonală, după caz.

Probele sunt trimise la LSVSA și/sau IDSA.

SECȚIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCȚIE DE ANTECEDENTELE

EPIZOOTICE LA ANIMALE

81

3. 1. LEPTOSPIROZA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI

EXECUȚIE 3

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA .

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

Supraveghere activă

I. La bovine:

1.

Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7- 9 serotipuri la:

a)

taurii și bivolii de reproducție, la autorizare și ulterior o dată pe an;

b)

10 % din numărul de animale dinexploatațiile înregistrate/autorizate unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani; sub 100 de animale se examinează cel puțin pînă la 10 probe;

c)

10% din numărul de animale în cazurile de vânzare- cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează cel puțin pînă la 10 probe;

d)

animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică;

e)

în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;

f)

la cerere, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

1.

Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei.

2.

Setul de 9 serotipuri de

Leptospira spp.:

a)

pomona;

b)

icterohaemorrhagiae;

c)

canicola;

d)

wolffi;

e)

hardjo;

f)

grippothyphosa;

g)

australis;

h)

autumnalis;

i)

bataviae.

3.

Setul de 11 serotipuri de

Leptospira spp.

pentru bovine din import/comerț intracomunitar:

a)

pomona;

b)

ichterohaemorrhagiae;

c)

canicola;

d)

wolffi;

e)

hardjo;

f)

ballum;

g)

sejroe;

h)

bataviae;

i)

australis;

j)

grippothyphosa;

k)

autumnalis.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul președintelui

ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

2. Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viței când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat și rinichi.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge și urină de la animalele în viață, probe de ficat, rinichi, post mortem și probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic și peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort și/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiții de refrigerare,

pentru

a

prevenii

instalarea

fenomenelor de autoliză.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează ca activitate de referință la LNR din cadrul IDSA

II. La cabaline:

1.

Examen clinic și anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care:

a)

există antecedente de boală;

b)

s-a diagnosticat recent boala.

Medicul veterinar de liberă practică

2.

Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6 serotipuri:

a)

armăsarilor reproducători din stațiunile temporare și permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociații hipice, circuri, alte unități specializate, exploatația nonprofesională;

b)

10% din numărul de animale/localitățile unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani, sub 100 de animale se examinează cel puțin pînă la 10 probe;

c)

10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează cel puțin pînă la 10 probe;

d)

cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică.

e)

în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului

f)

la cerere, pentru determinarea statusului imunitar

postvaccinal.

1.

Setul de 6 serotipuri de

Leptospira spp.:

a)

pomona;

b)

icterohaemorrhagiae;

c)

canicola;

d)

hardjo;

e)

grippothyphosa;

f)

australis.

2.

Pentru cabalinele introduse prin import/comerț intracomunitar se folosesc aceleași serotipuri ca pentru bovinele din import/comerț intracomunitar;

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

82

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor și în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat și rinichi.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge și urină de la animalele în viață, probe de ficat, rinichi, post mortem și probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic și peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort și/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiții de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează ca activitate de referință la LNR din cadrul IDSA.

III. La porcine

1.

Examen clinic și anatomopatologic în zonele în care:

a)

există antecedente de boală;

b)

s-a diagnosticat recent boala.

Medicul veterinar de liberă practică

2.

Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6 serotipuri la:

a)

10 % din vierii (vierușii) nevaccinați antileptospiric, de două ori pe an, în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 animale se examinează cel puțin pînă la 10 probe;

b)

10 % din scroafele și scrofițele existente în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 de animale se examinează cel puțin pînă la 10 probe;

c)

10 % din porcinele de reproducție în cazurile de vânzare – cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează cel puțin pînă la 10 probe.

d)

la autorizarea vierilor și vierușilor pentru însămânțări artificiale sau pentru monta naturală;

e)

animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică;

f)

în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;

g)

la cerere, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

1.

Setul de 6 serotipuri de

Leptospira spp .:

a)

pomona;

b)

icterohaemorrhagiae;

c)

canicola;

d)

hardjo;

e)

grippothyphosa;

f)

australis.

2. Pentru suinele introduse prin import/comerț intracomunitar se folosesc aceleași serotipuri ca pentru bovinele din import/comerț intracomunitar;

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul președintelui ANSVSA nr.

79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA

83

Examinarea morfopatologică a avortonilor și în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la purcei, când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat și rinichi.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge și urină de la animalele în viață ,probe de ficat, rinichi, post mortem și probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic și peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort și/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiții de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de

autoliză.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial.

IV. La câini

1.

Examenele serologice se efectuează la cerere, prin RMA cu setul de 4 serotipuri: pomona, ichterohaemorrhagiae, canicola și sejroe.

2.

Examinarea morfopatologică în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate, când se suspicionează boala.

3.

În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge și urină de la animalele în viață sau probe de ficat și rinichi, post mortem, în vederea efectuării examenului bacteriologic.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat și rinichi.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort și/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiții de refrigerare,

pentru

a

preveni

instalarea

fenomenelor de autoliză.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

INSPECȚIE ABATOR

I. ANIMALE VII - bovinele, cabalinele, porcinele se supun inspecției ante- și post - mortem.

II. CARNEA ȘI ORGANELE

În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porțiuni de rinichi și ficat de la animalele tăiate, pentru examen histopatologic prin metoda

HEA, metoda Levaditti.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se recoltează de medicul veterinar oficial.

III. MĂSURI:

1.

Carnea și organele se confiscă în totalitate, precum și carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii.

2.

Grăsimea se dă în consum după topire.

3.

Pieile se prelucrează prin sărare uscată și se livrează după 14 zile.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Carnea și organele se confiscă în cazul suspiciunii sau confirmarii boli de medicul veterinar oficial.

84

85

3.2.

FEBRA Q

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supraveghere pasivă:

Procedura de supraveghere este efectuată de fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizați conform legii, ce au obligația să raporteze orice caz

de îmbolnăvire.

Supraveghere activă:

2 Pentru confirmare se aplică precizările tehnice din coloana nr. 2.

A. Pentru confirmare în efectivele de bovine:

2. de la animale ce nu prezintă afecțiuni de reproducție se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din

izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge

Probele pentru confirmare se recoltează de către medicii veterinari oficiali și se trimit la LSVSA și/sau LNR din cadrul IDSA, după caz.

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

2.

În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic, bacteriologic și morfopatologic.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda Romanowsky-Giemsa sau Lillie-Pasternack pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă.

1.

Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor și caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile.

1.

se prelevează probe în scopul testării PCR, după cum urmează:

i)

de la un număr de de maximum 3 bovine din tot efectivul de bovinele ce au avortat și fetuși în intervalul de 8 zile după avort, se vor preleva probe de tampoane vaginale sau placentă sau materiale rezultate în urma avortului (placentă și conținut stomacal, splină, pulmon sau ficat);

ii)

de la un număr de minimum 6 bovine cu respectarea proporției de 3 multipare și 3 primipare din efectivul de bovine ce au avortat în urmă cu 15 zile și mai puțin de 4 luni în urmă se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare;

iii)

de la bovine cu afecțiuni de reproducție cum ar fi retenții placentare, metrite exprimate în ultimele 4 luni, se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare., pentru a atinge număul de animale testate la 6 probe în total.

număul de animale testate la 6 probe în total.

B. Pentru confirmare în efectivele de rumegătoare mici

ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare.

1.

De la un număr de 2 până la 6 probe prelevate de la capre și oi ce au avortat în ultimele 8 zile se prelevează tampoane vaginale sau tampoane placentare sau probe din materialul avortat (placenta și conținut stomacal, splină, pulmon sau ficat de la fetuși ) pentru examen PCR pentru a se putea efectua exanul diferențial al avorturilor. Se vor efectua 2 teste PCR pe probe individuale sau 2 probe compuse în cazul în care sunt testate mai mult de 2 animale.

2.

În cazul în care este disponibilă numai o singură probă pentru examen PCR sau o probă din cele două examinate cantitativ PCR, se va aplica următoarea schemă :

i)

de la capre și oi ce au avortat cu 15 zile sau 3 săptămâni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare;

ii)

de la capre și oi ce au fătat prematur cu 15 zile sau 3 luni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare., pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare;

iii)

de la capre și oi din aceeași turmă ce nu prezintă afecțiuni de reproducție cu trei luni în urmă după fătare, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele

86

3.3.

AVORTUL SALMONELIC AL OILOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: monitorizarea bolii

Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Monitorizarea cazurilor de avort al ovinelor și caprinelor.

Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze

orice caz de îmbolnăvire

Supraveghere activă

Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al

ovinelor și caprinelor.

Medicii veterinari de liberă

practică.

87

3.4.

INFLUENȚA ECVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : monitorizarea bolii

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

În caz de suspiciune, se efectuează examene virusologice - teste de biologie moleculară.

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică.

Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

1.

Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, nazofaringiene, lavaj traheal.

2.

Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare;

88

3.5.

RINOPNEUMONIA ECVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : monitorizarea bolii

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod.

Probele se recolteză de medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA.

2. Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează serologic (ELISA) un procent

de 1 % din animale, dar nu mai puțin de 2 animale pe lot.

Medicul veterinar oficial. Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA.

Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare;

1.

În caz de suspiciune:

a)

se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 de zile ;

b)

avortonii se examinează prin examen morfopatologic și virusologic.

3.6.

ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : monitorizarea bolii

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

Supravegherea activă

1. Supraveghere serologică a:

a) armăsarilor de reproducție din herghelii și depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de

autorizare și începerea campaniei de montă;

contra arteritei virale ecvine.

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică.

Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

1.

Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau seroneutralizare; în cazul probelor pozitive, animalele se vor retesta prin seroneutralizare, recoltându-se o nouă probă de sânge la un interval de cel puțin 15 zile.

2.

Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate

și înregistrat oficial.

2. Pentru circulația intracomunitară / export țări terțe, armăsarii necastrați în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinația sport și 21 de zile pentru ecvinele de producție/reproducție, cu plata

de către proprietar.

Examenele se efectueaza la la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului

Președintelui

ANSVSA

nr.

79/2008,

cu

modificările și completările ulterioare.

3.

Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate negative, iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate pozitive și se testează virusologic, prin izolarea virusului pe culturi celulare și/sau PCR pe probe de material seminal

4.

Armăsarii eliminatori de virus se izolează și se elimină de la montă. Pentru acești armăsari circulația va fi permisă numai dacă sunt castrați.

5.

Animalele seronegative nu sunt supuse restricțiilor de circulație.

6.

Ecvinele de sport și pentru reproducție, provenite din exploații certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricții.

7.

Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator.

8.

Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastrați în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoși clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere și care nu sunt eliminatori de virus.

9.

Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat

89

90

3.7.

AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală

Procedura de supraveghere este efectuată fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă

practică organizați conform legii, ce au obligația să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supravegherea activă

Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării serologice și a monitorizării antibiorezistenței.

1.

Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial;

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA

3.

LSVSA au obligația de a trimite la LNR salmoneloze animale din

3.8.

TULAREMIA

Supraveghere pasivă.

3.9.

BRUCELOZA LA CANIDE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI

EXECUȚIE 3

Scop:

eradicarea bolii

Supraveghere activă

1.Examen serologic,clinic, anatomopatologic și bacteriologic în efectivele din canise de reproducție și al tuturor masculilor folosiți la reproducție, efectuat la

cerere.

1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat și de la masculii seropozitivi care au fost castrați se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale și testicule, în vederea efectuării examenului de laborator.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

comunitari.

2. De la femelele avortate și de la masculii seropozitivi care au fost castrați în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale și testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

2. Examinare la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

2.

Examinare serologică prin RFC/ ELISA, efectuată la cerere:

a)

canidele de reproducție o dată pe an, cu ocazia acțiunilor imunoprofilactice;

b)

canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică inclusiv la câinii

3.10.

BRUCELOZA LA IEPURI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Scop:

eradicarea bolii

împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

MĂSURI

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și

completările ulterioare.

1.

Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacția de seroaglutinare RSAR cu antigen colorat cu Roz – Bengal.

2.

Examen anatomopatologic la iepurii domestici și sălbatici morți.

1.

Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC.

2.

De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri, splina și uter, în vederea efectuării examenului bacteriologic și morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Brown și Brenn.

1.

Medicul veterinar de liberă

practică

2.

Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3.

În abator:

a)

animalele vii se examinează ante-mortem și post-mortem;

b)

carnea și organele se examinează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar

1.

De la iepurii din efectivele cu bruceloză:

a)

carnea și subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricții;

b)

organele cu leziuni se confiscă.

91

3.11.

FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul

Supraveghere pasivă

Prelevarea probelor pentru diagnostic în

În cazul suspiciunii bolii sau a

cazul suspiciunii sau observării creșterii

veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor

oricarei creșteri a mortalității în

mortalității

în

toate

exploatațiile

de

acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

exploatații sau în mediul natural se

salmonide și mediul natural, conform

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz,

examinează populația de salmonide și se prelevează probe pentru diagnostic.

prevederilor

Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9

lit. b), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată

LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic.

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr. 25/2008 .

92

3.12.

YERSINIOZA, RESPECTIV BOALA GURĂ ROȘIE - LA SALMONIDE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural se examinează populația de salmonide și se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural, conform prevederilor

Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr. 25/2008 .

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic.

3.

Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA

3.13.

MIXOSOMIAZA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural se examinează populația de salmonide și se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural, conform prevederilor

Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr. 25/2008 .

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA județene și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen parazitologic.

3.

Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

3.14.

BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural se examinează populația de salmonide și se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural, conform prevederilor

Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 .

cadrul IDSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic.

3.

Confirmarea bolii se realizează la LNR din

93

3.15.

ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural se examinează populația de ciprinide și se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural, conform prevederilor

Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 .

.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic.

94

3.16.

IHTIOFTIRIAZA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural se examinează populația de pesti și se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural, conform prevederilor

Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 .

parazitologic.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen

3.17.

CRIPTOBIAZA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural se examinează populația de pesti și se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural, conform prevederilor

Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 .

parazitologic.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen

3.18.

VIBRIOZA MOLUȘTELOR BIVALVE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural se examinează populația de moluște bivalve și se

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de moluște bivalve și mediul natural, conform prevederilor

Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și pct. 10 lit. a) din

Norma

sanitară

veterinară

aprobată prin

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la

prelevează probe pentru diagnostic.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008

prevederilor

Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b),

d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic

3.19.

MOLUȘTE GASTEROPODE - CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural se examinează populația de gasteropode și se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de moluște gasteropode și mediul natural, conform prevederilor

Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 .

bacteriologic.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere

și

diagnostic

prin

examen

95

3.20.

BATRACIENI - TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ȘI MICOBACTERIOZE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau observarea creșterii mortalității în exploatațiile de batracieni și/sau în mediul natural se examinează populația animalelor acvatice și se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în populațiile de batracieni se realizezază similar specificațiilor din

Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 .

și/sau, după caz, IDSA, astfel:

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

2.1.

Supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic pentru pseudomonoze, aeromonoze și micobacterioze;

2.2.

Supraveghere și diagnostic prin examen parazitologic pentru trematode, acantocefali.

96

3.21.

PESTA RACILOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural se examinează populația de crustacee și se prelevează probe pentru diagnostic

completările și modificările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile prevederilor

Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 .

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA

nr.

79/2008,

cu

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen micologic.

3.22.

AMIBIAZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic.

directă

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen microscopic

3.23.

BRAULOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

pentru diagnostic.

și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen macroscopic

și microscopic direct.

3.24.

ASCOSFEROZA ȘI ASPERGILOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic.

și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

2.1.

Supraveghere prin examen microscopic direct;

2.2.

Diagnostic prin examen micologic complet.

3.25.

PUIETUL ÎN SAC ȘI BOALA BOTCILOR NEGRE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic.

histopatologic.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen anatomopatologic,

microscopic

direct

și

97

3.26.

BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Prelevarea probelor se efectuează în

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

conformitate cu prevederile Ordinului

pentru diagnostic prin examene de laborator.

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

pentru diagnostic.

și/sau, după caz,

LNR din cadrul IDSA, astfel:

supraveghere

și

diagnostic

prin

examen

anatomopatologic,

microscopic

direct

și

histopatologic.

98

3.27.

ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop : supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic.

ulterioare.

și microscopic direct;

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008,

cu

modificările

și

completările

1.

Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1.

pentru supraveghere - examen anatomopatologic

2.2.

pentru diagnostic - examen anatomopatologic și micologic complet.

3.28.

LISTERIOZA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Examene de laborator pe probe de la

Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky,

animale moarte ce au prezentat semne

encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie, nu s-a confirmat,

nervoase, învelitori placentare și avortoni.

se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic,

necropsic,

metoda

HEA,

metoda

Romanowsky-

Giemsa/Pappenheim și bacteriologic pe aceleași probe de creier

trimise la laborator pentru EST.

INSPECȚIA ANIMALELOR ÎN ABATOR

I. ANIMALE VII

ANIMALE VII - bovine, ovine și porcine.

Medicul

veterinar

oficial

va

Înspecția ante- și post-mortem se efectuează

Supraveghere prin examene de laborator.

controla

prin

în unități de tăiere autorizate

sanitar -

inspecție/monitorizare/recoltate

veterinar, de către medicii veterinari oficiali

de probe.

sau de către personalul auxiliar oficial,

Probele sunt trimise la LSVSA

desemnat de către autoritatea sanitar -

și/sau IISPV după caz, pentru

veterinară competentă.

testare.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile ordinului

Președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

3.29.

TOXOPLASMOZA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

(IFI, ELISA, micro – RFC) și alte examene de laborator, pe probe prelevate de la speciile receptive, în funcție de situația epidemiologică

sau

la

solicitarea

proprietarilor.

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Se efectuează examene serologice

1.

Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.

99

SECȚIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ȘI EMERGENTE LA ANIMALE

BOALA SUPRAVEGHEATĂ 1

SUPRAVEGHERE 2

PRECIZĂRI TEHNICE 3

PRECIZĂRI EXECUȚIE 4

1. BACTERIOZE

1.1. RUJETUL

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar- veterinare competente. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA.

1.2. STREPTOCOCIA

Supraveghere anatomopatologică

și de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar- veterinar- competente.

1.3. STAFILOCOCIA

Supraveghere anatomopatologică

Raportare la autoritățile sanitar-

și de laborator la speciile

receptive.

veterinar- competente.

1.4. YERSINIOZA

Supraveghere anatomopatologică

și de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar- veterinar- competente.

1.5. CHLAMYDIOZA AVIARĂ

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile

receptive.

Raportare la autoritățile sanitar- veterinar- competente

1.6. COLIBACILOZA

Supraveghere anatomopatologică

și de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar- veterinar- competente.

2. MICOZE

2.1. ASPERGILOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile

receptive.

Raportare la autoritățile sanitar- veterinar- competente.

2.2. DERMATO-MICOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar- veterinar- competente.

3. VIROZE

3.1. BOALA LYME

Supraveghere anatomopatologică

și de laborator la speciile receptive.

Notificare

și

raportare

la

autoritățile sanitar- veterinare competente.

3.2. BOALA DE CRIMEEA CONGO (FEBRA HEMORAGICĂ DE CRIMEEA CONGO)

În cazul în care într-o localitate este diagnosticată infecția cu virusul febrei hemoragice de Crimeea Congo la om, vor fi aplicate următoarele măsuri:

Congo;

imunoglobulinelor G (IgG) trebuie să asigure depistarea animalelor seropozitive cu o prevalență de 10% și o confidență de 95%.

imunoglobulinelor M (IgM) trebuie să asigure depistarea animalelor seropozitive cu o prevalență de 10% și o confidență de 95%. Probele vor fi recoltate de la alte animale decât cele testate pentru detecția

imunoglobulinelor G (IgG).

serologice

și

a

evaluării

i)

în localitatea respectivă se va efectua un screening serologic al populației de rumegătoare, pentru detecția imunoglobulinelor G (IgG) față de virusul febrei hemoragice de Crimeea Congo;

ii)

depistarea imunoglobulinelor G (IgG) este urmată de efectuarea unui screening serologic al populației de rumegătoare, pentru identificarea imunoglobulinelor M (IgM) față de virusul febrei hemoragice de Crimeea

1.

Numărul de probe recoltate pentru

detecția

2.

Numărul de probe recoltate pentru

detecția

1.

Probele de capuse și sânge se recoltează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și special instruiți de către DSVSA.

2.

Probele prelevate pentru examenele serologice sunt testate in cadrul LNR pentru arboviroze din IDSA.

3.

Identificarea genurilor și speciilor de căpușe și evaluarea distribuției specifice a acestora se realizează în cadrul LNR pentru vectorii bolilor la animale și ai zoonozelor din IDSA.

4.

