Ordin · Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

Ordinul nr. 17/2011

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor pentru anul 2011, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor pentru anul 2011

prezumat în vigoare 3 acte modificatoare

Data actului: 30 martie 2011
Emitent: Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 240 din 6 aprilie 2011
Modificări: 3 acte modificatoare, prima la 2 iunie 2011, ultima la 10 octombrie 2011
Citat de: 6 acte
Citează: 73 de acte
Structură: 7 articole, 2 anexe · 1.670.585 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Modificat prin 3

Ordinul nr. 26/2011 2 iunie 2011 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunil…
Ordinul nr. 31/2011 11 iulie 2011 (prevederi anume) privind modificarea și completarea anexei nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Națio…
Ordinul nr. 48/2011 10 octombrie 2011 (prevederi anume) privind modificarea și completarea anexei nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Națio…

Ce face acest act

Abrogă 1

Ordinul nr. 2/2010 20 ianuarie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supravegher…

Are ca temei 14

Ordinul nr. 147/2004 29 decembrie 2004 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind rezi…
Ordinul nr. 34/2006 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor și age…
Ordinul nr. 61/2006 13 martie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce…
Ordinul nr. 206/2006 25 august 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește principiile ce reglementează o…
Ordinul nr. 205/2006 25 august 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește cerințele de sănătate a animal…
Ordinul nr. 95/2007 2 aprilie 2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind măsur…
Ordinul nr. 145/2007 26 iunie 2007 privind aprobarea Normei pentru siguranța alimentelor care stabilește condițiile în care s…
Ordinul nr. 25/2008 19 martie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare p…
Ordinul nr. 79/2008 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea ofic…
Ordinul nr. 81/2008 25 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de introducere pe piață și d…
HG nr. 1214/2009 7 octombrie 2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor d…
Ordinul nr. 41/2010 30 aprilie 2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină
toate cele 14 acte…

Văzând Referatul de aprobare nr. 1.094 din 24 martie 2011, întocmit de Direcția generală sanitară veterinară, Direcția generală siguranța alimentelor, Direcția igienă veterinară și epidemiologie, Direcția de coordonare tehnică a institutelor de referință, LSVSA, farmacovigilență și nutriție animală și Direcția de coordonare a punctelor de inspecție la frontieră din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,

având în vedere prevederile art. 2 și ale

art. 24 din Legea nr. 150/2004

privind siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, republicată,

ținând cont de prevederile art. 6^3 și ale

art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004

privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare,

în baza prevederilor

art. 10 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 114/2011

privind aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2011,

în temeiul art. 3 alin. (1) și (3), precum și al

art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009

privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia, cu modificările ulterioare,

președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emite următorul ordin:

Articolul 1

(1)

Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor pentru anul 2011, prevăzute în anexa nr. 1.

(2)

Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor pentru anul 2011, prevăzute în anexa nr. 2.

Articolul 2

Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, institutele veterinare și posturile de inspecție la frontieră din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Articolul 3

Pentru asigurarea prin analize de laborator pentru realizarea acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, precum și a unui autocontrol privind sănătatea animală și siguranța alimentelor conform prevederilor legale în vigoare, operatorii economici pot încheia, în condițiile legii, contracte cu laboratoarele centrale, zonale și județene ale autorității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor pentru efectuarea de analize pentru produsele supuse supravegherii și controlului, cuprinse în programele prevăzute la art. 1.

Articolul 4

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Articolul 5

Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

---------

*) Anexele nr. 1 și 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 bis care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", București, șos. Panduri nr. 1.

Articolul 6

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului pentru anul 2010 și a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor pentru anul 2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 și 49 bis din 21 ianuarie 2010, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 7

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele Autorității Naționale
Sanitare Veterinare și pentru
Siguranța Alimentelor,
Radu Roatiș Chețan
București, 30 martie 2011.
Nr. 17.

Anexa 1 Norme metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de

supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale,

a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și

protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor,

suinelor, ovinelor și caprinelor pentru anul 2011

a) proprietar de animale - persoană care are drept de proprietate asupra unor animale;

b) deținător de animale - persoana responsabilă pentru sănătatea animalelor aflate în grija ei, având obligația să protejeze animalele și oamenii de boli transmisibile ce are în posesie permanentă animale, în calitate de proprietar de animale și/sau proprietar de exploatație, sau are în posesie temporară animale în calitate de îngrijitor al acestora sau de persoană căreia i s-a încredințat îngrijirea lor; această categorie include, fără a se limita la conducătorii grupurilor de animale, conducătorii mijloacelor de transport în care se găsesc animale, precum și administratorii exploatațiilor comerciale, de tip târguri sau expoziții de animale, tabere de vară, ferme de animale, centre de colectare a animalelor și abatoare;

c) perioada de așteptare/interzicere a mișcării - perioadă în care animalele nu pot ieși în afara exploatațiilor;

d) carantina profilactică - complexul de măsuri sanitar - veterinare ce se aplică de către proprietarul sau deținătorul de animale asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării și prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploatație;

e) localitate - sat - organizare teritorială cu cod siruta;

f) supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea și raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor;

g) supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecții;

h) supraveghere pasivă - supravegherea de rutină, obișnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploatație, de informațiile și notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populații de animale și înregistrarea datelor și documentelor cu posibilă semnificație epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menținerii sau schimbării statusului de sănătate al exploatației sau în vederea certificării mișcărilor de animale sau a produselor obținute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populație considerată până atunci liberă de boli;

i) supravegherea activă - orice activitate cu o frecvență și intensitate prestabilite, care are ca scop stabilirea prezenței sau absenței unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe, inclusiv examenele necropsice, asupra probelor dintr-o populație normală morfoclinic; supravegherea activă a animalelor acvatice cuprinde: inspecția de rutină de către autoritatea competentă sau alt serviciu calificat și agreat, în numele autorității, examinarea populației animalelor de acvacultură din fermele sau din zonele de creștere a moluștelor pentru depistarea unei boli manifestate morfoclinic, prelevarea probelor în scop de diagnostic în cazul suspiciunii bolilor listate sau observarea creșterii mortalității în timpul inspecției și notificarea imediată, obligatorie, în cazul apariției ori al suspiciunii de boli specifice sau a oricărei creșteri a mortalității;

j) controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populațiile de animale;

k) prevenirea bolilor - activități destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau potențiale, precum și de consecințele negative ale acestora;

l) controale oficiale - orice formă de control pe care autoritatea competentă o efectuează pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare, produsele medicinale veterinare, precum și cu regulile de sanătate și bunăstare animală;

m) controale oficiale cu frecvență redusă - controalele oficiale efectuate pe principii veterinare non-discriminatorii, la fața locului, la destinație și/sau în timpul transportului ce pot implica și prelevarea de probe. Prelevarea de probe se efectuează în acest caz în scopul verificării conformității cu cerințele de certificare asumate la origine;

n) controale oficiale cu frecvență întărită - controalele oficiale efectuate ca urmare a rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă asupra lotului controlat. Controalele oficiale cu frecvență întărită se vor aplica următoarelor transporturi la aceeași destinație, până la obținerea de rezultate favorabile ce vor readuce exploatația/abatorul de destinație la principiul controlului oficial cu frecvență redusă;

o) data testării - data la care a fost prelevată proba;

p) risc - posibilitatea de apariție a unui defect de calitate cât și severitatea urmărilor acestui posibil defect la un produs medicinal veterinar vizat;

q) incidență - posibilitatea ca un produs medicinal veterinar vizat să aibă un defect de calitate. În mod normal acești indicatori sunt corelați cu modul de fabricare al produsului;

r) expunere - gradul de distribuție a produsului medicinal veterinar și reflectă numărul potențial de animale expuse unui produs cu defect;

s) efectele secundare adverse (nocive) - anticiparea severității consecințelor la utilizarea unui produs medicinal veterinar cu defecte de calitate.

2. Mișcările suinelor vii se efectuează în conformitate cu prevederile

Ordinului nr. 136/2010

privind mișcarea suinelor vii pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor norme sanitare veterinare.

3. Animalele vii importate din țări terțe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile; pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploatației de animale este obligat să dețină locuri special amenajate în acest scop.

4. Animalele vii provenite din comerțul intracomunitar pentru creștere și reproducție se supun izolării într-un spațiu separat de alte animale aflate în exploatație, aplicându-se o perioadă de așteptare/interzicere a mișcării de maximum 30 zile în cazul porcilor și de 21 zile în cazul celorlalte specii.

5. Proprietarii și deținătorii de animale sunt obligați să notifice direcțiilor sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București intenția de a introduce animale din comerțul intracomunitar și import în exploatație, anterior sosirii animalelor, precum și posibila dată a introducerii.

6. Examenul clinic acceptat și decontat de către direcția sanitar - veterinară și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București se poate face în baza unei decizii scrise a directorului executiv, care stabilește zona în care se face examenul clinic, frecvența și documentele necesare pentru decont în următoarele situații:

a) în caz de suspiciune la animalele suspecte de contaminare;

b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere și protecție specifică fiecărei boli;

c) decizia directorului executiv este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcției sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, formulată anterior deciziei și acțiunii de examinare clinică.

7. La propunerea direcțiilor sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor poate dispune, prin ordin al președintelui acesteia, în funcție de evoluția situației epidemiologice, acțiuni imunoprofilactice de necesitate. Orice vaccinare este permisă numai cu vaccinurile înregistrate în România cu notificarea prealabilă de către direcțiile sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București; notificarea va fi însoțită de motivație, tipul de vaccin și schema de vaccinare.

8. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate și fizice efectuate în timpul transportului sau la destinație, teste și prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor vor fi comunicate proprietarului sau deținătorului în perioada de carantină, așteptare/interzicere a mișcării.

9. Probele prelevate și testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvență redusă, prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiția precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea. În situația rezultatelor nefavorabile, exploatația va fi supusă controalelor oficiale cu frecvență întărită.

10. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie, se realizează de către medicii veterinari oficiali; în acest caz, se interzice recoltarea probelor de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți care au efectuat vaccinarea.

11. La bovine, ovine, caprine și suine, acțiunile sanitare-veterinare din cadrul programului strategic, suportate de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale identificate în exploatația în care s-au născut. La ecvine și carnasierele domestice, acțiunile sanitare-veterinare din cadrul Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor pentru anul 2011, suportate de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale identificate, conform legislației în vigoare.

12. Toate costurile privind realizarea acțiunilor de supraveghere, imunoprofilaxie și de control, pentru exploatații nonprofesionale sunt suportate din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, în limita bugetului aprobat.

13. Prin excepție de la prevederile pct. 12, costurile sunt suportate de proprietarii animalelor din exploatațiile nonprofesionale, după caz, în următoarele situații:

a) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, în cazul controalelor oficiale întărite, inițiate în urma rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar; în această situație, perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a animalelor și a exploatației și a situației epidemiologice;

b) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, alte acțiuni de supraveghere, imunoprofilaxie și control, realizate în centrele de colectare sau exploatațiile de origine, pentru certificarea loturilor destinate exportului și comerțului intracomunitar;

c) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerțului intracomunitar sau în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziții, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervații, adopții internaționale, evenimente culturale, mișcări noncomerciale ale animalelor de companie;

d) manopera și testarea probelor prelevate în cadrul activităților de autocontrol, inițiate conform legii de proprietarii sau deținătorii de animale sau operatorii economici;

e) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol;

f) manopera pentru probele prelevate în vederea reevaluării diagnosticului și testele aferente acestora, în cazul în care proprietarul sau deținătorul solicită o contraexpertiză; costurile contraexpertizei sunt suportate de solicitanți, recoltarea probelor se realizează, în mod obligatoriu, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

g) manopera pentru probele prelevate și testele efectuate la solicitarea proprietarilor sau deținătorilor de animale;

h) activitățile încadrate în definiția supravegherii pasive;

i) contravaloarea vaccinului și a manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle;

j) contravaloarea vaccinului și a manoperei de vaccinare antirabică a carnasierelor domestice neidentificate, în cazul în care proprietarul refuză identificarea acestora;

k) contravaloarea deparazitării animalelor pentru echinococoză;

l) costul pentru operațiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare și/sau exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale pentru export sau comerț intracomunitar;

m) proprietarii animalelor din exploatațiile nonprofesionale suportă în mod exclusiv costurile aferente realizării acțiunilor de supraveghere, imunoprofilactice și de control pentru:

i) avortul salmonelic al iepelor;

îi) fascioloza;

iii) trichomonoza bovină;

iv) boala bacteriană a rinichiului la salmonide;

v) loca americană;

vi) diareea virală a bovinelor, respectiv Boala mucoaselor BVD - MD;

vii) rinopneumonia ecvină;

viii) bruceloza la canide;

ix) bruceloza la iepuri;

x) moluște gasteropode Criptobya Heticis, Klossia Helicina, cestode, metacercari, nematode;

xi) batracieni - trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze și micobacterioze;

xii) toxoplasmoza;

xiii) oncopatii la mamiferele de producție și carnasiere;

xiv) oncopatii de animale de producție în libertate și exotice;

xv) supravegherea sanitară veterinară a materialului seminal congelat din import;

xvi) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;

xvii) analiza apei din bazine piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare;

xviii) anemie infecțioasă ecvină pentru toate ecvideele provenite din import, comerț intracomunitar și caii de sport reîntorși în țără;

14. Fondurile necesare realizării în cadrul exploatațiilor comerciale a acțiunilor sanitar-veterinare din cadrul Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor pentru anul 2011, prevăzut la

art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 114/2011

privind aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, pe care Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să le pună în aplicare, precum și a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2011, se asigură de către proprietarii acestora.

15. Costurile probelor recoltate și ale analizelor efectuate în cazurile în care se înregistrează reacții adverse postvaccinale/postterapeutice ale produsului medicinal veterinar, se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar, se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar sau se constată deficiențe privind condițiile de depozitare a produsului medicinal veterinar, sunt suportate de persoana juridică responsabilă, după caz, de către deținătorul autorizației de comercializare, producători, importatori, distribuitori, farmacii veterinare sau puncte farmaceutice.

16. Contravaloarea analizelor pentru produsele medicinale veterinare incluse în Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România elaborat de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar se achită de către deținătorul autorizației de comercializare a produsului medicinal veterinar, în contul institutului respectiv, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

17. Examenele și testele de laborator necesare exportului de animale în țările terțe se vor face ținând cont de condițiile impuse în certificatele transmise de către administrațiile veterinare ale țării respective.

18. În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.

19. Formularele tipizate utilizate pentru înregistrarea și raportarea acțiunilor din prezentele norme metodologice, precum tuberculina, vaccinul contra antraxului, vaccinul contra rabiei pentru vaccinarea carnasierelor domestice identificate se pun gratuit la dispoziția medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți de către direcțiile sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București; vaccinul contra antraxului și vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12 luni.

20. Laboratoarele sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București din cadrul direcțiilor sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a păstra minim 60 de zile probele testate cu rezultate pozitive.

21. Direcțiile sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a lua măsuri ca la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv structurilor responsabile de monitorizarea bolilor, inspecție și control, precum și medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripției sanitar-veterinare zonale.

22. Planul cifric anual se va elabora la nivelul direcțiilor sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, avându-se în vedere previziunile mișcării efectivelor pe specii și categorii de animale și nu efectivele existente în stoc la un moment dat.

23. Având la bază prevederile prezentelor norme metodologice, precum și prevederile planului cifric anual, direcțiile sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București vor elabora grafice lunare detaliate privind prelevarea probelor și transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe localități și exploatații; pentru realizarea și finalizarea la timp a acțiunilor cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor pentru anul 2011, graficele lunare sunt asumate prin semnătură de directorul executiv, directorul executiv adjunct (sanitar - veterinar), de directorul executiv adjunct economic, de șeful laboratorului sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, de medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripțiilor sanitar-veterinare zonale, precum și de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

24. Numărul de probe prelevate în vederea efectuării testelor stabilite în cadrul prezentelor norme se stabilește în baza numărului de animale țintă existente la data operațiunii.

25. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice și pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislația în vigoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acțiunilor sanitare veterinare obligatorii.

26. Refuzul efectuării acțiunilor sanitare veterinare obligatorii de către proprietarii sau deținătorii de animale se sancționează conform prevederilor legale în vigoare și întreaga responsabilitate a consecințelor refuzului cade în sarcina acestora.

27. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări.

28. În situația supravegherii prin teste de laborator, în cazul declarării unui focar de boală, direcțiile sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să realizeze analize cost - beneficiu, prin care să identifice și să utilizeze cele mai sigure și mai eficiente metode pentru controlul bolii.

29. Direcțiile sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să realizeze în cel mai scurt timp posibil calificarea statusului de sănătate al exploatațiilor nonprofesionale de bovine și al exploatațiilor comerciale de bovine înregistrate/autorizate și să întocmească dosarele aferente acestora, pentru exploatațiile care îndeplinesc condițiile de calificare pentru tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 49/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină.

30. Direcțiile sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să monitorizeze statusul exploatațiilor privind bruceloza bovină, conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 41/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină.

31. Medicii veterinari oficiali prelevază probe ori de câte ori se impune, cu scopul stabiliriieficacității și eficienței unor acțiuni sanitare veterinare obligatorii efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, în cazul unor suspiciuni de îmbolnăvire sau în scopul confirmării unor boli, pentru precizări de diagnostic sau în oricare altă situație în care se dispune de autoritatea sanitară veterinară competentă.

32. În cazul acțiunilor imunoprofilactice la care se stipulează frecvența de execuție (ex: 1/an, 2/an etc.) se va ține cont ca produsele biologice achiziționate care se utilizează să asigure obligatoriu imunitate minimă intervalului între acțiuni.

33. Pentru toate acțiunile suportate din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor și cuprinse în anexa nr. 3 la

Hotărârea Guvernului nr. 114/2010 , tariful indicat cuprinde și costurile anexe care pot fi reprezentate de ac, seringă, dezinfectant, vacutainere, transport și alte asemenea potrivit legii.

34. Produsele de diagnostic utilizate pentru realizarea examenelor de laborator prevăzute în prezentele norme metodologice trebuie să fie însoțite de buletine de analiză pentru fiecare lot în parte, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 81/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de introducere pe piață și de utilizare a reagenților și a seturilor de diagnostic de uz veterinar, cu modificările ulterioare.

35. Produsele biologice utilizate pentru acțiunile de imunoprofilaxie și diagnostic în vivo obligatorii, trebuie să fie însoțite de buletine de analiză eliberate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar pentru fiecare lot în parte.

ABREVIERI

AA-PAS - albastru alcian

ADNS - Sistemul de Notificare al Bolilor pentru Animale

AIE - anemie infecțioasă ecvină

ANSVSA - Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

BCCC - Boala cronică cahectizantă a cervideelor

BND - Baza Națională de Date

CSVSA - circumscripția sanitar - veterinară și pentru siguranța alimentelor

DDD - Dezinfecție, Dezinsecție, Deratizare

DSVSA - direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București

EDTA - Etilen diamino tetraacetat de sodiu

ElAs-yIFN - test imunoenzimatic pentru gamainterferon

GPS - sistem de poziționare globală

HACCP - Principiile privind analiza riscurilor și punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Point)

HE - hematoxilină-eozină, metodă de colorare histologică

HEA - hematoxilină - eozină - albastru de metil

HEV - hematoxilină - eozină - verde lumină

Hb - hemoglobină

IA - influența aviară

IDSA - Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală

IFD - imunofluorescență directă

IISPV - Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară

ICPBMV - Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar

LEB - leucoză enzootică bovină

LM - Rețea națională de laboratoare de morfopatologie

LNR - Laborator Național de Referință

LNR EST - Laboratorul Național de Referință pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile

LNR IA - Laboratorul Național de Referință pentru Influența Aviară

LSVSA - Laboratorul Sanitar -Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor județean, respectiv al municipiului București

NTG - număr total de germeni

OIE - Organizația Mondială pentru Sănătatea Animală

OMSA - Organizația Mondială pentru Sănătatea Animală

OMS - Organizația Mondială a Sănătății

PAS - periodic acid schiff

PCR - reacția de polimerizare în lanț

PIF - Post de inspecție la frontieră

PPD - extract proteic purificat

PPD-J - derivat proteic purificat - Johnină - paratuberculină

RFC - reacție de fixare a complementului

RSAR - reacția de seroglutinare rapidă

RMA - reacția de microaglutinare

SRAAF - Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje

TB - Tuberculoză bovină

TCS - Test comparativ simultan

TIA - toxiinfecție alimentară

TU - Test unic

UCPR - Uniunea Crescătorilor de Păsări din România

Capitolul I SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE

Secțiunea 1 PROGRAME NAȚIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ȘI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE

1.1. FEBRĂ AFTOASĂ
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: menținerea statutului de
țară oficial liberă de febră
aftoasă, fără vaccinare
Supravegherea pasivă
Grupa de animale țintă - animale din specii
receptive, domestice și sălbatice.
România are statut liber de febra aftoasă fără
vaccinare. Este interzis importul de animale
vii și produse ale acestora provenite din țări
unde evoluează boala.
Verificarea certificării sanitare veterinare a
animalelor provenite din țări cu statut de
indemnitate cu vaccinare.
Inspectarea periodică a zonelor recunoscute
cu risc crescut de contaminare (granițele
României cu țările terțe, târguri de animale
vii, expoziții, porturi, aeroporturi).
Are ca scop identificarea și notificarea
oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz
de febră aftoasă.
În cazul în care România se va afla în
situația unui risc epidemiologic în relație cu
țări sau zone vecine, ANSVSA va dispune
implementarea de inspecții clinice și testări
serologice în acest scop.
Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu
animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare și
medicii veterinari de liberă practică raportează
cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele
din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali
gestionează conduita de investigare a oricărei
suspiciuni.
Supravegherea activă
Supravegherea serologică -
Pentru supravegherea
transfrontalieră, pe zona de
vecinătate cu țări terțe, în
scopul menținerii
capabilității de diagnostic a
LNR, recoltarea de probe de
sânge de la specia ovină,
odată pe an - în trimestrul
IV, după revenirea din
transhumanță sau în
trimestrul I.
Va fi recoltat un număr de maxim 1100 probe de
sânge, defalcat în mod egal între județele
aflate la granița cu țările terțe. În cadrul
acestor județe, probele vor fi recoltate din
efectivele aflate în localități de frontieră.
Aceste probe vor fi recoltate cu prioritate
din efectivele cu evoluție masală a
șchiopăturilor sau acolo unde se înregistrează
o mortalitate ridicată la tineret.
Supravegherea serologică se realizează prin teste
imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor
structurale ale virusurilor febrei aftoase, pentru
serotipurile O, A și Asia 1.
Probele cu rezultat pozitiv sau dubioase la serologie
se retestează. Probele ce rămân pozitive se supun
investigațiilor prin teste imunoenzimatice pentru
anticorpi contra proteinelor nestructurale ale
virusurilor febrei aftoase.
Supravegherea virusologică
În caz de suspiciune clinică și/sau de
laborator se execută la animalele domestice și
sălbatice receptive incriminate conform
Manualului pentru Teste de Diagnostic și
Vaccinuri al OMSA/2009.
Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA pe
probe recoltate în conformitate cu prevederile
Manualului Operațional pentru febra aftoasă.
Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în
conformitate cu prevederile Manualului pentru Teste
de Diagnostic și Vaccinuri al OMSA/2009 și ale
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 113/2007
pentru
aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile
pentru combaterea febrei aftoase.
În cazul diagnosticării bolii
pe teritoriul României, se
aplică măsurile prevăzute în
Manualul operațional și în
Planul de Contingență pentru
febra aftoasă, aprobat prin
Decizia 2007/18/EC a Comisiei
din 22 decembrie 2006.
1.2. TUBERCULOZA BOVINĂ
┌──────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│
SUPRAVEGHERE
│
PRECIZĂRI TEHNICE
│
PRECIZĂRI EXECUȚIE
│
│
1
│
2
│
3
│
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Scop: calificarea statusului
│
│
│
│de sănătate al exploatațiilor │
│
│
│și atestarea acestora în
│
│
│
│vederea recunoașterii
│
│
│
│statusului de țară/zonă
│
│
│
│oficial indemnă de tuberculoză│
│
│
│bovină.
│
│
│
│Supravegherea pasivă
│Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele
│Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și
│
│
│domestice din ferme sau crescute în libertate,│muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele,
│
│
│precum și speciile sălbatice, susceptibile la │medicii veterinari de liberă practică ce trebuie,
│
│
│infecția cu Mycobacterium bovis (cervidee,
│conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire. │
│
│porci mistreți etc.)
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Supravegherea activă
│1. Animalele neconcludente la TCS se
│
│
│
│retestează.
├──────────────────────────────────────────────────────┤
│A. În exploatațiile calificate│2. Animalele pozitive la TCS se elimină din
│1. Controalele prin tuberculinare intradermică se
│
│ca oficial indemne de
│efectiv prin abatorizare.
│planifică astfel încât să se execute cu cel puțin două│
│tuberculoză bovină, cu atestat│3. Animalele neconcludente la două teste TCS
│săptămâni înaintea acțiunilor imunoprofilactice.
│
│de indemnitate, pentru
│sunt considerate pozitive și se elimină
│2. La execuție se vor respecta precizările tehnice
│
│menținerea statusului de
│obligatoriu din exploatație prin tăiere de
│ale producătorului testului de diagnostic utilizat.
│
│exploatație oficial indemnă de│control în scop de diagnostic în maximum 30 de│3. Se vor tuberculina și caprinele care sunt crescute │
│boală: tuberculinare
│zile de la tuberculinare.
│în exploatațiile de bovine de la care se livrează
│
│intradermică prin TCS o dată
│4. Introducerea de animale într-o exploatație │lapte crud către procesare, conform secțiunii IX a
│
│pe an la toate taurinele și
│calificată oficial indemnă de tuberculoza se
│Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului
│
│bubalinele în vârstă de peste │face fară testare în prealabil, dacă animalele│European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de
│
│6 săptămâni.
│provin dintr-o altă exploatație calificată
│stabilire a unor norme specifice de igienă care se
│
│
│oficial indemnă pentru tuberculoza.
│aplică alimentelor de origine animală, cu
│
│
│5. Animalele care provin dintr-o exploatație
│amendamentele ulterioare.
│
│
│care nu este oficial indemnă pentru
│4. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare
│
│
│tuberculoză și care urmează a fi introduse
│intradermică a tuberculinelor neînregistrate,
│
│
│într-o exploatație oficial indemnă, se
│netestate, alterate sau cu termen de valabilitate
│
│
│testează obligatoriu prin TCS fie cu cel mult │expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect.│
│
│30 de zile înaintea mișcării din exploatația
│5. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare
│
│
│de origine, fie în maximum 30 de zile de la
│intradermică:
│
│
│introducere în exploatația de destinație.
│a) animalele aflate în ultima lună de gestație și
│
│
│
│cele în primele 30 de zile după naștere;
│
│
│
│b) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele
│
│
│
│în convalescență.
│
│
│
│6. Până la clarificarea situației epidemiologice a
│
│
│
│exploatației:
│
│
│
│a) se suspendă statusul de exploatație oficial
│
│
│
│indemnă de tuberculoză și se aplică prevederile
│
│
│
│ Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006
│
│
│
│pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
│
│
│
│privind problemele de sănătate a animalelor ce
│
│
│
│afectează comerțul intracomunitar cu animale
│
│
│
│din speciile bovine și suine, cu modificările și
│
│
│
│completările ulterioare, și ale Ordinului
│
│
│
│președintelui ANSVSA nr. 49/2010 privind
│
│
│
│calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu
│
│
│
│tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină;
│
│
│
│b) se interzice orice fel de mișcare a bovinelor și
│
│
│
│furajelor, conform legislației în vigoare.
│
│
│
│7. Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic │
│
│
│au fost negative la examenele de abator și laborator, │
│
│
│exploatația își recapătă statutul de oficial indemn de│
│
│
│boală.
│
│
│
│8. Examenele de laborator pentru precizarea
│
│
│
│diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea │
│
│
│LNR pentru Tuberculoză.
│
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│B.1. Exploatațiile în curs de │1. Animalele pozitive la TU se retestează la
│1. Exploatațiile care îndeplinesc condițiile de
│
│calificare sunt acele
│42 de zile prin TCS.
│calificare ca oficial indemne de boală conform
│
│exploatații care nu au
│2. Laptele crud care provine de la animale din│ Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010
vor fi
│
│îndeplinit criteriile pentru
│exploatații care nu sunt calificate oficial
│atestate oficial indemne de tuberculoză bovină.
│
│calificare în urma testelor
│indemne pentru tuberculoză, poate fi utilizat │2. Exploatațiile care nu îndeplinesc la această dată
│
│efectuate în anul 2010, dar
│cu autorizația autorității competente: în
│condițiile de calificare conform Ordinului
│
│care au rezultate negative la │cazul vacilor sau bivolițelor care nu prezintă│președintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate
│
│testarea din decembrie 2010.
│o reacție pozitivă la testele de depistare a
│oficial indemne de tuberculoză după îndeplinirea
│
│Se efectuează tuberculinarea
│tuberculozei sau a brucelozei și nici un
│condițiilor.
│
│intradermică prin TU o dată pe│simptom al acestor boli după ce a fost supus
│
│
│an la toate taurinele și
│unui tratament termic astfel încât să prezinte│
│
│bubalinele în vârstă de peste │o reacție negativă la testul de fosfatază.
│
│
│6 săptămâni, la șase luni de
│
│
│
│la testul efectuat în
│
│
│
│decembrie 2010.
│
│
│
│2. Toate taurinele și
│
│
│
│bubalinele în vârstă de peste │
│
│
│6 săptămâni din exploatațiile │
│
│
│care nu au fost calificate
│
│
│
│oficial indemne și care au fost
│
│
│testate anterior lunii
│
│
│
│decembrie 2010 vor fi testate │
│
│
│de 2 ori la interval de 6 luni│
│
│
│în vederea calificării oficial│
│
│
│indemne pentru tuberculoză.
│
│
│
│3. Toate taurinele și
│
│
│
│bubalinele în vârstă de peste │
│
│
│6 săptămâni din exploatațiile │
│
│
│nou înființate, atunci când
│
│
│
│efectivul a fost alcătuit doar│
│
│
│din animale originare din
│
│
│
│exploatații calificate indemne│
│
│
│de tuberculoză, vor efectua
│
│
│
│primul test la 60 de zile de
│
│
│
│la alcătuire iar cel de-al
│
│
│
│doilea test nu va mai fi
│
│
│
│solicitat.
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│C. În exploatațiile suspecte
│Se suspendă statusul de exploatație oficial
│1. Medicul veterinar oficial elaborează și controlează│
│de contaminare.
│indemnă de tuberculoză și se aplică
│aplicarea planului de măsuri până la clarificarea
│
│Se consideră exploatație
│prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
│situației.
│
│suspectă de contaminare acea
│nr. 61/2006, cu modificările și completările
│2. Până la clarificarea situației epidemiologice a
│
│exploatație în care bovinele
│ulterioare, și ale Ordinului președintelui
│exploatației:
│
│care au fost testate și care
│ANSVSA nr. 49/2010.
│a) se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă│
│au reacționat pozitiv la
│
│de tuberculoză și se aplică prevederile Ordinului
│
│testul alergic au fost
│
│președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și
│
│eliminate.
│
│completările ulterioare, și ale Ordinului
│
│
│
│președintelui ANSVSA nr. 49/2010;
│
│
│
│b) se interzice orice fel de mișcare a bovinelor,
│
│
│
│furajelor, conform legislației în vigoare.
│
│
│
│3. Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic │
│
│
│au fost negative la examenele de abator și laborator
│
│
│
│exploatația își recapătă statutul de oficial indemn de│
│
│
│boală.
│
│
│
│4. Examenele de laborator pentru precizarea
│
│
│
│diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea │
│
│
│LNR pentru Tuberculoză.
│
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│D. În exploatațiile contaminat│1. Notificarea tuberculozei se face în baza
│1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
│
│Se consideră exploatație
│prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA
│are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor
│
│contaminată, acea exploatație │nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare
│intradermice sub controlul și coordonarea medicului
│
│în care bovinele cu reacție
│veterinare privind notificarea internă și
│veterinar oficial.
│
│pozitivă la testul alergic, au│declararea oficială a unor boli transmisibile │2. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în│
│fost eliminate, iar examenele │ale animalelor, cu modificările și
│a cărui responsabilitate este exploatația, împreună cu│
│de abator și laborator au
│completările ulterioare.
│medicul veterinar de liberă practică, efectuează
│
│confirmat tuberculoza:
│2. Este interzisă menținerea animalelor
│ancheta epidemiologică și întocmește programul de
│
│1. Toate bovinele în vârstă de│pozitive în efectiv.
│asanare.
│
│peste 6 săptămâni rămase în
│3. Este interzisă constituirea de centre de
│3. Medicul veterinar oficial comunică în scris
│
│exploatație sunt supuse
│izolare pentru tuberculoză.
│proprietarului sau deținătorului de animale
│
│testării oficiale pentru
│4. Este interzisă livrarea animalelor pozitive│restricțiile privind circulația animalelor și
│
│tuberculoză de două ori prin
│sau a celor din exploatațiile suspecte ori
│condițiile de valorificare a produselor de origine
│
│TCS la interval de 6 luni.
│contaminate către alte exploatații.
│animală provenite de la acestea.
│
│2. Orice bovină nou introdusă │5. Se retrage statusul de oficial indemnă de
│4. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are
│
│în efectiv înainte de
│tuberculoză și se aplică prevederile Ordinului│responsabilitatea pentru monitorizarea cazurilor
│
│finalizarea testărilor
│președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
│reagente și implementarea tuturor măsurilor de
│
│menționate la pct. 1. va fi la│modificările și completările ulterioare, și
│eradicare a bolii.
│
│rândul său testată de două ori│ale Ordinului președintelui ANSVSA
│5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau și
│
│la interval de 6 luni.
│nr. 49/2010.
│EIAs-ăIFN se direcționează către abator pentru tăiere │
│3. Măsurile aplicate pentru
│
│în vederea efectuării expertizei de abator, precum și │
│controlul bolii în
│
│a examenelor de laborator.
│
│exploatațiile contaminate
│
│6. Aceste bovine se taie în partidă separată sub
│
│trebuie să respecte
│
│supraveghere sanitară veterinară și cu aplicarea
│
│prevederile Ordinului
│
│măsurilor de decontaminare și protecție a mediului.
│
│președintelui ANSVSA nr.
│
│7. Examenele de laborator pentru precizarea
│
│104/2005 pentru aprobarea
│
│diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea │
│Normei sanitare veterinare
│
│și după caz, cu sprijinul LNR din cadrul IDSA.
│
│privind criteriile pentru
│
│
│
│planuri naționale de eradicare│
│
│
│accelerata a brucelozei,
│
│
│
│tuberculozei și leucozei
│
│
│
│enzootice bovine, ale
│
│
│
│Ordinului președintelui ANSVSA│
│
│
│nr. 105/2005 privind aprobarea│
│
│
│Normei sanitare veterinare
│
│
│
│care introduce măsuri
│
│
│
│naționale pentru eradicarea
│
│
│
│brucelozei, tuberculozei și
│
│
│
│leucozei bovine și ale
│
│
│
│Ordinului președintelui ANSVSA│
│
│
│nr. 61/2006, cu modificările
│
│
│
│și completările ulterioare.
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│E. În centrele de colectare
│
│
│
│pentru export sau pentru
│
│
│
│comerț intracomunitar, pentru │
│
│
│asigurarea cerințelor de
│
│
│
│certificare, vor fi introduse │
│
│
│numai animale ce sosesc
│
│
│
│dintr-o exploatație calificată│
│
│
│ca liberă de TB, iar ultima
│
│
│
│testare s-a efectuat în
│
│
│
│ultimele 30 de zile care
│
│
│
│preced plecarea din centrul de│
│
│
│colectare.
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│F. Tăierea de control a
│1. De la toate animalele reagente, tăiate
│Examenele de laborator pentru precizarea
│
│animalelor pozitive la testele│pentru precizarea diagnosticului de
│diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea │
│tuberculinice sau imunologice │tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe
│LNR pentru Tuberculoză.
│
│(EIAs-ăIFN).
│individuale pentru examene de laborator,
│
│
│
│astfel:
│
│
│
│a) limfonodurile capului - retrofaringiene
│În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se
│
│
│stâng și drept, mandibulare stâng și drept,
│trimit la LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză în│
│
│parotidiene stâng și drept;
│vederea tipizării fenotipice și genetice.
│
│
│b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept│
│
│
│mediastinale anterior și posterior;
│
│
│
│c) limfonodurile hepatice, iliac intern și
│În imposibilitatea efectuării examenului cultural se
│
│
│extern, retromamar superior și inferior și
│vor trimite țesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate │
│
│poplitei;
│sau de la cobaii utilizați pentru test biologic.
│
│
│d) porțiuni de țesuturi și organe pleură,
│
│
│
│pulmon, ficat, splină, rinichi, organe
│
│
│
│genitale, glandă mamară.
│
│
│
│2. Prin grija medicului veterinar oficial din │
│
│
│abator grupul de limfonoduri traheobronhice,
│
│
│
│pulmonare se ambalează separat și tot separat │
│
│
│se ambalează grupul de limfonoduri prelevate
│
│
│
│din regiunea capului; restul limfonodurilor
│
│
│
│limfatice recoltate se ambalează de asemenea
│
│
│
│separat.
│
│
│
│3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză
│
│
│
│se face conform Ordinului președintelui ANSVSA│
│
│
│nr. 61/2006, cu modificările și completările
│
│
│
│ulterioare, prin examene de laborator:
│
│
│
│morfopatologic, bacterioscopic, test biologic │
│
│
│pe cobai.
│
│
│
│4. Proprietarii animalelor reagente tăiate
│
│
│
│pentru stabilirea diagnosticului se
│
│
│
│despăgubesc potrivit legii, indiferent de
│
│
│
│rezultatele examenelor de laborator.
│
│
│
│5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu│
│
│
│prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
│
│
│
│nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui
│
│
│
│ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului
│
│
│
│președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
│
│
│
│modificările și completările ulterioare.
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│G. Inspecția în abator a
│
│Examinarea animalelor vii se efectuează în unități de │
│animalelor vii
│
│tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici
│
│Inspecția oficială ante mortem│
│veterinari oficiali.
│
│și post mortem se efectuează
│
│
│
│în mod curent și obligatoriu, │
│
│
│conform procedurilor la abator│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│H. Inspecția cărnii și a
│1. De la animalele pozitive la testele
│Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în
│
│organelor
│tuberculinice sau și imunologice, la care după│unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de
│
│
│tăiere prin inspecția post-mortem nu se
│către medici veterinari oficiali.
│
│
│constată leziuni, se vor recolta următoarele
│
│
│
│limfonoduri:
│
│
│
│a) submaxilari, retrofaringieni, bronhiei;
│
│
│
│b) mediastinale, eventual și limfocentrii
│
│
│
│mezenterici, dacă sunt măriți în volum,
│
│
│
│portali și retromamari.
│
│
│
│2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se
│
│
│
│recoltează probe de organe cu leziuni și
│
│
│
│limfonoduri în vederea examinării
│
│
│
│morfopatologice și bacteriologice, conform
│
│
│
│normelor sanitare veterinare. Se recoltează
│
│
│
│porțiuni de organe cu leziuni și limfonoduri
│
│
│
│aferente. În lipsa organelor afectate se
│
│
│
│recoltează numai limfonoduri cu leziuni.
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│I. Supravegherea
│
│
│
│bacteriologică a speciilor
│
│
│
│susceptibile din fondul
│
│
│
│cinegetic cu ocazia recoltării│
│
│
│de trofee, pentru selecție și │
│
│
│alte acțiuni ce sunt prevăzute│
│
│
│în Legea vânătorii și a
│
│
│
│protecției fondului cinegetic │
│
│
│nr. 407/2006, cu modificările │
│
│
│și completările ulterioare.
│
│
│
└──────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────┘
1.3. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: eradicarea bolii și
clasificarea statusului de
sănătate al exploatațiilor ca
oficial indemne de LEB.
Supravegherea pasivă
Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele
domestice din ferme sau crescute în libertate.
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și
muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele,
medicii veterinari de liberă practică ce trebuie,
conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
Supravegherea activă
1. Măsurile aplicate pentru supravegherea
activă a bolii în exploatații trebuie să
respecte prevederile Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și
completările ulterioare.
2. Statusul de exploatație oficial indemnă de
leucoză enzootică bovină se suspendă sau se
retrage conform Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 49/2010.
1. Exploatațiile care îndeplinesc condițiile de
calificare conform Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de leucoză
enzootică bovină.
2. Exploatațiile care nu îndeplinesc la această dată
condițiile de calificare conform Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate
oficial indemne de leucoză enzootică bovină după
îndeplinirea condițiilor.
A. În exploatațiile calificate
ca oficial indemne de leucoză
enzootică bovină, cu atestat
de indemnitate, pentru
menținerea statusului de
exploatație oficial indemnă de
boală: supravegherea
serologică la bovine, bubaline
din exploatațiile
nonprofesionale se realizează
prin ELISA, o dată pe an, la:
a) taurii și bivolii de
reproducție autorizați;
b) toate taurinele și
bubalinele în vârstă de peste
24 de luni din exploatațiile
indemne de leucoză.
1. Examenele serologice se efectuează de
regulă pe aceleași probe care se recoltează
pentru bruceloza bovină.
2. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de
10 probe, conform instrucțiunilor trusei de
diagnostic și recomandărilor LNR pentru
leucoză enzootică bovină.
3. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor
fi testate pentru confirmare prin ID; dacă
există neconcordanță între ELISA pozitiv și ID
negativ, confirmarea bolii se face prin
recoltare de sânge și examen prin ID după 30
zile de la prima recoltare.
4. Pentru expertiză de diagnostic, atunci când
este cazul, probele se trimit la Laboratorul
Național de Referință pentru Leucoză din IDSA.
5. Animalele diagnosticate pozitiv se
sacrifică în maximum 30 de zile de la
eliberarea buletinului de analiză.
6. Se suspendă statusul de sănătate al
exploatației și rămâne suspendat până când
toate animalele în vârstă de peste 12 luni au
reacționat negativ la două teste serologice
realizate în conformitate cu prevederile
cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul președintelui
ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și
completările ulterioare, și ale Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 49/2010.
Examenele serologice (ELISA și/sau ID) se efectuează
la LSVSA, iar în cazuri deosebite (expertiză) probele
se trimit la Laboratorul Național de Referință pentru
Leucoză din IDSA.
B. În exploatațiile
necalificate ca
oficial
indemne de LEB: supravegherea
serologică la bovine și
bubaline se realizează prin
ELISA, de două ori pe an, la
un interval de timp de cel
puțin 4 luni și cel mult 12
luni, la:
a) taurii și bivolii de
reproducție autorizați;
b) toate taurinele și
bubalinele în vârstă de peste
24 de luni.
1. Testele ELISA se efectuează pe probe
individuale de sânge.
2. Exploatațiile ca îndeplinesc condițiile de
calificare conform Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial
indemne de leucoză enzootică bovină.
3. În cazul animalele diagnosticate pozitiv,
acestea se sacrifică în maximum 30 de zile de
la eliberarea buletinului de analiză.
4. Animalele rămase în exploatație după
eliminarea celor pozitive se testează conform
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006 , cu
modificările și completările ulterioare, și
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010 .
C. În exploatațiile
contaminate supuse asanării
prin extracție: supravegherea
serologică se realizează:
a) de două ori pe an, la un
interval de timp de cel puțin
4 luni și cel mult 12 luni, la
cel puțin 3 luni de la
îndepărtarea animalului
pozitiv și a progeniturilor
acestuia.
b) s-a efectuat o anchetă
epidemiologică cu rezultate
negative și toate
exploatațiile legate
epidemiologic cu exploatația
contaminată au fost supuse
măsurilor stabilite la pct. a)
1. Testele ELISA se efectuează pe probe
individuale de sânge.
2. Exploatațiile oficial indemne, în care un
singur animal a reacționat pozitiv la unul din
testele la care se face referire în cap. II al
anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA
nr. 61/2006, cu modificările și completările
ulterioare, se consideră contaminate și intră
în regim de asanare prin extracție.
3. Animalele diagnosticate pozitiv se
sacrifică în maximum 30 de zile de la
eliberarea buletinului de analiză.
4. Vițeii proveniți de la vaci reacționate
pozitiv la examenele serologice vor părăsi
efectivul numai pentru sacrificare sub
supravegherea autorităților veterinare.
5. DSVSA poate acorda derogare de la
obligativitatea tăierii vițelului unei vaci
infectate, atunci când acesta a fost separat
de mama lui imediat după fătare și înainte de
a fi supt colostru. În acest caz, vițelul
trebuie ca după identificare să rămână în
exploatație până la vârsta de 24 de luni și să
fie testat în conformitate cu prevederile
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006 , cu
modificările și completările ulterioare.
6. Notificarea bolii se face în baza
prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea internă și
declararea oficială a unor boli transmisibile
ale animalelor, cu modificările și
completările ulterioare.
1. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în
exploatațiile contaminate trebuie să respecte
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 61/2006, cu modificările și completările
ulterioare.
2. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc
conform prevederilor Hotărârii Guvernului
nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și
plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de
animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea
lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile
ale animalelor, indiferent de rezultatele examenelor
de laborator.
3. Notificarea se face în baza prevederilor Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2010, cu modificările și
completările ulterioare.
D. În exploatații contaminate
supuse asanării totale
Bovinele din exploatațiile supuse asanării
prin depopulare totală nu se mai examinează
serologic, urmând procedura de lichidare a
efectivului.
E. În centrele de colectare
pentru export sau pentru
comerț intracomunitar, pentru
asigurarea cerințelor de
certificare: vor fi introduse
numai animale ce sosesc
dintr-o exploatație de origine
calificată ca indemnă de LEB,
ca urmare a rezultatelor
negative obținute asupra
animalelor în vârstă de peste
24 luni.
În cazul în care este necesară testarea animalelor în
perioada în care acestea se află în centrul de
colectare, probele se recoltează de către medicul
veterinar oficial.
F. Inspecția în abator a
animalelor vii
Inspecția oficială ante-mortem
și post-mortem se efectuează
în mod curent și obligatoriu,
conform procedurilor, la
abator.
1. În cazul în care se depistează tumori la
animalele tăiate, se recoltează probe din
tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi,
splină, limfonoduri, alte organe cu modificări
cu aspect neoplazic pentru efectuarea
examenelor histopatologice, metoda HEA, metoda
Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/Pappenheim
sau metoda Lillie-Pasternack, după caz.
2. În cazul unui diagnostic histopatologic
care permite suspiciunea de LEB, se examinează
serologic la LSVSA toate animalele din
exploatația din care provine animalul
respectiv, rezultatul final infirmând sau
confirmând diagnosticul histopatologic
prezumtiv.
3. Destinația cărnii și a subproduselor
comestibile rezultate de la animalele
diagnosticate pozitiv se stabilește de medicul
veterinar oficial de abator.
4. Se aplică prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005
și
ale Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 61/2006, cu modificările și completările
ulterioare.
Examinarea animalelor vii se efectuează în unități de
tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici
veterinari oficiali.
1.4. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: menținerea statutului de
țară oficial liberă de pestă
porcină africană
Supravegherea pasivă
Aplicabilă în contextul în
care România este oficial
liberă de pesta porcină
africană.
Pe tot teritoriul țării, la toate porcinele
domestice și mistreți.
Pe tot teritoriul țării, la toate speciile
domestice și sălbatice receptive.
Are ca scop identificarea, notificarea și
raportarea precoce a oricărui simptom ce poate
fi atribuit unui caz de boală și menținerea
sau schimbarea statusului de sănătate a
animalului.
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și
muncitorii care supraveghează animalele, vânătorii,
administratorii fondurilor de vânătoare, medicii
veterinari de liberă practică ce trebuie, conform
legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau
moarte.
Responsabilitatea supravegherii pasive revine și
autorităților competente pentru controlul la frontieră
efectuat asupra importurilor de alimente de origine
animală, a animalelor de companie susceptibile, a
alimentelor din bagajele călătorilor și a oricăror
alte eventuale puncte de risc.
După caz, medici veterinari de liberă practică sau
oficiali.
Supravegherea activă
Examinare clinică, aplicabilă
în contextul în care România
este oficial liberă de pesta
porcină africană, dar
implementează un program de
supraveghere activă pentru
pesta porcină clasică.
În cazul în care România se va
afla în situația unui risc
epidemiologic în relație cu
țări sau zone vecine.
Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale
efectuate în timpul transportului sau la
destinație în cazul importului sau comerțului
intracomunitar, în perioada de carantină sau
de așteptare/interzicere a mișcării.
Se face în unități în care au fost introduse
animale noi, la plecarea animalelor spre
abator și la sosirea în abator.
Cazurile suspecte de animale domestice sau
sălbatice care nu pot fi rezolvate pe calea
investigațiilor epidemiologice și clinice în
cadrul supravegherii pasive se analizează
imediat prin prelevarea de probe și
transmiterea acestora la laborator. Se
notifică imediat ANSVSA.
Toate probele provenite de la cazurile
suspecte de pestă porcină clasică, cu rezultat
negativ pentru această boală, sunt testate
obligatoriu și pentru pesta porcină africană.
LNR monitorizează testele efectuate și
prezintă lunar la ANSVSA raport privind
numărul testelor și rezultatul acestora.
În cazul în care România se va afla în
situația unui risc epidemiologic în relație cu
țări sau zone vecine, ANSVSA va dispune
implementarea de inspecții clinice și testări
regulate, cu o frecvență sporită, asupra
grupurilor de animale de mare risc. Zonele și
țintele vor fi stabilite în cadrul grupului de
experți constituit de ANSVSA.
1. După caz, probele pot fi recoltate de medici
veterinari de liberă practică sau oficiali.
2. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din cadrul
IDSA.
3. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare privind metodologia de
prelevare, prelucrare primară, ambalare și transport
al probelor destinate examenelor de laborator în
domeniul sănătății animalelor.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
Supravegherea serologică
În cazul în care, România se va afla în
situația unui risc epidemiologic crescut în
relație cu țări sau zone vecine, la dispoziția
ANSVSA va fi implementată supravegherea
serologică la mistreți asupra grupurilor de
animale de mare risc.
Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul
grupului de experți constituit de ANSVSA.
Testarea se face pe probe de ser sau lichid
toracoabdominal prelevate de la mistreți
concomitent cu probele prelevate pentru pesta
porcină clasică.
Supravegherea virusologică
Se face prin PCR pe probe de organe, prelevate
de la mistreți găsiți morți la care testele
virusologice pentru pesta porcină clasică au
prezentat rezultat negativ;
Se face pe probe prelevate de la porcinele
domestice cu suspiciune de pestă porcină
clasică la care testele de laborator pentru
pesta porcină clasică au fost negative.
1.5. TURBAREA SAU RABIA
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scopuri: Realizarea eficientă a
programului de control, supraveghere și
monitorizare a rabiei pentru apărarea
sănătății publice și a sănătății animale,
scăderea răspândirii rabiei în populațiile
de animale domestice și sălbatice care va
duce treptat la eradicarea acestei boli.
Pentru realizarea acestor scopuri, se au
în vedere și prevederile Regulamentului
(CE) nr. 998/2003 al Parlamentului
European și al Consiliului din 26 mai 2003
privind cerințele de sănătate animală
aplicabile circulației necomerciale a
animalelor de companie și de modificare a
Directivei 92/65/CEE a Consiliului,
prevederile Regulamentului (UE)
nr. 388/2010 al Comisiei din 6 mai 2010 de
punere în aplicare a Regulamentului (CE)
nr. 998/2003 al Parlamentului European și
al Consiliului privind numărul maxim de
animale de companie din anumite specii
care fac obiectul circulației
necomerciale, prevederile Directivei
92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992
de definire a cerințelor de sănătate
animală care reglementează schimburile și
importurile în Comunitate de animale,
material seminal, ovule și embrioni care
nu se supun, în ceea ce privește cerințele
de sănătate animală, reglementărilor
comunitare speciale prevăzute în anexa A
punctul I la Directiva 90/425/CEE,
prevederile Deciziei nr. 824/2004/CE a
Comisiei din 1 decembrie 2004 de stabilire
a unui model de certificat de sănătate
pentru circulația necomercială a câinilor,
a pisicilor și a dihorilor domestici
provenind din țări terțe și care intră în
Comunitate, precum și prevederile Deciziei
2010/684/UE a Comisiei din 10 noiembrie
2010 de modificare a anexei E partea 1 la
Directiva 92/65/CEE a Consiliului în ceea
ce privește modelul de certificat de
sănătate pentru animalele care provin din
exploatații.
Obiectiv:
Supravegherea pasivă
Animale de companie, domestice și
sălbatice, de circ și din grădinile
zoologice, deținute în spații de vânzare
tip pet-shop, în adăposturile de câini
fără stăpân și alte spații.
Grupa de animale țintă:
Toate animalele susceptibile la infecția cu
virusul rabiei în regiunile de risc din
mediul urban, silvatic, rural.
Observarea modificărilor de comportament care
pot induce suspiciunea de rabie, pe tot
timpul anului.
Administratori ferme, proprietari exploatații
nonprofesionale, administratori fonduri de
vânatoare, grădini zoologice, circuri și alte
spații organizate conform legii și care
adăpostesc animale; medici veterinari de liberă
practică, medici veterinari oficiali, instituții
descentralizate și organizații
non-guvernamentale.
Supravegherea activă
a) Examinare clinică obligatorie a
animalelor care au mușcat sau zgâriat
persoane și animale.
Grupa de animale țintă:
Animale care au mușcat și/sau zgâriat.
1. În cazul animalelor suspecte de rabie și
care care au mușcat/zgâriat unul sau mai
multe animale dintr-o exploatație de orice
fel se aplică prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 29/2008
pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind măsurile generale de
prevenire și control al rabiei la animale
domestice și sălbatice, cu modificările și
completările ulterioare.
În cazul în care medicul veterinar oficial
decide existența unui punct de risc, se
vaccinează toate animalele receptive din
focar conform metodei de vaccinare
recomandată de producătorul de vaccin
în instrucțiunile de utilizare ale acestuia.
2. În cazul animalelor din exploatații în
care au pătruns carnivore domestice sau
sălbatice turbate sau suspecte de turbare
se procedează conform instrucțiunilor
Ordinului președintelui ANSVSA nr.
29/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
3. Cadavrele animalelor turbate sau
suspecte de turbare se distrug în
întregime nejupuite.
4. După eliminarea animalelor pozitive,
animalele sănătoase rămase în
exploatație pot părăsi exploatația după
cel puțin 30 zile, odată cu ridicarea
restricțiilor oficiale. Excepție fac
animalele ucise.
5. Animalele ucise/ moarte, care au fost
suspecte de rabie, se testează pentru
rabie.
Medic veterinar de liberă practică sau medic
veterinar oficial.
b) Prin examene de laborator la animale
moarte suspecte și ucise, suspecte de
rabie care au manifestat tulburări de
comportament ce pot fi atribuite rabiei.
Grupa de animale țintă:
Animale moarte și ucise suspecte de rabie.
Prelevare probe și examen de laborator:
probele se recoltează, transportă cu
respectarea strictă a Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 25/2008 și a
Ordinului președintelui ANSVSA nr.
29/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
Probele recoltate pentru rabie se
examinează și pentru EST, boala
Aujeszky, listerioză în funcție de specie.
Investigații de laborator în cazul
suspiciunii de boală:
1. IFD;
2. Inoculare intracerebrală a șoarecilor;
3. Examen histopatologic;
4. Inoculare pe culturi celulare.
1. Medic veterinar de liberă practică sau medic
veterinar oficial.
2. Examenele virusologice se efectuează la LSVSA
desemnate de LNR și/sau LNR din cadrul IDSA.
3. Inoculare pe culturi celulare se efectuează
la LNR din cadrul IDSA.
c) În fonduri cinegetice, grădini
zoologice, circuri și alte locuri care
adăpostesc animale receptive la rabie:
obligația anunțării oricărei suspiciuni de
rabie către autoritatea sanitară
veterinară teritorială.
Grupa de animale țintă:
Animale domestice și sălbatice.
Probele recoltate pentru rabie se examinează
și pentru boala cahectizantă a cervideelor,
EST, boala Aujeszky, listerioză în funcție de
specie.
Cazurile suspecte se anunță prin orice
mijloc DSVSA și a municipiului București.
Uciderea se realizează numai cu respectarea
condițiilor de bunăstare.
Se recoltează probe în vederea realizării
analizelor de laborator care confirmă sau
infirmă diagnosticului de rabie.
Administratori unități, fonduri.
Medicul veterinar de liberă practică, medicul
veterinar oficial.
d) Supravegherea circulației tulpinilor
virale
Grupa de animale țintă:
Fiecare specie pe care au existat cazuri
pozitive.
Se prelevează probe o dată pe an de LSVSA din
cazuistica anuală a județului respectiv și se
transmit către LNR în funcție de prelavența
bolii în județ.
Recoltarea probelor se face de către medicul
veterinar oficial al LSVSA conform incidenței
anuale a bolii.
Investigațiile se efectuează la LNR din cadrul
IDSA.
e) Rabia la vulpe: în conformitate cu
Programul de supraveghere, control și
eradicare a rabiei pentru anul 2011,
aprobat prin Decizia 2010/712/UE a
Comisiei din 23 noiembrie 2010 de aprobare
a programelor anuale și multianuale și a
contribuțiilor financiare din partea
Uniunii pentru eradicarea, combaterea și
monitorizarea anumitor boli ale animalelor
și a anumitor zoonoze, prezentate de
statele membre pentru 2011 și anii
următori și cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea
programului strategic privind
supravegherea, controlul și eradicarea
turbării la vulpe în România, cu
modificările ulterioare.
Grupa de animale țintă:
vulpi din mediul silvatic.
1. Prelevarea probelor (vulpilor) la minimum
45 de zile după terminarea perioadei de
vaccinare, în cadrul vânătorii de vulpi
organizate cu scopul verificării titrului de
anticorpi postvaccinali.
2. Atunci când sunt găsite vulpi moarte.
1. Personalul fondurilor de vânătoare instruit
în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al
DSVSA și medicul veterinar de liberă practică,
după caz.
2. Examinarea probelor la LNR din cadrul IDSA.
1.6. ANTRAX
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: supraveghere și control în scopul
monitorizarii bolii pentru prevenirea
apariției acesteia la om.
I. Supraveghere pasivă
Examen clinic al bovinelor, ovinelor,
caprinelor, ecvinelor, porcinelor,
carnasierelor și a speciilor receptive din
fondul cinegetic.
Monitorizarea datelor referitoare la
incidența cazurilor de boală.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă.
1. Se interzice deschiderea cadavrelor
animalelor suspicionate a fi moarte de
antrax
2. În caz de suspiciune se prelevează:
a) de la animale vii: probe de sânge sau
secreții sangvinolente;
b) de la cadavre nedeschise: secreții
sangvinolente și probe de sânge;
c) de la cadavre deschise accidental sau
animale tăiate de urgență: probe de sânge
recoltat prin puncție cardiacă sau pe
tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis
fragmente piele cu resturi de țesut
conjunctiv și muscular, rinichi,
limfonoduri.
3. În cazurile de antrax localizat se
prelevează:
a) țesut din regiunea glosofaringiană
împreuna cu limfonodurile adiacente și
tonsile;
b) lichid de puncție din zona edematoasă.
4. De la animalele cu formă digestivă de
antrax: fragmente intestin, limfonoduri
aferente, conținut digestiv sanguinolent.
Probele prelevate se examinează
bacteriologic: microscopic direct și cultural
(izolarea Bacillus anthracis).
Animalele rămase în exploatații vor putea
părăsi exploatația după minimum 15 zile de la
eliminarea cazurilor suspecte de îmbolnăvire
cu excepția dirijării spre sacrificare.
Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA agreate,
sub coordonarea LNR pentru Antrax din IDSA.
Tulpinile de Bacillus anthracis izolate la LSVSA
vor fi trimise, în condiții de biosecuritate, la
LNR din cadrul IDSA pentru studii suplimentare.
Medicul veterinar oficial din cadrul LSVSA,
respectiv IDSA.
INSPECȚIA ANIMALELOR IN ABATOR
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele, ecvinele și porcinele
se supun inspecției ante și post-mortem.
II. CARNE ȘI ORGANE
Examinarea carcaselor se efectuează în
unități de tăiere autorizate sanitar -
veterinar, de către medici veterinari
oficiali sau personal desemnat de către
autoritatea sanitară veterinară competentă
MĂSURI:
1. Animalele clinic sănătoase provenite din
loturi în care au existat cazuri de antrax se
taie în abator, în partidă separată, la
sfârșitul zilei de lucru.
2. În toate situațiile în care se confirmă o
formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a
transmiterii la om și a contaminării
mediului.
3. Carcasele, organele și subprodusele de la
animale bolnave și cele care au venit în
contact cu acestea se confiscă și se distrug.
1.7. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Supravegherea activă
Grupa de animale țintă: păsări domestice
vaccinate din exploatații nonprofesionale
situate pe o rază de 3 km. În jurul
exploatațiilor comerciale.
Metoda folosită (RIHA pentru testarea
imunității postvaccinale) este aplicabilă în
contextul în care România practică vaccinarea
obligatorie și se execută la 10-14 zile după
cea de-a doua vaccinare.
I. În exploatațiile noncomerciale, pe o rază
de 3 km în jurul exploatațiilor comerciale de
păsări înregistrate/autorizate, se efectuează
verificarea imunității postvaccinale, prin
recoltarea randomizată a 10 probe de sânge pe
localitate.
Notele de însoțire a probelor de sânge
recoltate în scopul testării imunității
postvaccinale, trebuie să menționeze:
a) categoria de vârstă a păsărilor;
b) vaccinul folosit;
c) data vaccinării.
Probele trebuie să fie identificate conform
notei de însoțire.
1). În exploatațiile de reproducție și
selecție, precum și în cele de găini ouă
consum, după vaccinarea a 2-a și a 4-a, se
prelevează 30-50 de probe / ferma/serie;
2). În exploatațiile de pui de carne, după
vârsta de 28 de zile, se prelevează 30 de
probe/fermă/serie.
II. În exploatațiile comerciale
înregistrate/autorizate, verificarea
imunității postvaccinale se realizează în
cadrul programelor de autocontrol.
Supravegherea serologică -are valoare
limitată în cazul aplicării programelor de
vaccinare contra ND.
Prelevarea probelor se realizează de către
medicul veterinar oficial.
Prelevarea probelor se face sub
responsabilitatea medicului veterinar de liberă
practică împuternicit.
Grupa de animale țintă: galinacee domestice
și
porumbei din asociațiile de profil
înregistrate/autorizate sanitar veterinar.
Investigații virusologice
- în cazul suspiciunii de boală;
- în cazul obținerii de titruri neuniforme și
mai mari de 1/512 la examenul serologic la
porumbeii vaccinați;
- supravegherea virusologică a porumbeilor
aflați în evidența asociațiilor de profil se
efectuează pe tampoane cloacale la o
prevalența de 10% cu o confidența de 95%
(25 probe).
Medicul veterinar oficial.
1.8. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: menținerea statutului de țară
oficial liberă de boală veziculoasă a
porcului
Supraveghere pasivă
Boala veziculoasă a porcului este o boală
notificabilă pe teritoriul României.
Grupa de animale țintă porci domestici și
sălbatici
România are statut liber de boala veziculoasă
a porcului. Este interzis importul de animale
vii și produse ale acestora provenite din
țări unde evoluează boala.
Are ca scop identificarea și notificarea a
oricărui simptom ce poate fi atribuit unui
caz de boala veziculoasă a porcului.
În cazul în care, România se va afla în
situația unui risc epidemiologic, la
dispoziția ANSVSA vor fi implementate
inspecții clinice și testări
serologice în acest scop.
Fermierii și muncitorii implicați zilnic în
relația cu animalele, gestionarii fondurilor de
vânătoare și medicii veterinari de liberă
practică raportează cazurile de morbiditate și
mortalitate la animalele din speciile receptive.
Medicii veterinari oficiali gestionează conduita
de investigare a oricărei suspiciuni.
Supraveghere activă
1. Cazurile suspecte de animale domestice sau
sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi
infirmate pe calea investigațiilor
epidemiologice și clinice în cadrul
supravegherii pasive, se vor analiza imediat
prin prelevarea de probe și transmiterea
acestora la LNR febră aftoasă și boala
veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va
notifica imediat ANSVSA.
2. ANSVSA organizează instruiri periodice
pentru medicii veterinari oficiali și cei de
liberă practică pentru recunoașterea
manifestărilor clinice și a leziunilor
produse de bolile veziculoase.
3. În caz de suspiciune sau apariție a bolii,
se aplică măsurile de diagnostic,
supraveghere, profilaxie și combatere conform
prevederilor Deciziei nr. 428/2000/CE și ale
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 133/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
care introduce măsuri generale pentru
controlul unor boli ale animalelor și măsuri
specifice referitoare la boala veziculoasa a
porcului, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Întrucât, din punct de vedere al
manifestărilor clinice evidente într-un efectiv
de porcine, nu se poate face distincție între
boala veziculoasă a porcului și febra aftoasă,
recoltarea de probe în caz de suspiciune va fi
realizată în conformitate cu prevederile
Manualului Operațional pentru febra aftoasă.
Probele vor fi recoltate de către personal
instruit, sub supravegherea medicului veterinar
oficial cu echipamentul disponibil în cel mai
apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor
(CLCB) sau DSVSA.
2. Examenele serologice sunt realizate în cadrul
LNR din IDSA.
1.9. STOMATITA VEZICULOASĂ
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: menținerea statutului de țară
oficial liberă de stomatită veziculoasă
Supravegherea pasivă
Grupa de animale țintă specii de animale
receptive domestice și sălbatice.
România are statut liber de stomatită
veziculoasă.
Este interzis importul de animale vii și
produse ale acestora provenite din țări unde
evoluează boala.
Are ca scop identificarea și notificarea
oricărui simptom ce poate fi atribuit unui
caz de stomatita veziculoasă.
În cazul în care România se va afla în
situația unui risc epidemiologic, la
dispoziția ANSVSA vor fi implementate
inspecții clinice și testări serologice în
acest scop.
Fermierii și muncitorii implicați zilnic în
relația cu animalele, gestionarii fondurilor de
vânătoare și medicii veterinari de liberă
practică raportează cazurile de morbiditate și
mortalitate la animalele din speciile receptive.
Medicii veterinari oficiali gestionează conduita
de investigare a oricărei suspiciuni.
Supravegherea activă
1. Cazurile suspecte de animale domestice sau
sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi
infirmate pe calea investigațiilor
epidemiologice și clinice în cadrul
supravegherii pasive, se vor analiza imediat
prin prelevarea de probe și transmiterea
acestora la LNR febră aftoasă și boala
veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va
notifica imediat ANSVSA.
2. ANSVSA organizează instruiri periodice
pentru medicii veterinari oficiali și cei de
liberă practică pentru recunoașterea
manifestărilor clinice și a leziunilor
produse de bolile veziculoase.
Recoltarea de probe în caz de suspiciune va fi
realizată în conformitate cu prevederile
Manualului operațional pentru febra aftoasă.
Probele vor fi recoltate de către personal
instruit, sub supravegherea medicului veterinar
oficial cu echipamentul disponibil în cel mai
apropiat CLCB sau DSVSA.
1.10. PESTA BOVINĂ (RINDERPEST)
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: menținerea statutului de țară
oficial liberă de pestă bovină.
Supravegherea pasivă
Aplicabilă în contextul în care România
este oficial liberă de pesta bovină, fără
aplicarea unui program de vaccinare.
Pesta bovină este o boală notificabilă pe
teritoriul României.
Are ca scop identificarea, notificarea și
raportarea precoce a oricărui simptom ce
poate fi atribuit unui caz de boală și
menținerea sau schimbarea statusului
de
sănătate a animalului
Supravegherea pasivă este esențială, mai ales
asupra animalelor domestice sau sălbatice din
speciile receptive provenite din import,
incluzând controalele documentare, de
identitate și fizice a fiecărui lot importat.
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali.
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și
muncitorii implicați zilnic în relația cu
animalele, medicii veterinari de liberă practică
ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz
de îmbolnăvire.
Examinarea clinică
Perioada de incubație este stabilită conform
recomandărilor OIE la 21 de zile.
Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale
efectuate în timpul transportului sau la
destinație în cazul importului sau comerțului
intracomunitar, în perioada de carantină sau
de așteptare/interzicere a mișcării.
Examene anatomoclinice și necropsice a
animalelor susceptibile moarte sau tăiate în
perioada de carantină.
România nu importă animale vii din speciile
receptive la virusul pestei bovine și nici
produse de origine animală provenite de la
acestea, din țări care nu au statut de țară
liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de
OIE.
La animalele vii din speciile receptive nou
introduse prin comerțul intracomunitar sau
importul din țări terțe, se respectă prevederile
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind acțiunile sanitare veterinare de
supraveghere și imunoprofilactice obligatorii
ale căror costuri sunt suportate de către
proprietarii animalelor.
Supravegherea activă
Aplicabilă în contextul în care România
este oficial liberă de pesta bovină, fără
aplicarea unui program de vaccinare.
Cazurile suspecte de animale domestice sau
sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi
rezolvate pe calea investigațiilor
epidemiologice și clinice în cadrul
supravegherii pasive, se vor analiza imediat