Rezultatele

examenelor

100

iii) depistarea imunoglobulinelor M (IgM) este urmată de colectarea de căpușe de la animale și din habitatele propice dezvoltării vectorului în scopul identificării speciilor.

entomologice vor fi transmise de IDSA către ANSVSA.

5. ANSVSA va dispune transmiterea rezultatelor investigațiilor efectuate în localitatea respectivă, către Institutul Național de Sănătate Publică și alte instituții abilitate. Probele de sânge și căpușe se recoltează

de

către

medicul

veterinar oficial.

3.3. ENCEFALITA JAPONEZĂ

Supraveghere anatomopatologică

și de laborator la speciile receptive.

Notificare

și

raportare

la

autoritățile sanitar- veterinare competente.

3.4. ENCEFALOMIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr.

79/2008, cu modificările și

completările ulterioare.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar- veterinare competente.

3.5. ENCEFALITA DE CĂPUȘE

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile

receptive.

Notificare și raportare la autoritățile

sanitar-

veterinare

competente.

3.6. ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCȚIE, ÎN LIBERTATE Șl EXOTICE.

Supraveghere anatomopatologică și prin examene hematologice periodice la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar- veterinare competente.

4. PARAZITOZE

4.1. CISTICERCOZA BOVINĂ

formelor larvare de Cysticercus bovis prin examen macroscopic

modificările și completările ulterioare.

3.

Colectarea căpușelor se realizează săptămânal, timp de 2 luni consecutiv, în perioada de activitate a vectorilor (martie – octombrie).

4.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la animalele receptive.

3.

Supraveghere in abator a bovinelor sacrificate tinand cont de locurile de

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea

1.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Președintelui ANSVSA

nr.

79/2008,

cu

3.

Examenele de laborator se

101

electie a parazitului.

și microscopic.

efectuează în abator sau la

LSVSA și/sau LNR din IDSA.

4.2. CISTICERCOZA PORCINĂ

modificările și completările ulterioare.

și/sau LNR din IDSA.

4.3. TRICHINELOZA

artificială.

modificările și completările ulterioare.

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la animalele receptive.

3.

Supraveghere in abator a porcinelor sacrificate tinand cont de locurile de electie a parazitului.

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea formelor larvare de Cysticercus cellulosae prin examen macroscopic și microscopic.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr.

79/2008,

cu

3.

Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare,

abator,

LSVSA

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 de la toate animalele suspecte de boală.

2.

Se efectuează examene de laborator pentru detecția chisturilor și larvelor de Trichinella prin trichineloscopie pentru suinele provenite din exploatațiile nonprofesionale destinate consumului familial.

3.

Se efectuează examene de laborator pentru evidentierea larvelor de Trichinella prin digestie artificială pentru suinele provenite din exploatațiile comerciale.

4.

Supravegherea speciilor receptive porc, mistreț, urs, nutrie, cal, asin prin examen trichineloscopic și/sau digestie

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr.

79/2008,

cu

3.

Examenele de laborator se efectuează la, cabinete medicale veterinare, LSVSA, IDSA și LNR.

102

4.4. LEISHMANIOZA

Înregistarea coordonatelor geografice - latitudine, longitudine, altitudine - se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor.

modificările și completările ulterioare.

4.5. FASCIOLOZA

parazitologice și serologice se

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală.în conformitate cu Ordinul ANSVSA 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Supraveghere prin examene de laborator la animalele.

3.

Supravegherea entomologică prin capturare și identificare a vectorilor.

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Vectorii lieshmaniozei sunt insecte din genurile Phlebotomus și Lutzomyia.

3.

Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor este realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA și ANSVSA în funcție de situația epidemiologică.

4.

Se efectuează examene de evidențiere a parazitului prin examen microscopic, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr.

79/2008,

cu

3.

Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală și gasteropodele gazde intermediare, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive.

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Supravegherea gazdelor definitive, bovine, ovine, prin examen coproparazitologic și examen serologic – ELISA, pe probe ale aceluiași animal, datorită ciclului biologic al parazitului.

3.

Examenele

copro-

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare (examen copro-parazitologic), la LSVSA și/sau LNR din IDSA.

103

efectuează de două ori pe an toamna și primăvara pe un procent de 1-3% din animalele în vârstă de peste 6 luni, în vederea atestări zonelor indemne de fascioloză.

4. Examenele de identificare a gasteropodelor gazde intermediare se efectuează în

intervalul aprilie-octombrie.

4.6. FILARIOZE

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr.

34/2006,

cu

modificările și completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive.

3.Supravegherea entomologică prin capturare și identificarea vectorilor.

.

Înregistarea

coordonatelor

geografice (latitudine, longitudine, altitudine) se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor

solicitarea proprietarilor.

4.7. ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR

1.Monitorizarea

datelor

relevante

despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui

1.Prelevarea

probelor

se

efectuează în conformitate cu prevederile

Ordinului

1. Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis, țânțarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya și Anopheles, culicoizii, simulidele.

3.

Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA și ANSVSA în funcție de situația epidemiologică.

4.

Se efectuează examene de evidențiere a parazitului prin examen microscopic, în funcție de situația epidemiologică sau la

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.

104

ANSVSA

nr.

34/2006,

cu

modificările și completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive.

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.Se efectuează examene de evidențiere a parazitului din materii fecale/conținut intestinal prin examen microscopic, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.

cadrul DSVSA.

2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA

4.8. BALANTIDIOZA

modificările și completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

solicitarea proprietarilor

4.9. HEMOSPORIDIOZE

.

(Babesia Anaplasma, Theileria, Piroplasma) prin examen microscopic al frotiurilor fixate și colorate, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor

2. Vectorii hemosporidiozelor

sunt căpușe ixodide

modificările și completările ulterioare.

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr.

34/2006,

cu

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Se efectuează examene de evidențiere a parazitului din materii fecale/conținut intestinal prin examen microscopic, în funcție de situația epidemiologică sau la

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

3.

Supravegherea entomologică prin capturare și identificarea vectorilor.

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Se efectuează examene de laborator pe probe de sânge pe EDTA prelevate de la animalele receptive pentru evidențierea

paraziților

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr.

79/2008,

cu

3.

Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.

105

3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA și ANSVSA în funcție de situația

epidemiologică

4.10. SARCOCISTOZA

modificările și completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator, la speciile receptive.

4.11. TENIAZE

modificările și completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examen anatomopatologic și de laborator la speciile receptive.

4.12. THELAZIOZA

secrețiilor lacrimale, în funcție

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr.

34/2006,

cu

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Se efectuează examene de laborator pentru detecția chisturilor din țesut muscular prin trichineloscopie.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr.

34/2006,

cu

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Se efectuează examene de laborator pentru identificarea speciilor zoonotice din genul Taenia prin tehnica flotației și/sau sedimentării, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Supraveghere prin examene clinice și de laborator la speciile receptive.

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Se efectuează examene de laborator pentru identificarea speciilor din genul Thelazia prin examen

microscopic

al

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectuează cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA

106

de situația epidemiologică sau la

solicitarea proprietarilor

4.13. DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENI, PARAZIȚII ANIMALELOR

proprietarilor.

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Supraveghere prin examene clinice și de laborator la speciile receptive.

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Se efectuează examene de laborator pentru identificarea genurilor și speciilor de ectoparaziți prin examen microscopic în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea

1.

Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.

SECȚIUNEA 5 - ACȚIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCȚIEI

ȘI A TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE

107

1.

SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI

EXECU Ț IE 3

Material seminal congelat din comerț intracomunitar sau import:

IDSA.

1.

Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat provenit de la bovine în cadrul comerțului intracomunitar, conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 205/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește cerințele de sănătate a animalelor aplicabile comerțului intracomunitar și importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, cu modificările și completările ulterioare;

2.

Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din țări terțe, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Supravegherea comerțului intracomunitar se efectuează pe baza certificatului de sănătate din țara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul președintelui ANSVSA. nr. 205/2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Materialul seminal destinat însămânțărilor artificiale trebuie să corespundă condițiilor de calitate.

1.

Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorității veterinare teritoriale competente;

2.

Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA

și/sau

108

2.

SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Monitorizarea datelor privind supravegherea mamitelor.

1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul și la jumătatea perioadei de lactație, la solicitarea proprietarilor sau deținătorilor de exploatații de animale producătoare de lapte.

Monitorizarea datelor privind supravegherea mamitelor.

2. Se interzice livrarea pentru procesare și pentru consumul uman a laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare de celule somatice.

3. Se interzice livrarea pentru procesare și pentru consumul uman a laptelui provenit de la animale producătoare de lapte care prezintă mastite clinice (inflamații vizibile ale ugerului), aflate sub tratament medicamentos sau în perioada de așteptare după efectuarea

tratamentului

medicamentos

pentru

combaterea mastitelor.

SECȚIUNEA 6 - ACȚIUNI DE PROTECȚIE ECOLOGICĂ

1.

ECOPATOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI, POTABILITATEA APEI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI

EXECU Ț IE 3

Monitorizarea documentelor privind analiza potabilității apei.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA .

2.

ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ȘI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ȘI DIN APE CURGĂTOARE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.

109

3.

VERIFICAREA EFICIENȚEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUȚIA UNOR BOLI, DE NECESITATE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI

EXECU Ț IE 3

1. Elaborarea și respectarea Procedurilor

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.

specifice de efectuare a decontaminării în

exploatațiile de animale și în PIF.

2.

Monitorizarea

documentelor

privind

verificarea eficienței decontaminării.

3. Prin verificarea eficienței decontaminării, în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, după fiecare decontaminare de

Examenele se efectuează conform metodelor acreditate.

necesitate.

4. Elaborarea de instrucțiuni specifice.

110

SECȚIUNEA 7 - ACȚIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECȚIE

ȘI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ȘI PROTECȚI A MEDIULUI

7.1.

URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Monitorizarea documentelor privind instituirea și respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind:

cadrul localităților și în afara lor;

și materialelor de igienizare.

a)

ap licarea și respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea și desfășurarea fluxului tehnologic;

b)

accesul în exploatațiile de animale;

c)

livrările de animale și produse;

d)

condițiile de igienă din adăposturi, spațiile de prelucrare și incinte;

e)

parametrii de microclimat

f)

atestările medicale privind sănătatea personalului;

g)

amplasarea și sistematizarea unităților zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară și alte unități cu profil zooveterinar indiferent de proprietate;

h)

potabilitatea apei;

i)

salubritatea furajelor;

j)

instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploatație;

k)

evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecție a exploatațiilor;

l)

controlul privind condițiile sanitare veterinare pentru functionarea târgurilor, bazelor de achiziții, piețelor și altor locuri cu aglomerări temporare de animale;

m)

controlul legalității circulației animalelor, în

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului și ieșirii necontrolate a animalelor și personalului.

3.

Asigurarea funcționalității dezinfectorului rutier și a filtrului sanitar - veterinar.

4.

Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii.

5.

Asigurarea spațiului pentru executarea necropsiilor.

6.

Ecarisarea corespunzătoare a exploatațiilor, exploatațiilor individuale și a teritoriului.

7.

Asigurarea echipamentului de protecție

8.

Respectarea prevederilor următoarelor acte normative:

a)

Regulamentului (CE) nr.1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002;

b)

Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al

Comisiei din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de e ș antionare

ș i analiză pentru controlul oficial al furajelor;

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor

la

normele

sanitare

n)

controlul legalității comerțului intracomunitar, importului, tranzitului și a exportului, verificarea documentară și fizică;

o)

evaluarea condițiilor de bunăstare a animalelor.

p)

protecția mediului.

q)

controlul și supravegherea privind:

(i)

vânzările și cumpărările de animale;

(ii)

aplicarea și respectarea condițiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploatație;

(iii)

respectarea regulilor de protecție și bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea și valorificarea produselor de origine animală;

(iv)

controlul respectării interdicției creșterii animalelor pe gropile de gunoi.

c)

Legea nr. 72/2002 a zootehniei, cu modificările și completările ulterioare;

d)

Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenției europene pentru protecția animalelor în timpul transportului internațional (revizuită), semnată la Chișinău la 6 noiembrie 2003;

e)

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;

f)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;

g)

Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare și a Normativului privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare și analiză a probelor din apele de suprafață destinate producerii de apă potabilă, cu modificările și completările ulterioare;

h)

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, cu modificările și completările ulterioare;

i)

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005

111

veterinare și pentru siguranta alimentelor, cu modificările și completările ulterioare;

9. Se identifică

și

se apreciază pe

obiective, acțiuni și efective de animale.

j)

Ordinul ministrului sănătății nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației, cu modificările și completările ulterioare;

k)

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește condițiile care reglementează prepararea, punerea pe piață și utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate;

112

7.2.

Protecția animalelor în timpul transportului

Supraveghere 1

Precizări tehnice 2

Precizări de execuție 3

Protecția animalelor din România

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Asigurarea și menținerea condițiilor de bunăstare cuprinde proprietarii și deținătorii de animale, fermierii, precum și orice altă persoană implicată în creșterea, îngrijirea, manipularea

animalelor.

Protecția animalelor în timpul transportului

porcine, păsări;

nr.83/2006 pentru aprobarea Normei

Medici veterinari oficiali.

sanitare veterinare privind respectarea

Persoana responsabilă de animale, șoferul,

condițiilor de bunăstare a animalelor pe

însoțitorul transportului de animale vii și orice

durata transportului;

altă persoană implicată în operațiuni cu animale.

nr.201/2007

privind

Procedura

de

eliberare a Certificatului de competență



Animale cu sau fără deținător;



Legea nr.205/2004 privind protecția animalelor, cu modificările și completările ulterioare.



Ecvine, rumegatoare mari și mici,



Ordinul președintelui ANSVSA



Ordinul președintelui ANSVSA

profesională pentru conducătorii și însoțitorii de pe vehiculele rutiere care transportă animale vii;

Regulamentului (CE) nr. 1255/97.

Bunăstarea găinilor ouătoare

30 ianuarie 2002 de înregistrare a unităților de creștere a găinilor ouătoare, reglementată de Directiva 1999/74/CE a Consiliului.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Asigurarea și menținerea condițiilor de bunăstare cuprinde proprietariii și deținătorii de animale, fermierii, precum și orice altă persoană implicată în creșterea, îngrijirea, manipularea animalelor.

Bunăstarea puilor crescuți pentru producția de carne

destinați producției de carne.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Asigurarea și menținerea condițiilor de bunăstare cuprinde proprietarii și deținătorii de animale, fermierii precum și orice altă persoană implicată în creșterea, îngrijirea, manipularea animalelor .



Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE

și

93/119/CE

și

a



Găini ouătoare, ouă consum;



Ordinul președintelui ANSVSA nr.136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecția găinilor ouătoare, cu modificările ulterioare;



Ordinul președintelui ANSVSA nr.73/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind înregistrarea exploatațiilor care dețin găini ouătoare;



Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecția găinilor ouătoare;



Directiva 2002/4/CE a Comisiei din



Pui crescuți pentru producția de carne;



Ordinul președintelui ANSVSA nr.30/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea normelor minime de protecție a puilor destinați producției de carne;



Directiva 2007/43/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor minime de protecție a puilor

113

Bunăstarea porcinelor

porcilor.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Asigurarea și menținerea condițiilor de bunăstare cuprinde proprietarii și deținătorii de animale, fermierii precum și orice altă persoană implicată în creșterea, îngrijirea, manipularea animalelor .

Bunăstarea vițeilor

normelor minime privind protecția vițeilor.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Asigurarea și menținerea condițiilor de bunăstare cuprinde proprietarii și deținătorii de animale, fermierii precum și orice altă persoană implicată în creșterea, îngrijirea, manipularea animalelor .

Bunăstarea vițeilor - determinarea concentrației de Hb

Probe de sânge prelevate pe EDTA de la viței în vârstă de o lună.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau

oficiali. Analizele se realizează în cadrul

LSVSA, specialist de laborator

Bunăstarea animalelor de fermă din specii neacoperite de legislație specifică

20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Asigurarea și menținerea condițiilor de bunăstare cuprinde proprietarii și deținătorii de animale, fermierii precum și orice altă persoană implicată în creșterea, îngrijirea, manipularea animalelor .

Protecția animalelor în timpul tăierii și uciderii

animalelor în timpul sacrificării și

Medici veterinari oficiali.

Orice persoană implicată în operațiuni cu animale și în mod special persoana care execută operațiunea de ucidere.



Porcine;



Ordinul președintelui ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor;



Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor

minime

de

protecție

a



Viței;



Ordinul președintelui ANSVSA nr.72/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește standarde minime pentru protecția vițeilor;



Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a



Ecvine, rumegătoare mari și mici, păsări de fermă;



Ordinul președintelui ANSVSA nr.75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecția animalelor de fermă;



Directiva 98/58/CE a Consiliului din



Ecvine, rumegatoare mari și mici, porcine, păsări;



Ordinul președintelui ANSVSA nr.180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecția

114

uciderii;

uciderii.

Bunăstarea animalelor sălbatice în captivitate Supraveghere pasivă și activă; tuberculinare la speciile susceptibile

sălbatice din grădini zoologice.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Orice persoană implicată în creșterea, îngrijirea, manipularea animalelor.

Protecția câinilor fără stăpân

modificările ulterioare.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Consiliile locale ale unităților administrativ- teritoriale.



Ordinul președintelui ANSVSA nr. 74/2009 privind asigurarea condițiilor tehnice pentru aplicarea Normei sanitare veterinare privind protecția animalelor în timpul sacrificării și uciderii, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 180/2006;



Directiva 93/119/CE a Consiliului din 22 decembrie 1993 privind protecția animalelor în momentul sacrificării sau



Animale sălbatice;



Legea nr.191/2002 a grădinilor zoologice și acvariilor publice, cu modificările și completările ulterioare;



Directiva 1999/22/CE a Consiliului din 29 martie 1999 privind animalele



Populația de câini fără stăpân;



Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.227/2002, cu

115

7.3.

Protecția animalelor folosite pentru experimente sau în alte scopuri

Supraveghere 1

Precizări tehnice 2

Precizări de execuție 3

Protecția animalelor folosite în scopuri

După caz, medici veterinari de liberă practică sau

experimentale sau științifice.

științifice;

oficiali.

Orice

persoană

implicată

în

îngrijirea

și

protecția animalelor folosite în scopuri științifice

manipularea animalelor, precum și orice persoană



Animale folosite în scopuri experimentale sau



Ordonanța Guvernului nr. 37/2002 pentru

sau în alte scopuri experimentale, aprobată cu

implicată în efectuarea procedurilor pe animale

modificări

prin

Legea

nr.

471/2002,

cu

folosite în scopuri experimentale sau științifice.

modificările și completările ulterioare;

pădurilor și al ministrului apelor și protecției

mediului nr. 143/400/2002 al pentru aprobarea

Instrucțiunilor privind adăpostirea și îngrijirea

animalelor folosite în scopuri științifice sau în alte

scopuri experimentale.



Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și

116

7.4.

Acțiuni generale de medicină preventivă, de identificare și înregistrare a animalelor

a)

Expertiza pajiștilor naturale și a pășunilor

b)

Expertiza parazitologică a pajiștilor naturale și a pășunilor

c)

Expertiza sanitară veterinară a furajelor care au contribuit la apariția morbidității și mortalității crescute

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Supravegherea prin examene de laborator

1. Se prelevează probe de furaje, materii prime,

Analizele se efectuează la LSVSA

în toate stările de morbiditate sau de

premixuri.

și/sau după caz, la LNR din cadrul

mortalitate, în care sunt incriminate

2.

Probele

se

examinează:

organoleptic,

IDSA.

furajele: de volum, suculente, materii

bacteriologic,

micologic,

micotoxicologic,

prime vegetale, materii prime de origine

toxicologic, chimic, biochimic.

minerală, făinuri proteice, premixuri

3. Metodele de analiză utilizate sunt cele

vitaminice și minerale.

stabilite de laboratorul național de referință.

d)

Expertiza sanitară veterinară a zonelor de recoltare a moluștelor bivalve

117

(i)

contaminanți bacterieni și virali în moluște bivalve

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Supraveghere activă

Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producție a moluștelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A pct. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman, cu amendamentele ulterioare.

și a frecvenței de recoltare a probelor.

1.24 din Cap. I al anexei 1 la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare, și la pct. (27) din preambulul Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004, cu amendamentele ulterioare.

1.

Identificarea amplasării și delimitarea geografică a zonelor de producție moluște bivalve.

2.

Evaluarea surselor de poluare microbiologică și a cantității de poluanți

3.

Stabilirea numărului de stații de recoltare

4.

Prelevarea probelor se realizează conform prevederilor prevederilor Cap. IX lit. B pct. 4 lit. b), pct. 9 lit. c), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Constanța și Tulcea prelevează probe pentru detecția contaminanților bacterieni

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA Constanța și Tulcea și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1.

Supraveghere prin aplicarea metodei prevăzute la pct. 1.17 și

118

(ii)

biotoxine marine

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Supraveghere activă Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producție a moluștelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004, cu amendamentele ulterioare.

1.

Identificarea amplasării și delimitarea geografică a zonelor de producție moluște bivalve.

2.

Stabilirea numărului de stații de recoltare și a frecvenței de recoltare a probelor.

3.

Probele trebuie să conțină atât moluște bivalve cât și probe de apă pentru furnizarea informațiilor referitoare la prezența speciilor toxice de fitoplancton.

4.

Prelevarea probelor se realizează conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 4 lit. c), pct. 9 lit. c), d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Constanța și Tulcea prelevează probe pentru detecția biotoxinelor marine

2.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1.

Detecție prin metodele de diagnostic prevăzute în Anexa III la Regulamentului (CE) nr. 2074/2005, cu amendamentele ulterioare.

(iii)

icre embrionate

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Supraveghere prin diagnostic

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA

de laborator.

de către DSVSA.

2.

Determinarea

contaminanților

și

a

substanțelor interzise, o dată pe an, în

perioada obținerii icrelor embrionate.

SECȚIUNEA 8 - SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECU Ț IE 3

Monitorizarea datelor din programul de supraveghere.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1.

În cazuri de intoxicație sau suspiciune de intoxicație.

2.

Expertiză de necesitate.

1.

Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conținut gastric, organe, țesut muscular, precum furajele și apa folosite în hrănirea și adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicație.

2.

Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de analiză stabilite de laboratorul național de

referință.

SECȚIUNEA 9 - ACȚIUNI IMUNOLOGICE OBLIGATORII SAU DE URGENȚĂ PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE

119

1.1.

ANTRAX

CONDUITA DE EXECUȚIE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

NIVELUL EXECUȚIEI

3

Scop

:Păstrarea indemnității teritoriale prin aplicarea vaccinării și a măsurilor de biosecuritate.

ANSVSA.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

1.

Vaccinarea anticărbunoasă a tuturor animalelor din speciile receptive este obligatorie, o dată pe an, la îndeplinirea condițiilor fiziologice și de vârstă impuse în prospectul vaccinului, cu vaccin care să asigure imunitate minim 12 luni;

2.

Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicațiilor stabilite de producător.

3.

În zona Deltei Dunării se execută obligatoriu a doua vaccinare de urgență în cazul apariției unui focar în această zonă, cu aprobarea

120

1.2.

BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

CONDUITA DE EXECUȚIE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

NIVELUL EXECUȚIEI 3

Scop: păstrarea indemnității teritoriale prin aplicarea preventiva a vaccinării și a măsurilor de biosecuritate

I. ÎN EXPLOATAȚIILE NON- PROFESIONALE:

Se execută în mod obligatoriu, pe o rază de 10 km în jurul exploatațiilor comerciale, 3 vaccinări/an.

A. Primăvara se execută în mod obligatoriu următoarele vaccinări:

B. Toamna se execută în mod obligatoriu o vaccinare în covor, întregul efectiv, cu vaccin inactivat adjuvantat, administrat parenteral.

La cererea proprietarilor sau deținătorilor de păsări situați în afara razei de 3 km în jurul exploatațiilor comerciale, se pot efectua 3 vaccinări/an.

A. Primăvara se pot executa următoarele vaccinări:

B. Toamna se poate executa o vaccinare în covor, întregul efectiv, cu vaccin inactivat adjuvantat, administrat parenteral.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

1.

vaccinare cu vaccin viu atenuat, administrat oculoconjunctival, exclus parenteral, la puii eclozionați în sezon la vârsta de 3-4 săptămâni;

2.

vaccinare cu vaccin inactivat adjuvantat, parenteral, la adultele din anul precedent.

1.

vaccinare cu vaccin viu atenuat, administrat oculoconjunctival, exclus parenteral, la puii eclozionați în sezon la vârsta de 3-4 săptămâni

2.

vaccinare cu vaccin inactivat adjuvantat, parenteral, la adultele din anul precedent

1.

Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor din gospodăriile populației se avizează de către DSVSA.

2.

Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;

Sunt respectate în mod obligatoriu urmăroarele măsuri:

Sunt respectate în mod obligatoriu urmăroarele măsuri:

oculo-nazal sau injectabil;

II.

ÎN EXPLOATAȚIILE AVICOLE COMERCIALE

A.

În județele/exploatațiile indemne de boală de Newcastle.

1.

Pui de carne.

a)

obligatoriu 2 vaccinări, la vârsta de 9-10 zile și 23-24 zile cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene;

b)

căile de vaccinare: oculo-nazal sau prin aerosoli; fiind exclusă vaccinarea prin administrarea vaccinului în apa de băut;

c)

opțional se pot aplica 3 vaccinări, la vârsta de o zi, 9-10 zile și 23-24 zile.

2.

Găini de reproducție – părinți rase ușoare și grele.

a)

vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în stațiile de incubație, 9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile și la transfer;

b)

vaccinul se administrează în masă – sub formă de aerosoli sau individual oculo- nazal sau injectabil;

c)

la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată optional de 2 vaccinări, 32 - 36 săptămâni și 42- 48 săptămâni cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene.

3.

Găini ouătoare.

a)

vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în stațiile de incubație, 9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile și la transfer;

b)

vaccinul se administrează în masă – sub formă de aerosoli sau

individual,

1.

Procedura de vaccinare în exploatațiile avicole, autorizate sanitar- veterinar, se aplică la propunerea administrației acestora, cu avizul DSVSA care este obligata sa verifice existența și funcționalitatea aparaturii și instrumentarului necesar vaccinării.

2.

Având în vedere sensibilitatea curcilor la sinuzite, în fermele comerciale de curci se pot folosi și alte metode de vaccinare decât cele menționate în coloana nr.1.

3.

Pentru exploatațiile comerciale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoțită de măsuri de biosecuritate specifice.

4.

În exploatațiile avicole și grădinile zoologice autorizate sanitar - veterinar.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

2.

La acțiunea de recoltare a probelor de sânge în scopul evaluării imunității postvaccinale participă medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

121

c) după transferul păsărilor se efectuează vaccinări la interval de 2-3 luni.

B. In județele/exploatațiile cu antecedente de boală de Newcastle in ultimele 12 luni Pui de carne:

III. Vaccinarea porumbeilor voiajori participanți la concursurile columbofile naționale și internaționale.

a)

obligatoriu 3 vaccinări la vârsta de o zi, 9-10 zile și 23-24 zile cu vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini lentogene;

b)

opțional vaccinarea la vârsta de o zi cu vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli, poate fi dublată de o vaccinare efectuată injectabil, cu vaccin inactivat.

122

1.3.

TURBAREA SAU RABIA

CONDUITA DE EXECUȚIE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

NIVELUL EXECUȚIEI 3

Scop:

aplicarea corectă a programului de vaccinare în populațiile de animale domestice și sălbatice în vederea eradicării rabiei pe teritoriul Romaniei.

Conform recomandărilor producătorului de vaccin. Vaccinurile recunoscute la nivel comunitar sunt acele vaccinuri care sunt fabricate în conformitate cu Farmacopeea Europeană respectiv vaccinuri inactivate de uz veterinar .

În conformitate cu prevederile:

1. Deciziei nr.275/94/CE a Comisiei din 18 aprilie 1994 privind recunoa ș terea vaccinurilor antirabice;

I. Vaccinarea profilactică a animalelor de companie/domestice:

1. Vaccinarea obligatorie a animalelor de companie, câini de stână, animale din adăposturi speciale, animale sălbatice din gradini zoologice, circuri și alte spații în care sunt adăpostite animale sălbatice.

Vaccinarea antirabică se realizează după efectuarea catagrafiei, o dată pe an, în perioada toamnă-iarnă, dar nu mai târziu de un an de la ultima vaccinare, urmată de vaccinări de completare la tineretul peste 3 luni.

Proprietariul are obligația de a deține un carnet de sănătate în care să fie menționate următoarele: vaccinarea antirabică, tratamentele antiparazitare, rezultatul titrării anticorpilor, când este cazul, în cadrul

mișcărilor intracomunitare către unele state membre ale Uniunii

Medicul veterinar de liberă practică realizează vaccinarea profilactică a câinilor și pisicilor inclusiv câinii de stână și a animalelor sălbatice.

2.

Deciziei 2006/876/CE a Comisiei din 30 noiembrie 2006 de aprobăre a programelor de eradicare și de monitorizare a anumitor boli ale animalelor și a anumitor encefalopatii spongiforme transmisibile, precum și a programelor de prevenire a zoonozelor prezentate de Bulgaria și de România pentru anul 2007 și de modificare a Deciziei 2006/687/CE;

3.

Deciziei 2010/712/UE;

4.

Hotărârii Guvernului nr. 55/2008, cu modificările ulterioare;

5.

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Europene în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 998/2003 și cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 388/2010.

Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din Regulamentului (CE) nr. 998/2003, statele membre pot autoriza circulația animalelor enumerate la anexa I părțile A

ș i B care au o vârstă mai mică de trei luni și care nu sunt vaccinate, dacă sunt însoțite de un pașaport și au fost ținute la locul unde s-au născut, fără să intre în contact cu animale sălbatice susceptibile de a fi fost expuse unei infectări sau dacă sunt însoțite de mamă, de care sunt încă dependente.

Pentru circulația animalelor de companie între statele membre ale UE, se completează și eliberează pașaportul în conformitate cu prevederile Ordinul presedintelui ANSVSA nr.8/2007

p rivind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește modelul de pașaport pentru mișcarea intracomunitară a animalelor de companie: câini, pisici și dihori domestici, precum și procedurile cu privire la tiparirea, completarea și legalizarea acestuia.

Vaccinarea, tratamentele antiparazitare, testele de anticorpi antirabici se realizează conform Regulamentului (CE) nr. 998/2003 și în funcție de condițiile speciale din unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când este cazul.

2. Vaccinarea animalelor domestice cu risc din focare de rabie, la confirmarea unui focar de rabie, dacă se consideră necesar de către medicul veterinar oficial pe baza anchetei.

Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial, după caz.

II. Vaccinarea populației de vulpi din mediul silvatic cu momeli vaccinale:

1.

Vaccinarea orală a vulpilor se face prin distribuirea momelilor vaccinale cu ajutorul avioanelor sau elicopterelor, pe suprafețe întinse sau în zonele greu accesibile; DSVSA monitorizează și gestionează circulația vaccinului antirabic în teritoriul de competență și asigură instruirea personalului responsabil pentru vaccinarea privind respectarea condițiilor de transport, depozitare și aplicare a momelilor vaccinale, utilizate conform recomandărilor producătorului.

2.

Vaccinarea prin distribuție manuală se realizează de către gestionarii fondurilor de vânătoare asistați de medicul veterinar oficial. După minim 45 de zile de la finalizarea campaniilor de vaccinare, se efectuează în mod obligatoriu vânători de control a eficienței

vaccinării conform procedurilor legale.

Gestionarii fondurilor de vânătoare și medici veterinari oficiali.

123

124

SECȚIUNEA 10 - ACTIVITĂȚI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR

1.

Activitatea de elaborare și difuzare de materiale științifice în domeniul sanitar - veterinar.

2.

Activitate de instruire și perfecționare continuă a specialiștilor din cadrul ANSVSA și din structurile subordonate, pe domeniile de competență, prin organizarea de cursuri de profil, în țară și în străinătate.

3.

Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc și prognoze sanitare veterinare și protecția consumatorului.

4.

Acțiuni de instruire, informare și educație sanitară veterinară a populației pentru apărarea sănătății publice și protecției consumatorilor.

5.

Monitorizarea activităților și a situației sanitar-veterinare la nivel județean, al institutelor veterinare de profil și al ANSVSA, astfel:

Nr. crt.

TIPUL DE MONITORIZARE

PRECIZĂRI TEHNICE

1.

MONITORIZAREA DE CĂTRE ANSVSA A BOLILOR INFECȚIOASE ȘL PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

2.

MONITORIZAREA DE CĂTRE IDSA A BOLILOR INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV

A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

control al bolilor și informarea populației.

3.

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND ECOPATOLOGIA ȘI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR ȘI SĂNĂTATEA PUBLICĂ

1.

Prelucrarea statistică a datelor obținute din activitățile de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om.

2.

Efectuarea de analize epidemiologice.

3.

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de cercetare și control al bolilor.

1.

Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere furnizate de LSVSA.

2.

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de cercetare și

1.

Monitorizarea datelor obținute la nivelul DSVSA și raportarea semestrială la IDSA și IISPV.

2.

La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul și supravegherea mediului înconjurător; monitorizarea datelor se va face pe circumscripții și localități.

3.

Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA și IDSA, realizată semestrial în zone cunoscute ca fiind zone poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului și gradul de poluare; unitățile poluatoare care pot influența sănătatea animalelor și calitatea producției animalelor.

a)

Identificarea și monitorizarea bolilor produse de agenți poluanți.

b)

Monitorizarea condițiilor de colectare, epurare și evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activitățile zootehnice, sanitare-

veterinare sau de industrie alimentară.

4. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de cercetare și control al bolilor.

4.

MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE

și informarea populației.

5.

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ

6.

MONITORIZAREA UNITĂȚILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR

7.

MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR

8.

MONITORIZAREA REZISTENȚEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM

1.

Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale și boli și se raportează semestrial la IDSA.

2.

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor

1.

Rezultatele examenelor de laborator obținute la LSVSA se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării.

2.

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor.

1.

Monitorizarea condițiilor de producere, depozitare, comercializare și utilizare a produselor furajere.

2.

Monitorizarea condițiilor de funcționare a unităților producătoare de nutrețuri combinate.

3.

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor.

4.

Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.

1.

Gestionarea și prelucrarea statistică a activității pe linie de supraveghere prin inspecție și examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii și a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală și furaje se realizează de IISPV și se raportează trimestrial la ANSVSA.

2.

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor.

1.

Efectuarea testelor de sensibilizare la substanțele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare și la alte specii bacteriene patogene, Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, izolate de LSVSA.

2.

Înregistrarea și prelucrarea computerizată a datelor privind rezistența la antibiotice.

3.

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de cercetare și control al bolilor.

125

126

CAPITOLUL II

PROGRAME NAȚIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ȘI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE APROBATE PRIN DECIZIA NR. 2010/712/UE ȘI COFINANȚATE DE COMISIA EUROPEANĂ

1.

Programul pentru monitorizarea, controlul și eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Scop: recunoașterea statutului de țară liberă de pestă porcină clasică și includerea României în partea II din anexa la Decizia 2008/855/CE a Comisiei din 3 noiembrie 2008 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre

A. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale

I. Supravegherea clinică

II. Supravegherea serologică

nu se efectuează.

III. Supravegherea virusologică

A. Procedura de diagnostic prin examene de laborator și supraveghere a pestei porcine clasice

În cazul suspiciunii unui focar primar de pestă porcină clasică probele recoltate conform procedurii de prelevare sunt trimise la LSVSA.

În cadrul LSVSA, primul test care se efectuează este cel de imunofluorescență directă pe frotiuri de măduvă sternală.

1.

Zilnic proprietarul de animale.

2.

Medicul de liberă practică - când este solicitat de proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morți.

3.

Medicul veterinar de liberă practică - odată cu vizitarea exploatației în vederea certificării mișcării porcinelor pentru vânzare.

4.

Medicii veterinari oficiali responsabili de inspecții și de sănătate animală – lunar randomizat 10% din exploatațiile nonprofesionale cu porcine din fiecare localitate. Un exemplar al fișei întocmite de medicii veterinari oficiali și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, fișă în care sunt înregistrate și neconformități, este înregistrată și arhivată la DSVSA.

1.

Se recoltează probe de organe și stern de la porcii bolnavi cu semne clinice, de la porcii

1.

În situația în care testul de imunofluorescență este pozitiv confirmarea diagnosticului de pestă porcină clasică se face prin testul de imunoperoxidază cu anticorpi monoclonali sau RT-PCR.

1.1.

Dacă testul de imunoperoxidază (IP) este pozitiv LSVSA inclus în lista laboratoarelor desemnate de LNR de a elibera rezultate pozitive va emite buletin de analiză cu diagnosticul de pestă porcină clasică. Laboratoarele care nu sunt incluse în lista laboratoarelor desemnate pentru a elibera rezultate pozitive, trebuie să expedieze probele la LNR din cadrul IDSA pentru confirmare care va elibera buletinul de analiză.

1.2.

Dacă testul de imunoperoxidază (IP) este negativ pentru virusul sălbatic al pestei porcine clasice se va emite rezultat negativ pentru pesta porcină clasică.

1.3.

În cazul în care cel de al II-lea test utilizat este RT-PCR, iar rezultatul este pozitiv LSVSA inclus în lista laboratoarelor desemnate de LNR

1.

Supravegherea clinică este efectuată de proprietarul de animale, medicul veterinar de liberă practică, medicul veterinar oficial zilnic și periodic în funcție de tipul de exploatație și atribuțiile medicilor veterinari.

2.

Autoritățile competente pentru implementarea Procedurii de vaccinare de urgență contra pestei porcine clasice la mistreți sunt:

a)

ANSVSA, care coordonează implementarea procedurii;

b)

LNR pentru PPC din cadrul IDSA;

c)

DSVSA;

d)

alte instituții publice, conform prevederilor legale în vigoare.

3.

Recoltarea probelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică și medicul veterinar oficial în funcție de responsabilitatea fiecaruia, conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

4.

Responsabilitatea efectuării testelor aparține laboratoarelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimerntelor județene respectiv a municipiului Bucuresti si IDSA iar în cazuri de expertiză, de către LNR pentru Pesta Porcină Clasică din cadrul IDSA.

5.

Monitorizarea, controlul și eradicarea pestei porcine clasice sunt reglementate prin:

a)

Decizia 2010/712/UE;

b)

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind

morți și care au leziuni tipice de pestă porcină clasică.

B. Supravegherea în exploatațiile comerciale de tip A

I. Supravegherea clinică

Un exemplar al fișei întocmite de medicii veterinari oficiali și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți (fișă în care sunt înregistrate și neconformități) sunt înscrise și arhivate la DSVSA.

II. Supravegherea serologică

1% pe an, randomizat, din toate categoriile de porcine sănătoase, planificat lunar

III. Supravegherea virusologică

C. Supravegherea în exploatațiile comerciale

pentru pesta porcină de a elibera rezultate pozitive va emite buletin de analiză cu diagnosticul de pestă porcină clasică.

organizarea activității sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;

2.

Se recoltează sânge pe EDTA pentru efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu febră și semne clinice de pestă porcină clasică.

3.

Se recoltează probe pentru efectuarea examenului virusologic (IFD) de la porcii sacrificați pentru consum familial în timpul anului și prezentați pentru examen trichinoscopic.

4.

Se recoltează probe de organe și stern pentru examenul virusologic (IFD) de la 5% din porcii sacrificați în luna decembrie și prezentați pentru examen trichinoscopic.

1.

Zilnic - proprietarul de animale.

2.

Săptămânal - medicul veterinar de liberă practică responsabil de exploatație, fișa fiind înregistrată în registrul de consultații și tratamente.

3.

Lunar - medicul veterinar oficial.

1.

Se recoltează 10 probe de organe și stern/lunar de la porcii bolnavi cu semne clinice și de la porcii morti și au leziuni tipice de pestă porcină clasică.

2.

Se recoltează sânge pe EDTA pentru efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu febră și semne clinice de pestă porcină clasică.

1.4.

Dacă rezultatul la RT-PCR este negativ, având în vedere rezultatul pozitiv la testul de imunofluorescență, trebuie făcut testul de imunoperoxidază cu anticorpi monoclonali și în funcție de rezultatul acestui test se va elibera buletinul de analiză: pozitiv pestă porcină dacă IP este pozitiv și negativ pestă porcină dacă IP este negativ. In cazul unor rezultate finale negative pentru pesta porcină clasică probele vor fi trimise la LNR pentru a fi testate pentru pesta porcină africană.

1.5.

Probele pozitive provenite dintr-un focar primar vor fi trimise la LNR pentru pesta porcină clasică din cadrul IDSA unde se va face izolarea pe culturi celulare și secvențierea izolatelor virale în vederea studiilor de epidemiologie moleculară. Toate tulpinile de virus al pestei porcine izolate vor fi trimise la Laboratorul Comunitar de Referință de la Hanovra pentru realizarea unei bănci cu izolatele virale.

2.

În situația în care testul de imunofluorescență directă pe frotiuri de măduvă sternală este negativ, toate probele care provin dintr-o suspiciune de pestă porcină clasică vor fi testate și prin RT – PCR care are o sensibilitate mai mare.

2.1.