prin prelevarea de probe și transmiterea
acestora la laborator. Suspiciunea se va
notifica imediat ANSVSA.
După caz, probele pot fi recoltate de medici
veterinari de liberă practică sau oficiali.
Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din
IDSA.
În cazul în care, România se va afla în
situația unui risc epidemiologie.
La dispoziția ANSVSA vor fi implementate
inspecții clinice și testări serologice
regulate, cu o frecvență sporită, asupra
grupurilor de animale de mare risc.
Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul
grupului de experți constituit de ANSVSA
Supraveghere morfopatologică: în caz de
suspiciune sau apariție a bolii.
Se efectuează examen morfopatologic,
necropsie, metoda HEA pe probe de limfonod
retrofaringian, de țesut prelevat de la baza
limbii și din pleoapa a III-a.
Supravegherea serologică
Toate cazurile în care s-a dispus în mod
întemeiat, prelevarea de probe de la animale
bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi
atribuite bolii și care, în urma
investigațiilor epidemiologice și clinice nu
exclude boala.
În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise
la LNR din cadrul IDSA.
Supravegherea virusologică
Pentru examene virusologice de diagnostic,
probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA,
la laboratoare de referință naționale și/sau
internaționale și sunt plătite de către DSVSA
1.11. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: menținerea statutului de țară
oficial liberă de pesta micilor
rumegătoare
Supravegherea pasivă
Aplicabilă în contextul în care România
este liberă de boală, fără aplicarea unui
program de vaccinare.
Pesta micilor rumegătoare este o boală
notificabilă pe teritoriul României.
Are ca scop identificarea, notificarea și
raportarea precoce a oricărui simptom ce
poate fi atribuit unui caz de boală și
menținerea sau schimbarea statusului de
sănătate a animalului.
Supravegherea pasivă este esențială, mai ales
asupra micilor rumegătoare domestice sau
sălbatice din speciile receptive provenite
din import, incluzând controalele documentare
de identitate și fizice a fiecărui lot
importat.
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali.
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și
muncitorii implicați zilnic în relația cu
animalele, medicii veterinari de liberă practică
ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz
de îmbolnăvire.
Examinarea clinică
Perioada de incubație este stabilită conform
recomandărilor OIE la 21 de zile.
Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale
efectuate în timpul transportului sau la
destinație în cazul importului sau comerțului
intracomunitar, în perioada de carantină sau
de așteptare/interzicere a mișcării.
Examene anatomoclinice și necropsice a
animalelor susceptibile moarte sau tăiate în
perioada de carantină.
România nu importă animale vii din speciile
receptive la pesta micilor rumegătoare și nici
produse de origine animală provenite de la
acestea, din țări care nu au statut de țară
liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de
OIE.
La animalele vii din speciile receptive nou
introduse prin comerțul intracomunitar sau
importul din țări terțe, se respectă prevederile
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005 .
Supravegherea activă
Aplicabilă în contextul în care România
este oficial liberă de boală, fără
aplicarea unui program de vaccinare.
Cazurile suspecte de animale domestice sau
sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi
rezolvate pe calea investigațiilor
epidemiologice și clinice în cadrul
supravegherii pasive, se vor analiza imediat
prin prelevarea de probe și transmiterea
acestora la laborator. Suspiciunea se va
notifica imediat ANSVSA.
După caz, probele pot fi recoltate de medici
veterinari de liberă practică sau oficiali.
Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din
IDSA.
În cazul în care, România se va afla în
situația unui risc epidemiologie.
La dispoziția ANSVSA vor fi implementate
inspecții clinice și testări serologice
regulate, cu o frecvență sporită, asupra
grupurilor de animale de mare risc.
Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul
grupului de experți constituit de ANSVSA.
Supravegherea serologică
Toate cazurile în care s-a dispus în mod
întemeiat, prelevarea de probe de la animale
bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi
atribuite bolii și care în urma
investigațiilor epidemiologice și clinice nu
exclude boala.
În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise
la LNR din cadrul IDSA.
Supravegherea virusologică
Pentru examene virusologice de diagnostic,
probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA,
la laboratoare de referință naționale și/sau
internaționale și sunt plătite de către DSVSA
1.12. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: menținerea statutului de țară liberă
de pleuropneumonia contagioasă bovină.
Supravegherea pasivă
1. Aplicabilă în contextul în care România
este liberă de boală, fără aplicarea unui
program de vaccinare
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA în condiții de liniște
epidemiologică.
Examene anatomoclinice și necropsice ale
animalelor susceptibile moarte sau tăiate în
perioada de așteptare.
2. Animalele suspicionate pentru această
boală sunt investigate prin metode de la
laborator: serologice (RFC sau ELISA) și
microbiologice.
Animalele cu reacții serologice neconcludente
sau pozitive se identifică, se examinează
clinic și sunt recontrolate serologic. De la
animalele la care se reconfirmă un rezultat
serologic pozitiv și care prezintă simptome
suspecte de pleuropneumonie se prelevează
probe, mucus nazal și lichid pleural recoltat
prin puncție aseptică, pentru examen
bacteriologic, care se efectuează pentru
confirmare la LNR din cadrul IDSA.
Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac
în prezența medicului veterinar oficial.
3. Clinică, în zonele de protecție și de
supraveghere în cazul suspiciunii de boală
conform legislației în vigoare
În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se
aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie și combatere și prevederile
legislației comunitare.
4. În abatoare: inspecția de abator
trebuie să se realizeze prin proceduri
adecvate în scopul decelării leziunilor
pulmonare specifice.
De la toate animalele cu leziuni suspecte de
pleuropneumonie contagioasă se prelevează
probe de lichid pleural și țesut pulmonar,
reprezentative pentru examene bacteriologice,
histopatologice, în vederea precizării
diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă
1.13. VARIOLA OVINĂ ȘI CAPRINĂ
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: menținerea statutului de țară liberă
de variolă ovină și caprină.
1. Supravegherea pasivă
Aplicabilă în contextul în care România
este liberă de boală, fără aplicarea unui
program de vaccinare.
În scopul depistării rapide a eventualelor
cazuri de boală și a menținerii statusului de
sănătate: vizualizarea animalelor din
exploatație, informații și notificări făcute
de fermier.
Notificarea bolii se face în baza
prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și
muncitorii implicați zilnic în relația cu
animalele, medicii veterinari de liberă practică
ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz
de îmbolnăvire.
2. Clinică: în zonele de protecție și de
supraveghere în cazul suspiciunii de
boală, conform legislației în vigoare.
Inspecția vizuală planificată a animalelor
din speciile domestice receptive la virusul
variolei ovinelor și caprinelor, aflate pe
teritoriul României:
a) în localitățile țintă din județele ce au
fost nominalizate ca zone cu risc major sau
minim de contaminare transfrontalieră;
b) în unitățile desemnate a efectua carantina
pentru animale importate, pe perioada duratei
maxime de incubație a bolii, la intervale de
timp mai scurte decât durata minimă a
perioadei de incubație.
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006 , cu
modificările și completările ulterioare.
Nu există manual de diagnostic în domeniu.
3. Morfopatologică și virusologică: în
caz de suspiciune a bolii și la animale
importate din tari libere de boala dar cu
risc epidemiologic de vecinatate.
Inspecția obligatorie în abatoare și puncte
de tăiere a animalelor din specii
susceptibile ce provin din localități țintă,
precum și a celor taiate în perioada de
carantină după import, efectuată de personal
veterinar instruit pentru recunoașterea
manifestărilor clinice și a leziunilor
produse de agentul cauzal.
Efectuarea de examene necropsice și
morfopatologice prin metoda HE, pentru
punerea în evidență a incluziunilor
intracitoplasmatice specifice pe probe de
material recoltat prin biopsie, precum și
țesut cutanat cu leziuni, fixat în formol.
Investigațiile de diagnostic se realizează în
cadrul IDSA.
Diagnosticul de confirmare a unui focar de
variolă ovină și caprină se realizează numai de
către IDSA - LNR pentru Variolă Ovină și Caprină
1.14. PESTA AFRICANĂ A CALULUI
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: menținerea statutului de țară liberă
de pesta africană a calului.
Supravegherea pasivă
Aplicabilă în contextul în care România
este liberă de boală, fără aplicarea unui
program de vaccinare
Supravegherea activă
1. supraveghere serologică și virusologică
în caz de suspiciune;
2. se testează 0,5% din animalele
provenite din comerț intracomunitar, dar
nu mai puțin de 2 probe pe lot;
3. se testează toate animalele din import
țări terțe.
În scopul depistării rapide a eventualelor
cazuri de boală și a menținerii statusului de
sănătate: vizualizarea animalelor din
exploatație, informații și notificări făcute
de fermier.
1. Probele pentru examene serologice de
supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru
examene virusologice de diagnostic se trimit
de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de
referință.
2. În cazul apariției de probe pozitive, se
aplică prevederile Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind măsurile de
control și combatere a pestei africane a
calului, cu modificările și completările
ulterioare, precum și prevederile legislației
comunitare în vigoare.
Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
Prelevarea probelor: medicul veterinar de
liberă practică
Probele se testează la LNR din cadrul IDSA
1.15. BOALA AUJESZKY
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: supraveghere și control în scopul
monitorizării bolii.
Inspecția planificată pentru efectivele de
porcine libere de infecție: în unitățile
desemnate a efectua carantină pentru
animalele nou introduse.
Conform prevederilor Deciziei nr. 185/2008/CE a
Comisiei din 21 februarie 2008 privind
garanțiile suplimentare în legătură cu boala
Aujeszky în schimburile intracomunitare cu porci
și criteriile de furnizare a informațiilor
despre această boală, ale Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 83/2005 pentru
aprobarea Normei sanitare veterinare privind
garanții suplimentare în legătură cu boala
Aujeszky în comerțul intracomunitar cu porci și
criteriile de furnizare a informațiilor despre
aceasta boală și ale Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind problemele de
sănătate a animalelor ce afectează comertul
intracomunitar cu animale din speciile bovine și
suine, cu modificările și completările
ulterioare.
Serologică (ELISA gE):
a) la 5% din animalele de reproducție din
exploatațiile autorizate de porcine, care
nu vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin
marker - o dată pe an.
Probele de sânge se recoltează de la
porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin
marker.
Examenele serologice se efectuează la LSVSA
și/sau IDSA.
În caz de suspiciune de boală se
efectuează examene virusologice, după caz,
identificarea genomului viral prin PCR la
LNR din cadrul IDSA.
Probele de creier de la rumegătoarele cu
simptomatologie de boală Aujeszky se vor
examina concomitent și pentru encefalopatii
spongiforme transmisibile.
Probele de creier de la rumegătoarele cu
simptomatologie de boală Aujeszky, se vor
examina concomitent pentru boala Aujeszkzy
(met. HEA, met. Mann) și pentru encefalopatii
spongiforme transmisibile (metoda HE, test
rapid) la LNR din IDSA.
1.16. PARATUBERCULOZA
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: eradicarea bolii.
I. Supraveghere pasivă
Pe tot teritoriul țării, toate bovinele,
ovinele și caprinele domestice din ferme sau
crescute în libertate.
Fermieri și muncitori implicați zilnic în
relația cu animalele, medicii veterinari de
liberă practică care trebuie, conform legii, să
raporteze orice caz de îmbolnăvire.
II. Supraveghere activă
I. La taurine și bubaline
A. În exploatații indemne:
1. Supravegherea bovinelor în vârstă de
peste 24 luni prin examen serologic prin
ELISA, cu faza de absorbție, astfel:
a) toți taurii și bivolii de reproducție
la autorizare și de 2 ori pe an, în
trimestrele II și IV;
b) 5% din vacile, bivolițele, junincile și
vițelele din exploatațiile pentru
reproducție și producție de lapte, odată
pe an;
c) toate bovinele cu reacții pozitive la
tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de
zile de la TCS, se controlează prin examen
serologic;
d) toate animalele pozitive serologic sau
cu manifestări clinice ce conduc la
suspiciunea de paratuberculoză se
controlează prin examen bacterioscopic pe
probe de fecale sau, în cazul animalelor
moarte sau tăiate, prin examen necropsic
și de laborator.
1. Testările serologice se efectuează pe
probele recoltate pentru leucoza enzootică.
2. Pentru precizarea diagnosticului de
paratuberculoză, se fac tăieri în scop de
diagnostic fiind selectate animalele, cu
semne clinice suspecte de paratuberculoză,
serologic, bacterioscopic și/sau alergice
pozitive, de la care se prelevează porțiuni
de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la
valvula ileo-cecală, alte segmente de
intestin cu leziuni și limfocentrii
mezenterici aferenți, care se examinează
morfopatologic și bacteriologic.
3. Confirmarea bolii se realizează prin
examene de laborator: bacteriologice și
morfopatologice.
Examenul necropsic și prelevarea probelor pentru
examene de laborator se face de către medicii
veterinari de liberă practică în prezența
medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA sub
coordonarea LNR pentru Tuberculoză și
paratuberculoză din IDSA.
B. În exploatații suspecte de
paratuberculoză.
1. Sunt considerate suspecte de
paratuberculoză, acele exploatații în care
au fost depistate animale cu semne
clinice, pozitive serologic și/sau alergic
Toate animalele care au fost diagnosticate ca
bolnave cu paratuberculoză se elimină din
efectiv, iar în cazul taurilor, materialul
seminal recoltat de la aceștia nu se va
comercializa decât după examenul de laborator
cu rezultat negativ pentru paratuberculoză.
2. Animalele în vârstă de peste 12 luni
din aceste efective, se supun de două ori
pe an la examene serologice ELISA pe
seruri adsorbite și alergic TCS cu
PPD-bovin, paratuberculină PPD sau PPD
aviar.
1. La animalele pozitive serologic și/sau
alergic se execută, obligatoriu examen
bacterioscopic pe probe fecale iar la
animalele abatorizate, examen morfopatologic
și bacterioscopic pe probe de mucoasă
intestinală și limfonoduri aferente.
2. Declararea oficiala a paratuberculozei se
face când la unul sau la mai multe animale
tăiate, dintr-o exploatație, diagnosticul a
fost confirmat postmortem prin examen
morfopatologic și bacterioscopic.
3. Atunci când, într-un interval de cel puțin
12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe
un număr reprezentativ de probe, nu au
confirmat niciun caz de paratuberculoză, iar
procentul de seropozitive și reagente nu
depășește 5 % din efectivul controlat se
aplică conduita pentru exploatații indemne de
paratuberculoză.
C. În exploatații contaminate
1. Animalele pozitive bacterioscopic,
serologic și/sau alergic se elimină din
efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu
programul de asanare elaborat. De la
animalele tăiate se prelevează probe
individuale pentru examene complexe de
laborator.
2. Notificarea bolii se face în baza
prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
II. La ovine și caprine domestice
A. În exploatații indemne, cu antecedente
sau suspecte de boală.
1. Supravegherea prin examene serologice
prin ELISA cu faza de absorbție, a
ovinelor și caprinelor în vârstă de peste
12 luni:
a) berbecii și țapii de reproducție de
două ori pe an;
b) 2,5% din oile și caprele de reproducție
din exploatații comerciale autorizate
sanitar veterinar, o dată pe an;
1. Examenele de laborator se efectuează pe
probe de sânge recoltate pentru examenul
pentru Maedi - Visna, artrita-encefalită
caprină sau bruceloza produsă de
B. melitensis.
2. Pentru animalele nou introduse prin
comerț intracomunitar sau import din țări
terțe, se testează un procent de 1% din
animale.
1. Animalele cu semne clinice suspecte și/sau
pozitive serologic se controlează în
totalitate prin examen bacterioscopic pe
probe de fecale dacă numărul acestora este de
până la 5% din efectiv.
2. În cazul în care acest procent este mai
mare pentru examenul bacterioscopic se vor
selecta animale dintre cele cu semne clinice
suspecte de paratuberculoză și/sau pozitive
serologic dar nu mai puține decât 5% din
efectiv.
3. Dacă acestea au murit sau au fost tăiate
se va efectua examen morfopatologic și
bacterioscopic pe probe de mucoasă
intestinală și limfonodurile aferente.
4. Declararea bolii se face când examenele
paraclinice pozitive au fost confirmate prin
buletin de analiza pozitiv morfopatologic și
bacterioscopic pe probe de mucoasă
intestinală.
B. În exploatații contaminate
Atunci când, în turmele contaminate,
procentul de infecție depășește 10 % din
animalele controlate, în efectivul respectiv
se aplică măsurile prevăzute în programul de
asanare prin depopulare totală sau prin
extracție.
În cazul asanării prin extracție, se testează
serologic tot efectivul din exploatație.
Animalele pozitive serologic sau și
bacterioscopic se elimină din efectiv, prin
abatorizare
La animalele moarte sau tăiate se
efectuează examen necropsic și se trimit
pentru examene de laborator probe de
mucoasă intestinală și limfonoduri
aferente.
Se efectuează examene morfopatologice și
bacterioscopice.
III. La rumegătoarele sălbatice în
captivitate și semicaptivitate din
rezervații naturale, parcuri, grădini
zoologice.
Supraveghere prin examen necropsic al
tuturor animalelor moarte sau tăiate în
captivitate, precum și a celor vânate sau
moarte în rezervații naturale.
De la animalele cu leziuni suspecte de
paratuberculoză se recoltează fragmente
intestin cu limfonodurile aferente pentru
examene de laborator bacterioscopic și
histopatologic
1. Se efectuează examene morfopatologice și
bacterioscopice.
2. Arealul în care au fost depistate animale
cu paratuberculoză se supune acțiunilor de
vânătoare intensivă sau prin depopulare
totală în cazul animalelor crescute în
captivitate.
1.17. BRUCELOZA LA BOVINE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: recunoașterea României ca stat mem-
bru al UE oficial liber de bruceloză
bovină.
Supravegherea pasivă
Bruceloza bovină este o boală notificabilă pe
teritoriul României și al Uniunii Europene.
Are ca scop identificarea, notificarea și
raportarea precoce a oricărui simptom ce
poate fi atribuit unui caz de boală și
menținerea sau schimbarea statusului de
sănătate a animalului
Supravegherea pasivă este esențială, mai ales
asupra animalelor domestice sau sălbatice din
speciile receptive, inclusiv a celor
provenite din import, incluzând controalele
documentare de identitate și fizice a
fiecărui lot importat.
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și
muncitorii implicați zilnic în relația cu
animalele, medicii veterinari de liberă practică
ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz
de îmbolnăvire.
Examinarea clinică
Cazurile suspecte se investighează imediat.
Probe, de la toate cazurile de avort, se
trimit la laborator pentru investigatii în
directia infecției brucelice.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale
efectuate în timpul transportului sau la
destinație în cazul importului sau comerțului
intracomunitar, în perioada de carantină sau
de așteptare se vor izola și se vor investiga
serologic și după caz bacteriologic pentru
bruceloză.
Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac
în prezența medicului veterinar oficial.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigații.
Supravegherea activă
A.1. Exploatațiile calificate ca oficial
indemne de bruceloză bovină, cu atestat de
indemnitate, pentru menținerea statusului
de exploatație oficial indemnă de boală,
conform Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 41/2010 privind calificarea
exploatațiilor de bovine în raport cu
bruceloza bovină.
La toate bovinele cu vârsta mai mare de 12
luni se aplică unul dintre următoarele
regimuri de testare cu rezultate negative,
conform Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 61/2006, cu modificările și completările
ulterioare:
a) în exploatațiile fără tanc de racire a
laptelui: un test serologic efectuat la un
interval de minimum 3 luni și maximum 12 luni
față de data testării efectuate în 2010,
sau
b) în exploatațiile cu tanc de racire a
laptelui: trei teste ELISA efectuate pe probe
de lapte, la intervale de cel puțin 3 luni,
astfel încât de la testarea serologică din
2010 și până la primul test Elisa pe probe de
lapte să nu treacă mai mult de 12 luni.
Prelevarea probei amestec de lapte din tancul
de racire se face dacă în fermă sunt cel
puțin 30% din vaci în perioada de lactație.
Probele de sânge sunt recoltate de medici
veterinari de liberă practică împuterniciți.
Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac
în prezența medicului veterinar oficial.
Analizele pentru cazurile suspecte se efectueaza
numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru
aceste investigații.
Recoltarea probei de lapte se efectuează de
medicul veterinar oficial.
Probele de lapte se trimit spre examinare la LNR
pentru Bruceloză în baza graficului elaborat de
LNR în colaborare cu DSVSA.
2. Toate taurinele și bubalinele în vârstă
de peste 12 luni din exploatațiile nou
inființate, precum și cele din
Exploatațiile care nu au fost calificate
oficial indemne pentru bruceloza în anul
2010.
Vor fi testate serologic de 2 ori la interval
de de minimum 3 luni și maximum 12 luni în
vederea calificarii oficial indemne pentru
bruceloza.
Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică împuterniciți.
B. Vacile, bivolițele și junincile care au
avortat sau care prezintă manifestări
clinice ce conduc la suspicionarea
infecției brucelice.
De la toate animalele care au avortat se
trimit la laborator avortoni, placentă,
lichide fetale, precum și probe de ser
sanguin la 14 - 21 zile după avort.
Probele de sange prelevate de la bovinele
care au avortat se examinează serologic prin
RSAR Roz Bengal și RFC (tehnica OIE), iar
apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru
Bruceloză pentru confirmare.
Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică împuterniciți în prezenta
medicului veterinar oficial.
Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează
numai la laboratoarele acreditate/ agreate
pentru aceste investigații.
C. În exploatații suspecte de contaminare.
Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni
se supraveghează serologic pe probe
individuale de sânge.
1. Probele pozitive la unul din testele
serologice se trimit spre confirmare la LNR
pentru Bruceloză.
2. Animalele care au reacționat pozitiv la
retestare se elimină prin abatorizare.
3. De la animalele tăiate se trimit probe de
uter, limfonoduri perechi genitale,
retrofaringiene și retromamare (pentru
femele), respectiv inghinale (pentru masculi)
în vederea efectuării examenului
bacteriologic pentru izolare și genotipare de
Brucella spp.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Probele sunt recoltate de medici veterinari
de liberă practică împuterniciți în prezența
medicului veterinar oficial.
2. Examenele bacteriologice se efectuează la
LSVSA acreditate/agreate pentru izolarea
Brucella spp sau la LNR pentru Bruceloze.
3. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA
vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în
vederea tipizării fenotipice sau și genetice.
D. Animalele domestice și sălbatice nou
introduse prin comerț intracomunitar sau
import din țări terțe. Testare serologică
pe probe individuale de sânge, randomizat
un procent de 1% din efectiv, dar nu mai
puțin de 5 probe pe lot.
Probele se examinează prin Roz Bengal și RFC
(tehnica OIE).
Cazurile pozitive și neconcludente se
examinează și prin RFC (tehnica OIE), iar
apoi se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru
confirmare.
Pentru confirmarea sau infirmarea infectiei
brucelice în efectiv, animalele pozitive la
recontrolul I în RFC (tehnica OIE), se
sacrifică și se prelevează de la acestea
următoarele probe: 3 perechi de limfonoduri
(retro-faringieni, retro-mamari/inghinali la
masculi, genitali), splina,
glanda mamară,
țestut și fluide uterine și sânge.
Probele se trimit la laborator pentru examen
bacteriogic.
Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză,
prin examene serologice, bacteriologice și de
biologie moleculară.
Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică în prezența medicului veterinar
oficial.
Analizele se efectueaza numai la laboratoarele
acreditate/ agreate pentru aceste investigații.
Se testează în intervalul de 30 de zile anterior
sau ulterior datei la care au fost introduse în
efectiv.
În cazul în care testul este efectuat ulterior
introducerii în efectiv, animalul (animalele)
trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale,
pentru a se evita contactul direct sau indirect
cu acestea până ce reacția se dovedește negativă
E. Material seminal introdus prin comerț
intracomunitar sau import din țări terțe.
Testare și trasabilitate pe probe individuale
randomizat un procent de 1%. Materialul
seminal infectat se elimina de la reproducție
Probele sunt recoltate de medici veterinari
oficiali.
Analizele se efectuează numai la laboratoarele
acreditate/ agreate pentru aceste investigații.
F. Specii susceptibile din fondul
cinegetic la toate animalele vânate.
Testare serologică pe probe individuale de
sânge.
Probele se examineaza prin Roz Bengal și RFC
(tehnica OIE).
Probele sunt recoltate de medici veterinari
oficiali.
Analizele se efectueaza numai la laboratoarele
acreditate/ agreate pentru aceste investigații.
G. În exploatații contaminate:
În cazul în care o exploatație a fost
diagnosticată pozitiv aceasta își recapătă
statutul de liberă de boală, dacă: fie toate
bovinele aflate în efectiv în momentul
izbucnirii au fost tăiate, fie efectivul a
fost supus unei testări de verificare și
toate animalele de vârstă mai mare de 12 luni
au prezentat rezultate negative la două teste
consecutive, efectuate la interval de 60 de
zile, primul fiind efectuat la nu mai puțin
de 30 de zile după eliminarea animalului(lor)
pozitiv(e).
În cazul bovinelor care erau gestante în
momentul izbucnirii, controlul final trebuie
efectuat la cel puțin 12 zile după ce ultimul
animal gestant în momentul izbucnirii, a
fătat.
Medici veterinari de liberă practică și medici
veterinari oficiali. Prelevarile de probe se fac
în prezența medicului veterinar oficial.
Analizele se efectuează numai la laboratoarele
acreditate/agreate pentru aceste investigații.
1.18. BRUCELOZA LA OVINE Șl CAPRINE (Infecția cu Brucella melitensis)
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: menținerea statutului de țară
oficial liberă de Brucella melitensis.
Supravegherea pasivă
Pe tot teritoriul țării.
Are ca scop identificarea, notificarea și
raportarea precoce a oricărui simptom ce
poate fi atribuit unui caz de bruceloză și
menținerea sau schimbarea statusului de
sănătate a animalului.
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și
muncitorii implicați zilnic în relația cu
animalele, medicii veterinari de liberă practică
ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz
de îmbolnăvire
Examinarea clinică
Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale
efectuate în timpul transportului sau la
destinație în cazul importului sau comerțului
intracomunitar, în perioada de carantină sau
de așteptare a mișcării se vor izola și se
vor investiga serologic și după caz
bacteriologic în directia brucelozei.
Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac
în prezența medicului veterinar oficial.
Analizele serologice/bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigații.
Conform Deciziei 2007/399/CE a Comisiei din
11 iunie 2007 de modificare a Deciziei 93/52/CEE
privind recunoașterea oficială a statutului
României de stat indemn de bruceloză
(B. melitensis) și a Deciziei 2003/467/CE
privind recunoașterea oficială a statutului
Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină,
România a fost recunoscută oficial ca țară
oficial indemnă de bruceloză (Brucella.
Melitensis).
Supravegherea activă
A. Ovinele și caprinele în vârstă de peste
6 luni se supraveghează serologic o dată
pe an.
Supraveghere serologică prin RSAR Roz
Bengal, astfel:
a) toți masculii necastrați;
b) 5% din efectivele de ovine existente în
exploatațiile nonprofesionale din fiecare
localitate;
c) 5% din efectivele de caprine existente
în exploatațiile nonprofesionale din
fiecare localitate;
d) 5% din efectivele de ovine existente în
exploatațiile comerciale;
e) 5% din efectivele de caprine existente
în exploatațiile comerciale;
f) toate animalele nou introduse în
exploatație.
Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe
lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal.
Cazurile pozitive și neconcludente se
examinează și prin RFC (tehnica OIE), iar
apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru
Bruceloză pentru confirmare.
Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză,
prin examene serologice, bacteriologice și de
biologie moleculară.
În cazul în care mai mult de 5% din probele
testate (localitate sau ferma înregistrată/
autorizată sanitar - veterinar) sunt
serologic pozitive la testul Roz Bengal, se
aplică prevederile din Anexa C la Directiva
91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991
privind condițiile de sănătate animală care
reglementează schimburile intracomunitare de
ovine și caprine.
Tot efectivul se supune examinării serologice
prin RFC (tehnica OIE).
Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte
de a fi infectate cu B.melitensis, statusul
fermei se suspendă provizoriu , iar animalele
suspecte se izolează sau se distrug imediat,
dar nu înainte de prelevarea de probe pentru
confirmarea sau infirmarea infecției
brucelice în efectiv: 3 perechi de
limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari
/inghinali la masculi, genitali), splina,
glanda mamara, țesuturi și fluide uterine și
sânge.
Probele se trimit la laborator pentru examen
bacteriologic.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit.
2. Prelevările de probe în caz de suspiciune se
fac în prezența medicului veterinar oficial.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigații.
3. De la animalele seropozitive tăiate probele
sunt recoltate de medici veterinari de liberă
practică sub coordonarea și controlul medicului
veterinar oficial.
4. Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA agreate
sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA.
5. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV
teritoriale vor fi trimise la LNR pentru
Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau și
genetice.
B. Se încadrează în programul de
supraveghere și se examinează serologic/
bacteriologic după caz:
a). Toți avortonii proveniți de la caprine
și ovine (abomas, splină, pulmon);
b) Animalele care prezintă manifestări
clinice ce conduc la suspicionarea
infecției (secreții cervicovaginale,
lichide articulare sau din higrome,
învelitori placentare, lapte, material
seminal);
c) Probele provenite de la carcase cu
leziuni suspecte de bruceloză (splină,
sistem nervos central, limfonoduri
genitale și mamare, uter, glandă mamară);
d) Rumegătoarele sălbatice crescute în
captivitate și semicaptivitate, din
rezervațiile naturale, parcuri, grădini
zoologice.
Probele de sânge se examinează prin Roz
Bengal și RFC (tehnica OIE).
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit.
Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac
în prezența medicului veterinar oficial.
Analizele serologice/bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste
investigații.
C. Animalele domestice și sălbatice nou
introduse prin comerț intracomunitar sau
import din țări terțe.
Se examinează un procent de 1% din animale
prin Roz Bengal și RFC (tehnica OIE).
Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică în prezența medicului veterinar
oficial.
Analizele se efectuează numai la laboratoarele
acreditate/ agreate pentru aceste investigații.
1.19. BRUCELOZA LA OVINE, respectiv infecția cu Brucella Ovis
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: eradicarea bolii
Supravegherea pasivă
Pe tot teritoriul țării.
Are ca scop identificarea, notificarea și
raportarea precoce a oricărui simptom ce
poate fi atribuit unui caz de bruceloză și
menținerea sau schimbarea statusului de
sănătate a animalului
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și
muncitorii implicați zilnic în relația cu
animalele, medicii veterinari de liberă practică
ce trebuie, conform legii, să raporteze orice
caz de îmbolnăvire.
Examinarea clinică
Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale
efectuate în timpul transportului sau la
destinație în cazul importului sau comerțului
intracomunitar, în perioada de carantină sau
de asteptare se vor izola și se vor investiga
serologic și, după caz, bacteriologic pentru
epididimita infecțioasă a berbecilor.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigații.
Supravegherea activă
A. Se supun supravegherii serologice:
a) toți berbecii și țapii pentru
reproducție, cu 2 săptămâni înainte și
după perioada de montă, sau de însămânțări
artificiale.
b) berbecii și țapii cu manifestări de
epididimită;
c) oile și caprele la 14-21 zile după
avort.
Se utilizează testul RFC (tehnica OIE). De la
berbeci/țapi tăiați sau castrați, cu forme
clinice de epididimită sau serologic pozitivi
prin RFC, se trimit probe de testicule în
vederea efectuării examenelor bacteriologice
pentru izolarea și genotiparea Brucella ovis.
Se aplică prevederile din Anexa D la
Directiva 91/68/CEE a Consiliului din
28 ianuarie 1991.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Prelevările de probe în caz de suspiciune se
fac de către medicul veterinar de liberă
practică împuternicit în prezența medicului
veterinar oficial.
2. Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste
investigații.
3. Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA agreate
sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA.
4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA
vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în
vederea tipizării fenotipice sau și genetice.
B. Berbecii și țapii pentru reproducție,
proveniți din comerț intracomunitar sau
import din țări terțe.
Se testează animalele în procent de 2%
utilizeazându-se testul RFC (tehnica OIE).
Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică în prezența medicului veterinar
oficial.
Analizele serologice / bacteriologice efectuate
pentru cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste
investigații.
1.20. BRUCELOZA LA PORCINE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: eradicarea bolii
Supravegherea pasivă
Pe tot teritoriul țării.
Are ca scop identificarea, notificarea și
raportarea precoce a oricărui simptom ce
poate fi atribuit unui caz de bruceloză și
menținerea sau schimbarea statusului de
sănătate a animalului.
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și
muncitorii implicați zilnic în relația cu
animalele, vânătorii, administratorii fondurilor
de vânătoare, medicii veterinari de liberă
practică ce trebuie, conform legii să raporteze
orice caz de îmbolnăvire.
Examinarea clinică
Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale
efectuate în timpul transportului sau la
destinație în cazul importului sau comerțului
intracomunitar, în perioada de carantină sau
de așteptare se vor izola și se vor investiga
serologic și, după caz, bacteriologic pentru
bruceloză.
Se vor avea în vedere în mod deosebit,
porcinele de reproducție, în mod deosebit la
cele aflate în localități învecinate cu zona
silvatică.
Analizele serologice/bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste
investigații.
Supravegherea activă
Supravegherea serologică:
A. În exploatațiile comerciale
înregistrate/autorizate:
1. vierii de reproducție - la intrarea în
exploatație și apoi trimestrial;
2. 10 % din scroafele și scrofițele pentru
reproducție, o dată pe an;
3. scroafele și vierii care prezintă semne
clinice care conduc la suspiciunea de
infecție brucelică inclusiv toate
scroafele care au avortat, după 14-21 zile
de la avort;
4. toate scroafele și scrofițele montate
cu vieri diagnosticați cu bruceloză.
B. În exploatațiile nonprofesionale:
1. 10 % din scroafe, o dată pe an;
2. toți masculii necastrați, trimestrial;
3. scroafele și vierii care prezintă semne
clinice care conduc la suspiciunea de
infecție brucelică, inclusiv toate
scroafele care au avortat, după 7-14 zile
de la avort;
4. toate scroafele și scrofițele montate
cu vieri diagnosticați cu bruceloză.
Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal
sau SAT și RFC (tehnica OIE).
1. Cazurile pozitive și neconcludente în RFC
(tehnica OIE), se trimit la LNR pentru
bruceloze pentru confirmare.
2. De la toate animalele care au avortat se
trimit la laborator: avortoni, placentă,
lichide fetale, precum și ser sanguin după
14 - 21 zile de la avort.
Se vor trimite la laborator și probe de ser
de la vierii cu care au fost montate
scroafele care au avortat.
3. De la vierii cu rezultat pozitiv la
testele serologice se trimit la laborator
testicule și eventual material seminal în
vederea efectuării investigațiilor
bacteriologice de confirmare/infirmare a
bolii.
4. Boala se confirmă la LNR pentru bruceloze,
prin examene serologice, bacteriologice
(izolarea și identificarea B. suis).
5. În exploatațiile în care se confirmă
infecția brucelică se aplică sistarea
reproducției și asanarea.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Prelevările de probe în caz de suspiciune se
fac de către medicul veterinar de liberă
practică împuternicit în prezența medicului
veterinar oficial.
2. Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigații.
3. Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA agreate
sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA.
4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV
teritoriale vor fi trimise la LNR pentru
Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau și
genetice.
C. Animalele nou introduse prin comerț
intracomunitar sau import din țări terțe.
Testarea se face serologic prin RSAR Roz
Bengal sau SAT și RFC (tehnica OIE), în
procent de 2% din animale conform
prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 61/2006, cu modificările și completările
ulterioare.
Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică în prezența medicului veterinar
oficial.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectueaza numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigații.
D. În abator:
1. animalele vii: se examinează
ante-mortem și post-mortem;
2. carnea și organele se examinează în
unități de tăiere autorizate sanitar -
veterinar.
a) carnea și subprodusele comestibile la care
nu sau constatat leziuni se dau în consum
fără restricții;
b) organele cu leziuni se confiscă.
Prelevarile de probe se fac de către medicul
veterinar oficial.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectueaza numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigații.
E. Supraveghere bacteriologică și
serologică obligatorie a speciilor
susceptibile, 10% din mistreți (din
probele pentru PPC) și iepuri cu leziuni
din fondul cinegetic sau obținuți prin
vânătoare.
Serologic prin RSAR Roz Bengal sau SAT și RFC
(tehnica OIE). De la animalele cu leziuni se
recoltează probe pentru examene de laborator
(aparat genital femel/mascul, splină, ficat,
limfonoduri, pulmon, conținut abcese ș.a.
Prelevările de probe se fac de către medicul
veterinar oficial.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectueaza numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigații.
F. Material seminal introdus prin comerț
intracomunitar sau import din țări terțe.
Testare și trasabilitate pe probe individuale
randomizat un procent de 1%. Materialul
seminal infectat se elimină de la reproducție
Probele sunt recoltate de medici veterinari
oficiali.
Analizele se efectueaza numai la laboratoarele
acreditate/ agreate pentru aceste investigații.
1.21. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supraveghere în scopul menținerii
stării de sănătate și nediseminării
agenților abortigeni la reproducători
I. Supraveghere pasivă
Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele
domestice din ferme sau crescute în
libertate
Monitorizarea datelor referitoare la
incidența cazurilor de boală.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă
1. Prin examene de laborator pe probe de
secreții prepuțiale de la tauri și bivoli
pentru montă naturală din taberele de
vară, de 2 ori la interval de 7 zile:
a) înaintea sezonului de pășunat, într-o
perioadă nu mai mare de 14 zile;
b) imediat după întoarcerea la stabulație;
c) mamelor de tauri prin examinare de
mucus vaginal.
1. Înainte de prelevarea probelor taurii și
bivolii se țin în repaus sexual 7 zile.
2. De la femelele care au avortat se trimit
la laborator avortoni și învelitori
placentare.
Prelevarea probelor se realizează de către
medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial.
Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea
LNR din cadrul IDSA.
Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi
trimise la LNR din cadrul IDSA pentru
caracterizare fenotipică și genetică
1.22. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsări
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supraveghere în scopul asigurării
sănătății publice
I. Supraveghere pasivă
Pe tot teritoriul țării, la ovine,
porcine, păsări din ferme
Monitorizarea datelor referitoare la
incidența cazurilor de boală.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă prin examene de
laborator
Recoltarea de probe de fecale proaspete, masa
intestinală/probe cecumuri și organe de la
ovine, porcine și păsări
Prelevarea probelor se realizează de către
medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial.
Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea
LNR din cadrul IDSA.
Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi
trimise la LNR din cadrul IDSA pentru
caracterizare fenotipică și genetică
1.23. RINOTRAHEITA INFECȚIOASĂ BOVINĂ - IBR
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supraveghere în vederea stabilirii
statusului bovinelor privind infecția cu
IBR, ca etapă pregătitoare pentru
implementarea programului de combatere și
eradicare a bolii.
1. Supraveghere serologică la 10%, dar nu
mai puțin de 10 animale, din efectivele în
vârstă de peste 12 luni, din toate fermele
de vaci de lapte și carne înregistrate /
autorizate.
2. Supravegherea serologică în
Exploatațiile care furnizează material
seminal, astfel:
a) taurii și bivolii autorizați pentru
reproducție pe teritoriul României, de
două ori pe an, în semestrele I și II;
b) tăurașii care se achiziționează pentru
reproducție, după împlinirea vârstei de
șase luni, înainte de plecarea din ferma
de origine și la minimum 21 de zile de la
intrarea în carantină în ferma de
destinație;
c) Probele de sânge se recoltează de la
animale nevaccinate anti - IBR-IPV sau
vaccinate cu vaccin marker.
1. Supravegherea serologică se efectuează
prin ELISA
2. Dacă în urma testării a 10% din animale
rezultatele vor fi negative, atunci statusul
fermei poate deveni indemn de IBR numai după
testarea a 100% din animalele în vârstă de
peste 12 luni, cu rezultate negative.
Recoltarea probelor se face de către medicul
veterinar de liberă practică împuternicit.
Examenle serologice se efectuează la LSVSA
desemnate și/ sau la IDSA.
Probele prelevate pentru IBR se folosesc la
cerere și pentru testarea Diareei Virale
Bovine - Boala Mucoaselor.
3. În caz de suspiciune de boală, se
efectuează examene virusologice.
Izolare pe culturi celulare.
Examenele virusologice se efectuează la IDSA.
1.24. TRICHOMONOZA BOVINĂ
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: supraveghere în vederea
nediseminarii agenților abortigeni
1. Supraveghere clinică a efectivelor de
bovine de reproducție în special la montă
și la fătare, pentru efectivele indigene
și a celor aflate în perioada de carantină
2. Supraveghere prin examene de laborator.
3. Monitorizarea datelor relevante despre
boală.
1. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 25/2008.
2. Înainte de prelevarea probelor taurii și
bivolii se țin în repaus sexual 7 zile.
3. În comerțul intracomunitar cu material
seminal, paietele se trimit de către agentul
economic/importator la laborator, în
cantitate suficientă pentru efectuarea
examenelor și păstrarea pentru contraprobe.
4. Se efectuează examene de laborator pentru
evidențierea parazitului prin tehnica
preparatului direct și/sau prin tehnica
cultivării pe mediu.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
și/sau LNR din IDSA.
1.25. ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: certificare pentru comerț
intracomunitar în conformitate cu
Directiva 91/68/CEE a Consiliului din
28 ianuarie 1991.
1. Supravegherea serologică a caprinelor
în varstă de peste 12 luni la 5% din
efectivele de caprine existente în
exploatațiile care fac comerț cu animale
de reproducție și care se află sub
controlul oficial al Agenției Naționale
pentru Ameliorare și Reproducție în
Zootehnie "Prof.dr.G.K.Constantinescu" -
ANARZ.
1. Examenele serologice se efectuează prin
ELISA sau ID.
2. Animalele pozitive vor fi eliminate din
efectiv, nemaifiind folosite pentru
reproducție.
3. Animalele în vârstă de peste 12 luni,
destinate reproducției, rămase în exploatații
după eliminarea cazurilor pozitive, se
testează de 2 ori la interval de 3 luni.
4. Animalele importate din țări terțe vor fi
certificate oficial că provin din exploatații
libere de boală.
Probele se recoltează de medicul de libera
practică împuternicit.
Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
și, după caz, la IDSA.
2. Pentru animalele de reproducție nou
introduse prin comerț intracomunitar sau
import din țări terțe se examinează un
procent de 1% din animale.
3. Toate animalele de reproductie care fac
obiectul comerțului intracomunitar cu 7
zile înainte de expediere.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică în prezența medicului veterinar
oficial.
1.26. MAEDI - VISNA
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: certificare pentru comerț
intracomunitar în conformitate cu
Directiva 91/68/CEE a Consiliului din
28 ianuarie 1991.
1. Supravegherea serologică a ovinelor în
varstă de peste 12 luni la 5% din
efectivele de ovine existente în
Exploatațiile care fac comerț cu animale
de reproducție și care se află sub
controlul oficial al Agenției Naționale
pentru Ameliorare și Reproducție în
Zootehnie "Prof. dr. G.K.Constantinescu" -
ANARZ.
1. Examenele serologice se efectuează prin
ELISA sau ID
2. Animalele pozitive vor fi eliminate din
efectiv, nemaifiind folosite pentru
reproducție.
3. Animalele în vârstă de peste 12 luni,
destinate reproducției, rămase în exploatații
după eliminarea cazurilor pozitive, se
testează de 2 ori la interval de 3 luni.
4. Animalele importate din țări terțe vor fi
certificate oficial că provin din exploatații
libere de boală.
Probele se recoltează de medicul de liberă
practică împuternicit.
Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
și, după caz, la IDSA.
2. Pentru animalele de reproducție nou
introduse prin comerț intracomunitar sau
import din țări terțe se examinează un
procent de 1% din animale.
3. Toate animalele de reproducție care fac
obiectul comerțului intracomunitar cu 7
zile înainte de expediere.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică în prezența medicului veterinar
oficial.
1.27. ECHINOCOCOZA
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: controlul și eradicarea bolii
1. Monitorizarea datelor relevante despre
boală în conformitate cu prevederile
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006
pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare referitoare la monitorizarea
zoonozelor și agenților zoonotici, cu
modificările și completările ulterioare.
2. Supravegherea gazdelor intermediare
prin examene de laborator.
3. Supravegherea gazdelor definitive prin
examene de laborator, inclusiv prin examen
serologic ELISA- coproantigen.
1. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 25/2008.
2. Se efectuează examene de laborator pe
probe (ficat, pulmon) prelevate de la gazdele
intermediare pentru evidențierea formelor
larvare de Echinococcus spp. prin examen
macroscopic și microscopic.
3. Se efectuează examene de laborator pe
probe de fragmente de intestin prelevate de
la gazdele definitive pentru evidențierea
adulților de Echinococcus spp.
4. Se efectuează examene de laborator pe
probe de materii fecale prelevate de la
gazdele definitive prin tehnica ELISA
coproantigen
5. Examenul ELISA coproantigen se efectuează
obligatoriu la toți câinii din stâni și
ferme.
6. Examenul de identificare a speciilor de
Echinococcus se efectueaza pe probe expediate
la LNR Echinococoză din cadrul IDSA.
7. Se recoltează fragmente de organe cu
modificări chistice de către medicii
veterinari oficiali sau de către personalul
auxiliar de la nivelul abatoarelor și se
transmit la LSVSA județene pentru efectuarea
examenelor de laborator în vederea stabilirii
genului Echinococcus (examen parazitologic și
morfopatologic); probele pozitive pentru
genul Echinococcus se transmit la LNR pentru
Echinococcus din cadrul IDSA pentru
identificarea speciei.
8. În baza rezultatelor analizelor de
laborator care atestă infectarea animalelor
cu Echinococcus spp, medicii veterinari din
cadrul DSVSA au obligația să întocmescă
ancheta epidemiologică în scopul stabilirii
sursei de infestare.
9. După stabilirea sursei de infectare, este
obligatoriu tratamentul câinilor depistați
pozitiv la testul Elisa copro antigen.
10. Tratamentul câinilor pozitivi se va face
de câte ori este nevoie cu respectarea
procedurii de tratament ce implică în mod
obligatoriu, restricționarea deplasării în
exterior a câinilor tratați în primele 2 zile
de la tratament. Materiile fecale eliminate
în aceste 2 zile de la câinii pozitivi vor fi
strânse și inactivate.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare
3. Examenele de laborator se efectuează la
cabinete medicale veterinare (examene
coproparazitologice), LSVSA și/sau LNR
echinococoză din cadrul IDSA.
1.28. DURINA
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: monitorizarea bolii
1. Supravegherea serologică RFC a
armăsarilor din herghelii și depozite, o
dată pe an;
Examen serologic prin RFC (tehnica OIE).
Medic veterinar de liberă practică.
Examenele se efectuează la IDSA.
2. Examenele serologice prin RFC în caz de
suspiciune.
Medicul veterinar de liberă practică sub
supravegherea medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la IDSA.
Notificarea bolii se realizează în baza
prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1.29. ANEMIA INFECȚIOASĂ ECVINĂ