Dacă testul RT-PCR este negativ se va elibera Buletin de analiză cu rezultat negativ pentru pesta porcină clasică, iar probele se vor trimite la LNR pentru a fi testate pentru pesta porcină africană.

2.2.

Dacă testul RT – PCR este pozitiv, se vor preleva probe suplimentare de la alți porci existenți în exploatația respectivă, care prezintă semne clinice și/sau leziuni specifice de pestă porcină, probe care vor fi supuse testelor de diagnostic menționate mai sus (IFD + IP sau RT- PCR). Dacă în exploatația respectivă nu mai există alte animale din specia suine probele vor fi

c)

Hotărârea Guvernului nr. 1189/2009 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Centrului Național de Combatere a bolilor și ale structurilor din componența acestuia;

d)

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 67/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la masurile pentru controlul pestei porcine clasice, cu modificările ulterioare;

e)

Ordinul presedintelui ANSVSA nt. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare;

127

autorizate sanitar - veterinar

I. Supravegherea clinică

1. Zilnic - proprietarul de animale. 2.Săptămânal - medicul veterinar de liberă practică responsabil de exploatație, fișa fiind înregistrată în registrul de consultații și tratamente.

3.Lunar - medicul veterinar oficial.

Un exeemplar al fișei întocmite de medicii veterinari oficiali și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, fișă în care sunt înregistrate și neconformități, sunt înscrise și arhivate la DSVSA.

II. Supravegherea serologică

1% pe an, randomizat, din toate categoriile de porcine sănătoase, planificat lunar.

III. Supravegherea virusologică

D. Supravegherea porcilor mistreți

Se colectează probe de la toți mistreții vânați sau găsiți morți,accidentați, care vor fi supuse examenelor virusologice și serologice.

Pentru supravegherea

pestei porcine clasice se vor preleva următoarele probe:

Probele prelevate sunt examinate în cadrul LSVSA.

trimise la LNR din cadrul IDSA, iar rezultatul final va fi dat în urma examenului de izolare pe culturi celulare.

În cazul unui focar secundar de pestă porcină clasică probele recoltate conform procedurii de prelevare sunt trimise la LSVSA și vor fi supuse investigațiilor de laborator:

În cadrul LSVSA primul test care se efectuează este cel de imunofluorescență directă pe frotiuri de măduvă sternală.

Monitorizarea pestei porcine clasice prin examene de laborator are următoarele obiective:

1.

Se recoltează 10 probe de organe și stern/lunar de la porcii bolnavi cu semne clinice care au murit și care au leziuni tipice de pestă porcină clasică.

2.

Se recoltează sânge pe EDTA pentru efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu febră și semne clinice de pestă porcină clasică.

a)

organe: rinichi,, tonsile, limfonoduli, porțiuni de ileon si vezica urinara;

b)

sânge sau lichid toracoabdominal;

c)

stern.

1.

Dacă testul de imunofluorescență este pozitiv, LSVSA va emite buletin de analiză cu diagnosticul de pestă porcină clasică.

2.

Dacă testul de imunofluorescență este negativ probele care provin dintr-o suspiciune de pestă porcină clasică vor fi testate și prin RT – PCR, care are o sensibilitate mai mare.

2.1.

Dacă testul RT - PCR este negativ, se va elibera un buletin de analiză cu rezultat negativ pentru pesta porcină clasică.

2.2.

Dacă testul RT – PCR este pozitiv, se va elibera buletin de analiză pozitiv pentru pesta porcină clasică.

a)

evaluarea privind pesta porcină clasică la mistreți;

b)

evaluarea situației pestei porcine clasice la porcinele domestice din exploatațiile comerciale și din exploatațiile nonprofesionale care au fost vaccinate de urgență în cadrul unor programe aprobate de Comisia Europeană și a rezultatelor vaccinării de urgență;

c)

aplicarea rapidă și eficientă a măsurilor de control și eradicare a bolii;

d)

înregistrarea, procesarea și utilizarea datelor epidemiologice în relație cu pesta porcină clasică;

e)

stabilirea măsurilor de control și eradicare a bolii;

f)

stabilirea fondurilor necesare realizării acțiunilor de supraveghere;

128

I. Examene virologice :

II. Supravegherea serologică

se va efectua astfel:

Se vor folosi următoarele teste serologice:

Interpretarea rezultatelor serologice se va face ținând cont de vaccinarea sau nu contra pestei porcine în fondurile de vânătoare respective.

E. Supravegherea în abatoare

In abatoare pot fi sacrificați doar porci din exploatațiile comerciale insoțite de certificat de sănătate.

Supravegherea se va face prin examen clinic consecutiv inspecției ante- și post-mortem.

Deasemenea se vor recolta în cazul animalelor

B. Procedura de vaccinare de urgență contra pestei porcine clasice la mistreți.

Obiectivele procedurii de vaccinare și parametrii de evaluare a eficienței acesteia sunt:

Zonele de vacinare sunt:

a) Zonă infectată – zona definită conform art. 2 și art. 15 alin. (2) lit.a) coroborat cu art. 16 alin.(7) lit.b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu modificările ulterioare;

a)

testul RT-PCR pentru detecția genomului viral specifică, pe probe prelevate de la:

1.

mistreți găsiți morți, accidentați;

2.

mistreți vânați, care prezintă leziuni ce induc suspiciunea de pestă porcină clasică;

3.

toți mistreții cu vârsta de până la 1 an. Testul RT-PCR se poate efectua pe probe comasate – pool-uri de câte 10 probe.

b)

testul de imunofluorescență pe probe de la toate animalele vânate sau găsite moarte;

c)

testul de izolare a virusului pe culturi celulare în toate cazurile pozitive.

a)

în fondurile de vânătoare în care vaccinarea va continua în 2011 testele serologice se vor face la toți mistreții vânați indiferent de categoria de vârstă.

b)

în fondurile de vânătoare în care în 2010 nu s-a efectuat vaccinarea contra pestei porcine clasice testele serologice se vor efectua la toți mistreții vânați.

1.

Testul ELISA pentru detecția anticorpilor pe probe de ser sau lichid toracoabdominal;

2.

Testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite din fondurile de vânătoare unde nu se vaccinează.

g)

evaluarea imunizării mistreților ca rezultat al aplicării vaccinării de urgență pe cale orală a acestora, aprobată de Comisia Europeană;

h)

realizarea de examene clinice și prelevare de probe pentru examene de laborator, ce trebuie efectuate cu respectarea instrucțiunilor conținute în prezenta normă sanitar - veterinară.

1.

mistreții împușcați sau găsiți morți, accidentați inclusiv în zona de vaccinare, sunt supuși examenelor de laborator pentru pesta porcină clasică, conform prevederilor art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu modificările ulterioare.

2.

evaluarea rezultatelor vaccinării se realizează separat pe județe și pe grupe de vârstă, de către LSVSA din cadrul DSVSA, iar în cazuri de expertiză, de către LNR pentru Pesta Porcină Clasică din cadrul IDSA.

3.

principiul de evaluare a eficienței vaccinării antipestoase îl constituie estimarea raportului dintre mistreții serologic negativi și incidența virusului la mistreții virusologic pozitivi; probele virusologic pozitive sunt investigate în primele 28 de zile după distribuirea momelilor, pentru tipizare prin secvențializare în vederea diferențierii între virusul vaccinal și virusul sălbatic; trimestrial se realizează tipizarea tulpinilor izolate.

129

bolnave cu febră și alte semne clinice – sânge pe EDTA pentru PCR.

La 5% de la porcii sacrificați se recoltează probe pentru efectuarea examenelor virusologice.

cu spații și dotări adecvate în care se desfășoară activități pentru recepția, identificarea, sortarea, răcirea și prelucrarea primară a vânatului sălbatic provenit direct din fondurile de vânătoare, respectiv decapitare, recoltarea trofeului, toaletare, curățare, eviscerare, jupuire parțială și livrarea produselor rezultate către unități autorizate sanitar-veterinar, vânzare cu amănuntul, în conformitate cu legislația în vigoare;

b)

Zonă de vaccinare pentru mistreți – aplicarea unei de politici de vacinare de urgență a mistreților in zonele cu risc epidemiologic la granița cu țările terte vecine (Ucraina si Moldova), pe cordoane de 20 Km (buffer zone), unde situația epidemiologică nu este cunoscută, luând in considere densitatea mistreților și circulația acestora;

c)

Loc specific de vaccinare – locul ales de către gestionarul fondului de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare, în colaborare cu medicul veterinar oficial, în care se distribuie hrană pentru mistreți pentru inducerea unui reflex condiționat de loc și în care, ulterior, se distribuie momelile vaccinale în vederea imunizării orale a mistreților; monitorizarea aplicării planului de vaccinare de urgență a mistreților se realizează prin testarea probelor prelevate de la toți mistreții găsiți morți, accidentați sau împușcați, în vederea depistării cazurilor pozitive și pentru testarea eficienței imunizării postvaccinale;

d)

Centru de colectare vânat sălbatic – unitatea

e)

Spațiu de refrigerare fix sau mobil – mijloc auto izoterm prevăzut cu agregat de refrigerare, unde vânatul se păstrează la temperatura de +7 C, până la primirea rezultatelor de laborator pentru pesta porcină clasică, trichineloza, carcasele de mistreți pentru consumul propriu, în conformitate cu legislația în vigoare.

130

Autoritățile competente pentru implementarea Procedurii de vaccinare de urgență contra pestei porcine clasice la mistreți sunt:

Examenele de laborator pentru depistarea bolii la mistreți sunt realizate de către LSVSA din cadrul DSVSA, desemnate pentru efectuarea investigațiilor în vederea diagnosticării pestei porcine clasice; pentru județele în care LSVSA nu sunt abilitate pentru realizarea unor astfel de investigații, probele prelevate de la mistreți se trimit la IDSA.

Expertiza de diagnostic și examenele pentru testarea eficienței imunizărilor antipestoase la mistreți se realizează de IDSA.

Tipizarea prin secvențializare a tulpinilor de virus pestos porcin, precum și definirea relațiilor epidemiologice ale acestora se realizează de LNR pentru Pesta Porcină Clasică și de LNR pentru Biologie Moleculară și Biochimie din cadrul IDSA.

DSVSA, în cooperare cu inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare, coordonează campania locală de vaccinare antipestoasă.

ANSVSA examinează lunar rezultatele campaniei de vaccinare, prin analiza cazurilor pozitive diagnosticate la mistreți și a testelor referitoare la evaluarea eficacității vaccinării orale.

Inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare, în colaborare cu DSVSA, stabilesc numărul de mistreți ce urmează a fi supuși vaccinării în anul 2011.

DSVSA

au

responsabilitatea

organizării

a)

ANSVSA, care coordonează implementarea procedurii;

b)

LNR din cadrul IDSA;

c)

DSVSA;

d)

alte instituții publice, conform prevederilor legale în vigoare.

131

procedurii de achiziție a momelilor vaccinale pentru anul 2011.

DSVSA gestionează momelile în condiții de depozitare corespunzătoare și cu respectarea prevederilor producătorului și le distribuie gestionarilor fondurilor de vânătoare în momentul în care este preconizată efectuarea vaccinării orale de urgență.

Gestionarii fondurilor de vânătoare, sub supravegherea medicului veterinar oficial, distribuie momelile vaccinale la locurile stabilite pentru a fi consumate de mistreți.

Cu ocazia vânătorilor, gestionarii fondurilor de vânătoare, în prezența medicului veterinar oficial, prelevează probe pentru depistarea cazurilor de pestă porcină clasică și pentru testarea eficacității imunizării orale; probe similare se prelevează și de la mistreții morți, accidentați; acestea se trimit la LSVSA acreditate pentru realizarea investigațiilor specifice.

Vaccinarea de urgență contra pestei porcine clasice se efectuează la populație de mistreți, conform situației prevăzute.

Obiectivele vaccinării de urgență împotriva pestei porcine clasice la mistreți sunt următoarele:

afectați de boală.

a)

asigurarea unei perioade de liniște epidemiologică prin protejarea populației de mistreți împotriva virusului pestei porcine clasice, astfel încât boala să nu mai prezinte un risc major pentru populația de porcine domestice;

b)

menținerea statusului imun al mistreților din fondul cinegetic, pentru a fi protejați împotriva virusului pestei porcine clasice;

c)

supravegherea sanitar-veterinară continuă a efectivelor de mistreți prin examene anatomopatologice și de laborator efectuate la toți mistreții morți, accidentați sau vânați;

d)

diminuarea presiunii virale în relația cu virusul pestei porcine clasice în fondul cinegetic și reducerea semnificativă a numărului de mistreți

132

Vaccinul utilizat pentru vaccinarea de urgență a mistreților împotriva pestei porcine clasice este un vaccin viu, înglobat în momeli vaccinale, astfel încât să fie protejat față de variațiile de temperatură din mediul extern.

Produsul medicinal veterinar utilizat trebuie să fie autorizat pentru comercializare conform prevederilor Directivei 2009/9/CE a Comisiei din

10 februarie 2009 de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA instruiesc gestionarii fondurilor de vânătoare și personalul implicat în plasarea momelilor vaccinale cu privire la condițiile de depozitare și utilizare a produsului precizate de producător. Personalul din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare județene răspund de plasarea momelilor vaccinale în locurile stabilite, sub coordonarea și responsabilitatea medicului veterinar oficial.

Se efectuează 3 campanii cu rapel, respectiv 6

administrări, primăvara: martie-aprilie; vara: iunie-iulie; toamna: octombrie-noiembrie, aprobate prin Decizia 2010/712/UE.

Plasarea momelilor vaccinale se face la locurile de hrănire, iar numărul de momeli va fi calculat în funcție de numărul de mistreți care se hrănesc în fiecare dintre aceste locuri; la fiecare administrare trebuie să fie plasate câte două momeli vaccinale pentru fiecare mistreț.

După fiecare plasare de momeli, se interzice vânătoarea la locurile specifice de vaccinare timp de 4 zile, pentru a nu deranja mistreții și pentru a se asigura consumul în totalitate al momelilor; după 5 zile de la administrare, momelile neconsumate și eventual capsulele momelilor consumate sunt colectate de către vânători și returnate

prin

responsabilitatea

medicului

veterinar oficial la DSVSA.

133

Distribuirea momelilor vaccinale este organizată de gestionarii fondurilor de vânătoare împreună cu medicul veterinar oficial de la CSVZ; acesta notifică la DSVSA datele referitoare la efectuarea vaccinării orale de urgență a mistreților.

DSVSA organizează activități de informare a populației și de instruire a personalului propriu și a gestionarilor fondurilor de vânătoare cu referire la modalitățile practice detaliate de efectuare a vaccinării orale de urgență contra pestei porcine clasice, monitorizarea mistreților vaccinați și prelevarea de probe în vederea efectuării examenelor de laborator.

În vederea obținerii unei imunizări eficiente a mistreților din categoria tineret, pentru vaccinarea acestora trebuie să se utilizeze cuști sau țarcuri de aproximativ 1,5 m înălțime, confecționate din bare, astfel încât să permită numai accesul mistreților din categoria tineret.

Locul specific de vaccinare trebuie să aibă o arie de cel puțin 200 mp, care să permită accesul tuturor mistreților din arealul arondat.

Numărul de mistreți ce trebuie vaccinați se determină pe baza unor evaluări efectuate de gestionarii fondurilor de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare, de paznici, vânători, gestionari ai fondurilor de vânătoare, la sfârșitul fiecărui sezon de vânătoare; numărul de mistreți ce trebuie vaccinați în anul 2011 este de aproximativ 3000. Cota anuală de vânat este alcătuită din aproximativ 30% mistreți din categoria tineret în vârstă de sub un an, 10% mistreți între 1 – 2 ani și 60% mistreți adulți în vârstă de peste 2 ani.

Mistreții din categoria tineret sunt purtători și eliminatori ai virusului pestei porcine clasice și constituie principalul element de risc în lanțul epidemiologic al bolii; vânarea mistreților din categoria tineret constituie elementul esențial pentru reducerea presiunii virale.

Durata programului vaccinării de urgență a

134

mistreților aprobat se poate prelungi în situații epidemiologice nefavorabile sau când riscul privind pesta porcină clasică se menține.

Gestionarii fondurilor de vânătoare trebuie să asigure următoarele condiții pregătitoare pentru vaccinarea de urgență:

Pentru realizarea în condiții corespunzătoare a vaccinării de urgență a mistreților contra pestei porcine clasice, gestionarii fondurilor de vânătoare trebuie să dispună asigurarea:

a)

catagrafierea populației de mistreți de pe fiecare fond de vânătoare, la sfârșitul sezonului de vânătoare, suprafața fondului de vânătoare și densitatea populației de mistreți, stabilind numărul de mistreți ce urmează să fie vaccinați;

b)

stabilirea necesarului de momeli vaccinale pentru fiecare fond de vânătoare;

c)

solicitarea adresată, în scris către DSVSA pentru asigurarea necesarului de momeli vaccinale;

d)

stabilirea de către gestionarul fondului de vânătoare a personalului responsabil pentru plasarea momelilor, sub control sanitar-veterinar oficial;

e)

efectuarea instruirii teoretice și practice a personalului prevăzut la lit. d) și a medicilor veterinari oficiali și a medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți care participă la acțiunea de imunizare orală a mistreților.

a)

necesarului de furaje la locurile de hrănire/administrare a momelilor vaccinale;

b)

transportului, depozitării și manipulării momelilor vaccinale în condițiile precizate de producătorul acestora;

c)

ustensilelor necesare plasării momelilor vaccinale;

d)

echipamentelor de protecție constituite din: halat, bonetă, salopetă, combinezon de unică folosință, cizme de cauciuc, mănuși de unică folosință;

e)

unei hărți a fondului de vânătoare și a zonei în

135

care se aplică vaccinarea.

DSVSA trebuie să asigure formularele necesare întocmirii evidențelor sanitare veterinare:

Pentru efectuarea vaccinării, personalul instruit pentru aplicarea momelilor, în coordonarea și supravegherea medicului veterinar oficial sau de liberă practică împuternicit, urmărește:

a)

formular pentru receptia momelilor de către gestionarii fondurilor de vânătoare;

b)

formular pentru înregistrarea datelor privind vaccinarea de urgență;

c)

formular pentru examinarea de laborator a mistreților;

d)

macheta pentru raportarea vaccinarii de urgenta la mistreți.

a)

stabilirea locurilor de hrănire unde se aplică momelile vaccinale pe fiecare fond de vânătoare;

b)

marcarea locurilor unde sunt administrate momelile vaccinale;

c)

furajarea continuă a mistreților pe o perioadă de 10-14 zile înainte de plasarea momelilor vaccinale;

d)

plasarea momelilor vaccinale și a furajului în gropi aflate în perimetrul delimitat din 2 în 2 metri și acoperite cu pământ ce nu trebuie tasat, în vederea protejării vaccinului;

e)

interzicerea vânătorilor și a circulației persoanelor în zonele specifice de vaccinare;

f)

colectarea momelilor vaccinale neconsumate și a capsulelor după 5 zile de la administrarea acestora, în vederea predării acestora la DSVSA pe baza de proces - verbal de predare/primire. Măsurile pentru prevenirea răspândirii virusului vaccinal la porcinele domestice sunt următoarele:

a)

plasarea manuală a momelilor în locurile specifice de vaccinare și îngroparea acestora în sol la o adâncime de cel mult 20 cm, pentru a le proteja față de variațiile de temperatură din mediu și față de alte specii de animale existente în biotop;

b)

pentru porcinele domestice și mistreți în zona

136

infectată, cele prevăzute de Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu modificările ulterioare, precum și alte măsuri aplicate în vecinătatea fondurilor de vânătoare în care se execută vaccinarea de urgență orală a mistreților:

președintelui

ANSVSA

nr.

67/2005,

cu

1.

interzicerea creșterii liber a porcinelor domestice;

2.

gestionarea resturilor menajere, a gunoiului și a așternutului în exploatațiile de porcine, astfel încât acestea să nu vină în contact sau să fie accesibile mistreților;

3.

interzicerea accesului vânătorilor în exploatațiile de porcine cel puțin 21 de zile după participarea la vânători;

4.

depistarea și declararea de către gestionarii fondurilor de vânătoare a mistreților morți, accidentați, prelevarea de probe pentru stabilirea cauzelor care au dus la moartea/accidentarea acestora;

5.

asigurarea ecarisării în spațiul cinegetic național;

6.

depistarea și sancționarea braconierilor, confiscarea și denaturarea vânatului ilegal;

7.

expertiza sanitar-veterinară a carcaselor de mistreți.

c)

prelevarea de probe de la mistreții morți, vânați și accidentați, pentru examene de laborator, care se efectuează conform Manualului de diagnostic aprobat prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 66/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care aproba un manual de diagnostic stabilind proceduri de diagnostic, metode de prelevare a probelor si criterii pentru evaluarea testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasică.

d)

interzicerea comercializării mistreților vii și a cărnii proaspete de mistreți vânați din zonele infectate, în conformitate cu prevederile Normei sanitare

veterinare

aprobate

prin

Ordinul

137

modificările ulterioare.