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop - eradicarea bolii
1. Supravegherea serologică a ecvideelor
în vârstă de peste 6 luni, astfel:
a) armăsarii folosiți în stațiunile
temporare de montă, la autorizare și apoi
de 3 ori pe an după cum urmează:
(i) cu 15 zile înainte de plecarea din
depozit;
(îi) cu 15 zile înainte de retragerea din
stațiunile de montă;
(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor
în depozit;
b) armăsarii din stațiunile permanente de
montă la autorizare și de 2 ori pe an, la
un interval de 6 luni;
c) iepele de reproducție, o dată pe an;
d) ecvideele din herghelii, depozite de
armăsari, hipodromuri, asociații hipice,
ecvideele de competiții și din alte
unități specializate, de două ori pe an,
la un interval de 6 luni.
2. Supravegherea serologică a tuturor
ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, cu
excepția celor enumerate mai sus, se
realizează o dată pe an.
3. Dacă în exploatație sunt mai multe
animale și cel puțin unul a reacționat
pozitiv la testarea pentru anemie
infecțioasă ecvină, animalele pozitive se
elimină, iar restul animalelor
se supun
la două teste Coggins efectuate la un
interval de 3 luni.
Rezultatele celor două teste trebuie să
fie negativ.
4. La animalele diagnosticate pozitiv se
aplică o marcă specială cu înălțimea de 10
cm, de forma literei A, pe copita
membrului anterior stâng. Operațiunea se
efectuează odată cu declararea bolii.
5. Animalele diagnosticate pozitiv se
sacrifică în maximum 30 zile de la
eliberarea buletinului de analiză.
1. Probele pentru expertiză se trimit și se
examinează LNR din cadrul IDSA.
2. Ecvinele care au reacționat pozitiv la
testul Coggins nu se mai retestează, iar
proprietarul este obligat să izoleze aceste
animale de alte ecvidee până în momentul
uciderii sau tăierii.
Animalele cu semne clinice de boală se ucid.
3. Exploatațiile nonprofesionale indemne, în
care s-au înregistrat unul sau mai multe
cazuri de AIE, se declară contaminate și se
aplică măsurile de eradicare a bolii, în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 52/2010 privind
aprobarea Planului pentru eradicarea anemiei
infecțioase ecvine pe teritoriul României.
4. Se interzice circulația ecvideelor
pozitive, cu excepția sacrificării.
5. Se interzice scoaterea de armăsari sau
iepe din stațiuni temporare de montă,
herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri,
asociații hipice sau alte unități
specializate, pentru a monta sau a se monta
în localități cu animale contaminate.
6. Introducerea de armăsari sau iepe de
reproducție din exploatațiile și localitățile
contaminate în herghelii, hipodromuri,
stațiuni temporare sau permanente de montă,
depozite de armăsari, asociații hipice sau
alte aglomerări specializate de cabaline este
permisă numai după ce au fost supuși/supuse
la două teste Coggins la care au avut
rezultat negativ, efectuate la interval de
90 de zile, înaintea acestui transfer.
7. Se interzice folosirea la montă a
armăsarilor care au acționat în stațiuni
temporare de montă dacă nu au fost examinați
serologic cu 30 de zile înainte de a fi
introduși în efectivul de origine.
8. Animalele care au obținut rezultate
negative la testul serologic, care provin din
exploatații contaminate, pot părăsi
exploatațiile dacă, după ce animalele
infectate au fost sacrificate, animalele
rămase au o reacție negativă la două teste
Coggins efectuate la un interval de 3 luni.
9. Animalele negative din exploatații libere
de AIE pot părăsi exploatațiile în cazul în
care au trecut 3 luni de la testare, numai
după efectuarea unui nou test, la care s-au
obținut rezultate negative, în cele 10 zile
premergătoare datei mișcării. Excepția o
constituie mișcările ecvideelor către abator.
10. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va
elabora și va transmite, în vederea
implementării, instrucțiuni tehnice
suplimentare privind supravegherea, controlul
și eradicarea AIE.
Probele se recolteză de medicul veterinar de
liberă practică împuternicit.
Testul Coggins se efectuează la LSVSA, iar în
caz de expertiză probele se trimit la LNR din
IDSA.
11. Rezultatul testelor de laborator
efectuate pentru diagnosticarea anemiei
infecțioase ecvine se completează la
secțiunea VII a pașaportului; în cazul
animalelor diagnosticate pozitiv se
completează corespunzător și secțiunea VIII a
pașaportului.
Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit.
Medicul veterinar oficial.
6. Supravegherea prin examene
morfopatologice a ecvinelor moarte în
perioada de carantină sau în cazul
suspiciunii bolii.
Efectuarea de examene morfopatologice,
necropsie, metoda HEA sau metoda HEV, metoda
Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat,
rinichi, splină, limfonoduri.
Medicul veterinar oficial.
7. Pentru ecvideele care participă la
competiții internaționale, testarea se
execută în cele 10 zile premergătoare
datei de expediere, prin imunodifuzie în
gel de agar (test Coggins); pentru toate
ecvideele din exploatație și pe o rază de
200 m în jurul exploatației autorizate se
efectuează un test Coggins la care au
obținut rezultat negativ, efectuat pe o
probă de sânge prelevată între 90 și 180
de zile înainte de data preconizată a
transportului intenționat.
12. Notificarea bolii se realizează în baza
prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare
Medicul veterinar oficial.
8. Testarea serologică se realizează după
cum urmează:
a) în județele în care nu există focare de
anemie infecțioasă prin ELISA; probele
ELISA pozitiv se confirmă prin
imunodifuzie în gel de agar (test
Coggins); excepție fac ecvideele prevăzute
în Decizia 2010/346/UE a Comisiei din
18 iunie 2010 referitoare la măsurile de
protecție cu privire la anemia infecțioasă
ecvină în România, care se testează numai
prin test Coggins;
b) în județele în care evoluează anemia
infecțioasă, prin testul Coggins.
Laboratoarele de diagnostic își vor planifica
recepția și introducerea în lucru a probelor de
testat astfel încât să asigure citirile
intermediare la 24 și 48 ore și citirea finală
și interpretarea rezultatelor la 72 ore.
Pentru interpretarea rezultatelor testului
Coggins nu sunt acceptate citirile care
depășesc 72 ore.
La ecvideele care sunt identificate și prin
dangalizare, în nota de însoțire a probelor
către laboratoarele de diagnostic, pe lângă
numărul de microcip se menționează și dangaua.
9. Toate ecvideele introduse prin comerțul
intracomunitar sau import din țări terțe
se supun examenului serologic prin testul
Coggins, în primele 15 zile de la
achiziție.
Medicul veterinar oficial.
1.30. MORVA
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: monitorizarea bolii
Supraveghere obligatorie prin examen
clinic, testarea alergică sau serologică
și post mortem prin examenul bacteriologic
și morfopatologic al tuturor animalelor
suspecte
1. Examen clinic
2. Examen alergic
3. Examen serologic prin RFC (tehnica OIE)
Tipul probelor: sânge condiționat pentru
exprimare ser sanguin
4. Efectuarea de examene necropsice,
histopatiologice (metodele HEA /HEV)
5. Examenele bacteriologice, pe probe de
organe, țesuturi.
1. Medicul veterinar de liberă practică sub
supravegherea medicului veterinar oficial.
2. Medicul veterinar de liberă practică
supervizat de medicul veterinar oficial
3. Examenele serologice se efectuează la IDSA
sau la LSVSA acreditate pentru aceste
investigații
4. Examenele se efectuează la IDSA sau la LSVSA.
5.Examenele bacteriologice se efectuează la IDSA
6. Notificarea bolii se realizează în baza
prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1.31. INFECȚIA CU VIRUSUL WEST NILE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
I. Supravegherea pasivă
1. Monitorizarea documentelor ce pot
furniza date relevante, inclusiv a
documentelor sanitare veterinare și a
altor documente ce însoțesc transporturile
de animale receptive ce provin din alte
state membre ale Uniunii Europene sau țări
terțe, înainte de debarcarea animalelor la
destinație, potrivit prevederilor
Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 129/2007 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind controalele
veterinare și zootehnice aplicabile
comerțului intracomunitar cu anumite
animale vii și produse de origine animală.
2. Observarea stării de sănătate a
cabalinelor, efectuată de către
proprietarii sau reprezentanți ai acestora
și raportarea oricăror semne clinice
medicilor veterinari de liberă practică
împuterniciți și/sau oficiali din cadrul
DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecției
cu virusul West Nile.
1. Supravegherea infecției cu virus West Nile
la animale se realizează în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 34/2006, cu modificările și completările
ulterioare.
2. Semnele clinice care pot sugera infecția
cu virusul West Nile la cabaline sunt:
a) ataxie;
b) pareză;
c) paralizia unuia sau mai multor membre;
d) imobilitate;
e) apatie, somnolență sau hiperexcitabilitate
f) reflex palpebral exacerbat;
g) depresie;
h) hiperestezie.
3. Semnele clinice care pot sugera infecția
cu virusul West Nile la păsări sunt:
a) apatie;
b) depresie;
c) letargie;
d) incoordonare a mișcărilor aripilor;
e) incapacitate de zbor;
f) mișcări de pedalare;
g) paralizie.
Monitorizarea este efectuată de medicii
veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din LNR
pentru arboviroze din cadrul IDSA, precum și din
cadrul ANSVSA.
II. Supravegherea activă
1. Supravegherea serologică pentru
depistarea imunoglobulinelor G (IgG) se
efectuează lunar în perioada mai -
octombrie, în toate județele, în
localități țintă definite conform pct. 2
din coloana 2, altele decât cele stabilite
în anul 2010, astfel: 2% din cabaline.
Numărul de probe prelevate într-o lună
trebuie să asigure o depistare a
animalelor pozitive la prevalență maximă
de 2% cu grad de confidență de minimum 95%
1. Numărul de probe rezultat prin aplicarea
procentelor din coloana 1 pct. II. 1 la
numărul total de cabaline din județ se
repartizează egal pe parcursul fiecărei luni
(perioada mai-octombrie).
2. Localitățile țintă pentru supravegherea
serologică se stabilesc în interiorul
unităților epidemiologice desemnate pentru
supravegherea bluetongue. Unitățile
epidemiologice cu suprafața de 25/25 km și
localitățile țintă se stabilesc de către
DSVSA și sunt avizate de LNR pentru
arboviroze din IDSA. În alegerea
localităților țintă se vor avea în vedere
următoarele aspecte: prezența de ecosisteme
propice pentru dezvoltarea populațiilor de
vectori (țânțari) - terenuri umede,
mlăștinoase, terenuri cu vegetație abundentă
care menține solul umed și afânat, cimitire,
gospodării sau ferme cu plantații irigate
permanent, combinate cu existența unei
populații locale de cabaline.
3. Localitățile pe teritoriul cărora se
depistează anticorpi specifici virusului West
Nile de tipul IgG vor fi considerate "zone de
risc pentru infecții cu virusul West Nile la
animale și om".
4. Detectarea la cabalinele din "zonele de
risc pentru infecții cu virusul West Nile la
animale și om" a imunoglobulinelor (IgM)
confirmă prezența activă a virusului West
Nile în zona respectivă, semnificând un grad
ridicat de risc de îmbolnăvire a animalelor
din specii receptive și a oamenilor, urmare a
circulației vectorilor.
5. Pe o rază de 20 km în jurul "zonelor de
risc pentru infecții cu virusul West Nile la
animale și om" se delimitează zone de
supraveghere pentru infecția cu virusul West
Nile.
6. Depistarea de cabaline cu imunoglobuline
M (IgM) contra virusului West Nile în "zonele
de risc pentru infecții cu virusul West Nile
la animale și om" este urmată de prelevarea
de probe pentru izolarea virusului West Nile
sau identificarea genomului viral prin
tehnici de biologie moleculară. Probele se
recoltează de la animale cu semne clinice
(cabaline, păsări) sau cadavre ori, în lipsa
acestora, de la păsări capturate vii sau
moarte, în special din ordinul Passeriforme,
Columbiforme, Falconiforme, și vectori
transmițători - țânțari - capturați cu
ajutorul capcanelor special destinate
acestui scop.
Probele prelevate de la animalele vii sunt
reprezentate de sânge (cabaline, păsări) și
tampoane cloacale și traheale (păsări).
Probele care se vor preleva de la cadavre
sunt creierul și măduva spinării (cabaline)
respectiv rinichi, inimă, creier, ficat sau
intestin (păsări).
1. Probele pentru examene serologice de
supraveghere se testează la LSVSA.
2. Rezultatele obținute prin supravegherea
serologică vor fi raportate lunar de DSVSA către
LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA.
3. Situația centralizată a supravegherii
serologice, lista zonelor de risc pentru
infecții cu virusul West Nile la animale și om
precum și zonele de supraveghere sunt transmise
lunar, sau la cerere, de LNR pentru arboviroze
din cadrul IDSA către ANSVSA.
4. ANSVSA va dispune transmiterea listei zonelor
de risc pentru infecții cu virusul West Nile la
animale și om, a zonelor de supraveghere precum
și a rezultatelor testelor de laborator
efectuate în aceste zone către Institutul
Național de Sănătate Publică și alte instituții
abilitate.
5. Raportarea rezultatelor supravegherii
infecției cu virus West Nile în România către
Comisia Europeană se face de ANSVSA în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările și completările ulterioare.
2. Supravegherea serologică lunară în
perioada mai - octombrie, pentru prezența
imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele
din zonele de risc pentru infecții cu
virusul West Nile (definite conform pct. 3
din coloana 2, pe un număr de animale care
să permită depistarea celor seropozitive
la o prevalență maximă de 0,5% cu grad
minim de confidență de 95%.
Probele pentru examene serologice de
supraveghere se testează la LSVSA.
3. Supravegherea serologică lunară în
perioada mai - octombrie pentru depistarea
imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele
din zonele de supraveghere definite
conform pct. 5 din coloana 2, pe un număr
de animale care să permită depistarea
celor seropozitive la o prevalență maximă
de 2% cu grad minim de confidență de 95%
Probele pentru exameneleserologice de
supraveghere se testează la LSVSA.
4. Supravegherea virusologică și prin
teste de biologie moleculară pe probe de
la păsări sălbatice prelevate pentru
monitorizarea gripei aviare.
5. Testarea virusologică pentru
identificarea acidului nucleic viral,
antigenului, izolarea, identificarea și
caracterizarea virusului West Nile de la
cabaline, păsări, cu semne clinice sau
cadavre în zonele de risc pentru infecții
cu virusul West Nile la animale și om, și
în zonele de supraveghere.
6. În lipsa cabalinelor cu semne clinice
sau moarte, se prelevează probe de la
păsări din ecosisteme sălbatice și
sinantrope capturate vii sau moarte pentru
izolarea, identificarea și caracterizarea
virusului West Nile (în special din
ordinul Passeriforme, Columbiforme,
Falconiforme). Numărul minim de prelevări
lunare este de 10 în zona de risc și 5 în
zona de supraveghere.
Probele recoltate pentru izolarea virusului și
detecția genomului viral prin tehnici de
biologie moleculară se testează la LNR pentru
arboviroze din cadrul IDSA.
7. Supravegherea entomologică prin
capturare și identificare lunar a
vectorilor (țânțari) în zonele de risc
pentru infecții cu virusul West Nile la
animale și om și în zonele de supraveghere
în perioada de activitate a vectorului
(mai - octombrie).
7. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 25/2008.
8. Monitorizarea vectorilor virusului
West-Nile se efectuează prin:
a) Capturarea sistematică de vectori cu
capcane, pe durata sezonului de activitate
intensă a vectorilor (mai - octombrie).
Stabilirea punctelor de colectare a
vectorilor va fi realizată de către DSVSA la
propunerea LNR din IDSA și ANSVSA.
b) Înregistrarea coordonatelor geografice
(latitudine, longitudine, altitudine) cu
dispozitive GPS în toate punctele de
colectare a vectorilor.
Medicii veterinari de liberă practică, special
instruiți, împuterniciți de către DSVSA.
Examenele de identificare a genului și speciei
vectorilor virusului West-Nile se efectuează la
LSVSA desemnate de LNR din cadrul IDSA, iar
confirmarea se face de către LNR pentru vectorii
bolilor la animale și ai zoonozelor din cadrul
IDSA.
8. Pentru verificarea persistenței
infecției cu virusul West Nile în zonele
de risc se va realizează un screening
serologic al cabalinelor diagnosticate
pozitiv pentru IgG în anul 2010.
9. Screeningul va fi efectuat în perioada
mai - iunie 2011.
Probele vor fi analizate pentru detecția
imunoglobulinelor G (IgG) la LNR pentru
arboviroze din cadrul IDSA.
9. În cazul în care într-o localitate,
alta decât localitățile țintă stabilite
pentru anul 2011, este diagnosticată
infecția cu virusul West Nile la om, în
localitatea respectivă vor fi aplicate
măsurile prevăzute la coloana 1, pct. 1-7.
Rezultatele testelor de laborator vor fi
comunicate imediat de DSVSA către ANSVSA și LNR
pentru arboviroze din cadrul IDSA.
ANSVSA va dispune comunicarea rezultatelor
testelor de laborator către Institutul Național
de Sănătate Publică și alte instituții abilitate
1.32. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD - MD)
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
1. Supravegherea taurilor și bivolilor
autorizați pentru reproducție.
1. Supravegherea de laborator se realizează
prin ELISA pentru detecție de anticorpi
(pentru confirmarea statusului de liber
BVD-MD în unitățile specializate furnizoare
de material seminal), ELISA pentru detecție
antigen, izolare pe culturi celulare, iar
după caz PCR.
Probele sunt recoltate de medicul veterinar de
liberă practică imputernicit.
Examenele de laborator se realizează la IDSA.
2. Examenele virusologice se efectuează pe
probe de organe, tampoane nazale,
utilizând ca metodă alternativă și PCR.
Examene pentru depistarea virusului sau
antigenului viral:
a) la toți taurii la autorizare, prin două
examene efectuate la interval de minimum
patru săptămâni pe probe de sânge sau ser
sanguin;
b) la toți tăurașii care se achiziționează
pentru reproducție, după vârsta de șase
luni, înainte de livrare, prin două
examene efectuate la interval de minimum
patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser
sanguin;
2. Taurii și bivolii de reproducție, pozitivi
pentru virusul și /sau antigenul BVD-MD se
elimină de la reproducție.
1.33. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Inspecții efectuate de către
autoritatea competentă în conformitate cu
prevederile art. 7 din Norma sanitară
veterinară ce stabilește cerințele de
sănătate animală pentru animalele de
acvacultură și produsele acestora, precum
și pentru prevenirea și controlul anumitor
boli ale animalelor acvatice aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007 ,
cu modificările și completările ulterioare
precum și de către serviciile de sănătate
a animalelor, conformitate cu prevederile
art. 10 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin ordinul respectiv.
2. Examinarea populației animalelor
acvatice pentru depistarea bolii clinice,
conform prevederilor art. 10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic
în cazul suspiciunii bolii sau observării
creșterii mortalității în timpul
inspecției în exploatațiile de salmonide
sau în mediul natural.
1. Frecvența inspecțiilor se stabilește în
conformitate cu art. 7 și 10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare,
precum și cu partea B a anexei nr. 3 la norma
sanitară veterinară respectivă.
Inspecțiile efectuate conform art. 10 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007 , cu
modificările și completările ulterioare,
constau în verificarea registrelor unităților
de acvacultură și realizarea de examen clinic
și anatomopatologic în scopul detectării
modificărilor patologice, potrivit
prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE a
Comisiei din 20 noiembrie 2008 privind
orientări pentru programele de supraveghere a
sănătății animale bazate pe evaluarea
riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE a
Consiliului.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B
pct. 2, pct. 9 lit. a), d) și e) și pct. 10
lit. a) din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA
nr. 25/2008 și cu prevederile Ordinului
ministrului agriculturii, alimentației și
pădurilor nr. 471/2002 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare privind planurile
de prelevare, metodele de diagnostic,
determinarea și confirmarea prezenței
septicemiei hemoragice virale - SHV - și
necrozei hematopoetice infecțioase - NHI - la
pești.
3. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările și completările ulterioare, și
cu prevederile art. 26, 28 și 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA realizează inspecțiile,
examinează populația animalelor acvatice și
prelevează probe pentru diagnostic prin examene
de laborator.
Examenele de laborator se efectuează la LNR din
cadrul IDSA astfel:
1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi
celulare
2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi
celulare cu identificare ulterioară prin teste
ELISA, IF, neutralizare, PCR.
1.34. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECȚIOASĂ A SALMONIDELOR
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Inspecții efectuate de către
autoritatea competentă în conformitate cu
prevederile art. 7 din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare,
precum și de către serviciile de sănătate
a animalelor, conformitate cu prevederile
art. 10 din Norma sanitară veterinară
respectivă.
2. Examinarea populației animalelor
acvatice pentru depistarea bolii clinice,
conform prevederilor art. 10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic
în cazul suspiciunii bolii sau observării
creșterii mortalității în timpul
inspecției în exploatațiile de salmonide
sau în mediul natural.
1. Frecvența inspecțiilor se stabilește în
conformitate cu art. 7 și 10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare,
precum și cu partea B a anexei nr. 3 la norma
sanitară veterinară respectivă.
Inspecțiile efectuate conform art. 10 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007 , cu
modificările și completările ulterioare,
constau în verificarea registrelor unităților
de acvacultură și realizarea examenului
clinic și anatomopatologic în scopul
detectării modificărilor patologice, potrivit
prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B
pct. 2, pct. 9 lit. a), d) și e) și pct. 10
lit. a) din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA
nr. 25/2008 și cu prevederile Ordinului
ministrului agriculturii, alimentației și
pădurilor nr. 471/2002.
3. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările și completările ulterioare, și
cu prevederile art. 26, 28 și 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA realizează inspecțiile,
examinează populația animalelor acvatice și
prelevează probe pentru diagnostic prin examene
de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LNR
din cadrul IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere prin izolare de virus în
culturi celulare
2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi
celulare cu identificare ulterioară prin teste
ELISA, IF, neutralizare, PCR
1.35. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. În unitățile cu risc crescut de
răspândire a bolilor se efectuează
inspecții de către serviciile de sănătate
a animalelor din cadrul autorității
competente.
2. În cazul suspiciunii bolii sau
observarea creșterii mortalității în
exploatațiile de ciprinide și/sau în
mediul natural se examinează populația
animalelor acvatice și se prelevează
probe pentru diagnostic.
1. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B
pct. 2, pct. 9 lit. a), d) și e) și pct. 10
lit. a) din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA
nr. 25/2008.
2. Notificarea imediată a apariției ori a
suspiciunii de boală se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA realizează inspecțiile,
examinează populația animalelor acvatice și
prelevează probe pentru diagnostic prin examene
de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LNR
din cadrul IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere prin izolare de virus în
culturi celulare;
2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi
celulare cu identificare ulterioară prin teste
ELISA, IF, neutralizare, PCR și secvențiere.
Supraveghere pasivă
Pentru unitățile cu risc mediu și scăzut,
în cazul suspiciunii bolii sau observarea
creșterii mortalității în exploatațiile de
ciprinide și/sau în mediul natural se
examinează populația de animale acvatice
și se prelevează probe pentru diagnostic.
Prelevarea și notificarea se realizează ca
și în cazul supravegherii active.
Precizările de execuție sunt aceleași ca în
cazul supravegherii active.
1.36. BOALA CU VIRUSUL HERPES KOI
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Inspecții efectuate de către
autoritatea competentă în conformitate cu
prevederile art. 7 din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare,
precum și de către serviciile de sănătate
a animalelor, conformitate cu prevederile
art. 10 din Norma sanitară veterinară
respectivă.
2. Examinarea populației animalelor
acvatice pentru depistarea bolii clinice,
conform prevederilor art. 10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic
în cazul suspiciunii bolii sau observării
creșterii mortalității în timpul
inspecției în exploatațiile de crap sau în
mediul natural.
1. Frecvența inspecțiilor se stabilește în
conformitate cu art. 7 și 10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare,
precum și cu partea B a anexei nr. 3 la norma
sanitară veterinară respectivă.
Inspecțiile efectuate conform art. 10 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007 , cu
modificările și completările ulterioare,
constau în verificarea registrelor unităților
de acvacultură și realizarea examenului
clinic și anatomopatologic în scopul
detectării modificărilor patologice, potrivit
prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE.
2. Se prelevează probe de organe interne:
rinichi, splină, hepatopancreas și branhii.
O probă este constituită din organele de la
2 exemplare de pește pentru izolare de virus
și de la 5 exemplare de pește pentru PCR.
3. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu
modificările și completările ulterioare, și
cu prevederile art. 26, 28 și 29 la Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA realizează inspecțiile,
examinează populația animalelor acvatice și
prelevează probe pentru diagnostic prin examene
de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LNR
din cadrul IDSA astfel:
2.1. Supraveghere prin PCR;
2.2. Diagnostic prin detecție de virus prin PCR,
secvențiere și IF.
1.37. NECROZA PANCREATICĂ INFECȚIOASĂ A SALMONIDELOR
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei
creșteri a mortalității în exploatații sau
în mediul natural se examinează populația
de salmonide și se prelevează probe pentru
diagnostic.
Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B
pct. 2, pct. 9 lit. a), d) și e) și pct. 10
lit. a) din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA
nr. 25/2008, iar examenul de laborator în
conformitate cu Ordinului ministrului
agriculturii, alimentației și pădurilor
nr. 471/2002 și concomitent cu bolile SHV și
NHI.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examinează populația animalelor
acvatice și prelevează probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LNR
din cadrul IDSA astfel:
2.1. Supraveghere prin izolare de virus în
culturi celulare.
2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi
celulare cu identificare ulterioară prin teste
ELISA, IF, neutralizare, PCR.
1.38. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei
creșteri a mortalității în exploatații sau
în mediul natural se examinează populația
de salmonide și se prelevează probe pentru
diagnostic.
Prelevarea probelor pentru diagnostic în
cazul suspiciunii sau observării creșterii
mortalității în toate exploatațiile de
salmonide și mediul natural, conform Cap. IX
lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) și e) și
pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA
nr. 25/2008.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examinează populația animalelor
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere și diagnostic prin examen
bacteriologic;
3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din
cadrul IDSA.
1.39. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a
Autorității Competente în cazul a
apariției ori suspiciunii bolii, sau a
oricarei creșteri a mortalității în
exploatații sau în mediul natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în
cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau
a oricarei creșteri a mortalității în
exploatații sau în mediul natural conform
art. 29 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA
nr. 170/2007, cu modificările și
completările ulterioare.
1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în
cazul suspiciunii sau observării creșterii
mortalității în toate exploatațiile de
salmonide și mediul natural, se realizează
conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 2,
pct. 9 lit. a), d) și e) și pct. 10 lit. a)
din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 .
2. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările și completările ulterioare, și
cu prevederile art. 26, 28 și 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examinează populația animalelor
acvatice și prelevează probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LNR
din cadrul IDSA astfel:
2.1. Supraveghere prin izolare de virus în
culturi celulare;
2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi
celulare cu identificare ulterioară prin PCR și
secvențiere.
1.40. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a
Autorității Competente în cazul a
apariției ori suspiciunii bolii, sau a
oricarei creșteri a mortalității în
exploatații sau în mediul natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în
cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau
a oricarei creșteri a mortalității în
exploatații sau în mediul natural, conform
art. 29 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA
nr. 170/2007, cu modificările și
completările ulterioare.
1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în
cazul suspiciunii sau observării creșterii
mortalității în exploatații și în mediul
natural, se realizează similar
specificațiilor prevăzute în Cap. IX lit. B
pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și pct. 10
lit. a) din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA
nr. 25/2008.
2. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările și completările ulterioare, și
cu prevederile art. 26, 28 și 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examinează populația animalelor
acvatice și prelevează probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
județene și/sau după caz la LNR din cadrul IDSA,
astfel:
2.1. Supraveghere prin examen histopatologic;
2.2. Diagnostic prin examen microscopic direct,
examen histopatologic, examen micologic;
3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.
1.41. ANEMIA INFECȚIOASĂ A SOMONULUI
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Inspecții efectuate de către
autoritatea competentă în conformitate cu
prevederile art. 7 din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare,
precum și de către serviciile de sănătate
a animalelor, conformitate cu prevederile
art. 10 din Norma sanitară veterinară
respectivă.
2. Examinarea populației animalelor
acvatice pentru depistarea bolii clinice,
conform prevederilor art. 10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic
în cazul suspiciunii bolii sau observării
creșterii mortalității în timpul
inspecției în exploatațiile de salmonide
sau în mediul natural.
1. Frecvența inspecțiilor se stabilește în
conformitate cu art. 7 și 10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare,
precum și cu partea B a anexei nr. 3 la norma
sanitară veterinară respectivă.
Inspecțiile efectuate conform art. 10 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007 , cu
modificările și completările ulterioare,
constau în verificarea registrelor unităților
de acvacultură și realizarea examenului
clinic și anatomopatologic în scopul
detectării modificărilor patologice, potrivit
prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B
pct. 2, pct. 9 lit. a), d) și e) și pct. 10
lit. a) din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA
nr. 25/2008.
3. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările și completările ulterioare, și
cu prevederile art. 26, 28 și 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA realizează inspecțiile,
examinează populația animalelor acvatice și
prelevează probe pentru diagnostic prin examene
de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LNR
din cadrul IDSA astfel:
2.1. Supraveghere prin izolare de virus în
culturi celulare, PCR;
2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi
celulare cu identificare ulterioară prin IF, PCR
și secvențiere;
sau,
2.3.Detecție virus prin IF în amprente tesut și
PCR.
1.42. GIRODACTILAZA -INFESTAȚIA CU GYRODACTYLUS SALARIS
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei
creșteri a mortalității în exploatații
sau în mediul natural se examinează
populația de salmonide și se prelevează
probe pentru diagnostic.
1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în
cazul suspiciunii sau observării creșterii
mortalității în toate exploatațiile și în
mediul natural, se realizează prin recoltarea
de exemplare vii ce vor fi conservate în
alcool 96°; în cazul exemplarelor mari de
pește se vor recolta înotătoarele.
2. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examinează populația animalelor
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere și diagnostic prin examen
microscopic direct și examen morfometric.
3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din
cadrul IDSA.
1.43. BONAMIOZA -INFECȚIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECȚIA CU BONAMIA EXITIOSA
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a
Autorității Competente în cazul a
apariției ori suspiciunii bolii, sau a
oricarei creșteri a mortalității în
exploatații sau în mediul natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în
cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau
a oricarei creșteri a mortalității în
exploatațiile de moluște bivalve sau în
mediul natural, conform art. 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Prelevarea probelor și examenul de
laborator se efectuează în conformitate cu
prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a),
pct. 9 lit. c), d) și e) și pct. 10 lit. a)
din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008
și
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 181/2006 privind aprobarea Normei
sanitare veterinare ce stabilește planurile
pentru prelevarea probelor și metodele de
diagnostic pentru detectarea și confirmarea
prezenței bonamiozei (Bonamia ostreae) și
marteiliozei (Marteilia refringens) la
moluște.
2. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările și completările și modificările
ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28, 29
din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examinează populația animalelor
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul
IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin
examen microscopic în amprente țesut și examen
histopatologic.
1.44. PERKINSOZA - INFECȚIA CU PERKINSUS MARINUS și PERKINSUS OLSENI
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a
Autorității Competente în cazul a
apariției ori suspiciunii bolii, sau a
oricarei creșteri a mortalității în
exploatații sau în mediul natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în
cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau
a oricarei creșteri a mortalității în
exploatațiile de moluște bivalve sau în
mediul natural, conform art. 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Prelevarea probelor și examenul de
laborator se efectuează în conformitate cu
prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a),
pct. 9 lit. c), d) și e) și pct. 10 lit. a)
din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 .
2. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu
modificările și completările și modificările
ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28, 29
din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007 , cu
modificările și completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examinează populația animalelor
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul
IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin
cultivare în mediu tioglicolat, examen
histopatologic.
1.45. MARTEILIOZA - INFECȚIA CU MARTEILIA REFRINGENS
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Inspecții efectuate de către
autoritatea competentă în conformitate cu
prevederile art. 7 din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare,
precum și de către serviciile de sănătate
a animalelor, conformitate cu prevederile
art. 10 din Norma sanitară veterinară
respectivă.
2. Examinarea populației animalelor de
acvacultură din exploatațiile de moluște
bivalve sau în populațiile sălbatice
pentru depistarea unei boli clinice,
conform art. 10 din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic
în cazul suspiciunii bolii sau a
observării creșterii mortalității în
timpul inspecției în exploatațiile de
moluște bivalve sau/și în mediul natural.
1. Frecvența inspecțiilor se stabilește în
conformitate cu art. 7 și 10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare,
precum și cu partea B a anexei nr. 3 la norma
sanitară veterinară respectivă.
Inspecțiile efectuate conform art 10 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA constau în
verificarea registrelor unităților de
acvacultură și realizarea de examen clinic și
anatomopatologic în scopul detectării
modificărilor patologice.
2. Prelevarea probelor și examenul de
laborator se efectuează în conformitate cu
prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a),
pct. 9 lit. c), d) și e) și pct. 10 lit. a)
din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008
și
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 181/2006.
3. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările și completările ulterioare, și
cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examinează populația animalelor
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul
IDSA astfel:
2.1. Supraveghere prin examen microscopic în
amprente țesut, examen histopatologic.
2.2. Diagnostic prin examen microscopic în
amprente țesut, examen histopatologic și PCR.
1.46. MICROCITOZA - INFECȚIA CU MICROCYTOS MACKINI
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a
autorității competente în cazul a
apariției ori suspiciunii bolii, sau a
oricarei creșteri a mortalității în
exploatații sau în mediul natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în
cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau
a oricarei creșteri a mortalității în
exploatațiile de moluște bivalve sau în
mediul natural, conform art. 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Prelevarea probelor și examenul de
laborator se efectuează în conformitate cu
prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a),
pct. 9 lit. c), d) și e) și pct. 10 lit. a)
din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 .
2. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările și completările ulterioare, și
cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examinează populația animalelor
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul
IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere prin examen histopatologic.
2.2 Diagnostic prin, examen histopatologic,
examen microscopic în amprente țesut.
1.47. SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a
autorității competente în cazul a
apariției ori suspiciunii bolii, sau a
oricarei creșteri a mortalității în
exploatații sau în mediul natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în
caz de suspiciune a bolii și/sau creștere
a mortalității în exploatațiile de
crustacee sau în mediul natural, conform
art. 29 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA
nr. 170/2007, cu modificările și
completările ulterioare.
1. Prelevarea probelor și examenul de
laborator se efectuează în conformitate cu
prevederile Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9
lit. c), d) și e) și pct. 10 lit. a) din
Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 .
2. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările și completările ulterioare, și
cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examinează populația animalelor
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul
IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere prin examen histopatologic.
2.2. Diagnostic prin, examen histopatologic și
PCR.
1.48. BOALA "CAP GALBEN"- LA CRUSTACEE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a
autorității competente în cazul a
apariției ori suspiciunii bolii, sau a
oricarei creșteri a mortalității în
exploatații sau în mediul natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în
caz de suspiciune a bolii și/sau creștere
a mortalității în exploatațiile de
crustacee sau în mediul natural, conform
art. 29 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA
nr. 170/2007, cu modificările și
completările ulterioare.
1. Prelevarea probelor și examenul de
laborator se efectuează în conformitate cu
prevederile Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9
lit. c), d) și e) și pct. 10 lit. a) din
Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 .
2. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările și completările ulterioare, și
cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examinează populația animalelor
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul
IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere prin examen histopatologic.
2.2. Diagnostic prin examen histopatologic și
PCR.
1.49. BOALA PETELOR ALBE - LA CRUSTACEE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a
autorității competente în cazul a
apariției ori suspiciunii bolii, sau a
oricarei creșteri a mortalității în
exploatații sau în mediul natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în
caz de suspiciune a bolii și/sau creștere
a mortalității în exploatațiile de
crustacee sau în mediul natural, conform
art. 29 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA
nr. 170/2007, cu modificările și
completările ulterioare.
1. Prelevarea probelor și examenul de
laborator se efectuează în conformitate cu
Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) și
e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 25/2008.
2. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu
modificările și completările ulterioare, și
cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit și/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examinează populația animalelor
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul
IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere prin examen histopatologic.
2.2 Diagnostic prin, examen histopatologic și
PCR.
1.50. ACARAPIOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În caz de suspiciune supraveghere prin
diagnostic de laborator.
1. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din 10 g/probă albine vii și/sau
moarte, recoltate de pe suprafața fagurelui.
2. Probele pozitive se trimit pentru
confirmare la IDSA.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după
caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel:
2.1. examen microscopic direct de evidențiere a
parazitului în traheile toracice, la LSVSA;
2.2. examen microscopic de identificare a
endoparazitului Acarapis woodi (metoda
disecției), la IDSA.
1.51. LOCA AMERICANĂ
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Supravegherea clinică și
anatomopatologică a puietului.
2. Supravegherea prin examene de
laborator, iar în caz de necesitate
diagnostic complet de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Supraveghere clinică și anatomopatologică
a puietului căpăcit, în perioada aprilie -
septembrie la:
a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor
"pepiniere mătci";
b) 5% din coloniile stupinelor de producție;
c) primăvara după iernat și toamna după
stupăritul pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei;
3. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din faguri întregi sau porțiuni de
20 cmý/probă, fagure cu puiet căpăcit.
Fagurii întregi pot conține și rezervă de
hrană (miere căpăcită).
4. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică și
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la
LNR din cadrul IDSA, astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen AP și
microscopic direct (bacterioscopic);
2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic și
PCR convențional.
1.52. LOCA EUROPEANĂ
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În caz de suspiciune, supraveghere
prin diagnostic de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din faguri întregi sau porțiuni de
20 cmý/probă, fagure cu puiet necăpăcit și
căpăcit.
3. Pentru probele pozitive, diagnosticul de
locă europeană se confirmă la IDSA.
4. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la
LNR din cadrul IDSA, astfel: examen AP și
bacteriologic complet, pentru diagnostic.
1.53. NOSEMOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Supravegherea clinică și
anatomopatologică a albinelor lucrătoare.
2. Supravegherea prin examene de
laborator, iar în caz de necesitate
diagnostic complet de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Supraveghere clinică și anatomopatologică
a albinelor lucratoare, în perioada februarie
- octombrie la:
a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor
"pepiniere mătci";
b) 5% din coloniile stupinelor de producție,
c) primăvara după iernat și toamna după
stupăritul pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei;
3. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din 10 g/probă albine vii și/sau
moarte, recoltate de la urdiniș.
4. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică și
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după
caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de
evidențiere a sporilor Nosema sp.
2.2. pentru diagnostic - examen AP și
microscopic de determinare a numărului de spori
de Nosema sp.
1.54. VARROOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Supravegherea clinică și
anatomopatologică a albinelor lucrătoare,
trântorilor și puietului căpăcit.
2. Supravegherea prin examene de laborator
iar în caz de necesitate diagnostic
complet de laborator.
1. Supravegherea clinică și anatomopatologică
a albinelor lucrătoare, trântorilor și
puietului căpăcit, în perioada martie -
octombrie, la:
a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor
pepiniere mătci;
b) 5% din coloniile stupinelor de producție;
c) primăvara după iernat și toamna după
stupăritul pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei.
2. Examenele de laborator se efectuează din
25 g/probă albine vii și faguri întregi sau
porțiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu
puiet căpăcit de trântor și/sau albină
lucrătoare.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică și
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după
caz, la LNR din cadrul IDSA astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de
evidențiere a ectoparazitului Varroa destructor;
2.2. pentru diagnostic - examen AP și
microscopic de determinare a nivelului
infestației.
1.55. TROPILELAPSOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În caz de suspiciune supraveghere prin
diagnostic de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Examenele de laborator se efectuează pe
probe de fagure cu puiet recoltate pentru
varrooză.
3. Probele pozitive se trimit pentru
confirmare la IDSA.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după
caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru
supraveghere și diagnostic - examen AP și
microscopic de evidențiere a parazitului și
determinarea nivelului infestației.
1.56. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În caz de suspiciune supraveghere prin
diagnostic de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Examenele de laborator se efectuează pe
probe recoltate pentru varrooză.
3. Probele pozitive se trimit pentru
confirmare la IDSA.
4. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după
caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru
supraveghere și diagnostic - examen AP și
microscopic de identificare a parazitului.
1.57. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei
creșteri a mortalității în exploatații se
prelevează probe pentru diagnostic complet
de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din:
a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă
vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă,
vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă;
b) 0,25 gr. ouă.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul
IDSA, astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen microscopic
direct de evidențiere a cristaleleor poliedrice;
2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic
microscopic și histopatologic de identificare a
cristalelor specifice virusului Borellina
bombycis.
1.58. FLAȘERIA VIERMILOR DE MĂTASE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau
a oricărei creșteri a
mortalității în exploatații se
prelevează probe pentru
diagnostic complet de
laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din:
a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă
vârstele I - III sau 15 - 20 larve mari/probă,
vârstele IV - V;
b) 0,25 gr. ouă.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul
veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA,
astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen
anatomopatologic și bacterioscopic;
2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic și
bacteriologic complet.
1.59. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop:Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau
a oricărei creșteri a
mortalității în exploatații se
prelevează probe pentru
diagnostic complet de
laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din:
2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă
vârstele I - III sau 15 - 20 larve mari/
probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă;
2.2.) 0,25 gr. ouă.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul
veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA,
astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic și
microscopic de evidențiere a sporilor de Nosema
bombycis;
2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic și
microscopic de determinare a numărului de spori
Nosema bombycis.
1.60. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop:Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau
a oricărei creșteri a
mortalității în exploatații se
prelevează probe pentru
diagnostic complet de
laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din:
2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă
vârstele I - III sau 15 - 20 larve mari/
probă, vârstele IV- V;
2.2.) 0,25 gr. ouă.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul
veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA,
astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic și
microscopic direct;
2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic și
micologic complet.

Secțiunea 2 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE

2.1. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ȘI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: Supraveghere în scopul

identificării riscului

apariției bolilor tumorale la

om.

Monitorizarea datelor

relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA.

1. Supraveghere prin examen

morfopatologic în abator și

trimiterea de probe provenite

de la carcasele la care s-au

depistat modificări tumorale.

2. O atenție deosebită se va

acorda următoarelor boli

tumorale induse viral:

a) boala Marek;

b) leucoze aviare.

1. Se efectuează examene anatomopatologice și

citohistopatologice.

Metodele de diagnostic sunt cele folosite la

IDSA, sectia de morfopatologie, și anume: HE,

HEA, Pappenheim,

Gomori, Albastru de toluidina, AA-PaS, Van

Gieson etc., după caz.

2. Centralizarea tumorilor în Registrul

Național de Cancer la Animale se face pe baza

confirmării diagnosticului la IDSA, secția

de morfopatologie.

Recoltarea, ambalarea și transportul probelor de

suspiciuni de boli tumorale la păsări se face de către

medicul veterinar de la unitățile avicole, medicul

veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul

veterinar oficial din circumscripția sanitar -

veterinară zonală. Probele sunt trimise la LSVSA și/

sau IDSA.

2.2. ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCȚIE ȘI CARNASIERE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: Supraveghere în scopul

identificării riscului

apariției bolilor tumorale la

om.

Monitorizarea datelor

relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA

1. Se vor avea în vedere

leucozele, leucemiile,

limfoamele, adenomatoza

pulmonară a oilor și caprelor

și alte boli tumorale ale

mamiferelor de producție

induse de retrovirusuri,

precum și carcinoamele de

glandă mamară și alte tumori

în cazul carnasierelor.

2. Supraveghere prin examene

morfoclinice și morfopato-

logi post-operator sau post-

mortem pentru animalele în

vârstă de peste 6 luni,

având în vedere posibila

interrelație om - animal,

animal - om în apariția

bolilor leucemice și a

altor boli tumorale cu

etiologie virală.

1. Se efectuează examene anatomopatologice și

citohistopatologice.

Metodele de diagnostic sunt cele folosite la

IDSA, sectia de morfopatologie, și anume: HE,

HEA, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina

AA-PaS, Van Gieson etc., după caz.

2. Tumorile se înregistrează în registrele de

diagnostic de la fiecare LSVSA și IDSA.

3. Centralizarea tumorilor în Registrul

Național de cancer la animale se face

pe baza confirmării diagnosticului la IDSA,

secția de morfopatologie.

Recoltarea, ambalarea și transportul probelor de

suspiciuni de tumori provenite de la carnasiere se

realizează de către medicul veterinar clinician,

medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau

veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul

veterinar de liberă practică din cabinetele medicale

veterinare. Probele sunt trimise la LSVSA și/sau

IDSA.