Măsuri suplimentare pentru controlul vânatului:

care a trimis probele spre examinare;

cadavrelor și a carcaselor de mistreți; măsurile trebuie să asigure că nici o carcasă provenită de la

a)

imediat după vânătoare, fiecărui mistreț împușcat i se aplică un număr de identificare de către gestionarul fondului de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare, conform instrucțiunilor medicului veterinar oficial în a cărui arie de competență are loc vânătoarea;acest numar va fi inscris pe nota de insotire a probelor, asigurand trasabilitatea acestora.

b)

mistreții vânați trebuie să fie transportați, prin grija gestionarului fondului de vânătoare, la centrul de colectare vânat sălbatic, sau la mijloacele auto dotate cu instalații mobile de refrigerare pentru mistreții care fac obiectul autoconsumului; pe durata transportului trebuie să se evite contactul direct sau indirect cu porcinele din exploatațiile de porcine domestice; carcasele de mistreți se păstrează în aceste centre de colectare, până când rezultatele de laborator privind pesta porcină clasică si trichineloza sunt disponibile; probele prelevate de la mistreți în centrele de colectare vânat sălbatic se trimit la laborator pentru efectuarea examenelor în relație cu pesta porcină clasică, conform Normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu modificările ulterioare.

c)

în cazul unui rezultat pozitiv, copii ale buletinului de analiză se trimit la ANSVSA, la IDSA, la DSVSA și la medicul veterinar oficial

d)

distrugerea cadavrelor și a carcaselor de mistreți pentru care investigațiile de laborator au relevat rezultate pozitive este în responsabilitatea gestionarilor centrelor de colectare vânat sălbatic și a mijloacelor mobile;

e)

DSVSA controlează distrugerea în siguranță a

138

mistreții la care investigațiile de laborator au fost pozitive nu este scoasă din centrul de colectare vânat sălbatic sau din zona infectată, inclusiv în cazul cadavrelor de mistreți;

f) pentru examinarea de laborator a mistreților se folosește modelul formularului prevăzut.

Pentru comercializarea carcasei de mistreți, aceasta se marchează în conformitate cu prevederile Ordinului presedintelui ANSVSA nr. 10/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste procedura pentru marcarea si certificarea sanitara veterinara a carnii proaspete si marcarea produselor de origine animala destinate consumului uman.

personalul din cadrul depozitului farmaceutic veterinar implicat în operațiunile de transport al momelilor vaccinale către DSVSA este instruit de către medicul veterinar care are calitatea de șef al depozitului farmaceutic veterinar sau persoana responsabilă cu calitatea produselor medicinale veterinare din cadrul depozitului, la locul de încărcare a momelilor vaccinale, cu privire la tehnicile speciale de transport și manipulare a acestora; la finalizarea instruirii se întocmesc procese-verbale de instruire.

personalul implicat în operațiunile specifice activității de depozitare a momelilor vaccinale din DSVSA este instruit de căre medicul veterinar oficial cu responsabilitate în recepția, depozitarea și distribuția vaccinului pe raza județului, numit prin decizia directorului executiv al DSVSA.

a) DSVSA eliberează momelile vaccinale către personalul care plaseaza respectivele momeli sub

C.

Instrucțiuni privind transportul, depozitarea și utilizarea vaccinurilor antipestoase sub formă de momeli vaccinale cu administrare orală, de urgentă a mistreților

I.

Instrucțiuni privind transportul:

II.

Instrucțiuni privind depozitarea:

III.

Instrucțiuni privind utilizarea:

139

supravegherea medicul veterinar oficial;

b) eliberarea momelilor vaccinale se face după instruirea personalului responsabil, de către medicul veterinar oficial cu responsabilitate în recepția, depozitarea și distribuția momelilor vaccinale pe raza județului, numit prin decizia directorului executiv al DSVSA cu privire la modul de transport, depozitare și utilizare a acestuia prin întocmirea unui proces-verbal de instruire;

DSVSA, prin Compartimentul de coordonare tehnică a activității farmaceutice veterinare și nutriție animală, verifică respectarea instrucțiunilor de transport, depozitare și utilizare la nivelul județului a momelilor vaccinale, completează fișa de inspecție, iar rezultatele verificării sunt raportate lunar la Direcția Coordonare Tehnică a Institutelor de Referință, LSVSA, Farmacovigilență și Nutriție Animală

din cadrul ANSVSA.

d)

personalul care plasează momelile vaccinale este instruit de către medicul veterinar oficial în ceea ce privește condițiile de folosire a momelilor vaccinale;

e)

instrucțiunile producătorului privind condițiile de utilizare a momelilor vaccinale se aplicî intocmai.

140

141

2.

Programul național de supraveghere a influenței aviare la păsările domestice și sălbatice în România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Grupa de animale țintă:

păsările sălbatice de apă, migratoare din speciile țintă.

Inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice.

Supravegherea păsărilor salbatice de apa, migratoare în special din speciile ținta cu risc mare de contaminare cu H5N1 HPAI din zonele apropriate de mare, lacuri si alte cursuri de apa unde au fost descoperite păsări moarte, conform prevederilor Părții 2 din Anexa II la Decizia 2010/367/UE a Comisiei din 25 iunie 2010 privind punerea în aplicare de către statele membre a unor programe de supraveghere a gripei aviare la păsările de curte și la păsările sălbatice.

Colaborarea autoritățile sanitar - veterinare competente teritorial cu inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare, cu asociațiile vânătorilor și pescarilor sportivi din România și cu Asociația Ornitologică Română, în scopul culegerii de date referitoare la speciile de păsări sălbatice existente pe teritoriul României și la starea de sănătate a acestora.

Medicii veterinari oficiali în colaborare cu asociațiile de profil prevăzute în coloana nr. 2.

Perioada execuției: perioada migrației și când se constată existența unor factori de risc.

Supraveghere activă

Grupa de animale țintă : păsări domestice din exploatațiile comerciale, îndeosebi cele care sunt situate în zone cu risc crescut sau nu dețin condiții severe de biosecuritate.

Păsări domestice din exploatațiile noncomerciale, situate în zone cu risc crescut.

Păsări sălbatice prevăzute în Partea 2 din Anexa

II la Decizia 2010/367/UE.

Pentru păsări domestice:

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit deține responsabilitatea recoltării, ambalării, etichetării și expedierii probelor la DSVSA sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial.

Perioada execuției: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea datelor la Comisia Europeană în sistem on-line.

1.

examene serologice - RIHA H5/H7;

Pentru păsări sălbatice:

La păsările domestice, gripa aviară se suspicionează la obținerea de rezultate pozitive la examenul serologic și se confirmă prin examene virusologice.

La

păsările

sălbatice,

gripa

aviară

se

suspicionează prin teste de biologie moleculară și se confirmă prin teste de izolare de virus.

2.

examene virusologice – teste de biologie moleculara, izolare de virus, tipizare, secvențiere, analize filogenetice.

1.

eșantionare;

2.

examene de laborator virusologice - teste de biologie moleculară, izolare de virus, tipizare, secvențiere, analize filogenetice.

142

3.

Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție

din România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

recoltării de probe din cadrul controlului realizat

Cadrul legal:

Regulamentului

(CE)

nr. 2160/2003

al

1 al standardului EN/ISO 6579- 2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor și a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale

ș i în probele de mediu din etapa de producție primară.”

2. Probele de materii fecale, tampoanele șosete și praf recoltate în cadrul Programului național de control a salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România pentru anul 2011 se testează numai în cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru Salmoneloze animale din

cadrul IDSA.

1.

Toate exploatațiile ce cuprind cel puțin 250 de găini de reproducție sunt incluse în program.

2.

Un efectiv de găini de reproducție este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de găini de reproducție ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop.

3.

Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium (inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium), S. Infantis și S. Hadar, S. Virchow.

4.

Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.

5.

Programarea caledaristică, pe săptămâni, a

1.

Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară;

2.

Regulamentul (UE) nr. 200/2010 al Comisiei din 10 martie 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce prive ș te obiectivul UE de reducere a prevalenței anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus;

3.

Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a

1.

Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu amendamentul

de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării acesteia.

Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naționale de control al salmonelei la păsările de curte;

Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate

cu

prevederile

Ordinului

Președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol ) - probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducție din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Categorii de testat și frecvența:

Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane șosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată).

4.

Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce privețte controlul și testarea salmonelei în efectivele de reproducție din specia Gallus gallus și de curcani;

5.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare;

6.

Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România pentru anul 2011 aprobat prin Decizia 2010/712/UE.

3.

Probele oficiale pentru testarea prezentei agentilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului Național de Control a salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România pentru anul 2011 se testează în cadrul LSVSA în cadrul cărora se realizează controlul substanțelor antimicrobiene – antibiotice și sulfamide.

4.

Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

5.

Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zonotice la găinile de reproducție din România pentru anul 2011 (probele de autocontrol și probe oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcția Generală Sanitară Veterinară din cadrul ANSVSA.

a)

pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pentru fiecare 500 pui livrați și maxim 60 cadavre, potrivit prevederilor lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

b)

tineret – fiecare efectiv din exploatație (hală populată):

1.

la 4 săptămâni;

2.

cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat.

c)

adulte - din două în două săptămâni în fiecare efectiv(hală populată):

1.

în baterii - cel puțin 2 probe de materii fecale de

143

cel puțin 150g fiecare din fiecare efectiv(hală populată);

proaspete din fiecare efectiv (hală populată).

B. Programul de control oficial

- probele recoltate în cadrul Programului Național de Control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducție din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Se prelevează următoarele categorii de probe:

efectivele din exploatație.

2.

la sol:

i)

5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane “șosete“) din fiecare efectiv (hală populată), sau

ii)

cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință și o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) sau

iii)

cel puțin 2 probe compuse de materii fecale

a)

Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploatație:

1.

o prelevare oficială de rutină în termen de 4 săptămâni de la începutul perioadei de ouat sau de la mutarea păsărilor în unitatea de ouat;

2.

o prelevare oficială de rutină spre sfârșitul perioadei de ouat, cel mai devreme cu 8 săptămâni înainte de terminarea ciclului de producție;

3.

o prelevare oficială de rutină în cursul producției, într-un moment suficient de îndepărtat de cele 2 prelevări anterioare.

i)

în baterii - cel puțin 2 probe de materii fecale de cel puțin 150 g fiecare din fiecare efectiv(hală populată);

ii)

la sol - 5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane “șosete“), din fiecare efectiv (hală populată), sau cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință și o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) ori cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete din fiecare efectiv (hală populată).

b)

Prelevarea oficială pentru confirmare:

1.

odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează și probe suplimentare pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate

144

eficienței decontaminării.

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de reproducție incluse în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini de reproducție din România pentru anul 2011 este opțională și se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006.

Această acțiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA, care are obligativitatea înștiințării în scris a Direcției Generale Sanitare

Veterinare din cadrul ANSVSA.

2.

în caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România pentru anul 2011.

3.

după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienței decontaminării; în cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării nu sunt corespunzătoare, se repetă acțiunile de decontaminare, după care se recoltează încă o dată teste oficiale de verificare a

145

4.

Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1. Toate exploatațiile ce cuprind cel puțin 350

Cadrul legal:

1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu amendamentul

1 al standardului EN/ISO 6579- 2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor și a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în

fecale de animale

ș i în probele de mediu din

găini ouătoare (Gallus gallus) ce produc ouă

1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

destinate consumului uman vor fi incluse în

2. Regulamentul (CE) nr. 1168/2006 al Comisiei

program.

din 31 iulie 2006 de punere în aplicare a

2. Un efectiv de găini ouătoare este reprezentat

Regulamentului

(CE)

nr.

2160/2003

al

grup sau mai multe grupuri de găini ouătoare ce

Parlamentului European și al Consiliului cu privire

împart

aceeași

unitate

de

producție,

sunt

la stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere a

adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop.

prevalenței anumitor serotipuri de salmonela la găinile ouătoare din specia Gallus gallus și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005;

3. Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 1237/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 și a Deciziei 2006/696/CE cu privire la comercializarea ouălor provenite din efectivele de găini ouătoare infectate cu Salmonella, cu modificările și completările ulterioare;

Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare

etapa de producție primară.”

5. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 (probele de autocontrol și probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la DGSV

din cadrul ANSVSA.

3.

Serotipuri relevante: S. enteritidis, S. typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium

4.

Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA.

5.

Programarea caledaristică a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supusă aprobării acesteia.

4.

Prevederile Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 aprobat prin Decizia 2010/712/UE;

5.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34 / 2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Probele de materii fecale, tampoanele șosete și praf recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 se testează numai în cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA.

3.

Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 se testează în cadrul LSVSA în cadrul cărora se realizează controlul substanțelor antimicrobiene – antibiotice și sulfamide.

4.

Punerea pe piață a ouălor provenite din efective de găini ouătoare ce produc ouă destinate consumului uman se face în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce privește introducerea pe piață a ouălor provenind din efective de găini ouătoare infectate cu Salmonella.

5.

Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

146

A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) -

probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Se recoltează probe din toate efectivele (hale populate), astfel:

500 pui livrați și maxim 60 cadavre potrivit prevederilor lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane șosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată);

folosință (tampoane “șosete“).

B. Programul de control oficial -

probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Prelevarea oficială de probe de realizează:

În cadrul controlului oficial se recoltează:

a)

pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pt fiecare

b)

tineret - cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat din fiecare efectiv (hale populate) ;

c)

adulte - la un interval de 15 săptămâni din fiecare efectiv (hală populată):

1.

în baterii - cel puțin 2 probe de materii fecale de cel puțin 150g fiecare din fiecare efectiv (hală populată);

2.

la sol - 2 perechi de încălțăminte de unică

a)

în toate efectivele (halele populate) o dată pe an;

b)

la vârsta de 24 săptămâni ( ± 2 săptămâni) a unui efectiv nou ce a fost introdus într-o hală/adăpost în care efectivul anterior a fost depistat pozitiv pentru

Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium ;

c)

când se suspectează o infecție cu S.enteritidis sau S.typhimurium, ca rezultat al investigației epidemiologice asupra focarelor de toxiinfecție alimentară;

d)

în toate efectivele din exploatație în cazul în care se confirmă în urma controlului oficial sau în urma autocontrolului prezența

Salmonellei enteritidis

sau a

Salmonellei typhimurium

într-unul dintre efectivele din exploatație;

e)

în cazul în care autoritatea competentă consideră necesar.

1.

în baterii - 2 probe compuse de materii fecale

147

proaspete plus cel puțin o probă compusă de materii proaspete în funcție de mărimea efectivului, sau

2. la sol - 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane “șosete“), plus cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință (tampoane șosete) în funcție de mărimea efectivului.

DSVSA poate decide înlocuirea unei probe compuse de materii fecale proaspete sau a unei perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane șosete) recoltate în cadrul controlului oficial cu o probă oficială de praf de cel puțin 100g.

Odată cu prelevarea oficială a probelor prevăzută la lit. b), c), d) și e) se verifică documentele care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenți antimicrobieni și se prelevează și probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate

efectivele din exploatație

În caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. D din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011.

După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienței decontaminării.

În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acțiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale

de

verificare a eficienței decontaminării.

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini ouătoare incluse în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile

ouătoare din România pentru anul 2011 este

148

opțională și se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006.

Această acțiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA, care are obligativitatea înștiințării în scris a Direcției Generale Sanitare

Veterinare din cadrul ANSVSA.

149

5.

Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Cadrul legal:

Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

1 al standardului EN/ISO 6579- 2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor și a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale

ș i în probele de mediu din etapa de producție primară.”

1.

Toate exploatațiile cu efective de pui de carne (broileri) ce cuprind cel puțin 500 de păsări din specia Gallus gallus vor fi incluse în program.

2.

Un efectiv de pui de carne (broileri) este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de pui de carne (broileri) ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu - aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop.

3.

Serotipuri relevante: S. enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium.

4.

Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.

5.

Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării acesteia.

1.

Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

2.

Regulamentul (CE) nr. 646/2007 al Comisiei din 12 iunie 2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce prive ș te obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium la puii de carne și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1091/2005;

3.

Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;

4.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare;

5.

Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE.

1.

Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu amendamentul

2.

Probele de încălțăminte de unică folosință (tampoane “șosete“) recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011 se testează numai în cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA.

3.

Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011 se testează în cadrul LSVSA în cadrul cărora se realizează controlul substanțelor antimicrobiene – antibiotice și sulfamide.

4.

Utilizarea produselor antimicrobiene în

exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

5. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011 (probele de autocontrol și probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcția Generală Sanitară Veterinară din cadrul ANSVSA.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) -

probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Fiecare efectiv de pui de carne din exploatație (hală populată) va fi testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării și expedierii păsărilor către abator. Pentru ca puii de carne să poată fi expediați către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării și să se completeze documentele care furnizează informațiile privind lanțul alimentar.

Probele constau în 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane “șosete“) pentru fiecare

efectiv (hală populată).

B. Programul de control oficial

- probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Prelevarea oficială de probe de realizează:

Probele constau în 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane “șosete“) pentru fiecare efectiv (hală populată).

Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la

a)

anual din cel puțin un efectiv de pui de carne din cel puțin 10% din exploatații;

b)

din toate efectivele din exploatație în cazul în care în aceea exploatație a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. enteritidis și/sau typhimurium la controlul realizat la inițiativa operatorului (autocontrol);

c)

din toate efectivele nou introduse într-o exploatație unde

Salmonella enteritidis

și/sau

Salmonella typhimurium

a fost depistată într-un efectiv anterior;

d)

ori de câte ori este necesar.

150

lit. b) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenți antimicrobieni și se prelevează și probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate

efectivele din exploatație.

În caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile Anexei lit. E din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011.

După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienței decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acțiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a

eficienței decontaminării.

6.

Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2011

151

6.1.

Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngășat

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Cadrul legal:

1 al standardului EN/ISO 6579- 2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor și a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale

ș i în probele de mediu din etapa de producție primară.”

2. Probele de încălțăminte de unică folosință

1.

Sunt incluse în program toate exploatațiile cu efective de curcani pentru îngrășat ce cuprind cel puțin 500 de curcani pentru îngrășat.

2.

Un efectiv de curcani pentru îngrășat este reprezentat de grup sau mai multe grupuri de curcani pentru îngrășat ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop

3.

Serotipuri

relevante:

S.

enteritidis,

S.

1.

Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

2.

Regulamentul (CE) nr. 584/2008 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium la curcani;

3.

Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;

4.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare;

1.

Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu amendamentul

Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium.

4. Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA.

5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării din partea acestuia.

5. Prevederile Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2011 aprobat prin Decizia 2010/712/UE.

Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

(tampoane “șosete“) recoltate în cadrul Programului Național de Control a salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru îngrășat se testează numai în cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA.

ANSVSA.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) -

probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngășat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Fiecare efectiv de curcani pentru îngrășat din exploatație (fiecare hală populată) este testat într- un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării și expedierii păsărilor către abator. Pentru ca curcanii pentru îngrășat să poată fi

expediați către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării și să se completeze

documentele care furnizează informațiile privind

lanțul alimentar.

Probele

recoltate

constau

în

2

perechi

de

încălțăminte

de

unică

folosință

(tampoane

“șosete“) pentru fiecare efectiv.

B. Programul de control oficial -

probele

recoltate în cadrul Programul național de control al

Prelevarea oficială de probe de realizează:

a) anual din cel puțin 10% din exploatații;

3.

Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngășat se testează în cadrul LSVSA în cadrul cărora se realizează controlul substanțelor antimicrobiene – antibiotice și sulfamide.

4.

Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

5.

Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngășat (probele de autocontrol și probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcția Generală

Sanitară

Veterinară

din

cadrul

152

salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngășat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Probele recoltate constau în 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane “șosete“) pentru fiecare efectiv.

În cazul prelevării de probe oficiale în conformitate cu prevederile lit. b), se recoltează probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație.

Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. b) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenți antimicrobieni și se prelevează și probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate

efectivele din exploatație.

În caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. E din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru îngrășat.

După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienței decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acțiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a

eficienței decontaminării.

b)

din toate efectivele din exploatație în cazul în care în aceea exploatație a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. enteritidis și/sau typhimurium la controlul realizat la inițiativa operatorului (autocontrol);

c)

din toate efectivele noi introduse într-o exploatație unde

Salmonella enteritidis

și/sau

Salmonella typhimurium

a fost depistată într-un efectiv anterior;

d)

ori de câte ori este necesar.

153

154

6.2.

Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Cadrul legal:

Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare

1 al standardului EN/ISO 6579- 2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor și a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale

ș i în probele de mediu din etapa de producție primară.”

DSVSA la Direcția Generală Sanitară Veterinară din cadrul ANSVSA.

A.

Controlul

realizat

de

către

operatorul

Categorii de testat și frecvența:

1.

Toate exploatațiile ce cuprind cel puțin 250 de curcani de reproducție sunt incluse în program.

2.

Un efectiv de curcani de reproducție este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de curcani de reproducție ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop.

3.

Serotipuri relevante: S. enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium.

4.

Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.

5.

Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării din partea acestuia.

1.

Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

2.

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr .

584/2008;

3.

Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;

4.

Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisieidin 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce privește controlul și testarea Salmonellei în efectivele de reproducție din specia

Gallus gallus

și de curcani;

5.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare;

6.

Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție, aprobat prin Decizia 2010/712/UE.

1.

Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu amendamentul

2.

Probele de materii fecale, tampoanele șosete și praf recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție se testează numai în cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA.

3.

Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție se testează în cadrul LSVSA în cadrul cărora se realizează controlul substanțelor antimicrobiene – antibiotice și sulfamide.

4.

Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

5.

Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție (probele de autocontrol și probe oficiale) de către responsabilul din cadrul

economic (autocontrol ) - probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane șosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată).

B. Programul de control oficial

- probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Prelevarea oficială de probe de realizează prin:

A. Control oficial de rutină în toate efectivele din exploatație:

Se recoltează următoarele probe:

a) 5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane “șosete“) dintr-un efectiv (hale

populate), sau

a)

pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pt fiecare 500 pui livrați și maxim 60 cadavre, potrivit lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

b)

tineret, potrivit lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, din toate efectivele (hale populate) din exploatație:

1.

la 4 săptămâni;

2.

cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat.

c)

adulte - din trei în trei săptămâni din toate efectivele (hale populate):

1.

5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane “șosete“) dintr-un efectiv (hale populate), sau

2.

cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință și o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată), sau

3.

cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puțin 150g fiecare dintr-un efectiv (hală populată).

1.

o dată/an, din toate efectivele (hale populate) din toate exploatațiile de curcani de reproducție adulți cu vârsta cuprinsă între 30 și 45 de săptămâni;

2.

din toate efectivele noi introduse într-o exploatație unde

Salmonella enteritidis

și/sau

Salmonella typhimurium

a fost depistată într-un efectiv anterior;

3.

în toate exploatațiile de curcani de reproducție de elită, străbunici și bunici;

4.

ori de câte ori este necesar.

155

B. Prelevarea oficială pentru confirmare

eficienței decontaminării.

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de curcani de reproducție incluse în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție este opțională și se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

Această acțiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA care au obligativitatea înștiințării în scris a Direcției Generale Sanitare

Veterinare din cadrul ANSVSA.

b)

cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință și o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată), sau

c)

cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puțin 150g fiecare dintr-un efectiv (hală populată).

1.

odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează și probe suplimentare pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație.

2.

în caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție.

3.

după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienței decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acțiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a

156

157

7.

Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

NIVELUL EXECUȚIEI 3

Supraveghere pasivă

Fermieri și muncitori implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de

îmbolnăvire.

Supraveghere activă

genului și speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA

1.

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare și a altor documente ce însoțesc transporturile de animale ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație

2.

Examen clinic pasiv.

1.

Inspecția animalelor receptive din specii domestice și sălbatice existente pe teritoriul României:

a)

animale situate în localitățile sau efectivele țintă;

b)

toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar și toate rumegătoarele importate din țări terțe, pe durata perioadei de așteptare;

c)

rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar sau cele importate din țări terțe cu destinația abatorizare;

d)

rumegătoarele sălbatice cu ocazia recoltării de trofee, selecție și alte acțiuni ce sunt prevăzute în Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau cei de liberă practică împuterniciți.

2.

Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare.

3.

Examenele serologice de supraveghere, se efectuează la LSVSA desemnate și/sau LNR din cadrul IDSA. Testele de seroneutralizare se efectuează la LNR din cadrul IDSA

4.

Examenele PCR și virusologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA, iar probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul Comunitar de Referință pentru bluetongue și/sau la alte laboratoare internaționale de referință.

5.

Examenele de identificare a

desemnate; probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul Comunitar de Referință pentru bluetongue și/sau la alte laboratoare internaționale de referință.

3. Supravegherea prin detecția genomului viral, pe probe de sânge prelevate pe EDTA imediat după fătare, de la produșii obținuți din mame seropozitive la bluetongue (vaccinate ori imunizate natural), care provin din zone de restricție, în baza derogărilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1266/2007 al Comisiei din 26 octombrie 2007 referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului în ceea ce privește combaterea, monitorizarea, supravegherea febrei catarale ovine, precum și restricțiile privind deplasările unor animale din specii receptive la aceasta, cu amendamentele ulterioare ,

sau provin din zone care au fost supuse restricțiilor pentru bluetongue și au fost incluse în cadrul unui program de vaccinare dar care au ieșit din zona de restricție la sfârșitul anului

2010 sau vor ieși în cursul anului 2011.

2.

Supravegherea serologică:

A.

În perioada de liniște epidemiologică, se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE, pentru a se asigura depistarea la o prevalență de 2% și o confidenta de 95%.

B.

În exploatațiile în care s-au introdus animale receptive din zone de restricție seropozitive, vaccinate sau imunizate prin infecție naturală, ori material seminal recoltat de la tauri rezidenți în zone de restricție, supravegherea serologică se efectuează pe animale indigene seronegative din exploatația respectivă sau din cea mai apropiată exploatație din vecinătate pentru a asigura depistarea la o prevalență de 2% și o confidență de 95%.

C.

În cazul importului sau achiziției prin schimburi intracomunitare: Toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar nevaccinate sau netrecute prin infecție naturală și toate rumegătoarele importate din țări terțe, pe durata perioadei de așteptare.

6.

Localitățile și efectivele țintă, sunt stabilite de DSVSA de comun acord cu LNR din cadrul IDSA.

7.

Probele de ser pentru supravegherea serologică și probele de sânge prelevate pe EDTA pentru detecția genomului viral bluetongue prin PCR se transportă la laborator în decurs de maximum 48 ore de la prelevare. Din momentul prelevării și până la recepția probelor în laborator, acestea se mențin permanent la tempertaura de refrigerare (+4 - +8 o

C).

158

bluetongue

mijloace GPS.

4.

Supravegherea prin examene de detecție a genomului viral și de izolare a virusului pe probe prelevate de la animale la care datele epidemiologice, alături de informații obținute prin investigații serologice și/sau clinice ori anatomopatologice, conduc către suspicionarea bluetongue ori a riscului de bluetongue.

5.

Supravegherea virusologică sau prin teste de biologie moleculară a rumegătoarelor sălbatice moarte, vânate în condiții normale ori vânate datorită faptului că prezintă simptome ce ar putea fi atribuite

6.

Monitorizarea vectorilor și a parametrilor mediului ambiant insecte din genul Culicoides:

a)

în perioada de liniște epidemiologică se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE.

b)

în situația apariției bluetongue în țările vecine, a extinderii zonelor de restricție din țările vecine pe teritoriul României, a depistării unor specii noi de vectori competenți și în alte situații de risc major pentru bluetongue, prin capturarea sistematică de vectori cu capcane mobile, pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor în perioada mai – octombrie, conform unui grafic stabilit ad hoc.

8.

Punctele de recoltare a vectorilor, sunt stabilite de către DSVSA de comun acord cu LNR din IDSA și, atunci când este necesar, cu grupul de experți pentru bluetongue, constituit de ANSVSA.

9.

Înregistrarea coordonatelor de latitudine, longitudine și altitudine pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se face cu

8.

Programul pentru eradicarea și monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2011

159

8.1.

Encefalopatia Spongiformă Bovină

SUPRAVEGHERE 1

CONDUITA DE EXECUȚIE 2

PRECIZĂRI TEHNICE 3

NIVELUL EXECUȚIEI 4

I. Supraveghere pasivă Semnalarea tuturor animalelor bănuite de a fi infectate cu o formă de ESB și atunci când prezența unei forme de ESB nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor

împuterniciți

și

a

medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA cu privire la oricare semne clinice nervoase.

1.

Supraveghere și/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă,

cu

amendamentele

1.

Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA privind situația bovinelor suspecte clinic de ESB, precum și situația rezultatelor testelor efectuate la bovinele suspecte de ESB, în condiții de liniște epidemiologică.

2.

Probele prelevate de la bovinele suspecte de ESB, se transmit la LNR pentru EST din cadrul IDSA (LNR-EST) pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

1.

Proprietarii și deținătorii de bovine au obligația anunțării medicilor veterinari de liberă

practică

teste de depistare în laborator;

ulterioare.

2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

2. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciți prelevează

capul

animalelor moarte, sacrificate, ucise în scop de diagnostic, suspecte de ESB și transmit probele la LNR pentru EST din cadrul IDSA în vederea efectuării

testelor

specifice de laborator.

II. Supraveghere activă Efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele sacrificate de urgență, animalele care prezintă semne de boală în momentul inspecțiilor ante- mortem, animalele găsite moarte, animalele sănătoase sacrificate și animalele sacrificate în legătură cu un caz de EST, în special pentru a determina evoluția și prevalența formelor de EST pe teritoriul României sau într-unul din județele acesteia.

4. Conform prevederilor anexei III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, sacrificate în regim de urgență, cu semne clinice la inspecția antemortem, precum și probele de creier provenite de la toate bovinele sănătoase în vârstă de peste

30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum numai în abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine.

împuternicit și/sau medicul veterinar oficial.

din cadrul IDSA.

1.

Supraveghere prin examene de laborator.

2.

Supraveghere și/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

1.

Raport lunar transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

2.

Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, nominalizați prin decizie a directorului executiv al acesteia, pentru controlul ESB, centralizează în mod corelativ și transmit lunar la Direcția Generală Sanitară Veterinară din cadrul ANSVSA, situația privind numărul testelor rapide efectuate la bovinele din grupele țintă de testare, tipul de test rapid efectuat și rezultatele testelor rapide efectuate în vederea raportării la Comisia Europeana a datelor de monitorizare a ESB.

3.

Prelevarea probelor de creier se realizează prin:

a)

tehnica de prelevare a creierului integral;

b)

tehnica foramen magnum se efectuează conform instrucțiunilor, în spații special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau în spații destinate prelevării de probe din incinta unităților de procesare categoria 1, unităților intermediare categoria 1 și de incinerare care recepționează cadavre categoria 1 cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om.

1.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2.

Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, nominalizați prin decizie a directorului executiv al acesteia, pentru controlul ESB.

3.

Medicul veterinar de liberă

practică

4.

Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință în baza procedurilor stabilite conform legii, numai de medicii veterinari abilitați.

5.

Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR

160

5.

De la toate bovinele domestice și rumegătoarele din mediul silvic și exotice, care prezintă semne clinice nervoase/suspecte de ESB, se prelevează creierul în întregime în vederea examinării de laborator pentru ESB, inclusiv cu trunchi cerebral și se efectuează investigații complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, precum și pentru alte boli, după caz.

6.

De la toate bovinele suspecte de ESB, indiferent de vârstă, care după 15 zile de observație clinică rămân suspecte de ESB, precum și de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB, se prelevează si se trimite capul nedeschis la LNR-EST în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru ESB.

7.

Transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanșe, conform prevederilor legislației sanitare veterinare în vigoare.

8.

Procesarea și examinarea probelor de creier pentru ESB se realizează în exclusivitate în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din LSVSA ale DSVSA (LM), coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA.

9.

Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

10.

De la animalele moarte, precum si de la animalele sacrificate și confiscate în abator sau in diverse exploatații, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, conform punctului 9 de mai sus și histologic, conform procedurii specifice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform precizărilor LNR-EST. Probele cu rezultat histologic pozitiv și/sau test rapid pozitiv se vor trimite la LNR-EST.

11.

Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.

12.

Evidențele privind efectivele de bovine indigene și din import, inclusiv mișcarea acestora, pe categorii de exploatare, sex și vârstă se întocmesc și se actualizează zilnic de specialiștii epidemiologi din fiecare DSVSA.

161

Monitorizarea și eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru eradicarea și monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2011,

aprobat

prin

Decizia

2010/712/UE.

INSPECȚIA

ANIMALELOR

ABATORIZATE

I. ANIMALE VII

1. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru ESB nu se va utiliza pentru consum și nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor

cosmetice și a medicamentelor;

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA

Se examinează ante- și post-mortem.

Carnea, organele și subprodusele se confiscă aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare și ale Regulamentului (CE) nr.1069/2009.

amendamentele ulterioare.

Confirmarea diagnosticului

se

efectuează

în

exclusivitate la LNR - EST din IDSA

II. CARNE și ORGANE

Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate/aprobate sanitar-veterinar,

de

către

medici

veterinari oficiali.

Medicii oficiali din abatoare recoltează și trimit, în fiecare lună, la laboratoarele de morfopatologie nominalizate, probe pentru depistarea materialului de risc specific, SNC, în carne.

și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Notificarea în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu

1.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examinare la LSVSA

162

163

8.2.

Scrapia la ovine si caprine

SUPRAVEGHERE

1

CONDUITA DE EXECUȚIE 2

PRECIZĂRI TEHNICE 3

NIVELUL EXECUȚIEI 4

I. Supraveghere pasivă Semnalarea tuturor animalelor bănuite de a fi infectate cu o formă de EST și, atunci când prezența unei forme de EST nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator.

2. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA prelevează capul animalelor moarte sacrificate sau ucise în scop de diagnostic, suspecte de scrapie și transmit probele la LNR pentru EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor

specifice de laborator

II. Supraveghere activă Efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele

sacrificate de

urgență,

animalele

care

amendamentele ulterioare.

1.

Supraveghere și/sau monitorizare conform Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

2.

Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

1.

Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA, privind situația ovinelor și caprinelor suspecte clinic de scrapie, precum și situația rezultatelor testelor efectuate la ovinele și caprinele suspecte de EST, în condiții de liniște epidemiologică.

2.

Probele prelevate de la ovinele și caprinele suspecte de scrapie se transmit la LNR - EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinarilor specifice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

1.

Proprietarii și deținătorii de ovine și caprine au obligația anunțării medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau a medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA asupra oricărei suspiciuni de scrapie - semne clinice nervoase ce nu pot fi atribuite, pe baza anamnezei și a examenului clinic, altor boli cu simptomatologie nervoasă.

1.

Supraveghere prin examene de laborator.

2.

Supraveghere și/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE)

nr.

999/2001,

cu

3.

Genotiparea

ovinelor

1.

Prelevarea probelor de creier se efectuează în spații special amenajate în abatoarele autorizate sau sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau în spații destinate prelevării de probe din incinta Unităților de procesare categoria 1, unităților intermediare categoria 1 si de incinerare care recepționează cadavre categoria 1 cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om; prelevarea probelor de creier se efectuează astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce privește

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial.

2.

Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință în baza

prezintă semne de boală în momentul inspecțiilor ante- mortem, animalele găsite moarte, animalele sănătoase sacrificate și animalele sacrificate în legătură cu un caz de EST, în special pentru a determina evoluția și prevalența formelor de EST pe teritoriul unei țări sau într- una din regiunile acesteia.

conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare, și ale Ordinului președintelui ANSVSA

nr.

133/2005

privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește cerințele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine.

4. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

originea, vârsta, rasa, tipul de producție sau orice alte caracteristici. Probele prelevate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune și sezon. Eșantionarea multiplă în aceeași turmă trebuie evitată pe cât posibil.

conform prevederilor capitolului A, partea II, pct. 2, 3 și 5 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

100 de animale și exploatațiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eșantionare.

existente pe raza de activitate a DSVSA, pentru fiecare grup

procedurilor stabilite conform legii, numai de medicii veterinari instruiți în acest sens.

3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

2.

Se prelevează probe de creier provenite de la ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni din grupele țintă,:

a)

animale sănătoase sacrificate pentru consum uman;

b)

animale nesacrificate pentru consum uman;

c)

animale din turmele infectate care au fost ucise pentru distrugere,

3.

De la ovinele si caprinele în vârstă de peste 18 luni, din grupele tinta supuse testarii pentru EST, cu excepția ovinelor și caprinelor încadrate în grupa țintă “suspecte de EST” înscrise la pct. 4 din prezenta coloană, se prelevează obligatoriu următoarele probe: cerebel, trunchi cerebral, cortex cerebral, măduvă rahidiană din regiunea cervicală si limfonoduri retrofaringiene.

4.

De la toate ovinele și caprinele încadrate în grupa țintă “suspecte de EST”, indiferent de vârstă, care după 15 zile de observație clinică rămân suspecte de EST, precum și de la toate ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, se prelevează și se trimite capul nedeschis la LNR-EST, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST.

5.

DSVSA trebuie să urmărească, prin programele proprii de monitorizare, să se prelevează probe de creier provenite de la ovinele si caprinele în vârstă de peste 18 luni din toate exploatațiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste

6.

Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, numiți prin decizie a directorului executiv, pentru controlul EST, centralizează în mod corelativ și transmit lunar la Direcția Generală Sanitară Veterinară din ANSVSA situația privind numarul testelor rapide efectuate la ovinele si caprinele

164

țintă de testare, tipul de test rapid efectuat și rezultatele testelor rapide efectuate în vederea raportării la Comisia Europeana a datelor de monitorizare și eradicare a scrapiei.

sacrificate și confiscate în abator sau in diverse exploatații,

7.

Genotiparea tuturor ovinelor pozitive confirmate de LNR- EST, conform capitolului A, Partea II, pct. 8.1 din anexa III la Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

8.

Genotiparea ovinelor din turma infectată (focar), în situația în care se adoptă aplicarea măsurilor de eradicare din Capitolul A, pct. 2 și 3 lit. (b) pct. (ii) din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

9.

Genotiparea prin selectie a ovinelor, conform Capitolul A, Partea II, pct. 8.2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

10.

Genotiparea, in vederea cresterii rezistentei genetice a ovinelor la scrapie, a 3000 de berbeci de reproductie proveniti din judete unde au fost confirmate focare de scrapie.

11.

Probele pentru genotipare prin selectie se vor preleva de la ovinele sacrificate pentru consumul uman, ovinele moarte și ovinele vii.

12.

În vederea genotipării se recoltează probe de sânge pe EDTA pentru ovinele vii și probe de creier în cazul cazurilor de scrapie confirmate și a ovinelor moarte. Genotiparea se realizează de către structura competentă din cadrul IDSA. 13.Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanșe, conform prevederilor legislației sanitare veterinare în vigoare.

14.

Procesarea și examinarea probelor de creier pentru EST la ovine și caprine, se realizează în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din LSVSA ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA.

15.

Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și a cerințelor specificate în Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

16.

De la animalele moarte precum si de la animalele

165

probele de creier vor fi procesate prin test rapid, conform punctului 13 de mai sus și histologic, conform procedurii specifice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform precizărilor LNR- EST din cadrul IDSA. Probele cu rezultat histologic pozitiv și/sau test rapid pozitiv se vor trimite la LNR-EST din cadrul IDSA.

INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE

ulterioare.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

I. ANIMALE VII

Se examinează ante și post- mortem.

II. CARNE și ORGANE

Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari

oficiali.

17.

Confirmarea diagnosticului, inclusiv discrimnarea suselor responsabile de infectiile prionice ,

se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.

18.

Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru scrapie nu se va da în consum și nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice și medicamentelor;

19.

Evidențele privind efectivele de ovine si caprine indigene și din import, inclusiv mișcarea acestora, pe categorii de exploatare, sex și vârstă se întocmesc și se țin la zi de specialiștii epidemiologi din fiecare DSVSA.

1.

Notificarea în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Carnea, organele și subprodusele se confiscă, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare și ale Regulamentului (CE) nr.1069/2009, cu amendamentele ulterioare.

3.

Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului

(CE)

nr.

999/2001,

cu

amendamentele

1.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examinare la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

166

Monitorizarea și eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru eradicarea

și monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile

pentru

anul

2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările

și completările ulterioare.

167

8.3.

Boala cronică cahectizantă a cervideelor - BCCC și EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate

SUPRAVEGHERE 1

CONDUITA DE EXECUȚIE 2

PRECIZĂRI TEHNICE 3

NIVELUL EXECUȚIEI 4

I. Supraveghere pasivă Semnalarea tuturor animalelor bănuite de a fi infectate cu o formă de EST și, atunci când prezența unei forme de EST nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator.

cu amendamentele ulterioare

Prelevarea probelor provenite de la cervideele suspecte de BCCC și transmiterea la Laboratorul Național de Referință, pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare

Orice persoană care observă semne nervoase la cervidee are obligația anunțării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA asupra oricărei suspiciuni de BCCC - semne clinice nervoase ce nu pot fi atribuite, pe baza anamnezei și a examenului clinic,

altor

boli

cu

simptomatologie nervoasă

II. Supraveghere activă Efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de

EST, precum animalele

amendamentele

ulterioare,

vârstă de peste 18 luni din grupele țintă:

conform legii, numai de

1.