Pentru probele de suspiciuni de tumori provenite de

la animale de reproducție, recoltarea ambalarea și

transportul se face de către medicul veterinar de

liberă practică împuternicit, medicul veterinar de

abator sau medicul veterinar oficial din

circumscripția sanitar - veterinară zonală, după caz.

Probele sunt trimise la LSVSA și/sau IDSA.

Secțiunea 3 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCȚIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ANIMALE

3.1. LEPTOSPIROZA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Monitorizarea datelor

relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

Supraveghere activă

La bovine:

1. Supraveghere serologică

prin RMA cu setul de 7 - 9

serotipuri la:

a) taurii și bivolii de

reproducție, la autorizare și

ulterior o dată pe an;

b) 10 % din numărul de animale

din exploatațiile înregistrate

/autorizate unde au fost

declarate focare de boală în

ultimii 5 ani; sub 100 de

animale se examinează

cel puțin până la 10 probe;

c) 10% din numărul de animale

în cazurile de vânzare-cumpă-

rare, la furnizor, cu cel

mult 30 zile înainte de

livrare; sub 100 de animale se

examinează cel puțin până la

10 probe;

d) animalele care prezintă

semne clinice ce conduc la

suspiciunea de infecție

leptospirică;

e) în cazurile de avort, pe

probe de sânge prelevate la

14-21

zile de la producerea

avortului;

f) la cerere, pentru deter-

minarea statusului imunitar

postvaccinal.

1. Examenele se efectuează pe probele de sânge

recoltate pentru supravegherea brucelozei.

2. Setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.:

a) pomona;

b) icterohaemorrhagiae;

c) canicola;

d) wolffi;

e) hardjo;

f) grippothyphosa;

g) australis;

h) autumnalis;

i) bataviae.

3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira spp.

pentru bovine din import/comerț

intracomunitar:

a) pomona;

b) icterohaemorrhagiae;

c) canicola;

d) wolffi;

e) hardjo;

f) ballum;

g) sejroe;

h) bataviae;

i) australis;

j) grippothyphosa;

k) autumnalis.

Notificarea bolii se face în conformitate cu

prevederile anexei nr. 1 la Ordinul

președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu

modificările și completările ulterioare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă

practică.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în

prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz la

LNR din cadrul IDSA

2. Examinarea morfopatologică

a avortonilor în cazul

înregistrării de pierderi prin

mortalitate la viței când se

suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda

HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat și

rinichi.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în

prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz la

LNR din cadrul IDSA

3. În caz de suspiciune, se

recoltează probe de sânge și

urină de la animalele în

viață, probe de ficat,

rinichi, post mortem și probe

de ficat, rinichi, creier,

lichid pericardic și

peritoneal de la avortoni,

în vederea

efectuării

examenului bacteriologic.

Probele prelevate în vederea efectuării

examenului bacteriologic vor fi trimise la

laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la

prelevare, moarte sau avort și/sau vor fi

transportate în recipiente sterile, în

condiții de refrigerare, pentru a preveni

instalarea fenomenelor de autoliză.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în

prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează ca activitate de referință la

LNR din cadrul IDSA

II. La cabaline:

1. Examen clinic și anatomo-

patologic a cabalinelor în

zonele în care:

a) există antecedente de

boală;

b) s-a diagnosticat recent

boala.

Medicul veterinar de liberă practică

2. Supraveghere serologică

prin RMA cu setul de 6

serotipuri:

a) armăsarilor reproducători

din stațiunile temporare și

permanente de montă, a celor

din herghelii, depozite,

hipodroame, asociații hipice,

circuri, alte unități

specializate, exploatația

nonprofesională;

b) 10% din numărul de animale/

localitățile unde au fost

declarate focare de boală în

ultimii 5 ani, sub 100 de

animale se examinează cel

puțin până la 10 probe;

c) 10% din numărul de animale

în cazurile de vânzare-

cumpărare, la furnizor, cu cel

mult 30 zile înainte de

livrare, sub 100 de animale

se examinează cel puțin până

la 10 probe;

d) cabalinele care prezintă

semne clinice ce conduc la

suspiciunea de infecție

leptospirică.

e) în cazurile de avort, pe

probe de sânge prelevate la

14-21 zile de la producerea

avortului

f) la cerere, pentru determi-

narea statusului imunitar

postvaccinal.

1. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.:

a) pomona;

b) icterohaemorrhagiae;

c) canicola;

d) hardjo;

e) grippothyphosa;

f) australis.

2. Pentru cabalinele introduse prin import/

comerț intracomunitar se folosesc aceleași

serotipuri ca pentru bovinele din import/

comerț intracomunitar;

Notificarea bolii se face în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 79/2008, cu modificările și completările

ulterioare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă

practică.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în

prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz la

LNR din cadrul IDSA

3. Examinarea morfopatologică

a avortonilor și în cazul

înregistrării de pierderi prin

mortalitate când se

suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda

HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat și

rinichi.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în

prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz la LN

din cadrul IDSA

4. În caz de suspiciune, se

recoltează probe de sânge și

urină de la animalele în

viață, probe de ficat,

rinichi, post mortem și probe

de ficat, rinichi, creier,

lichid pericardic și perito-

neal de la avortoni, în

vederea efectuării examenului

bacteriologic.

Probele prelevate în vederea efectuării

examenului bacteriologic vor fi trimise la

laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la

prelevare, moarte sau avort și/sau vor fi

transportate în recipiente sterile, în

condiții de refrigerare, pentru a preveni

instalarea fenomenelor de autoliză.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în

prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează ca activitate de referință la

LNR din cadrul IDSA.

III. La porcine

1. Examen clinic și anatomo-

patologic în zonele în care:

a) există antecedente de

boală;

b) s-a diagnosticat recent

boala.

Medicul veterinar de liberă practică

2. Supraveghere serologică

prin RMA cu setul de 6

serotipuri la:

a) 10 % din vierii (vierușii)

nevaccinați antileptospiric,

de două ori pe an, în efecti-

vele mai mari de 100 de

animale; sub 100 animale se

examinează cel puțin până la

10 probe;

b) 10 % din scroafele și

scrofițele existente în

efectivele mai mari de 100 de

animale; sub 100 de animale se

examinează cel puțin până la

10 probe;

c) 10 % din porcinele de

reproducție în cazurile de

vânzare- cumpărare, la

furnizor cu cel mult 30 zile

înainte de livrare, sub 100 de

animale se examinează cel

puțin până la 10 probe.

d) la autorizarea vierilor și

vierușilor pentru însămânțări

artificiale sau pentru monta

naturală;

e) animalele care prezintă

semne clinice ce conduc la

suspiciunea de infecție

leptospirică;

f) în cazurile de avort, pe

probe de sânge prelevate la

14-21 zile de la producerea

avortului;

g) la cerere, pentru determi-

narea statusului imunitar

postvaccinal.

Examinarea morfopatologică a

avortonilor și în cazul

înregistrării de pierderi prin

mortalitate la purcei, când se

suspicionează boala.

1. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.:

a) pomona;

b) icterohaemorrhagiae;

c) canicola;

d) hardjo;

e) grippothyphosa;

f) australis.

2. Pentru suinele introduse prin import/comerț

intracomunitar se folosesc aceleași serotipuri

ca pentru bovinele din import/comerț

intracomunitar;

Notificarea bolii se face în conformitate cu

prevederile anexei nr. 1 la Ordinul

președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu

modificările și completările ulterioare.

Se efectuează examene histopatologice, metoda

HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat și

rinichi.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă

practică.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în

prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, la

LNR din cadrul IDSA

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în

prezeța medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz la

LNR din cadrul IDSA

3. În caz de suspiciune, se

recoltează probe de sânge și

urină de la animalele în

viață, probe de ficat,

rinichi, post mortem și probe

de ficat, rinichi, creier,

lichid pericardic și

peritoneal de la avortoni, în

vederea efectuării examenului

bacteriologic.

Probele prelevate în vederea efectuării

examenului bacteriologic vor fi trimise la

laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la

prelevare, moarte sau avort și/sau vor fi

transportate în recipiente sterile, în

condiții de refrigerare, pentru a preveni

instalarea fenomenelor de autoliză.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în

prezența medicului veterinar oficial.

IV. La câini

1. Examenele serologice se

efectuează la cerere, prin RMA

cu setul de 4 serotipuri:

pomona, ichterohaemorrhagiae,

canicola și sejroe.

2. Examinarea morfopatologică

în cazul înregistrării de

pierderi prin mortalitate,

când se suspicionează boala.

3. În caz de suspiciune, se

recoltează probe de sânge

și urină de la animalele în

viață sau probe de ficat și

rinichi, post mortem, în

vederea efectuării examenului

bacteriologic.

Notificarea bolii se face în conformitate cu

prevederile anexei nr. 1 la Ordinul președin-

telui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și

completările ulterioare.

Se efectuează examene histopatologice, metoda

HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat și

rinichi.

Probele prelevate în vederea efectuării

examenului bacteriologic vor fi trimise la

laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de

la prelevare, moarte sau avort și/sau vor fi

transportate în recipiente sterile, în

condiții de refrigerare, pentru a preveni

instalarea fenomenelor de autoliză.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă

practică.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în

prezența medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, la

LNR din cadrul IDSA.

INSPECȚIE ABATOR

I. ANIMALE VII - bovinele,

cabalinele, porcinele se supun

inspecției ante- și post -

mortem.

II. CARNEA ȘI ORGANELE

În cazul suspicionării anato-

mopatologice a bolii, se

prelevează porțiuni de rinichi

și ficat de la animalele

tăiate, pentru examen histo-

patologic prin metoda HEA,

metoda Levaditti.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se

recoltează de medicul veterinar oficial.

III. MĂSURI:

1. Carnea și organele se con-

fiscă în totalitate, precum și

carcasele icterice, maras-

matice sau cu modificări

importante ale musculaturii.

2. Grăsimea se dă în consum

după topire.

3. Pieile se prelucrează prin

sărare uscată și se livrează

după 14 zile.

Notificarea bolii se face în conformitate cu

prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preșe-

intelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările

și completările ulterioare.

Carnea și organele se confiscă în cazul suspiciunii

sau confirmarii boli de medicul veterinar oficial.

3.2. FEBRA Q

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Supraveghere pasivă:

1. Monitorizarea datelor

relevante despre boală.

2. În caz de suspiciune a

bolii se efectuează examen

serologic, bacteriologic și

morfopatologic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA.

2. Se efectuează examen morfopatologic,

necropsic, metoda Romanowsky-Giemsa sau

Lillie-Pasternack pe probe de limfonoduri,

ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă.

Procedura de supraveghere este efectuată de fermierii

și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele

medicii veterinari de liberă practică organizați

conform legii, ce au obligația să raporteze orice caz

de îmbolnăvire.

Supraveghere activă:

1. Supraveghere prin RFC sau

ELISA a bovinelor, ovinelor și

caprinelor; în cazurile de

avort la speciile receptive cu

diagnostic neprecizat, pe

probe de sânge recoltate după

14-21 zile.

2. Pentru confirmare se aplică

precizările tehnice din

coloana nr. 2.

A. Pentru confirmare în efectivele de bovine:

1. se prelevează probe în scopul testării PCR,

după cum urmează:

i) de la un număr de maximum 3 bovine din

tot efectivul de bovinele ce au avortat și

fetuși în intervalul de 8 zile după avort, se

vor preleva probe de tampoane vaginale sau

placentă sau materiale rezultate în urma

avortului (placentă și conținut stomacal,

splină, pulmon sau ficat);

îi) de la un număr de minimum 6 bovine cu

respectarea proporției de 3 multipare și 3

primipare din efectivul de bovine ce au

avortat în urmă cu 15 zile și mai puțin de 4

luni în urmă se prelevează probe de sânge în

scop de testare serologică prin ELISA, de

preferat utilizând antigen preparat din izo-

latele de Coxiella de la rumegătoare;

iii) de la bovine cu afecțiuni de reproducție

cum ar fi retenții placentare, metrite

exprimate în ultimele 4 luni, se prelevează

probe de sânge în scop de testare serologică

prin ELISA, de preferat utilizând antigen

preparat din izolatele de Coxiella de la

rumegătoare., pentru a atinge număul de

animale testate la 6 probe în total.

2. de la animale ce nu prezintă afecțiuni de

reproducție se prelevează probe de sânge în

scop de testare serologică prin ELISA, de

preferat utilizând antigen preparat din

izolatele de Coxiella de la rumegătoare,

pentru a atinge numărul de animale testate la

6 probe în total.

B. Pentru confirmare în efectivele de rumegă-

toare mici

1. De la un număr de 2 până la 6

probe prelevate de la capre și oi ce au

avortat în ultimele 8 zile se prelevează

tampoane vaginale sau tampoane placentare

sau probe din materialul avortat (placenta și

conținut stomacal, splină, pulmon sau ficat

de la fetuși) pentru examen PCR pentru a se

putea efectua examenul diferențial al avor-

turilor. Se vor efectua 2 teste PCR pe probe

individuale sau 2 probe compuse în cazul în

care sunt testate mai mult de 2 animale.

2. În cazul în care este disponibilă numai o

singură probă pentru examen PCR sau o probă

din cele două examinate cantitativ PCR, se va

aplica următoarea schemă:

i) de la capre și oi ce au avortat cu 15 zile

sau 3 săptămâni în urmă, se prelevează probe

de sânge pentru examen serologic prin ELISA,

de preferat utilizând antigen preparat din

izolatele de Coxiella de la rumegătoare,

pentru a atinge număul minim de animale

testate la 10, cu precădere cele ce au avortat

- dacă este posibil 5 sau un număr mai mare;

îi) de la capre și oi ce au fătat prematur cu

15 zile sau 3 luni în urmă, se prelevează

probe de sânge pentru examen serologic prin

ELISA, de preferat utilizând antigen preparat

din izolatele de Coxiella de la rumegătoare.,

pentru a atinge număul minim de animale tes-

tate la 10, cu precădere cele ce au avortat -

dacă este posibil 5 sau un număr mai mare;

iii) de la capre și oi din aceeași turmă ce nu

prezintă afecțiuni de reproducție cu trei luni

în urmă după fătare, se prelevează probe de

sânge pentru examen serologic prin ELISA, de

preferat utilizând antigen preparat din

izolatele de Coxiella de la rumegătoare,

pentru a atinge număul minim de animale

testate la 10, cu precădere cele ce au avortat

- dacă este posibil 5 sau un număr mai mare.

Probele pentru confirmare se recoltează de către

medicii veterinari oficiali și se trimit la LSVSA și/

sau LNR din cadrul IDSA, după caz.

3.3. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: monitorizarea bolii

Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor

relevante despre boală.

Monitorizarea cazurilor de avort al ovinelor

și caprinelor.

Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu

animalele, medicii veterinari de liberă practică care

trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de

îmbolnăvire

Supraveghere activă

Supraveghere bacteriologica a cazurilor de

avort al ovinelor și caprinelor.

Medicii veterinari de liberă practică.

3.4. INFLUENȚA ECVINĂ

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: monitorizarea bolii

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA.

În caz de suspiciune, se

efectuează examene virusolo-

gice - teste de biologie

moleculară.

1. Examenele virusologice se efectuează pe

probe de tampoane nazale, nazofaringiene,

lavaj traheal.

2. Notificarea se realizează în baza prevede-

rilor Ordinului președintelui ANSVSA nr.

79/2008, cu modificările și completările

ulterioare;

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă

practică.

Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

3.5. RINOPNEUMONIA ECVINĂ

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: monitorizarea bolii

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA.

În caz de suspiciune:

a) se efectuează examene

serologice (ELISA) pe probe de

seruri perechi la interval de

21 de zile ;

b) avortonii se examinează

prin examen morfopatologic și

virusologic.

Se efectuează examene morfopatologice

necropsic, metoda HEA pe probe de pulmon,

ficat, rinichi, limfonod.

Probele se recolteză de medicul veterinar de liberă

practică împuternicit.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA.

2. Pentru animalele de repro-

ducție nou introduse prin

comerț intracomunitar sau

import din țări terțe se

examinează serologic (ELISA)

un procent de 1 % din animale,

dar nu mai puțin de 2 animale

pe lot.

Medicul veterinar oficial. Examenele de laborator se

efectuează la LNR din IDSA.

Notificarea se realizează în baza prevederilor

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu

modificările și completările ulterioare;

3.6. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: monitorizarea bolii

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor

relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

Supravegherea activă

1. Supraveghere serologică a:

a) armăsarilor de reproducție

din herghelii și depozite, o

dată pe an, cu minim o lună

înainte de autorizare și

începerea campaniei de montă;

1. Supravegherea serologică se efectuează prin

ELISA sau seroneutralizare; în cazul probelor

pozitive, animalele se vor retesta prin sero-

neutralizare, recoltându-se o nouă probă de

sânge la un interval de cel puțin 15 zile.

2. Probele de sânge se recoltează de la

animale nevaccinate contra arteritei virale

ecvine.

3. Animalele cu titru constant sau în scădere

sunt considerate negative, iar cele cu

titruri crescătoare sunt considerate pozitive

și se testează virusologic, prin izolarea

virusului pe culturi celulare și/sau PCR pe

probe de material seminal

4. Armăsarii eliminatori de virus se izolează

și se elimină de la montă. Pentru acești

armăsari circulația va fi permisă numai dacă

sunt castrați.

5. Animalele seronegative nu sunt supuse

restricțiilor de circulație.

6. Ecvinele de sport și pentru reproducție,

provenite din exploatații certificate sanitar-

veterinar ca oficial indemne de arterită

virală în ultimele 6 luni, pot circula fără

restricții.

7. Notificarea oficială a bolii se face numai

pe baza coroborării datelor clinice specifice

cu rezultatele examenelor de laborator.

8. Vaccinarea pe teritoriul României se

aplică numai la armăsarii necastrați în vârstă

de peste 180 de zile dacă sunt sănătoși

clinic, serologic negativi sau cu titru

constant/în scădere și care nu sunt

eliminatori de virus.

9. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine

se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un

vaccin inactivat, omologat și înregistrat

oficial.

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă

practică.

Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

2. Pentru circulația intraco-

munitară/export țări terțe,

armăsarii necastrați în vârstă

de peste 180 de zile se

testează serologic prin sero-

neutralizare pentru arterită

virală cu 28 de zile înainte

de îmbarcare, pentru desti-

nația sport și 21 de zile

pentru ecvinele de producție/

reproducție, cu plata de

către proprietar.

Examenele se efectueaza la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu

prevederile Ordinului Președintelui ANSVSA

nr. 79/2008, cu modificările și completările

ulterioare.

3.7. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală

Procedura de supraveghere este efectuată fermierii și

muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele,

medicii veterinari de liberă practică organizați

conform legii, ce au obligația să raporteze orice caz

de îmbolnăvire.

Supravegherea activă

Supraveghere bacteriologică a cazurilor de

avort al iepelor.

1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar

de liberă practică împuternicit și/sau medicul

veterinar oficial;

2. Examenele se efectuează la LSVSA și confirmarea la

LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA

3. LSVSA au obligația de a trimite la LNR salmoneloze

animale din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella

izolate, în vederea tipizării serologice și a

monitorizării antibiorezistenței.

3.8. TULAREMIA

Supraveghere pasivă.

3.9. BRUCELOZA LA CANIDE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: eradicarea bolii

Supraveghere activă

1. Examen serologic,clinic,

anatomopatologic și bacterio-

logic în efectivele din canise

de reproducție și al tuturor

masculilor folosiți la

reproducție, efectuat la

cerere.

1. Probele cu rezultate pozitive, neconclu-

dente serologic,

vor fi reexaminate prin

hemoculturi; de la femelele care au avortat și

de la masculii seropozitivi care au fost

castrați se trimit probe de avortoni cu

învelitori fetale și testicule, în vederea

efectuării examenului de laborator.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

2. Examinare serologică prin

RFC/ ELISA, efectuată la

cerere:

a) canidele de reproducție o

dată pe an, cu ocazia

acțiunilor imunoprofilactice;

b) canidele care prezintă

manifestări clinice care con-

duc la suspiciunea de infecție

brucelică inclusiv la câinii

comunitari.

2. De la femelele avortate și de la masculii

seropozitivi care au fost castrați în urma

diagnosticului serologic pozitiv se trimit

probe de avortoni cu învelitori fetale și

testicule, în vederea efectuării examenului

complex de laborator.

2. Examinare la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din

cadrul IDSA.

3.10. BRUCELOZA LA IEPURI

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: eradicarea bolii

1. Examinare serologică la 5%

din iepurii din crescătorii,

prin reacția de seroagluti-

nare RSAR cu antigen colorat

cu Roz - Bengal.

2. Examen anatomopatologic la

iepurii domestici și sălbatici

morți.

1. Probele pozitive prin RSAR se examinează

prin RFC.

2. De la animalele seropozitive se prelevează

probe de testicule, limfonoduri, splina și

uter, în vederea efectuării examenului

bacteriologic și morfopatologic, necropsic,

metoda HEA, metoda Brown și Brenn.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Examinarea probelor de organe se realizează la

LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. În abator:

a) animalele vii se examinează

ante-mortem și post-mortem;

b) carnea și organele se exa-

minează în unități de tăiere

autorizate sanitar-veterinar

MĂSURI

1. De la iepurii din efectivele cu bruceloză:

a) carnea și subprodusele comestibile la care

nu s-au constatat leziuni se dau în consum

fără restricții;

b) organele cu leziuni se confiscă.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate

cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 79/2008, cu modificările și completările

ulterioare.

3.11. FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau

a oricarei creșteri a mortali-

tății în exploatații sau în

mediul natural se examinează

populația de salmonide și se

prelevează probe pentru

diagnostic

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul

suspiciunii sau observării creșterii mortali-

tății în toate exploatațiile de salmonide și

mediul natural, conform prevederilor Cap. IX

lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și

pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară

aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

examinează populația animalelor acvatice, prelevează

probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/

sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: suprave-

ghere și diagnostic prin examen bacteriologic.

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul

IDSA.

3.12. YERSINIOZA, RESPECTIV BOALA GURĂ ROȘIE - LA SALMONIDE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau

a oricarei creșteri a morta-

lității în exploatații sau în

mediul natural se examinează

populația de salmonide și se

prelevează probe pentru

diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul

suspiciunii sau observării creșterii mortali-

tății în toate exploatațiile de salmonide și

mediul natural, conform

prevederilor Cap.

IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și

pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară

aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

examinează populația animalelor acvatice, prelevează

probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/

sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: suprave-

ghere și diagnostic prin examen bacteriologic.

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul

IDSA

3.13. MIXOSOMIAZA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau

a oricarei creșteri a morta-

lității în exploatații sau în

mediul natural se examinează

populația de salmonide și se

prelevează probe pentru

diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul

suspiciunii sau observării creșterii morta-

ității în toate exploatațiile de salmonide și

mediul natural, conform prevederilor Cap. IX

lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și

pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară

aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

examinează populația animalelor acvatice, prelevează

probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

județene și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:

supraveghere și diagnostic prin examen parazitologic.

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul

IDSA.

3.14. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau

a oricarei creșteri a morta-

lității în exploatații sau în

mediul natural se examinează

populația de salmonide și se

prelevează probe pentru

diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul

suspiciunii sau observării creșterii morta-

lității în toate exploatațiile de salmonide și

mediul natural, conform prevederilor Cap. IX

lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și

pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară

aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

examinează populația animalelor acvatice, prelevează

probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/

sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: suprave-

ghere și diagnostic prin examen bacteriologic.

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din

cadrul IDSA.

3.15. ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau

a oricarei creșteri a morta-

lității în exploatații sau în

mediul natural se examinează

populația de ciprinide și se

prelevează probe pentru

diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul

suspiciunii sau observării creșterii morta-

lității în toate exploatațiile de salmonide și

mediul natural, conform prevederilor Cap. IX

lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și

pct. 10 lit. a) din Norma sanitară

veterinară aprobată prin Ordinul președintelui

ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

examinează populația animalelor acvatice, prelevează

probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/

sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:

supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic.

3.16. IHTIOFTIRIAZA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau

a oricarei creșteri a morta-

lității în exploatații sau în

mediul natural se examinează

populația de pesti și se

prelevează probe pentru

diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul

suspiciunii sau observării creșterii morta-

lității în toate exploatațiile de salmonide și

mediul natural, conform prevederilor Cap. IX

lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și

pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară

aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

examinează populația animalelor acvatice, prelevează

probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:

supraveghere și diagnostic prin examen parazitologic.

3.17. CRIPTOBIAZA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau

a oricarei creșteri a morta-

lității în exploatații sau în

mediul natural se examinează

populația de pesti și se

prelevează probe pentru

diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul

suspiciunii sau observării creșterii morta-

lității în toate exploatațiile de salmonide și

mediul natural, conform prevederilor Cap. IX

lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și

pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară

aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

examinează populația animalelor acvatice, prelevează

probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:

supraveghere și diagnostic prin examen parazitologic.

3.18. VIBRIOZA MOLUȘTELOR BIVALVE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau

a oricarei creșteri a morta-

lității în exploatații sau în

mediul natural se examinează

populația de moluște bivalve

și se prelevează probe pentru

diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul

suspiciunii sau observării creșterii morta-

lității în toate exploatațiile de moluște

bivalve și mediul natural, conform prevede-

rilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b),

d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară

veterinară aprobată prin

Ordinul președin-

telui ANSVSA nr. 25/2008 prevederilor Cap. IX

lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și

pct. 10

lit. a) din Norma sanitară veterinară

aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

examinează populația animalelor acvatice, prelevează

probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:

supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic

3.19. MOLUȘTE GASTEROPODE - CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau

a oricarei creșteri a morta-

lității în exploatații sau în

mediul natural se examinează

populația de gasteropode și se

prelevează probe pentru

diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul

suspiciunii sau observării creșterii morta-

lității în toate exploatațiile de moluște

gasteropode și mediul natural, conform preve-

derilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b),

d) și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară

veterinară aprobată prin Ordinul președintelui

ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

examinează populația animalelor acvatice, prelevează

probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:

supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic.

3.20. BATRACIENI - TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ȘI MICOBACTERIOZE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau

observarea creșterii morta-

lității în exploatațiile de

natural se examinează popula-

ția animalelor acvatice și se

prelevează probe pentru

diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul

suspiciunii sau observării creșterii morta-

lității în populațiile de batracieni se reali-

zezază similar specificațiilor din Cap. IX

lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) și e) și

pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară

aprobată

prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

examinează populația animalelor acvatice, prelevează

probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

și/sau, după caz, IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere și diagnostic prin examen bacte-

riologic pentru pseudomonoze, aeromonoze și micobac-

terioze;

2.2. Supraveghere și diagnostic prin examen

parazitologic pentru trematode, acantocefali.

3.21. PESTA RACILOR

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau

a oricarei creșteri a morta-

lității în exploatații sau în

mediul natural se examinează

populația de crustacee și se

prelevează probe pentru

diagnostic

1. Prelevarea probelor se efectuează în con-

formitate

cu prevederile prevederilor Cap. IX

lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) și e) și

pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară

aprobată

prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr. 25/2008.

2. Notificarea bolii se realizează în confor-

mitate

cu prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 79/2008, cu completările și

modificările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

examinează populația animalelor acvatice, prelevează

probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:

supraveghere și diagnostic prin examen micologic.

3.22. AMIBIAZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se

prelevează probe pentru

diagnostic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA.

2. Prelevarea probelor se efectuează în

conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

examinează familiile de albine, prelevează probe

pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:

supraveghere și diagnostic prin examen microscopic

directă

3.23. BRAULOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se

prelevează probe pentru

diagnostic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA.

2. Prelevarea probelor se efectuează în

conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

examinează familiile de albine, prelevează probe

pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:

supraveghere și diagnostic prin examen macroscopic

și microscopic direct.

3.24. ASCOSFEROZA ȘI ASPERGILOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se

prelevează probe pentru

diagnostic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA.

2. Prelevarea probelor se efectuează în

conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

examinează familiile de albine, prelevează probe

pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin examen microscopic direct;

2.2. Diagnostic prin examen micologic complet.

3.25. PUIETUL ÎN SAC ȘI BOALA BOTCILOR NEGRE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se

prelevează probe pentru

diagnostic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA.

2. Prelevarea probelor se efectuează în

conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

examinează familiile de albine, prelevează probe

pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:

supraveghere și diagnostic prin examen

anatomopatologic, microscopic direct și

histopatologic.

3.26. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se

prelevează probe pentru

diagnostic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA.

2. Prelevarea probelor se efectuează în

conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit

și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

examinează familiile de albine, prelevează probe

pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:

supraveghere și diagnostic prin examen anatomopato-

logic, microscopic direct și histopatologic.

3.27. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Scop: supravegherea bolii

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se

prelevează probe pentru

diagnostic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA.

2. Prelevarea probelor se efectuează în

conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

3. Notificarea bolii se face în conformitate

cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 79/2008, cu modificările și completările

ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul

veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA

astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic

și microscopic direct;

2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic și

micologic complet.

3.28. LISTERIOZA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Examene de laborator pe probe

de la animale moarte ce au

prezentat semne nervoase,

învelitori placentare și

avortoni.

Probele de creier la care diagnosticul pentru

boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme

transmisibile, rabie, nu s-a confirmat, se vor

examina pentru listerioză prin examen

morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda

Romanowsky-Giemsa/Pappenheim și bacteriologic

pe aceleași probe de creier trimise la

laborator pentru EST.

INSPECȚIA ANIMALELOR ÎN ABATOR

I. ANIMALE VII

Înspecția ante- și post-mortem

se efectuează în unități de

tăiere autorizate sanitar -

veterinar, de către medicii

veterinari oficiali sau de

către personalul auxiliar

oficial, desemnat de către

autoritatea sanitar -

veterinară competentă.

ANIMALE VII - bovine, ovine și porcine.

Supraveghere prin examene de laborator.

Medicul veterinar oficial va controla prin inspecție/

monitorizare/recoltate de probe.

Probele sunt trimise la LSVSA și/sau IISPV după caz,

pentru testare.

Notificarea bolii se face în conformitate cu

prevederile ordinului Președintelui ANSVSA

nr. 79/2008, cu modificările și completările

ulterioare.

3.29. TOXOPLASMOZA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

1. Monitorizarea datelor

relevante despre boală în

conformitate cu prevederile

Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 34/2006, cu modificările

și completările ulterioare.

2. Supraveghere prin examene

de laborator la speciile

receptive.

1. Prelevarea probelor se efectuează în

conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Se efectuează examene serologice (IFI,

ELISA,

micro - RFC) și alte examene de

laborator, pe probe prelevate de la speciile

receptive, în funcție de situația epidemiolo-

gică sau la solicitarea proprietarilor.

1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul

veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Examenele de laborator se efectuează la cabinete

medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.

Secțiunea 4 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ȘI EMERGENTE LA ANIMALE

BOALA SUPRAVEGHEATĂ

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

1. BACTERIOZE

1.1. RUJETUL

Supraveghere anatomopatologică

și de laborator la speciile

receptive.

Notificare și raportare la

autoritățile sanitar- veterinare

competente. Raport trimestrial

transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1.2. STREPTOCOCIA

Supraveghere anatomopatologică și

de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar-

veterinar - competente.

1.3. STAFILOCOCIA

Supraveghere anatomopatologică și

de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar-

veterinar - competente.

1.4. YERSINIOZA

Supraveghere anatomopatologică și

de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar-

veterinar - competente.

1.5. CHLAMYDIOZA AVIARĂ

Supraveghere anatomopatologică și

de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar-

veterinar - competente

1.6. COLIBACILOZA

Supraveghere anatomopatologică și

de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar-

veterinar - competente.

2. MICOZE

2.1. ASPERGILOZA

Supraveghere anatomopatologică și

de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar-

veterinar - competente.

2.2. DERMATO-MICOZA

Supraveghere anatomopatologică și

de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar-

veterinar - competente.

3. VIROZE

3.1. BOALA LYME

Supraveghere anatomopatologică și

de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar-

veterinar - competente.

3.2. BOALA DE CRIMEEA

CONGO (FEBRA HEMORAGICĂ

DE CRIMEEA CONGO)

În cazul în care într-o localitate

este diagnosticată infecția cu

virusul febrei hemoragice de Crimeea

Congo la om, vor fi aplicate

următoarele măsuri:

i) în localitatea respectivă se va

efectua un screening serologic al

populației de rumegătoare, pentru

detecția imunoglobulinelor G (IgG)

față de virusul febrei hemoragice de

Crimeea Congo;

îi) depistarea imunoglobulinelor G

(IgG) este urmată de efectuarea unui

screening serologic al populației de

rumegătoare, pentru identificarea

imunoglobulinelor M (IgM) față de

virusul febrei hemoragice de Crimeea

Congo;

iii) depistarea imunoglobulinelor M

(IgM) este urmată de colectarea de

căpușe de la animale și din habita-

tele propice dezvoltării vectorului

în scopul identificării speciilor.

1. Numărul de probe recoltate pentru

detecția imunoglobulinelor G (IgG)

trebuie să asigure depistarea

animalelor seropozitive cu o

prevalență de 10% și o confidență

de 95%.

2. Numărul de probe recoltate pentru

detecția imunoglobulinelor M (IgM)

trebuie să asigure depistarea

animalelor seropozitive cu o

prevalență de 10% și o

confidență de 95%. Probele vor

fi recoltate de la alte animale

decât cele testate pentru detecția

imunoglobulinelor G (IgG).

3. Colectarea căpușelor se

realizează săptămânal, timp de 2 luni

consecutiv, în perioada de activitate

a vectorilor (martie - octombrie).

4. Prelevarea probelor se efectuează

în conformitate cu prevederile

Ordinului președintelui ANSVSA nr.

25/2008.

1. Probele de capuse și sânge

se recoltează de către medicii

veterinari de liberă practică

împuterniciți și special

instruiți de către DSVSA.

2. Probele prelevate pentru

examenele serologice sunt

testate în cadrul LNR pentru

arboviroze din IDSA.

3. Identificarea genurilor și

speciilor de căpușe și eva-

luarea distribuției specifice

a acestora se realizează în

cadrul LNR pentru vectorii

bolilor la animale și ai

zoonozelor din IDSA.

4. Rezultatele examenelor

serologice și a evaluării

entomologice vor fi transmise

de IDSA către ANSVSA.

5. ANSVSA va dispune

transmiterea rezultatelor

investigațiilor efectuate în

localitatea respectivă, către

Institutul Național de

Sănătate Publică și alte

instituții abilitate.

Probele de sânge și căpușe se

recoltează de către medicul

veterinar oficial.

3.3. ENCEFALITA

JAPONEZĂ

Supraveghere anatomopatologică și

de laborator la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile

sanitar-veterinare competente.

3.4. ENCEFALOMIELITA

ECVINĂ VENEZUELEANĂ

Supraveghere anatomopatologică și

de laborator la speciile receptive.

Notificarea se realizează în baza

prevederilor Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările

și completările ulterioare.

Notificare și raportare la autoritățile

sanitar-veterinare competente.

3.5. ENCEFALITA DE

CĂPUȘE

Supraveghere anatomopatologică și

de laborator la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile

sanitar-veterinare competente.

3.6. ONCOPATII LA

ANIMALELE DE PRODUCȚIE,

ÎN LIBERTATE Șl

EXOTICE.

Supraveghere anatomopatologică și

prin examene hematologice periodice

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile

sanitar-veterinare competente.

4. PARAZITOZE

4.1. CISTICERCOZA

BOVINĂ

1. Monitorizarea datelor relevante

despre boală, în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările

și completările ulterioare.

2. Supraveghere anatomopatologică și

de laborator la animalele receptive.

3. Supraveghere în abator a bovinelor

sacrificate ținând cont de locurile

de electie a parazitului.

1. Prelevarea probelor se efectuează

în conformitate cu prevederile Ordi-

nului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Se efectuează examene de laborator

pentru evidențierea formelor larvare

de Cysticercus bovis prin examen

macroscopic și microscopic.

1. Medicul veterinar oficial

din cadrul DSVSA.

2. Notificarea bolii se face

în conformitate cu prevederile

Ordinului Președintelui

ANSVSA nr. 79/2008, cu

modificările și completările

ulterioare.

3. Examenele de laborator se

efectuează în abator sau la

LSVSA și/sau LNR din IDSA.

4.2. CISTICERCOZA

PORCINĂ

1. Monitorizarea datelor relevante

despre boală, în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările

și completările ulterioare.

2. Supraveghere anatomopatologică și

de laborator la animalele receptive.

3. Supraveghere în abator a

porcinelor sacrificate ținând cont

de locurile de electie a

parazitului.

1. Prelevarea probelor se efectuează

în conformitate cu prevederile

Ordinului președintelui ANSVSA nr.

25/2008.

2. Se efectuează examene de

laborator pentru evidențierea

formelor larvare de Cysticercus

cellulosae prin examen

macroscopic și microscopic.

1. Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit și/sau

medicul veterinar oficial din

cadrul DSVSA.

2. Notificarea bolii se face

în conformitate cu prevederile

Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 79/2008, cu

modificările și completările

ulterioare.

3. Examenele de laborator se

efectuează la cabinete

medicale veterinare, abator,

LSVSA și/sau LNR din IDSA.

4.3. TRICHINELOZA

1. Monitorizarea datelor relevante

despre boală în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările

și completările ulterioare.

2. Supraveghere prin examene de

laborator la speciile receptive.

1. Prelevarea probelor se efectuează

în conformitate cu prevederile Ordinu-

lui președintelui ANSVSA nr. 25/2008 de

la toate animalele suspecte de boală.

2. Se efectuează examene de laborator

pentru detecția chisturilor și larvelor

de Trichinella prin trichineloscopie

pentru suinele provenite din

exploatațiile nonprofesionale destinate

consumului familial.

3. Se efectuează examene de laborator

pentru evidentierea larvelor de

Trichinella prin digestie artificială

pentru suinele provenite din

exploatațiile comerciale.

4. Supravegherea speciilor receptive

porc, mistreț, urs, nutrie, cal, asin

prin examen trichineloscopic și/sau

digestie artificială.

1. Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit și/sau

medicul veterinar oficial din

cadrul DSVSA.

2. Notificarea bolii se face

în conformitate cu prevederile

Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 79/2008, cu modificările

și completările ulterioare.

3. Examenele de laborator se

efectuează la, cabinete

medicale veterinare, LSVSA,

IDSA și LNR.

4.4. LEISHMANIOZA

1. Monitorizarea datelor relevante

despre boală în conformitate cu

Ordinul ANSVSA 34/2006, cu modifică-

rile și completările ulterioare.

2. Supraveghere prin examene de

laborator la animalele.

3. Supravegherea entomologică prin

capturare și identificare a

vectorilor.

1. Prelevarea probelor se efectuează în

conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Vectorii lieshmaniozei sunt insecte

din genurile Phlebotomus și Lutzomyia.

3. Stabilirea punctelor de colectare

a vectorilor este realizată de către

DSVSA la propunerea LNR din IDSA și

ANSVSA în funcție de situația

epidemiologică.

Înregistrarea coordonatelor

geografice - latitudine,

longitudine, altitudine - se

realizează cu dispozitive GPS în

toate punctele de colectare a

vectorilor.

4. Se efectuează examene de

evidențiere a parazitului prin

examen microscopic, în funcție

de situația epidemiologică sau la

solicitarea proprietarilor.

1. Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit și/sau

medicul veterinar oficial din

cadrul DSVSA.

2. Notificarea bolii se face

în conformitate cu prevederile

Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 79/2008, cu modificările

și completările ulterioare.

3. Examenele de laborator se

efectuează la cabinete

medicale veterinare, LSVSA

și/sau LNR din IDSA.

4.5. FASCIOLOZA

1. Monitorizarea datelor relevante

despre boală și gasteropodele gazde

intermediare, în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările

și completările ulterioare.

2. Supraveghere prin examene

anatomopatologice și de laborator

la speciile receptive.

1. Prelevarea probelor se efectuează

în conformitate cu prevederile

Ordinului președintelui ANSVSA nr.

25/2008.

2. Supravegherea gazdelor definitive,

bovine, ovine, prin examen

coproparazitologic și examen

serologic - ELISA, pe probe ale

aceluiași animal, datorită ciclului

biologic al parazitului.

3. Examenele coproparazitologice

și serologice se efectuează de două

ori pe an toamna și primăvara pe un

procent de 1-3% din animalele

în vârstă de peste 6 luni, în

vederea atestări zonelor indemne

de fascioloză.

4. Examenele de identificare a

gasteropodelor gazde intermediare

se efectuează în intervalul

aprilie-octombrie.

1. Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit și/sau

medicul veterinar oficial din

cadrul DSVSA.

2. Examenele de laborator se

efectuează în cabinete

medicale veterinare (examen

copro-parazitologic), la

LSVSA și/sau LNR din IDSA.

4.6. FILARIOZE

1. Monitorizarea datelor relevante

despre boală în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările

și completările ulterioare.

2. Supraveghere prin examene

anatomopatologice și de laborator

la speciile receptive.

3. Supravegherea entomologică prin

capturare și identificarea

vectorilor.

1. Prelevarea probelor se efectuează

în conformitate cu prevederile

Ordinului președintelui ANSVSA nr.

25/2008.

2. Vectorii filariozelor sunt:

Musca autumnalis, țânțarii din

genurile: Culex, Aedes, Stegomya și

Anopheles, culicoizii, simulidele.

3. Stabilirea punctelor de colectare

a vectorilor va fi realizată de către

DSVSA la propunerea LNR din IDSA și

ANSVSA în funcție de situația

epidemiologică.

Înregistrarea coordonatelor geografice

(latitudine, longitudine, altitudine)

se realizează cu dispozitive GPS în

toate punctele de colectare a

vectorilor

4. Se efectuează examene de

evidențiere a parazitului prin

examen microscopic, în funcție

de situația epidemiologică sau la

solicitarea proprietarilor.

1. Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit și/sau

medicul veterinar oficial din

cadrul DSVSA.

2. Examenele de laborator se

efectuează în cabinete

medicale veterinare, LSVSA

și/sau LNR din IDSA.

4.7. ANCILOSTOMOZA

CARNIVORELOR

1. Monitorizarea datelor relevante

despre boală în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările

și completările ulterioare.

2. Supraveghere prin examene anato-

mopatologice și de laborator la

speciile receptive.

1. Prelevarea probelor se efectuează

în conformitate cu prevederile

Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 25/2008.

2. Se efectuează examene de evidențiere

a parazitului din materii fecale/

conținut intestinal prin examen

microscopic, în funcție de situația

epidemiologică sau la solicitarea

proprietarilor.

1. Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit și/sau

medicul veterinar oficial din

cadrul DSVSA.

2. Examenele de laborator se

efectuează în cabinete

medicale veterinare, LSVSA

și/sau LNR din IDSA

4.8. BALANTIDIOZA

1. Monitorizarea datelor relevante

despre boală în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările

și completările ulterioare.

2. Supraveghere prin examene de

laborator la speciile receptive.

1. Prelevarea probelor se efectuează în

conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Se efectuează examene de evidențiere

a parazitului din materii fecale/

conținut intestinal prin examen

microscopic, în funcție de situația

epidemiologică sau la solicitarea

proprietarilor

1. Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit și/sau

medicul veterinar oficial din

cadrul DSVSA.

2. Examenele de laborator se

efectuează în cabinete

medicale veterinare, LSVSA

și/sau LNR din IDSA.

4.9. HEMOSPORIDIOZE

1. Monitorizarea datelor relevante

despre boală în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările

și completările ulterioare.

2. Supraveghere prin examene de

laborator la speciile receptive.

3. Supravegherea entomologică prin

capturare și identificarea

vectorilor.

1. Prelevarea probelor se efectuează în

conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Se efectuează examene de laborator

pe probe de sânge pe EDTA

prelevate de

la animalele receptive pentru eviden-

țierea paraziților (Babesia Anaplasma,

Theileria, Piroplasma) prin examen

microscopic al frotiurilor fixate și

colorate, în funcție de situația

epidemiologică sau la solicitarea

proprietarilor

2. Vectorii hemosporidiozelor sunt

căpușe ixodide

3. Stabilirea punctelor de colectare

a vectorilor va fi realizată de

către DSVSA la propunerea LNR din

IDSA și ANSVSA în funcție de

situația epidemiologică

1. Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit și/sau

medicul veterinar oficial din

cadrul DSVSA.

2. Notificarea bolii se face

în conformitate cu prevederile

Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 79/2008, cu modificările

și completările ulterioare.

3. Examenele de laborator se

efectuează în cabinete

medicale veterinare, LSVSA

și/sau LNR din IDSA.

4.10. SARCOCISTOZA

1. Monitorizarea datelor relevante

despre boală în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările

și completările ulterioare.

2. Supraveghere prin examene anato-

mopatologice și de laborator, la

speciile receptive.

1. Prelevarea probelor se efectuează în

conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Se efectuează examene de laborator

pentru detecția chisturilor din țesut

muscular prin trichineloscopie.

1. Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit și/sau

medicul veterinar oficial din

cadrul DSVSA.

2. Examenele de laborator se

efectuează în cabinete

medicale veterinare, LSVSA

și/sau LNR din IDSA.

4.11. TENIAZE

1. Monitorizarea datelor relevante

despre boală în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările

și completările ulterioare.

2. Supraveghere prin examen

anatomopatologic și de laborator la

speciile receptive.

1. Prelevarea probelor se efectuează în

conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Se efectuează examene de laborator

pentru identificarea speciilor zoono-

tice din genul Taenia prin tehnica

flotației și/sau sedimentării, în

funcție de situația epidemiologică sau

la solicitarea proprietarilor.

1. Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit și/sau

medicul veterinar oficial din

cadrul DSVSA.

2. Examenele de laborator se

efectuează în cabinete

medicale veterinare, LSVSA

și/sau LNR din IDSA.

4.12. THELAZIOZA

1. Monitorizarea datelor relevante

despre boală în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările

și completările ulterioare.

2. Supraveghere prin examene clinice

și de laborator la speciile receptive

1. Prelevarea probelor se efectuează în

conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Se efectuează examene de laborator

pentru identificarea speciilor din

genul Thelazia prin examen microscopic

al secrețiilor lacrimale, în funcție

de situația epidemiologică sau la

solicitarea proprietarilor

1. Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit și/sau

medicul veterinar oficial din

cadrul DSVSA.

2. Examenele de laborator se

efectuează cabinete medicale

veterinare, LSVSA și/sau LNR

din IDSA

4.13. DERMATOZE

PRODUSE DE ACARIENI,

PARAZIȚII ANIMALELOR

1. Monitorizarea datelor relevante

despre boală în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările

și completările ulterioare.

2. Supraveghere prin examene clinice

și de laborator la speciile receptive

1. Prelevarea probelor se efectuează în

conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Se efectuează examene de laborator

pentru identificarea genurilor și

speciilor de ectoparaziți prin examen

microscopic în funcție de situația

epidemiologică sau la solicitarea

proprietarilor.

1. Medicul veterinar de liberă

practică și/sau medicul

veterinar oficial din cadrul

DSVSA.

2. Examenele de laborator se

efectuează în cabinete

medicale veterinare, LSVSA

și/sau LNR din IDSA.

Secțiunea 5 ACȚIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCȚIEI ȘI A TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE

1. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI

EXECUȚIE

Material seminal congelat din comerț intracomunitar sau import:

1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de

suspiciune

de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal

congelat provenit

de la bovine în cadrul comerțului intracomunitar,

conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 205/2006 pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește cerințele de sănătate

a animalelor aplicabile comerțului intracomunitar și importului de

material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, cu

modificările și completările ulterioare;

2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal

congelat provenit de la bovine importat din țări terțe, conform Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările și completările

ulterioare.

1. Supravegherea comerțului

intracomunitar se efectuează pe baza

certificatului de sănătate din țara de

origine, întocmit de medicul veterinar

oficial al statului membru, în confor-

mitate cu prevederile Ordinul

președintelui ANSVSA. nr. 205/2006,

cu modificările și completările

ulterioare.

2. Materialul seminal destinat

însămânțărilor artificiale trebuie să

corespundă condițiilor de calitate.

1. Prelevarea de

probe se va face

de către medicul

veterinar oficial

al autorității

veterinare

teritoriale

competente;

2. Examenele de

laborator se

efectuează în

cadrul LSVSA

și/sau IDSA.

2. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Monitorizarea datelor privind

supravegherea mamitelor.

1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se

efectuează examenul cu produse revelatoare pentru

fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul

și la jumătatea perioadei de lactație, la solicitarea

proprietarilor sau deținătorilor de exploatații de

animale producătoare de lapte.

2. Se interzice livrarea pentru procesare și pentru

consumul uman a laptelui de la vacile diagnosticate cu

mamite subclinice, până la revenirea la starea

fiziologică normală a glandei mamare, confirmată

printr-un examen de laborator, numărătoare de celule

somatice.

3. Se interzice livrarea pentru procesare și pentru

consumul uman a laptelui provenit de la animale

producătoare de lapte care prezintă mastite clinice

(inflamații vizibile ale ugerului), aflate sub

tratament medicamentos sau în perioada de așteptare

după efectuarea tratamentului medicamentos pentru

combaterea mastitelor.

Monitorizarea datelor privind supravegherea

mamitelor.

Secțiunea

SECȚIUNEA 6

ACȚIUNI DE PROTECȚIE ECOLOGICĂ

1. ECOPATOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI, POTABILITATEA APEI

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Monitorizarea documentelor

privind analiza potabilității

apei.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.

2. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ȘI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ȘI DIN APE CURGĂTOARE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Monitorizarea documentelor privind analiza

apelor din bazinele piscicole, lacuri și

iazuri amenajate pentru piscicultură,

precum și din ape curgătoare.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.

3. VERIFICAREA EFICIENȚEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUȚIA UNOR BOLI, DE NECESITATE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

1. Elaborarea și respectarea Procedurilor

specifice de efectuare a decontaminării în

exploatațiile de animale și în PIF.

2. Monitorizarea documentelor privind

verificarea eficienței decontaminării.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.

3. Prin verificarea eficienței decontami-

nării, în exploatațiile comerciale de

creștere a animalelor, după fiecare

decontaminare de necesitate.

4. Elaborarea de instrucțiuni specifice.

Examenele se efectuează conform metodelor

acreditate.

Secțiunea 7 ACȚIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECȚIE ȘI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

7.1. URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Monitorizarea documentelor privind instituirea

și respectarea măsurilor de biosecuritate,

prin controlul permanent privind:

a) aplicarea și respectarea normelor sanitare

veterinare, în organizarea și desfășurarea

fluxului tehnologic;

b) accesul în exploatațiile de animale;

c) livrările de animale și produse;

d) condițiile de igienă din adăposturi,

spațiile de prelucrare și incinte;

e) parametrii de microclimat

f) atestările medicale privind sănătatea

personalului;

g) amplasarea și sistematizarea unităților

zootehnice, de producere a furajelor, de

industrie alimentară și alte unități cu profil

zooveterinar indiferent de proprietate;

h) potabilitatea apei;

i) salubritatea furajelor;

j) instituirea măsurilor de supraveghere a

animalelor nou introduse în exploatație;

k) evaluarea stării de sănătate a animalelor

din zona de protecție a exploatațiilor;

l) controlul privind condițiile sanitare

veterinare pentru functionarea târgurilor,

bazelor de achiziții, piețelor și altor locuri

cu aglomerări temporare de animale;

m) controlul legalității circulației anima-

lelor, în cadrul localităților și în afara

lor;

n) controlul legalității comerțului

intracomunitar, importului, tranzitului și a

exportului, verificarea documentară și fizică;

o) evaluarea condițiilor de bunăstare a

animalelor.

p) protecția mediului.

q) controlul și supravegherea privind:

(i) vânzările și cumpărările de animale;

(îi) aplicarea și respectarea condițiilor de

carantină pentru animalele nou introduse în

exploatație;

(iii) respectarea regulilor de protecție și

bunăstare a animalelor, recoltarea,

prelucrarea și valorificarea produselor de

origine animală;

(iv) controlul respectării interdicției

creșterii animalelor pe gropile de gunoi.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA.

2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi

accesului și ieșirii necontrolate a animalelor și

personalului.

3. Asigurarea funcționalității dezinfectorului

rutier și a filtrului sanitar-veterinar.

4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare

animale la nivelul împrejmuirii.

5. Asigurarea spațiului pentru executarea

necropsiilor.

6. Ecarisarea corespunzătoare a exploatațiilor,

exploatațiilor individuale și a teritoriului.

7. Asigurarea echipamentului de protecție și

materialelor de igienizare.

8. Respectarea prevederilor următoarelor acte

normative:

a) Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al

Parlamentului European și al Consiliului din 21

octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare

privind subprodusele de origine animală și

produsele derivate care nu sunt destinate

consumului uman și de abrogare a Regulamentului

(CE) nr. 1774/2002;

b) Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al Comisiei din

27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de

eșantionare și analiză pentru controlul oficial

al furajelor;

Legea nr. 72/2002

a zootehniei, cu modificările

și completările ulterioare;

Legea nr. 71/2006

privind ratificarea

Convenției europene pentru protecția animalelor

în timpul transportului internațional (revizuită),

semnată la Chișinău la 6 noiembrie 2003;

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004

privind

organizarea activității sanitar-veterinare și

pentru siguranța alimentelor, aprobată cu

modificări și completări prin

Legea nr. 215/2004 ,

cu modificările și completările ulterioare;

f) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005

privind protecția mediului, aprobată cu modificări

și completări prin

Legea nr. 265/2006 , cu

modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 100/2002

pentru

aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să

le îndeplinească apele de suprafață utilizate

pentru potabilizare și a Normativului privind

metodele de măsurare și frecvența de prelevare și

analiză a probelor din apele de suprafață

destinate producerii de apă potabilă, cu

modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005

privind

aprobarea Programului de eliminare treptată a

evacuărilor, emisiilor și pierderilor de

substanțe prioritar periculoase, cu modificările

și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005

privind

stabilirea și sancționarea contravențiilor la

normele sanitare veterinare și pentru siguranța

alimentelor, cu modificările și completările

ulterioare;

Ordinul ministrului sănătății nr. 536/1997

pentru aprobarea Normelor de igienă și a

recomandărilor privind mediul de viață al

populației, cu modificările și completările

ulterioare;

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 197/2006

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce

stabilește condițiile care reglementează

prepararea, punerea pe piață și utilizarea

furajelor medicamentate în Comunitate;

9. Se identifică și se apreciază pe obiective,

acțiuni și efective de animale.

7.2. Protecția animalelor în timpul transportului

Supraveghere

Precizări tehnice

Precizări de execuție

Protecția animalelor din România

● Animale cu sau fără deținător;

●

Legea nr. 205/2004

privind protecția animalelor,

cu modificările și completările ulterioare.

După caz, medici veterinari de liberă

practică sau oficiali.

Asigurarea și menținerea condițiilor de

bunăstare cuprinde proprietarii și

deținătorii de animale, fermierii, precum

și orice altă persoană implicată în

creșterea, îngrijirea, manipularea

animalelor.

Protecția animalelor în timpul

transportului

● Ecvine, rumegatoare mari și mici, porcine,

păsări;

● Ordinul președintelui ANSVSA nr.83/2006 pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare privind

respectarea condițiilor de bunăstare a animalelor

pe durata transportului;

●

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 201/2007

privind Procedura de eliberare a Certificatului

de competență profesională pentru conducătorii și

însoțitorii de pe vehiculele rutiere care

transportă animale vii;

● Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din

22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în

timpul transportului și al operațiunilor conexe

și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și

93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97.

Medici veterinari oficiali.

Persoana responsabilă de animale,

șoferul, însoțitorul transportului de

animale vii și orice altă persoană

implicată în operațiuni cu animale.

Bunăstarea găinilor ouătoare

● Găini ouătoare, ouă consum;

●

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 136/2006

pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare privind

standardele minime pentru protecția găinilor

ouătoare, cu modificările ulterioare;

●

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 73/2005

pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare privind

înregistrarea exploatațiilor care dețin găini

ouătoare;

● Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie

1999 de stabilire a standardelor minime pentru

protecția găinilor ouătoare;

● Directiva 2002/4/CE a Comisiei din 30 ianuarie

2002 de înregistrare a unităților de creștere a

găinilor ouătoare, reglementată de Directiva

1999/74/CE a Consiliului.

După caz, medici veterinari de liberă

practică sau oficiali.

Asigurarea și menținerea condițiilor de

bunăstare cuprinde proprietarii

și

deținătorii de animale, fermierii, precum

și orice altă persoană implicată în

creșterea, îngrijirea, manipularea

animalelor.

Bunăstarea puilor crescuți pentru

producția de carne

● Pui crescuți pentru producția de carne;

●

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 30/2010

pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare privind

stabilirea normelor minime de protecție a puilor

destinați producției de carne;

● Directiva 2007/43/CE a Consiliului din 28 iunie

2007 de stabilire a normelor minime de protecție

a puilor destinați producției de carne.

După caz, medici veterinari de liberă

practică sau oficiali.

Asigurarea și menținerea condițiilor de

bunăstare cuprinde proprietarii și

deținătorii de animale, fermierii precum

și orice altă persoană implicată în

creșterea, îngrijirea, manipularea

animalelor.

Bunăstarea porcinelor

● Porcine;

●

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 202/2006

pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare care

stabilește standarde minime pentru protecția

porcinelor;

● Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18

decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de

protecție a porcilor.

După caz, medici veterinari de liberă

practică sau oficiali.

Asigurarea și menținerea condițiilor de

bunăstare cuprinde proprietarii și

deținătorii de animale, fermierii precum

și orice altă persoană implicată în

creșterea, îngrijirea, manipularea

animalelor.

Bunăstarea vițeilor

● Viței;

●

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 72/2005

privind

aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește

standarde minime pentru protecția vițeilor;

● Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18

decembrie 2008 de stabilire a normelor minime

privind protecția vițeilor.

După caz, medici veterinari de liberă

practică sau oficiali.

Asigurarea și menținerea condițiilor de

bunăstare cuprinde proprietarii și

deținătorii de animale, fermierii precum

și orice altă persoană implicată în

creșterea, îngrijirea, manipularea

animalelor.

Bunăstarea vițeilor - determinarea

concentrației de Hb

Probe de sânge prelevate pe EDTA de la viței în

vârstă de o lună.

După caz, probele pot fi recoltate de

medici veterinari de liberă practică sau

oficiali. Analizele se realizează în

cadrul LSVSA, specialist de laborator

Bunăstarea animalelor de fermă din

specii neacoperite de legislație

specifică

● Ecvine, rumegătoare mari și mici, păsări de

fermă;

●

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 75/2005

pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare privind

protecția animalelor de fermă;

● Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie

1998 privind protecția animalelor de fermă.

După caz, medici veterinari de liberă

practică sau oficiali.

Asigurarea și menținerea condițiilor de

bunăstare cuprinde proprietarii și

deținătorii de animale, fermierii precum

și orice altă persoană implicată în

creșterea, îngrijirea, manipularea

animalelor.

Protecția animalelor în timpul tăierii

și uciderii

● Ecvine, rumegatoare mari și mici, porcine,

păsări;

●

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 180/2006

pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare privind

protecția animalelor în timpul sacrificării și

uciderii;

●

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 74/2009

privind

asigurarea condițiilor tehnice pentru aplicarea

Normei sanitare veterinare privind protecția

animalelor în timpul sacrificării și uciderii,

aprobată prin Ordinul președintelui Autorității

Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța

Alimentelor nr. 180/2006;

● Directiva 93/119/CE a Consiliului din 22

decembrie 1993 privind protecția animalelor în

momentul sacrificării sau uciderii.

Medici veterinari oficiali.

Orice persoană implicată în operațiuni cu

animale și în mod special persoana care

execută operațiunea de ucidere.

Bunăstarea animalelor sălbatice în

captivitate Supraveghere pasivă și

activă; tuberculinare la speciile

susceptibile

● Animale sălbatice;

●

Legea nr. 191/2002

a grădinilor zoologice și

acvariilor publice, cu modificările și completă-

rile ulterioare;

● Directiva 1999/22/CE a Consiliului din 29 martie

1999 privind animalele sălbatice din grădini

zoologice.

După caz, medici veterinari de liberă

practică sau oficiali.

Orice persoană implicată în creșterea,

îngrijirea, manipularea animalelor.

Protecția câinilor fără stăpân

● Populația de câini fără stăpân;

●

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001

privind aprobarea programului de gestionare a

câinilor fără stăpân, aprobată cu modificări și

completări prin Legea nr.227/2002, cu modificările

ulterioare.

După caz, medici veterinari de liberă

practică sau oficiali.

Consiliile locale ale unităților

administrativ-teritoriale.

7.3. Protecția animalelor folosite pentru experimente sau în alte scopuri

Supraveghere

Precizări tehnice

Precizări de execuție

Protecția animalelor folosite în

scopuri experimentale sau științifice.

● Animale folosite în scopuri experimentale sau

științifice;

●

Ordonanța Guvernului nr. 37/2002

pentru

protecția animalelor folosite în scopuri

științifice sau în alte scopuri experimentale,

aprobată cu modificări prin

Legea nr. 471/2002 ,

cu modificările și completările ulterioare;

● Ordinul ministrului agriculturii, alimentației

și pădurilor și al ministrului apelor și

protecției mediului nr. 143/400/2002 al pentru

aprobarea Instrucțiunilor privind adăpostirea și

îngrijirea animalelor folosite în scopuri

științifice sau în alte scopuri experimentale.

După caz, medici veterinari de liberă

practică sau oficiali.

Orice persoană implicată în îngrijirea

și manipularea animalelor, precum și

orice persoană implicată în efectuarea

procedurilor pe animale folosite în

scopuri experimentale sau științifice.

7.4. Acțiuni generale de medicină preventivă, de identificare și înregistrare a animalelor

a) Expertiza pajiștilor naturale și a pășunilor

b) Expertiza parazitologică a pajiștilor naturale și a pășunilor

c) Expertiza sanitară veterinară a furajelor care au contribuit la apariția morbidității și mortalității crescute

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Supravegherea prin examene de laborator

în toate stările de morbiditate sau de

mortalitate, în care sunt incriminate

furajele: de volum, suculente, materii

prime vegetale, materii prime de origine

minerală, făinuri proteice, premixuri

vitaminice și minerale.

1. Se prelevează probe de furaje, materii

prime, premixuri.

2. Probele se examinează: organoleptic,

bacteriologic,

micologic, micotoxicologic,

toxicologic, chimic, biochimic.

3. Metodele de analiză utilizate sunt cele

stabilite de laboratorul național de referință

Analizele se efectuează la LSVSA și/sau

după caz, la LNR din cadrul IDSA.

d) Expertiza sanitară veterinară a zonelor de recoltare a moluștelor bivalve

(i) contaminanți bacterieni și virali în moluște bivalve

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Supraveghere activă

Supraveghere prin examene de laborator a

zonelor de producție a moluștelor bivalve

în conformitate cu Cap. II lit. A pct.

(2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul

(CE) nr. 854/2004 al Parlamentului

European și al Consiliului din 29 aprilie

2004 de stabilire a normelor specifice de

organizare a controalelor oficiale privind

produsele de origine animală destinate

consumului uman, cu amendamentele

ulterioare.

1. Identificarea amplasării și delimitarea

geografică a zonelor de producție moluște

bivalve.

2. Evaluarea surselor de poluare

microbiologică și a cantității de poluanți

3. Stabilirea numărului de stații de

recoltare și a frecvenței de recoltare a

probelor.

4. Prelevarea probelor se realizează

conform prevederilor prevederilor Cap. IX

lit. B pct. 4 lit. b), pct. 9 lit. c), d)

și e) și pct. 10 lit. a) din Norma sanitară

veterinară aprobată prin Ordinul

președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică

împuternicit și/sau medicul veterinar

oficial din cadrul DSVSA Constanța și

Tulcea prelevează probe pentru detecția

contaminanților bacterieni

2. Examenele de laborator se efectuează la

LSVSA Constanța și Tulcea și/sau, după caz,

LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin aplicarea metodei

prevăzute la pct. 1.17 și 1.24 din Cap. I

al anexei 1 la Regulamentul (CE)

nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie

2005 privind criteriile microbiologice

pentru produsele alimentare, cu amendamen-

tele ulterioare, și la pct. (27) din

preambulul Regulamentului (CE)

nr. 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie

2005 de stabilire a măsurilor de aplicare

privind anumite produse reglementate de

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamen-

tului European și al Consiliului și

organizarea unor controale oficiale pre-

văzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004

al Parlamentului European și al Consiliului

și (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului

European și al Consiliului, de derogare de

la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al

Parlamentului European și al Consiliului și

de modificare a Regulamentelor (CE)

nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004, cu

amendamentele ulterioare.