Supraveghere și/sau monitorizare conform Regulamentului (CE) nr. 999/2001,

2.

Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

1.

Supraveghere prin examene de laborator

2.

Supraveghere și/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE)

nr.

999/2001,

cu

1.

Prelevarea probelor de creier se efectuează în spații special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de vânătoare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecțioase de la animale la om;

2.

Se preleveaza probele de creier provenite de la cervidee în

1.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință în baza procedurilor

stabilite

sacrificate de urgență, animalele care prezintă semne de boală în momentul inspecțiilor ante-mortem, animalele găsite moarte, animalele sănătoase sacrificate și animalele sacrificate în legătură cu un caz de EST, în special pentru a determina evoluția și prevalența formelor de EST pe teritoriul unei țări sau într-una din regiunile acesteia.

pentru bovidee, cervidee și alte rumegătoare aflate în mediu silvatic sau în captivitate.

conform prevederilor Deciziei 2007/182/CE a Comisiei din

19 martie 2007 privind un studiu asupra bolii cronice cașectizante a cervidelor.

medicamentelor.

medicii veterinari instruiți în acest sens.

3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

a)

cervidee sănătoase vânate

b)

cervidee sănătoase sacrificate în abatoare

c)

cervidee prezentând semne clinice de boală

d)

cervidee rănite sau ucise pe șosele

e)

cervidee moarte/ucise,

3.

Pentru genotipare se recoltează probe de creier pentru cazurile de BCCC confirmate. Genotiparea se realizează de Serviciul de biologie moleculară și organisme modificate genetic din cadrul IDSA.

4.

Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanșe, conform prevederilor legislației sanitare veterinare în vigoare.

5.

Procesarea și examinarea probelor de creier pentru EST la, cervidee, alte specii de rumegătoare mici sălbatice, se realizează în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie LM din LSVSA ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile LNR -EST din cadrul IDSA.

6.

Metodele uzitate pentru diagnosticul BCCC sunt cele precizate de LNR - EST din IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și a cerințelor specificate în Regulamentul (CE) nr. 999/2001,cu amendamentele ulterioare.

7.

Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.

8.

Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru BCCC nu se va da în consum și nici nu se va utiliza la fabricarea produselor

alimentare,

a

produselor

cosmetice

și

168

INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII

Se examinează ante și post- mortem.

nr.1069/2009.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. CARNE și ORGANE

Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate

sanitar-veterinar,

de către medici veterinari oficiali.

Monitorizarea și eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru eradicarea și monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2011, aprobat prin Decizia

2010/712/UE.

1.

Notificarea în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Carnea, organele și subprodusele se confiscă, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele

ulterioare

și

ale

Regulamentului

(CE)

1.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examinare la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

169

9.

Programul pentru supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

NIVELUL EXECUȚIEI 3

Vaccinarea antirabică cu momeli vaccinale a întregului efectiv de vulpi prin distribuire aeriană și manuală pe întregul teritoriu al României.

Vaccinurile antirabice vii folosite pentru vaccinarea orală a vulpilor trebuie să îndeplinească cerințele Farmacopeei Europene și recomandările Organizației

Mondiale

a

Sănătății

în

privința

Vaccinarea vulpilor se va desfășura în două campanii, de primăvară și de toamnă, cu o distribuire predominant aeriană, cu avionul și/sau elicopterul, distribuindu-se 20 doze vaccinale/campanie/km 2 , evitându- se teritoriul localităților, al luciului de apă, autostrăzilor, etc. În aceste zone, precum și în zonele submontane până la altitudinea de 1000 m, distribuirea de momeli vaccinale se va face manual, la vizuină, prin depunerea acestora la gurile de intrare în vizuină.

Numărul

de

momeli

aplicate

la

vizuină

va

fi

de

25

doze

vaccinale/campanie/km 2

.

Vaccinarea orală a vulpilor se face prin distribuirea momelilor vaccinale cu ajutorul avioanelor sau elicopterelor, pe suprafețe întinse sau în zonele greu accesibile, iar in jurul localităților, manual, prin gestionarii

fondurilor

de

vânătoare,

cu

asistență

din

eficacității și siguranței în utilizarea acestora.

partea medicilor veterinari oficiali.

Supraveghere activă: se vor preleva probe de la vulpile găsite moarte sau împușcate.

Grupa de animale țintă:

vulpi din mediul silvatic.

Prelevare probe și examen de laborator: probele se recoltează, transportă

cu

respectarea

exigentelor

Ordinului

președintelui

ANSVSA nr. 25/2008.

1.

Personalul fondurilor de vânătoare instruit în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al DSVSA și medicul veterinar de liberă practică, după caz.

2.

Examenele virusologice de supraveghere, se efectuează la LSVSA desemnate și/sau LNR din cadrul IDSA.

3.

Testele ELISA și Testele pentru depistarea markerului tetraciclină se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

1.

Supravegherea virusologică:

Testul de imunofluorescență directă (IFD)

În privința supravegherii rabiei se vor preleva probe de la animalele suspecte în urma examinării clinice și de la cele găsite moarte.

Incidența virusului rabic se va efectua pe 4-8 probe/100 km², prioritate

vor avea probele provenite de la animale care manifestă comportament de animal turbat.

2. Supravegherea serologică:

Test imunoenzimatic (ELISA), care permite determinarea cantitativă a anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile recoltate de la vulpe. Se vor recolta de la vulpile vânate sau de la vulpile moarte probe

pentru testarea nivelului de anticorpi.

Testul pentru depistarea markerului tetraciclină:

Controlul eficacității vaccinării se realizează prin depistarea prezenței biomarkerului tetraciclină în întreaga aria de vaccinare prin examinarea oaselor și dinților (mandibulei) vulpilor împușcate, la microscop în lumină ultravioletă. Această identificare a tetraciclinei are rol important în monitorizarea consumului de momeli vaccinale de către speciile țintă (vulpi), cât și în identificarea cauzelor de eșec a vaccinării.

La 45 de zile după fiecare campanie de vaccinare, va fi efectuată vanătoarea de vulpi în scopul evaluarii eficienței vaccinării, pentru aceasta vor fi împușcate 4 vulpi/100 km 2

.

De la vulpile vânate se vor recolta probe pentru testarea nivelului de

anticorpi (ELISA), precum și pentru detectarea biomarkerului tetraciclinei.

170

CAPITOLUL III

171

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A FURAJELOR SECȚIUNEA 1 - DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE LA ANIMALE

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

1.

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și leporidele se supun inspecției ante - mortem în unități de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE și ORGANE

I.

ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, leporidele

Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice

II.

CARNE și ORGANE

Se recoltează organe în următoarele cazuri:

a)

de la animalele reacționate pozitiv, dubioase sau neconcludente la testele pentru brucella;

b)

de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză.

III. MĂSURI

BRUCELOZA*

Inspecția post - mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul

auxiliar oficial.

1. În cazul în care animalele prezintă o reacție pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecții, acestea trebuie să fie sacrificate separat față de celelalte animale, luându-se toate precauțiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare și a personalului prezent în abator.

2. Carnea care provine de la animale la care inspecția post-mortem a permis punerea în evidență a unei bruceloze acute trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman.

III. LAPTE

3. Mamelele, tractusul genital și sângele care provin de la animalele la care a fost depistată o reacție pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, se confiscă și se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip.

Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacție pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru consum uman.

CAMPILOBACTERIOZA*

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, porcinele

I. ANIMALE VII - bovine, ovine, porcine, păsări.

Supraveghere de laborator pentru speciile receptive

-

a se vedea

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

și păsările se supun inspecției ante - mortem în unități de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE

Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranșată/porționată, cu sau fără piele, cu sau fără os) din rețeaua de desfacere cu amănuntul.

Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV și în cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV.

II. CARNE

III. MĂSURI

Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezența de specii de

Campylobacter

termofile.

1.

Carnea și organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi consumate, nefiind supuse restricțiilor sanitare veterinare.

2.

Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obținute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării și aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecției în ferme.

3.

Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a)

programul HACCP și în mod special formulele de tratament termic în toate unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește, moluște;

b)

evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine și porcine;

c)

respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

d)

evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație publică.

Conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, la tulpinile de

Campylobacter jejuni și Campylobacter coli,

izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine, porcine și păsări se monitorizează antibiorezistența. Se va testa rezistența antimicrobiană și la alți agenți zoonotici, în măsura în care aceștia prezintă un risc pentru sănătatea publică.

Tulpinile de

Campylobacter

trebuie trimise la IISPV pentru confirmare și colecție.

2.

1. Inspecția post - mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2. Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranșată/ porționată, cu sau fără piele, cu sau fără os), de către medici veterinari oficiali, din rețeaua de desfacere cu amănuntul, pentru

testarea

Campylobacter spp., conform programului specific elaborat de ANSVSA.

ECHINOCOCOZA*

I. ANIMALE VII

Animalele

din

speciile

I. ANIMALE VII

A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

172

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

3.

(HIDATIDOZA)

receptive tăiate pentru consum uman se supun inspecției ante - mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE ȘI ORGANE

Se examinează fiecare carcasă și organele de bovine, porcine, ovine, caprine, ecvine și cervide destinate consumului uman.

III.

MĂSURI GENERALE

Interzicerea prezenței câinilor în abatoare si ferme.

IV.

MĂSURI SPECIFICE

Carnea și organele infestate se supun următoarelor măsuri:

a)

Carnea și organele infestate și/sau cu chiști hidatici se declară improprii consumului uman, se denaturează și se îndepărtează în condiții de siguranță;

b)

Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor și se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de laborator în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen parazitologic și morfopatologic); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la LNR pentru Echinococcus din cadrul IDSA pentru identificarea speciei.

c)

Grăsimea se dă în consum fără restricții;

d)

Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru folosirea în alimentația carnivorelor.

II. CARNE ȘI ORGANE

Inspecția post - mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

4.

LISTERIOZA*

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele și porcinele se supun inspecției ante - mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I.

ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele

Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

a. CARNE ȘI ORGANE

În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung și porțiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8

o C) timp de 48 de ore.

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEȘTE ȘI PRODUSE DIN PESCUIT

1.Inspecția post - mortem se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de

II. b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEȘTE ȘI PRODUSE DIN PESCUIT:

Recoltarea de probe este efectuată de către

medicii veterinari oficiali

din cadrul DSVSA și analiza acestora se efectuează la IISPV.

III. MĂSURI

1.

În cazul confirmării bolii, carnea, organele și grăsimea, care nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

2.

În cazul confirmării prezenței

L. monocytogenes

în produse din carne, produse lactate, pește și produse din pescuit, acestea se retrag din consum se declară improprii consumului uman, se denaturează și se îndepărtează în condiții de siguranță, conform

Regulamentului (CE)

nr.1069/2009, cu amendamentele ulterioare.

173

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

către personalul auxiliar oficial.

2. Recoltarea probelor de către medici veterinari oficiali și efectuarea examenelor în LSVSA și în IISPV.

3.

Tulpinile de

L. monocytogenes

izolate din produsele

alimentare de origine animală, se trimit la IISPV pentru confirmare.

4.

Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a)

Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de procesare carne roșie, lapte, pește, moluște;

b)

Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare, alimentație publică, în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum, cu termen lung de valabilitate;

c)

Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la temperatura de refrigerare (brânzeturi cu pastă moale, produse din carne tip pate și produse din carne feliate, produse din carne sau pește ambalate sub vid);

d)

Prelevarea de teste de sanitație de pe suprafețele cu care vin în contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului de autocontrol în unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește, moluște, precum și în unitățile de alimentație publică;

e)

Recoltarea de probe de apă potabilă și gheață utilizată în procesare, unde este cazul, în cadrul Programului de autocontrol în unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește, moluște, precum și în unitățile de alimentație publică, în vederea efectuării examenului microbiologic;

f)

Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație publică, de către personalul angajat.

174

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

I.

ANIMALE VII

I.

ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, lagomorfe, păsări):

Programul de control pentru

Salmonella

la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE și SUBPRODUSE COMESTIBILE

Programul de control pentru

Salmonella,

în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, cuprinde recoltarea de probe și analize, după cum urmează :

1.

Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine și cabaline:

se recoltează probe de pentru analiza Salmonella spp. se realizează prin metoda nedistructivă cu ajutorul bureților abrazivi de pe suprafața carcasei conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, și programului specific elaborat de ANSVSA.;

2.

Carcase de păsări: se recoltează porțiuni din pielea gâtului, conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, și programului specific elaborat de ANSVSA.

Recoltarea de probe este efectuată de către inspectorii din cadrul DSVSA și analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV și în cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV.

III. MĂSURI:

A. 1.

În cazul cărnii roșii și a cărnii de vânat se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută.

În cazul identificării în carnea roșie și în carnea de vânat a prezenței

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium , aceasta se declară improprie consumului uman.

În situația identificării altor serotipuri de

Salmonella

la carnea roșie și carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod condiționat, după procesare și tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară și consecutiv executării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.

2.

În cazul produselor din carne roșie, carne de vânat și carne de pasăre la care s-a decelat prezența

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium , acestea se declară improprii consumului uman.

În situația identificării altor serotipuri de

Salmonella

la produsele din carne roșie și carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară și consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic.

3.

a)

În cazul loturilor de păsări destinate abatorizării care provin din efective de păsări în care a fost decelată prezența

S. enteritidis

și/sau

S.

Bovinele,

ovinele,

caprinele, porcinele, cabalinele și păsările se supun inspecției ante - mortem în abatoare autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE și SUBPRODUSE COMESTIBILE

5.

SALMONELOZA*

1. Inspecția post - mortem a carcaselor și organelor precum și recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2. Verificarea și recoltarea de probe include și sălile de tranșare sau unitățile de tranșare și reambalare a cărnii roșii și a cărnii de pasăre, precum și depozitele destinate pentru aceste cărnuri.

3. Recoltarea de probe de piele, din zona gâtului, de la carcase de pasăre, de către medici veterinari oficiali, de la nivelul abatoarelor, pentru testarea Salmonella spp., conform programului

specific

elaborat

de

175

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

ANSVSA.

III.

OUĂ

Verificarea și recoltarea de probe se efectuează în centre de colectare, centre de ambalare ouă unități producere ouă lichide, unități de procesare ouă, depozite, unități de alimentație publică și unități de desfacere autorizate și înregistrate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial - a se vedea Secțiunile 1, 2, 3 și 4 din prezentul capitol.

IV.

ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ

Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru

Salmonella , conform legislației în vigoare - a se vedea Secțiunile 1, 2, 3 și 4 din prezentul capitol.

V.

HRANA ANIMALĂ

(Furaje)

– a se vedea Capitolul III, Secțiunea 9 din prezentele Norme metodologice

typhimurium

în probele recoltate în cadrul controalelor oficiale, aceste loturi vor fi tăiate în partidă separată și se vor recolta în mod obligatoriu în abator probe de piele din zona gâtului de la carcasele de păsări după răcire, conform procedurii elaborate de către ANSVSA, probe care vor fi trimise la laborator pentru efectuarea analizelor în vederea decelării

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium.

b)

În cazul identificării

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium

în probele de piele recoltate din zona gâtului de la carcasele de păsări,din abator, tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiționat, după procesare și tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară și consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.

Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial, având în vedere situația epidemiologică a efectivelor.

c)

În cazul identificării

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium

în probele de piele recoltate din zona gâtului de la carcasele de păsări în abator, se vor recolta în mod obligatoriu probe de carne ce vor fi trimise la laborator pentru efectuarea analizelor în vederea decelării

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium.

d)

Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a decelat prezența în mod sporadic de

Salmonella

spp., serotipurile

S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson

și altele, și luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât și la abator.

e)

În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în mod sporadic

Salmonella

spp., serotipurile

S. gallinarum, S. pullorum,

S. ifantis, S. berta, S. thompson

și altele, tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiționat, după procesare și tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară și consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.

Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial având în vedere situația epidemiologică a efectivelor.

f)

În cazul decelării serotipurilor

S. galinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson

și altele în produsele din carne de pasăre și/sau alte produse care au în compoziție carne de pasăre, se aplică următoarea procedură:

i)

produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman;

ii)

produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic, se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară și se supun unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic;

iii)

semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman;

iv)

în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat

Salmonella

spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza

176

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

înregistrarea grafică a temperaturilor și a duratei tratamentului termic, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic; DSVSA organizează și monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea decelării germenilor din genul

Salmonella.

DSVSA au obligația de a notifica la ANSVSA orice situație în care se depistează germenii din genul

Salmonella

la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum și de a efectua investigațiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecție sau contaminare.

g)

Loturile de carne de pasăre separată mecanic la care s-a decelat serotipul

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium

se declară improprii consumului uman; loturile din carne de pasăre separată mecanic la care s-a decelat

Salmonella

spp., (serotipurile

S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson. S. Virchow

și altele) se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate termic, în unități autorizate sanitar-veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii și duratei tratamentului și se supun unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.

4.

Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt suspicionate a fi contaminate/care sunt contaminate cu anumite serotipuri de

Salmonella , pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere a prevalenței (de ex.,

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium .), sau care au fost identificate ca fiind sursa de infecție în cadrul unui focar specific de toxiinfecție alimentară la om, se pot admite în consum uman numai după ce au fost supuse unui tratament, astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium . Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu

Salmonella spp:

a)

sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 589/2008 al Comisiei din 23 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului privind standardele de comercializare aplicabile ouălor;

b)

sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piață, conform art.10 din Regulamentul (CE) nr. 589/2008;

c)

sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii contaminării încrucișate cu ouă provenite din alte efective.

B . În toate cazurile în care a fost depistată prezența

Salmonella

spp. în carnea roșie, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau în furaje tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare și

tipizare.

177

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

C . Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecției ante și post - mortem, precum și a rezultatelor pozitive obținute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării și aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecției în ferme.

Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roșii, cărnii de vânat, cărnii de pasăre și ouălor se notifica ANSVSA.

D . Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

i)

Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește, moluște, ouă ;

ii)

Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

iii)

Respectarea programelor DDD în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

iv)

Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de industrie alimentară în vederea identificării și eliminării purtătorilor de germeni din genul Salmonella din toate unitățile de procesare și alimentație publică;

v)

Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație publică.

vi)

În toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat serotipul

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium

în probele de carne roșie, carne de vânat, carne de pasăre, produse din carne, carne preparată, carne tocată, carne separată mecanic, lapte și produse din lapte, pește și produse din pescuit, ouă și produse din ouă ,

DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unitățile situate pe teritoriul județelor în care au fost diagnosticate acestea, precum și la DSVSA din județele de proveniență a animalelor, prin SRAAF.

vii)

În toate cazurile în care, la examenul microbiologic s-a izolat serotipul

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium,

carnea roșie, carnea de vânat, carnea de pasăre, produsele din carne, carnea preparată, carnea tocată și carnea separată mecanic, laptele și produsele din lapte, peștele și produsele din pescuit și produsele din ouă se declară improprii

consumului uman.

TRICHINELOZA*

I.

ANIMALE VII

Animalele tăiate pentru consum uman, respectiv porci domestici, mistreți, urși, cabaline și alte specii receptive, trebuie examinate la tăiere pentru

Trichinella

I.

ANIMALE VII - porci domestici, mistreți, urși, cabaline și alte specii receptive

Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE

Recoltarea probelor pentru decelarea

Trichinella spp . se face conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2075/2005, cu amendamentele

178

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

6.

spp.

II. CARNE

1.

Carnea proaspătă provenită de la speciile de animale receptive se admite pentru consum uman numai după efectuarea examenului pentru decelarea

Trichinella spp.

de către medici veterinari oficiali sau medici veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA.

2.

Efectuarea examenului pentru decelarea

Trichinella spp.

poate fi realizata și de personalul auxiliar oficial sau de personalul din unitățile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, care își desfășoară activitatea sub supravegherea și responsabilitatea medicului veterinar oficial sau a medicului veterinar de liberă practică împuternicit, decizia finală privind admiterea în consum a cărnii fiind luată de către medicul veterinar oficial.

ulterioare.

Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr-una din următoarele metode, după cum urmează:

1.

Metoda digestiei:

a)

metoda digestiei eșantioanelor combinate/colective, utilizând un agitator magnetic – metoda de referință;

b)

metoda digestiei eșantioanelor combinate/colective cu asistență mecanică:

i)

tehnica sedimentării- metoda echivalentă;

ii)

tehnica de izolare prin filtrare-metoda echivalentă.

c)

metoda de digestie automată pentru eșantioane combinate/colective până la 35g – metoda echivalentă.

2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2075/2005, cu amendamentele ulterioare.

Marcarea cărnii care a fost supusă examenului pentru decelarea

Trichinella spp.

se efectuează conform prevederilor legale.

III. MĂSURI

a)

Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată

Trichinella spp.

se declară improprie consumului uman.

b)

DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piață a cărnii la care a fost depistată

Trichinella, vor dispune

distrugerea acestora, vor iniția investigații epidemiologice în vederea identificării fermei și a eliminării surselor.

c)

În situația în care se constată că produsele din carne, carnea preparată și carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la baza declanșării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au obligația ca în timpul investigațiilor din cadrul anchetei epidemiologice să recolteze și să examineze toate probele suspecte.

d)

Toate eșantioanele pozitive sunt trimise la LNR din cadrul IISPV pentru a fi identificate speciile de Trichinella în cauză.

3. În conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 2075/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a normelor specifice aplicabile

controalelor

oficiale privind prezența de

179

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

Trichinella în carne, cu amendamentele ulterioare, tot personalul implicat în examinarea probelor pentru decelarea

Trichinella spp.

trebuie să fie instruit corespunzător și să participe la:

a)

un program de control al testelor utilizate pentru decelarea

Trichinella spp ;

b)

o evaluare periodică a procedurilor de testare, înregistrare și analiză utilizate în laborator.

4. Examenul pentru decelarea

Trichinella spp.

se efectuează în cadrul institutelor naționale de referință, la LSVSA din cadrul DSVSA, în circumscripțiile sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor, în laboratoarele din circumscripțiile sanitar - veterinare de asistență, în laboratoarele special amenajate și dotate pentru decelarea trichinei din abatoarele în care se sacrifică porcine și/sau cabaline, ori în laboratoarele din unitățile care manipulează carne de vânat sălbatic.

180

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

5. Contravaloarea examenelor pentru decelarea trichinei se va efectua în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

7.

TUBERCULOZA*

(produsă de Mycobacterium Bovis)

I.

ANIMALE

VII

-

bovinele, caprinele, porcinele, leporidele și vânatul sălbatic:

- se supun examenului ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE și ORGANE

1.

Inspecția post - mortem a carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2.

În cadrul inspecției post - mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului și organelor.

3.

În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiții normale, în caz contrar animalele se dirijează la

I.

ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele și vânatul sălbatic:

Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice și/sau serologice pentru tuberculoză și expedierea animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă separată - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE și ORGANE

Se recoltează probe în următoarele cazuri:

a)

În cazul animalelor care au reacționat pozitiv la testele alergice și/sau serologice, la care după tăiere prin inspecția post - mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici:

1.

submaxilari, retrofaringieni, bronhici;

2.

mediastinali, eventual și mezenterici, dacă sunt măriți în volum, portali și retromamari.

b)

În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni și ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice și histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare.

Se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și limfonodulii aferenți.

În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni.

c)

Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post - mortem.

III. MĂSURI

a) În cazul în care animalele prezintă o reacție pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecții, acestea trebuie să fie sacrificate separat față de celelalte animale, luându-se toate precautiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare și a personalului prezent în abator;

181

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

tăiere în partidă separată.

b)

Sancțiunile de abator la carnea și organele mamiferelor se aplică în funcție de localizare și extinderea leziunilor și în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare;

c)

Toată carnea care provine de la animale la care inspecția post- mortem a permis punerea în evidentă a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau părți ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman;

d)

În cazul în care a fost evidentiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiași organ sau în aceeași parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei și ganglionii limfatici asociati trebuie să fie declarata improprii pentru consumul uman.

III. LAPTE CRUD

A)

În exploatațiile de animale producătoare de lapte.

B)

În unități de procesare a laptelui supuse autorizării și/sau înregistrării sanitare veterinare.

III. MĂSURI LAPTE CRUD

A.1.

Laptele provenit de la vacile cu reacții pozitive sau dubioase la testul unic (TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului comparativ simultan (TCS) nu va fi utilizat în consum uman.

A.2.

Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală și nu au dat reacții pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploatații care nu sunt oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obținerii de produse lactate, cu condiția să fie supus unui tratament termic care să dea o reacție negativă la testul fosfatazei alcaline.

B.1.

Laptele provenit de la vacile cu reacții pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepționat și admis la procesare în unitățile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) și în unitățile de procesare autorizate sanitar-veterinar.

B.2.

Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală și nu au dat reacții pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploatații care nu sunt oficial libere de tuberculoză, poate fi recepționat și utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obținerii de produse lactate, cu condiția să fie supus unui tratament

termic care să dea o reacție negativă la testul fosfatazei alcaline.

ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENĂ*

I. ANIMALE VII

Bovinele și ovinele se supun

examenului

ante

mortem în unități de tăiere

I. ANIMALE VII (bovine)

Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

182

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

8.

autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE

Recoltarea de probe de carne tocată de bovine și ovine, probe de carne tocată tocată amestec, care conține carne de bovine și ovine, precum și probe de carne preparată de bovine și ovine, de către medici veterinari oficiali, din rețeaua de desfacere cu amănuntul, conform programului specific pentru monitorizarea prevalenței E. coli O157 elaborat de ANSVSA.

III. LAPTE CRUD

II. CARNE

Se recoltează probe de carne tocată de bovine și ovine, probe de carne tocată tocată amestec, care conține carne de bovine și ovine, precum și probe de carne preparată de bovine și ovine.

Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV și în cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV.

Tulpinile de

E. coli

verotoxigene trebuie trimise la IISPV pentru confirmare și colecție.

III. MĂSURI

Carne

1.

În cazul izolării E. coli O157, carnea tocată de bovine și ovine, carnea tocată tocată amestec, care conține carne de bovine și ovine, precum și carnea preparată de bovine și ovine se confiscă și denaturează.

2.

Medicul veterinar oficial controlează prin supraveghere/monitorizare/recoltare de probe:

a)

respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP în toate unitățile de abatorizare bovine și în mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

b)

evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine si caprine;

c)

respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare, alimentație publică și în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi;

d)

evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație publică.

IV. LAPTE

Respectarea igienei mulsului.

9.

INFLUENȚA AVIARĂ**

I. PĂSĂRI VII

Păsările

vii

se

supun

I. PĂSĂRI VII

A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

183

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

examenului ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar și în ferme, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. MĂSURI:

1.

DSVSA au obligația de a notifica prin SRAAF în regim de urgență cazurile suspecte.

2.

Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a)

respectarea măsurilor de curățire, spălare și dezinfecție a mijloacelor de transport și cuștilor;

b)

abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecția între tăieri;

c)

respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP în toate unitățile de abatorizare a păsărilor;

d)

prevenirea contaminării încrucișate în timpul tăierii și procesării;

e)

îndepărtarea subproduselor rezultate în urma abatorizării păsărilor, respectiv pene, viscere și a cadavrelor în condiții de siguranță;

f)

interzicerea prezenței animalelor indezirabile, cum ar fi câinii, pisicile, rozătoarele în incinta abatoarelor de păsări;

g)

interzicerea recuperării subproduselor pentru alimentația carnivorelor.

3.

În toate cazurile se vor lua măsuri de protecție a personalului operator

care intră în contact cu păsările vii destinate abatorizării și/sau carcase.

10.

RABIA **

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele si vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARCASE

Inspecția post - mortem a carcaselor precum și recoltarea de probe se efectuează în unități de

tăiere autorizate sanitar-

I.

ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, vânatul sălbatic

Supraveghere – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE ȘI ORGANE

Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic, inclusiv bioprobă și histologic.

Diagnostic diferențial EST, Aujeszky și Listeria, conform Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

III.

MĂSURI

a)

În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de 6 zile de la mușcătura infectantă se declară impropriu consumului uman animalul în întregime;

b)

În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puțin de 6 zile de la mușcătură, fără semne clinice de turbare, se declară

impropriu consumului uman locul mușcăturii, capul și coloana

184

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

vertebrală;

c) Restul cărnii și subproduselor comestibile se livrează pentru consum uman, fără restricții.

11.

BOTULISM **

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și leporidele se supun inspecției ante - mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE și ORGANE -

bovine, ovine, caprine, porcine și leporide

Inspecția post - mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

III.

Produse din carne, lapte, peste sau produse compuse in recipienti ermetic inchisi

Controlul organoleptic al recipienților in vederea identificării eventualelor modificări

ulterioare

obținerii,

verificarea

închiderii acestora, termostatarea,

de

către

I.

ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și leporide

Supraveghere specii receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE, ORGANE ȘI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală.

Determinarea prezenței toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe șoareci și testele imunologice ELISA, RIA.

III.

MĂSURI

1.

În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului uman;

2.

În cazul în care se identifică prezența toxinei botulinice în produse de origine animală, acestea se distrug;

3.

DSVSA au obligația de a notifica la ANSVSA toate situațiile de suspiciune și confirmare a cazurilor de botulism sau orice situație în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum și de a efectua investigațiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecție sau contaminare;

4.

Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a)

respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic, durata, presiunea și temperatura de sterilizare și/sau pasteurizare în toate unitățile de procesare carne, lapte, pește;

b)

respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare, alimentație publică;

c)

identificarea și eliminarea conservelor și semiconservelor bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale ca urmare a controlului oficial în unitățile de procesare,

185

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

medicii veterinari oficiali.

Controlul modului în care sunt respectați și monitorizați parametrii de tratament termic etc., de către medicii veterinari oficiali.

depozitare și comercializare.

12.

LEPTOSPIROZA **

I.

ANIMALE VII

Bovinele, cabalinele și porcinele se supun inspecției ante - mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE și ORGANE

Inspecția post - mortem a carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I.

ANIMALE VII -bovine, porcine, cabaline

Supraveghere serologică prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE și ORGANE

Se prelevează porțiuni de rinichi și ficat de la animalele tăiate ;

III.

MĂSURI

1.

Carnea și organele:

a)

Se declară improprii consumului uman în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii;

b)

Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenței leziunilor degenerative numai în ficat și a examenului bacteriologic pozitiv;

c)

Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele endocrine și sângele se confiscă;

d)

Pieile se prelucrează prin sărare uscată și se livrează după 14 zile.

2.

Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a)

Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă și a programului HACCP în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

b)

Evitarea contaminării carcaselor cu excreții de la speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere și inspecție adecvate care includ protejarea vezicii urinare și a rinichilor;

c)

Îndepărtarea și eliminarea în condiții de siguranță a excrețiilor de la speciile receptive, din boxele de așteptare;

d)

Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreții provenite de la speciile receptive;

e)

Respectarea programelor DDD în toate unitățile de procesare, precum și în unitățile de alimentație publică;

În toate cazurile se vor lua măsuri de protecție a personalului operator care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării și/sau

186

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

III. LAPTELE

carcase.

3.

Laptele:

a)

Respectarea igienei mulsului;

b)

Evitarea contaminării cu excreții provenite de la animalele receptive.

13.

TUBERCULOZA**

(alta decât cea produsă de Mycobacterium Bovis)

I.

ANIMALE VII

Porcinele, ovinele, cabalinele și păsările se supun examenului ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE și ORGANE

1.

porcine, ovine, cabaline

a)

Inspecția post - mortem a carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

b)

La inspecția post - mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului și organelor.

c)

În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiții normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.

I.

ANIMALE VII - porcine, ovine, cabaline, păsări

Supraveghere - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE și ORGANE

1.

porcine, ovine, cabaline :

a)

în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni și ganglioni limfatici aferenți în vederea examinării bacteriologice și histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare;

b)

în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni.

2.

păsări : în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi și organe cu leziuni (ficat, splină).

III. MĂSURI

1.

porcine, ovine, cabaline :

măsurile de abator la carne și organe se aplică în funcție de localizarea și extinderea leziunilor și în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

2.

păsări:

Măsurile de abator pentru carne și organe se aplică în funcție de localizarea și extinderea leziunilor.

Se declară improprii consumului uman carcasele și organele în caz de:

a)

infecție generalizată;

b)

leziuni

pe

organe

însoțite

de

cahexie

și

infiltrații

în

musculatură.

În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea se admite în consum după sterilizare prin fierbere.

187

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

2. păsări

Pasările se supun inspecției post - mortem individuale după tăiere, prin examinarea carcasei și organelor.

14.

YERSINIOZA **

I.

ANIMALE VII

Porcinele se supun inspecției ante - mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE

1.Inspecția post - mortem a carcaselor și organelor de porcine se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I.

ANIMALE VII - porcine :

Supraveghere anatomopatologică și de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

LA NIVELUL ABATOARELOR

1.

Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a)

respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de procesare a cărnii de porc;

b)

prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic;

c)

respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare, alimentație publică și în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate;

d)

evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație publică.

Programul specific elaborat de ANSVSA în baza specificațiilor tehnice transmise de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor – EFSA.

Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV.

ANISAKIDOZA **

ȘI ALTE PARAZITOZE LA PEȘTI

1.

Fiecare lot de pește, icrele și lapții se supun examenului prin inspecție vizuală.

2.

Se prelevează probe reprezentative din fiecare

I.

Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de pește, icrele și lapții sunt supuse inspecției vizuale randomizate de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial în vederea depistării și îndepărtării paraziților vizibili cu ochiul liber.

II.

MĂSURI

Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peștele,

188

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

15.

lot de pește, icre și lapți.

icrele și lapții:

a)

peștele parazitat sau părțile parazitate din acesta nu vor fi comercializate pentru consum uman;

b)

peștele întreg la care au fost evidențiate formațiuni parazitare doar la nivelul viscerelor și care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune de facilitați pentru îndepărtarea eficientă a părților parazitate și în care sunt respectate condițiile de igienă pentru evitarea posibilităților de contaminare;

c)

peștele întreg la care au fost evidențiate formațiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii și a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman și nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman.

16.

CISTICERCOZA **

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele și porcinele se supun inspecției ante - mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE ȘI ORGANE

1.

Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecției post - mortem imediat după tăiere.

2.

Inspecția post - mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I.

ANIMALE VII - bovinele, ovinele, porcinele

Supravegherea prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE ȘI ORGANE

Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman.

III.

MĂSURI

1.

Carnea și organele infestate trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări:

a)

în cazul infestației generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări senzoriale carnea și organele se declară improprii consumului uman;

b)

în cazul infestației localizate, porțiunile infestate se confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiționat după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când caracterele senzoriale ale cărnii, organelor și subproduselor sunt normale;

c)

grăsimea de porc se topește la 100 0 C după care se poate utiliza pentru consum;

d)

masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără restricții, dacă nu prezintă chiști.

2.

Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a)

respectarea

bunelor

practici

de

fabricație

și

igienă,

a

programului HACCP și în mod special a formulelor de

189

Nr. crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

tratament termic în toate unitățile de procesare carne roșie;

b)

respectarea programelor DDD în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

c)

interzicerea prezenței câinilor în abatoare.

17.

ANTRAX ** (B-051)

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele și porcinele se supun inspecției ante - mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE și ORGANE

Inspecția post - mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I.

ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, porcinele:

Supraveghere anatomopatologică și de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

MĂSURI:

a)

animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare în partidă separată;

b)

în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate sub restricții și se recoltează porțiuni de splină, ganglioni limfatici și os lung nedeschis;

c)

în toate situațiile în care se suspicionează o formă de antrax în abator trebuie suspendate toate activitățile până la confirmarea diagnosticului;

d)

în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse și îndepărtate în condiții de siguranță;

e)

reluarea activității se poate face numai după efectuarea unei dezinfecții severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu suprafețele supuse dezinfecției;

f)

în toate situațiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om/personalul operator și a contaminării mediului de lucru.

190

Conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici, cu modificările și completările ulterioare:

* Zoonoze care trebuie monitorizate;

**Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situația epidemiologică.

***

MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR CONTROALELOR:

1.

Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze și să evalueze rezultatele activităților din cadrul controlului.

2.

a) În cazul în care controlului pun în evidență prezența unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta.

b)

În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producției primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar de liberă practică împuternicit responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploatația de origine, operatorul din sectorul alimentar, DSVSA și după caz, fondul de vânătoare respectiv.

c)

În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o țară terță, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA.

3.

Rezultatele controalelor și testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA și DSVSA.

4.

Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecții ante - mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activități de control, suspectează prezența unui agent infecțios menționat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA și să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile și precauțiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecțios, în conformitate cu legislația comunitară care se aplică.

191

Secțiunea 2 -

CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂȚILE AUTORIZATE SANITAR –VETERINAR

Nr. crt.

Categorie

UNITATEA

CONDUITA CONTROALELOR OFICIALE

PRIN AUDIT, VERIFICARE SUPRAVEGHERE, MONITORIZARE

(***)

PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

Natura probei

Frecvența recoltării probelor pentru examenele prevăzute la Secțiunea 4 din prezentul capitol

Precizări tehnice*) **)

I . AUDIT medicii veterinari din cadrul Serviciului de Igienă Veterinară și

Epidemiologie al DSVSA

II. Verificare, supraveghere medicii veterinari oficiali din cadrul unităților

sau/și CSVSA

Categ. III

Categ. II

Categ. I

Categ. III

Categ. II

Categ. I

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

1.

Unități cu activitate generală

a) Depozit frigorific

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse depozitate care necesită regim termic

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse

O dată pe semestru pentru fiecare categorie

de produse

O dată pe an pentru fiecare categorie de

produse

1.

Recoltarea de probe

se

efectuează de către DSVSA în scop

bine

determinat în cadrul controlului oficial, în vederea verificării siguranței produsului și a conformității alimentului

cu

criteriile de siguranță prevăzute în Regulamentul (CE)

nr.

2073/2005,

cu

amendamentele ulterioare, după cum urmează:

a)

verificarea

II. Săptămânal

Lunar

Trimestrial

b) Unitate de reambalare

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse alimentare de origine animală

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse reambalate

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse

reambalate

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse

reambalate

II. Săptămânal

Lunar

Trimestrial

c) Piață en-gros

I. Semestrial

Anual

18 luni

Produse expuse la vânzare

O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.

O dată pe semestru pentru fiecare categorie

de produse

O dată pe an pentru fiecare categorie de

produse

II. Săptămânal

Lunar

Trimestrial

2.

Carne de ongulate domestice

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

Țesut muscular, subproduse comestibile

O dată pe lună pentru fiecare specie

O dată pe trimestru pentru fiecare specie

O dată pe semestru pentru fiecare specie

a) Abator

II. Permanent

Permanent

Permanent

Probe de pe suprafața carcaselor de bovine, ovine, caprine, cabaline, porcine

O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor specifice aplicate suplimentar în cazul

unităților autorizate pentru export in țări terțe

O dată pe trimestru conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor

specifice aplicate suplimentar în

O dată pe semestru conform reglementărilor UE în vigoare

sau programelor

cazul unităților autorizate pentru export în țări terțe

specifice aplicate suplimentar în cazul unităților autorizate pentru export în țări terțe

siguranței produsului

și,

respectiv, a conformității alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranță prevăzute în Regulamentul (CE)

nr.

2073/2005,

cu

amendamentele ulterioare;

b)

verificarea siguranței produsului

și,

respectiv, a conformității alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranță care nu sunt prevăzute de legislația comunitară, dar care sunt cuprinse în legislația națională;

c)

obținerea de informații privind statusul microbiologic a unor alimente comercializate pe piață;

d)

verificarea sistemului de proceduri și programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării siguranței alimentelor (proceduri de bune practici de igienă și producție,

b) Unitate de tranșare

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

Carne tranșată

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii.

O dată pe semestru pentru fiecare categorie

de carne pe specii.

O dată pe an pentru fiecare categorie de

carne pe specii.

II. Permanent

Permanent

Permanent

3.

Carne de pasăre și de lagomorfe

a) Abator

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

Probă comună de piele recoltate din zona gâtului de la carcase de pasăre (broileri și curcani) pentru testarea Salmonella spp.

O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităților autorizate pentru export în țări terțe

O dată pe trimestru conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităților autorizate pentru export în țări terțe

O dată pe semestru conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităților autorizate pentru export în

țări terțe

II. Permanent

Permanent

Permanent

b) Unitate de tranșare

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

Carne tranșată

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii

O dată pe semestru pentru fiecare categorie

de carne pe specii.

O dată pe an pentru fiecare categorie de

carne pe specii.

II. Permanent

Permanent

Permanent

4.

Carne de vânat de crescătorie

I. Lunar

Trimestrial

Semestrial

O dată pe lună pentru fiecare specie

O dată pe trimestru pentru fiecare specie

O dată pe semestru pentru fiecare specie

a) Abator