(ii) biotoxine marine

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Supraveghere activă

Supraveghere prin examene de laborator a

zonelor de producție a moluștelor bivalve

în conformitate cu Cap. II lit. A alin.

(2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul

(CE) nr. 854/2004, cu amendamentele

ulterioare.

1. Identificarea amplasării și delimitarea

geografică a zonelor de producție moluște

bivalve.

2. Stabilirea numărului de stații de

recoltare și a frecvenței de recoltare a

probelor.

3. Probele trebuie să conțină atât moluște

bivalve cât și probe de apă pentru

furnizarea informațiilor referitoare la

prezența speciilor toxice de fitoplancton.

4. Prelevarea probelor se realizează conform

prevederilor Cap. IX lit. B pct. 4 lit. c),

pct. 9 lit. c), d) și e) și pct. 10 lit. a)

din Norma sanitară veterinară aprobată prin

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008 .

1. Medicul veterinar de liberă practică

împuternicit și/sau medicul veterinar

oficial din cadrul DSVSA Constanța și

Tulcea prelevează probe pentru detecția

biotoxinelor marine

2. Examenele de laborator se efectuează la

LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Detecție prin metodele de diagnostic

prevăzute în Anexa III la Regulamentului

(CE) nr. 2074/2005, cu amendamentele

ulterioare.

(iii) icre embrionate

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Supraveghere prin diagnostic de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA

de către DSVSA.

2. Determinarea contaminanților și a

substanțelor interzise, o dată pe an, în

perioada obținerii icrelor embrionate.

Secțiunea

SECȚIUNEA 8

SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Monitorizarea datelor din programul de

supraveghere.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA.

1. În cazuri de intoxicație sau suspiciune

de intoxicație.

2. Expertiză de necesitate.

1. Probe necesare pentru stabilirea diagnos-

ticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau

conținut gastric, organe, țesut muscular,

precum furajele și apa folosite în hrănirea

și adăparea animalelor, sau orice element ce

poate conduce la stabilirea diagnosticului

în cazurile de intoxicație.

2. Pentru depistarea toxicului din probele

prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele

de analiză stabilite de laboratorul național

de referință.

Secțiunea

SECȚIUNEA 9

ACȚIUNI IMUNOLOGICE OBLIGATORII SAU DE URGENȚĂ PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE

1.1. ANTRAX

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

Scop :Păstrarea indemnității terito-

riale prin aplicarea vaccinării și a

măsurilor de biosecuritate.

1. Vaccinarea anticărbunoasă a tuturor animalelor din

speciile receptive este obligatorie, o dată pe an, la

îndeplinirea condițiilor fiziologice și de vârstă

impuse în prospectul vaccinului, cu vaccin care să

asigure imunitate minim 12 luni;

2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale

din specii receptive care la data efectuării vaccinării

nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au

putut fi vaccinate în campanie datorită contraindica-

țiilor stabilite de producător.

3. În zona Deltei Dunării se execută obligatoriu a

doua vaccinare de urgență în cazul apariției unui

focar în această zonă, cu aprobarea ANSVSA.

Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit.

1.2. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

Scop: păstrarea indemnității teritoriale

prin aplicarea preventiva a vaccinării și

a măsurilor de biosecuritate

I. ÎN EXPLOATAȚIILE NON-PROFESIONALE:

Se execută în mod obligatoriu, pe o rază

de 10 km în jurul exploatațiilor

comerciale, 3 vaccinări/an.

A. Primăvara se execută în mod

obligatoriu următoarele vaccinări:

1. vaccinare cu vaccin viu atenuat,

administrat oculoconjunctival, exclus

parenteral, la puii eclozionați în sezon

la vârsta de 3-4 săptămâni;

2. vaccinare cu vaccin inactivat

adjuvantat, parenteral, la adultele din

anul precedent.

B. Toamna se execută în mod obligatoriu

o vaccinare în covor, întregul efectiv,

cu vaccin inactivat adjuvantat,

administrat parenteral.

La cererea proprietarilor sau dețină-

torilor de păsări situați în afara razei

de 3 km în jurul exploatațiilor

comerciale, se pot efectua 3

vaccinări/an.

A. Primăvara se pot executa următoarele

vaccinări:

1. vaccinare cu vaccin viu atenuat,

administrat oculoconjunctival, exclus

parenteral, la puii eclozionați în

sezon la vârsta de 3-4 săptămâni

2. vaccinare cu vaccin inactivat

adjuvantat, parenteral, la adultele

din anul precedent

B. Toamna se poate executa o vaccinare

în covor, întregul efectiv, cu vaccin

inactivat adjuvantat, administrat

parenteral.

II. ÎN EXPLOATAȚIILE AVICOLE COMERCIALE

A. În județele/exploatațiile indemne de

boală de Newcastle.

1. Pui de carne.

a) obligatoriu 2 vaccinări, la vârsta

de 9-10 zile și 23-24 zile cu vaccinuri

vii preparate din tulpini lentogene;

b) căile de vaccinare: oculo-nazal sau

prin aerosoli; fiind exclusă vaccinarea

prin administrarea vaccinului în apa

de băut;

c) opțional se pot aplica 3 vaccinări,

la vârsta de o zi, 9-10 zile și 23-24

zile.

2. Găini de reproducție - părinți rase

ușoare și grele.

Sunt respectate în mod obligatoriu

următoarele măsuri:

a) vaccinări cu vaccinuri vii

preparate din tulpini lentogene la

vârsta de o zi în stațiile de incubație,

9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile,

83-84 zile și la transfer;

b) vaccinul se administrează în masă

- sub formă de aerosoli sau individual

oculo- nazal sau injectabil;

c) la transfer, se efectuează o

vaccinare cu vaccin inactivat, urmată

optional de 2 vaccinări, 32 - 36

săptămâni și 42- 48 săptămâni cu

vaccinuri vii preparate din tulpini

lentogene.

3. Găini ouătoare.

Sunt respectate în mod obligatoriu

următoarele măsuri:

a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate

din tulpini lentogene la vârsta de o zi

în stațiile de incubație, 9-10 zile,

23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile și

la transfer;

b) vaccinul se administrează în masă -

sub formă de aerosoli sau individual,

oculo-nazal sau injectabil;

c) după transferul păsărilor se

efectuează vaccinări la interval de

2-3 luni.

B. În județele/exploatațiile cu

antecedente de boală de Newcastle în

ultimele 12 luni

Pui de carne:

a) obligatoriu 3 vaccinări la vârsta

de o zi, 9-10 zile și 23-24 zile cu

vaccinuri vii atenuate preparate din

tulpini lentogene;

b) opțional vaccinarea la vârsta de o

zi cu vaccin viu atenuat, sub formă de

aerosoli, poate fi dublată de o vaccinare

efectuată injectabil, cu vaccin inactivat

III. Vaccinarea porumbeilor voiajori

participanți la concursurile columbofile

naționale și internaționale.

1. Programele de vaccinare împotriva bolii de

Newcastle a păsărilor din gospodăriile populației se

avizează de către DSVSA.

2. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu

individual, la toate categoriile de păsări receptive

la virusul bolii de Newcastle;

1. Procedura de vaccinare în exploatațiile avicole,

autorizate sanitar-veterinar, se aplică la propunerea

administrației acestora, cu avizul DSVSA care este

obligata sa verifice existența și funcționalitatea

aparaturii și instrumentarului necesar vaccinării.

2. Având în vedere sensibilitatea curcilor la sinuzite,

în fermele comerciale de curci se pot folosi și alte

metode de vaccinare decât cele menționate în

coloana nr. 1.

3. Pentru exploatațiile comerciale, strategia de

vaccinare este în mod obligatoriu însoțită de măsuri

de biosecuritate specifice.

4. În exploatațiile avicole și grădinile zoologice

autorizate sanitar-veterinar.

Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit.

1. Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit.

2. La acțiunea de recoltare a

probelor de sânge în scopul

evaluării imunității postvac-

cinale participă medicului

veterinar oficial din cadrul

DSVSA.

1.3. TURBAREA SAU RABIA

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

Scop: aplicarea corectă a programului

de vaccinare în populațiile de animale

domestice și sălbatice în vederea

eradicării rabiei pe teritoriul

României.

Conform recomandărilor producătorului

de vaccin. Vaccinurile recunoscute la

nivel comunitar sunt acele vaccinuri

care sunt fabricate în conformitate

cu Farmacopeea Europeană respectiv

vaccinuri inactivate de uz veterinar.

În conformitate cu prevederile:

1. Deciziei nr. 275/94/CE a Comisiei

din 18 aprilie 1994 privind

recunoașterea vaccinurilor

antirabice;

2. Deciziei 2006/876/CE a Comisiei din

30 noiembrie 2006 de aprobăre a

programelor de eradicare și de monito-

rizare a anumitor boli ale animalelor

și a anumitor encefalopatii spongiforme

transmisibile, precum și a programelor

de prevenire a zoonozelor prezentate

de Bulgaria și de România pentru anul

2007 și de modificare a Deciziei

nr. 2006/687/CE;

3. Deciziei nr. 2010/712/UE;

Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 ,

cu modificările ulterioare;

5. Ordinului președintelui ANSVSA nr.

29/2008, cu modificările și

completările ulterioare.

I. Vaccinarea profilactică a animalelor de companie/domestice:

1. Vaccinarea obligatorie a animalelor de companie, câini de

stână, animale din adăposturi speciale, animale sălbatice din

gradini zoologice, circuri și alte spații în care sunt

adăpostite animale sălbatice.

Vaccinarea antirabică se realizează după efectuarea

catagrafiei, o dată pe an, în perioada toamnă-iarnă, dar nu

mai târziu de un an de la ultima vaccinare, urmată de vac-

cinări de completare la tineretul peste 3 luni.

Proprietariul are obligația de a deține un carnet de sănătate

în care să fie menționate următoarele: vaccinarea antirabică,

tratamentele antiparazitare, rezultatul titrării anticorpilor,

când este cazul, în cadrul mișcărilor intracomunitare către

unele state membre ale Uniunii Europene în conformitate cu

prevederile Regulamentului (CE) nr. 998/2003 și cu prevederile

Regulamentului (UE) nr. 388/2010.

Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din Regulamentului (CE)

nr. 998/2003, statele membre pot autoriza circulația

animalelor enumerate la anexa I părțile A și B care au o

vârstă mai mică de trei luni și care nu sunt vaccinate, dacă

sunt însoțite de un pașaport și au fost ținute la locul unde

s-au născut, fără să între în contact cu animale sălbatice

susceptibile de a fi fost expuse unei infectări sau dacă sunt

însoțite de mamă, de care sunt încă dependente.

Pentru circulația animalelor de companie între statele membre

ale UE, se completează și eliberează pașaportul în confor-

mitate cu prevederile Ordinul presedintelui ANSVSA nr.8/2007

privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește

modelul de pașaport pentru mișcarea intracomunitară a

animalelor de companie: câini, pisici și dihori domestici,

precum și procedurile cu privire la tipărirea, completarea și

legalizarea acestuia.

Vaccinarea, tratamentele antiparazitare, testele de anticorpi

antirabici se realizează conform Regulamentului (CE)

nr. 998/2003 și în funcție de condițiile speciale din unele

state membre ale Uniunii Europene, atunci când este cazul.

Medicul veterinar de liberă

practică realizează

vaccinarea profilactică a

câinilor și pisicilor

inclusiv câinii de

stână și a animalelor

sălbatice.

2. Vaccinarea animalelor domestice cu risc din focare de

rabie, la confirmarea unui focar de rabie, dacă se consideră

necesar de către medicul veterinar oficial pe baza anchetei.

Medic veterinar de liberă

practică sau medic veterinar

oficial, după caz.

II. Vaccinarea populației de vulpi din mediul silvatic cu

momeli vaccinale:

1. Vaccinarea orală a vulpilor se face prin distribuirea

momelilor vaccinale cu ajutorul avioanelor sau elicopterelor,

pe suprafețe întinse sau în zonele greu accesibile; DSVSA

monitorizează și gestionează circulația vaccinului antirabic

în teritoriul de competență și asigură instruirea personalului

responsabil pentru vaccinarea privind respectarea condițiilor

de transport, depozitare și aplicare a momelilor vaccinale,

utilizate conform recomandărilor producătorului.

2. Vaccinarea prin distribuție manuală se realizează de către

gestionarii fondurilor de vânătoare asistați de medicul

veterinar oficial. După minim 45 de zile de la finalizarea

campaniilor de vaccinare, se efectuează în mod obligatoriu

vânători de control a eficienței vaccinării conform proce-

durilor legale.

Gestionarii fondurilor de

vânătoare și medici

veterinari oficiali.

Secțiunea

SECȚIUNEA 10

ACTIVITĂȚI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE ÎN DOMENIUL SANITAR-VETERINAR

1. Activitatea de elaborare și difuzare de materiale științifice în domeniul sanitar - veterinar.

2. Activitate de instruire și perfecționare continuă a specialiștilor din cadrul ANSVSA și din structurile subordonate, pe domeniile de competență, prin organizarea de cursuri de profil, în țară și în străinătate.

3. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc și prognoze sanitare veterinare și protecția consumatorului.

4. Acțiuni de instruire, informare și educație sanitară veterinară a populației pentru apărarea sănătății publice și protecției consumatorilor.

5. Monitorizarea activităților și a situației sanitar-veterinare la nivel județean, al institutelor veterinare de profil și al ANSVSA, astfel:

Nr.

crt.

TIPUL DE MONITORIZARE

PRECIZĂRI TEHNICE

MONITORIZAREA DE CĂTRE ANSVSA

A BOLILOR INFECȚIOASE ȘL

PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV

A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

1. Prelucrarea statistică a datelor obținute din activitățile

de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om.

2. Efectuarea de analize epidemiologice.

3. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de

cercetare și control al bolilor.

MONITORIZAREA DE CĂTRE IDSA A

BOLILOR INFECȚIOASE ȘI

PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV

A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

1. Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de

supraveghere furnizate de LSVSA.

2. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de

cercetare și control al bolilor și informarea populației.

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND

ECOPATOLOGIA ȘI IDENTIFICAREA

FACTORILOR DE RISC PENTRU

SĂNĂTATEA ANIMALELOR ȘI SĂNĂTATEA

PUBLICĂ

1. Monitorizarea datelor obținute la nivelul DSVSA și

raportarea semestrială la IDSA și IISPV.

2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul

și supravegherea mediului înconjurător; monitorizarea datelor

se va face pe circumscripții și localități.

3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA

și IDSA, realizată semestrial în zone cunoscute ca fiind zone

poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de

dispersie al poluantului și gradul de poluare; unitățile

poluatoare care pot influența sănătatea animalelor și calitatea

producției animalelor.

a) Identificarea și monitorizarea bolilor produse de agenți

poluanți.

b) Monitorizarea condițiilor de colectare, epurare și

evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activitățile

zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentară.

4. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de

cercetare și control al bolilor.

MONITORIZAREA AVORTURILOR LA

ANIMALE

1. Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale și

boli și se raportează semestrial la IDSA.

2. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de

control al bolilor și informarea populației.

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND

SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ

1. Rezultatele examenelor de laborator obținute la LSVSA se

transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării.

2. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de

control al bolilor.

MONITORIZAREA UNITĂȚILOR DE

PRODUCERE A FURAJELOR

1. Monitorizarea condițiilor de producere, depozitare,

comercializare și utilizare a produselor furajere.

2. Monitorizarea condițiilor de funcționare a unităților

producătoare de nutrețuri combinate.

3. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de

control al bolilor.

4. Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.

MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE

SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL

SANITAR-VETERINAR

1. Gestionarea și prelucrarea statistică a activității pe linie

de supraveghere prin inspecție și examene de laborator, a

zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii și a produselor

acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a

produselor de origine animală și furaje se realizează de IISPV

și se raportează trimestrial la ANSVSA.

2. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de

control al bolilor.

MONITORIZAREA REZISTENȚEI

ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR

PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV

A CELOR TRANSMISIBILE LA OM

1. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanțele

antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise

la IDSA pentru tipizare și la alte specii bacteriene patogene,

Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp,

Streptococcus spp, izolate de LSVSA.

2. Înregistrarea și prelucrarea computerizată a datelor privind

rezistența la antibiotice.

3. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de

cercetare și control al bolilor.

Capitolul CAP. II

PROGRAME NAȚIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ȘI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE APROBATE PRIN DECIZIA NR. 2010/712/UE ȘI COFINANȚATE DE COMISIA EUROPEANĂ
1. Programul pentru monitorizarea, controlul și eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2011
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Scop: recunoașterea statutului de țară
liberă de pestă porcină clasică și
includerea României în partea II din anexa
la Decizia 2008/855/CE a Comisiei din 3
noiembrie 2008 privind măsurile
zoosanitare de combatere a pestei porcine
clasice în anumite state membre
A. Supravegherea în exploatațiile
nonprofesionale
I. Supravegherea clinică
1. Zilnic proprietarul de animale.
2. Medicul de liberă practică - când este
solicitat de proprietar să investigheze
cazurile de porci bolnavi sau morți.
3. Medicul veterinar de liberă practică
- odată cu vizitarea exploatației în
vederea certificării mișcării porcinelor
pentru vânzare.
4. Medicii veterinari oficiali responsa-
bili de inspecții și de sănătate animală
- lunar randomizat 10% din exploatațiile
nonprofesionale cu porcine din fiecare
localitate. Un exemplar al fișei întocmite
de medicii veterinari oficiali și medicii
veterinari de liberă practică împuterni-
ciți, fișă în care sunt înregistrate și
neconformități, este înregistrată și
arhivată la DSVSA.
II. Supravegherea serologică nu se
efectuează.
III. Supravegherea virusologică
1. Se recoltează probe de organe și stern
de la porcii bolnavi cu semne clinice,
de la porcii morți și care au leziuni
tipice de pestă porcină clasică.
2. Se recoltează sânge pe EDTA pentru
efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu
febră și semne clinice de pestă porcină
clasică.
3. Se recoltează probe pentru efectuarea
examenului virusologic (IFD) de la porcii
sacrificați pentru consum familial în
timpul anului și prezentați pentru examen
trichinoscopic.
4. Se recoltează probe de organe și stern
pentru examenul virusologic (IFD) de la
5% din porcii sacrificați în luna
decembrie și prezentați pentru examen
trichinoscopic.
B. Supravegherea în exploatațiile
comerciale de tip A
I. Supravegherea clinică
1. Zilnic - proprietarul de animale.
2. Săptămânal - medicul veterinar de
liberă practică responsabil de exploatație
fișa fiind înregistrată în registrul de
consultații și tratamente.
3. Lunar - medicul veterinar oficial.
Un exemplar al fișei întocmite de medicii
veterinari oficiali și medicii veterinari
de liberă practică împuterniciți (fișă în
care sunt înregistrate și neconformități)
sunt înscrise și arhivate la DSVSA.
II. Supravegherea serologică
1% pe an, randomizat, din toate
categoriile de porcine sănătoase,
planificat lunar
III. Supravegherea virusologică
1. Se recoltează 10 probe de organe și
stern/lunar de la porcii bolnavi cu semne
clinice și de la porcii morti și au
leziuni tipice de pestă porcină clasică.
2. Se recoltează sânge pe EDTA pentru
efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu
febră și semne clinice de pestă porcină
clasică.
C. Supravegherea în exploatațiile
comerciale autorizate sanitar-veterinar
I. Supravegherea clinică
1. Zilnic - proprietarul de animale.
2. Săptămânal - medicul veterinar de
liberă practică responsabil de exploatație
fișa fiind înregistrată în registrul de
consultații și tratamente.
3. Lunar - medicul veterinar oficial.
Un exeemplar al fișei întocmite de medicii
veterinari oficiali și medicii veterinari
de liberă practică împuterniciți, fișă în
care sunt înregistrate și neconformități,
sunt înscrise și arhivate la DSVSA.
II. Supravegherea serologică
1% pe an, randomizat, din toate catego-
riile de porcine sănătoase, planificat
lunar.
III. Supravegherea virusologică
1. Se recoltează 10 probe de organe și
stern/lunar de la porcii bolnavi cu semne
clinice care au murit și care au leziuni
tipice de pestă porcină clasică.
2. Se recoltează sânge pe EDTA pentru
efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu
febră și semne clinice de pestă porcină
clasică.
D. Supravegherea porcilor mistreți
Se colectează probe de la toți mistreții
vânați sau găsiți morți,accidentați, care
vor fi supuse examenelor virusologice și
serologice.
Pentru supravegherea pestei porcine
clasice se vor preleva următoarele probe:
a) organe: rinichi,, tonsile, limfonoduli
porțiuni de ileon și vezica urinara;
b) sânge sau lichid toracoabdominal;
c) stern.
Probele prelevate sunt examinate în cadrul
LSVSA.
I. Examene virologice:
a) testul RT-PCR pentru detecția genomului
viral specifică, pe probe prelevate de la:
1. mistreți găsiți morți, accidentați;
2. mistreți vânați, care prezintă leziuni
ce induc suspiciunea de pestă porcină
clasică;
3. toți mistreții cu vârsta de până la 1
an. Testul RT-PCR se poate efectua pe
probe comasate - pool-uri de câte 10
probe.
b) testul de imunofluorescență pe probe
de la toate animalele vânate sau găsite
moarte;
c) testul de izolare a virusului pe
culturi celulare în toate cazurile
pozitive.
II. Supravegherea serologică se va efectua
astfel:
a) în fondurile de vânătoare în care
vaccinarea va continua în 2011 testele
serologice se vor face la toți mistreții
vânați indiferent de categoria de vârstă.
b) în fondurile de vânătoare în care în
2010 nu s-a efectuat vaccinarea contra
pestei porcine clasice testele serologice
se vor efectua la toți mistreții vânați.
Se vor folosi următoarele teste serologice
1. Testul ELISA pentru detecția anticor-
pilor pe probe de ser sau lichid
toracoabdominal;
2. Testul de virusneutralizare în cazul
probelor pozitive la ELISA provenite din
fondurile de vânătoare unde nu se
vaccinează.
Interpretarea rezultatelor serologice se
va face ținând cont de vaccinarea sau nu
contra pestei porcine în fondurile de
vânătoare respective.
E. Supravegherea în abatoare
În abatoare pot fi sacrificați doar porci
din exploatațiile comerciale insoțite de
certificat de sănătate.
Supravegherea se va face prin examen
clinic consecutiv inspecției ante- și
post-mortem.
De asemenea se vor recolta în cazul
animalelor bolnave cu febră și alte
semne clinice - sânge pe EDTA pentru PCR.
La 5% de la porcii sacrificați se
recoltează probe pentru efectuarea
examenelor virusologice.
A. Procedura de diagnostic prin examene de
laborator și supraveghere a pestei porcine
clasice
În cazul suspiciunii unui focar primar de
pestă porcină clasică probele recoltate
conform procedurii de prelevare sunt trimise
la LSVSA.
În cadrul LSVSA, primul test care se
efectuează este cel de imunofluorescență
directă pe frotiuri de măduvă sternală.
1. În situația în care testul de imunofluo-
rescență este pozitiv confirmarea diagnos-
ticului de pestă porcină clasică se face
prin testul de imunoperoxidază cu anticorpi
monoclonali sau RT-PCR.
1.1. Dacă testul de imunoperoxidază (IP)
este pozitiv LSVSA inclus în lista labora-
toarelor desemnate de LNR de a elibera
rezultate pozitive va emite buletin de
analiză cu diagnosticul de pestă porcină
clasică. Laboratoarele care nu sunt incluse
în lista laboratoarelor desemnate pentru a
elibera rezultate pozitive, trebuie să
expedieze probele la LNR din cadrul IDSA
pentru confirmare care va elibera buletinul
de analiză.
1.2. Dacă testul de imunoperoxidază (IP)
este negativ pentru virusul sălbatic al
pestei porcine clasice se va emite rezultat
negativ pentru pesta porcină clasică.
1.3. În cazul în care cel de al II-lea test
utilizat este RT-PCR, iar rezultatul este
pozitiv LSVSA inclus în lista laboratoarelor
desemnate de LNR pentru pesta porcină de a
elibera rezultate pozitive va
emite
buletin de analiză cu diagnosticul de pestă
porcină clasică.
1.4. Dacă rezultatul la RT-PCR este negativ,
având în vedere rezultatul pozitiv la testul
de imunofluorescență, trebuie făcut testul
de imunoperoxidază cu anticorpi monoclonali
și în funcție de rezultatul acestui test se
va elibera buletinul de analiză: pozitiv
pestă porcină dacă IP este pozitiv și
negativ pestă porcină dacă IP este negativ.
În cazul unor rezultate finale negative
pentru pesta porcină clasică probele vor
fi trimise la LNR pentru a fi testate
pentru pesta porcină africană.
1.5. Probele pozitive provenite dintr-un
focar primar vor fi trimise la LNR pentru
pesta porcină clasică din cadrul IDSA unde
se va face izolarea pe culturi celulare și
secvențierea izolatelor virale în vederea
studiilor de epidemiologie moleculară.
Toate tulpinile de virus al pestei porcine
izolate vor fi trimise la Laboratorul
Comunitar de Referință de la Hanovra pentru
realizarea unei bănci cu izolatele virale.
2. În situația în care testul de imuno-
fluorescență directă pe frotiuri de măduvă
sternală este negativ, toate probele care
provin dintr-o suspiciune de pestă porcină
clasică vor fi testate și prin RT - PCR care
are o sensibilitate mai mare.
2.1. Dacă testul RT-PCR este negativ se va
elibera Buletin de analiză cu rezultat
negativ pentru pesta porcină clasică, iar
probele se vor trimite la LNR pentru a fi
testate pentru pesta porcină africană.
2.2. Dacă testul RT - PCR este pozitiv, se
vor preleva probe suplimentare de la alți
porci existenți în exploatația respectivă,
care prezintă semne clinice și/sau leziuni
specifice de pestă porcină, probe care vor
fi supuse testelor de diagnostic menționate
mai sus (IFD + IP sau RTPCR). Dacă în
exploatația respectivă nu mai există alte
animale din specia suine probele vor fi
trimise la LNR din cadrul IDSA, iar rezul-
tatul final va fi dat în urma examenului de
izolare pe culturi celulare.
În cazul unui focar secundar de pestă
porcină clasică probele recoltate conform
procedurii de prelevare sunt trimise la
LSVSA și vor fi supuse investigațiilor de
laborator:
În cadrul LSVSA primul test care se
efectuează este cel de imunofluorescență
directă pe frotiuri de măduvă sternală.
1. Dacă testul de imunofluorescență este
pozitiv, LSVSA va emite buletin de analiză
cu diagnosticul de pestă porcină clasică.
2. Dacă testul de imunofluorescență este
negativ probele care provin dintr-o
suspiciune de pestă porcină clasică vor fi
testate și prin RT - PCR, care are o
sensibilitate mai mare.
2.1. Dacă testul RT - PCR este negativ, se
va elibera un buletin de analiză cu rezultat
negativ pentru pesta porcină clasică.
2.2. Dacă testul RT - PCR este pozitiv, se
va elibera buletin de analiză pozitiv pentru
pesta porcină clasică.
Monitorizarea pestei porcine clasice prin
examene de laborator are următoarele
obiective:
a) evaluarea privind pesta porcină clasică
la mistreți;
b) evaluarea situației pestei porcine
clasice la porcinele domestice din exploa-
tațiile comerciale și din exploatațiile
nonprofesionale care au fost vaccinate de
urgență în cadrul unor programe aprobate
de Comisia Europeană și a rezultatelor
vaccinării de urgență;
c) aplicarea rapidă și eficientă a măsurilor
de control și eradicare a bolii;
d) înregistrarea, procesarea și utilizarea
datelor epidemiologice în relație cu pesta
porcină clasică;
e) stabilirea măsurilor de control și
eradicare a bolii;
f) stabilirea fondurilor necesare realizării
acțiunilor de supraveghere;
g) evaluarea imunizării mistreților ca
rezultat al aplicării vaccinării de urgență
pe cale orală a acestora, aprobată de
Comisia Europeană;
h) realizarea de examene clinice și
prelevare de probe pentru examene de
laborator, ce trebuie efectuate cu
respectarea instrucțiunilor conținute
în prezenta normă sanitar - veterinară.
B. Procedura de vaccinare de urgență contra
pestei porcine clasice la mistreți.
Obiectivele procedurii de vaccinare și
parametrii de evaluare a eficienței
acesteia sunt:
1. mistreții împușcați sau găsiți morți,
accidentați inclusiv în zona de vaccinare,
sunt supuși examenelor de laborator pentru
pesta porcină clasică, conform prevederilor
art. 17 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul președintelui
ANSVSA nr. 67/2005, cu modificările
ulterioare.
2. evaluarea rezultatelor vaccinării se
realizează separat pe județe și pe grupe de
vârstă, de către LSVSA din cadrul DSVSA, iar
în cazuri de expertiză, de către LNR pentru
Pesta Porcină Clasică din cadrul IDSA.
3. principiul de evaluare a eficienței
vaccinării antipestoase îl constituie
estimarea raportului dintre mistreții
serologic negativi și incidența virusului la
mistreții virusologic pozitivi; probele
virusologic pozitive sunt investigate în
primele 28 de zile după
distribuirea
momelilor, pentru tipizare prin secvenți-
alizare în vederea diferențierii între
virusul vaccinal și virusul sălbatic;
trimestrial se realizează tipizarea
tulpinilor izolate.
Zonele de vaccinare sunt:
a) Zonă infectată - zona definită conform
art. 2 și art. 15 alin. (2) lit.a) coroborat
cu art. 16 alin. (7) lit. b) din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu
modificările ulterioare;
b) Zonă de vaccinare pentru mistreți -
aplicarea unei de politici de vaccinare de
urgență a mistreților în zonele cu risc
epidemiologic la granița cu țările terte
vecine (Ucraina și Moldova), pe cordoane de
20 Km (buffer zone), unde situația epide-
miologică nu este cunoscută, luând în
considere densitatea mistreților și
circulația acestora;
c) Loc specific de vaccinare - locul ales de
către gestionarul fondului de vânătoare din
cadrul inspectoratelor teritoriale de regim
silvic și de vânătoare, în colaborare cu
medicul veterinar oficial, în care se
distribuie hrană pentru mistreți pentru
inducerea unui reflex condiționat de loc și
în care, ulterior, se distribuie momelile
vaccinale în vederea imunizării orale a
mistreților; monitorizarea aplicării
planului de vaccinare de urgență a
mistreților se realizează prin testarea
probelor prelevate de la toți mistreții
găsiți morți, accidentați sau împușcați,
în vederea depistării cazurilor pozitive
și pentru testarea eficienței
imunizării postvaccinale;
d) Centru de colectare vânat sălbatic -
unitatea cu spații și dotări adecvate în
care se desfășoară activități pentru
recepția, identificarea, sortarea, răcirea
și prelucrarea primară a vânatului sălbatic
provenit direct din fondurile de vânătoare,
respectiv decapitare, recoltarea trofeului,
toaletare, curățare, eviscerare, jupuire
parțială și livrarea produselor rezultate
către unități autorizate sanitar-veterinar,
vânzare cu amănuntul, în conformitate cu
legislația în vigoare;
e) Spațiu de refrigerare fix sau mobil -
mijloc auto izoterm prevăzut cu agregat de
refrigerare, unde vânatul se păstrează la
temperatura de + 7°C, până la primirea
rezultatelor de laborator pentru pesta
porcină clasică, trichineloza, carcasele de
mistreți pentru consumul propriu, în
conformitate cu legislația în vigoare.
Autoritățile competente pentru implementarea
Procedurii de vaccinare de urgență contra
pestei porcine clasice la mistreți sunt:
a) ANSVSA, care coordonează implementarea
procedurii;
b) LNR din cadrul IDSA;
c) DSVSA;
d) alte instituții publice, conform
prevederilor legale în vigoare.
Examenele de laborator pentru depistarea
bolii la mistreți sunt realizate de către
LSVSA din cadrul DSVSA, desemnate pentru
efectuarea investigațiilor în vederea
diagnosticării pestei porcine clasice;
pentru județele în care LSVSA nu sunt
abilitate pentru realizarea unor astfel de
investigații, probele prelevate de la
mistreți se trimit la IDSA.
Expertiza de diagnostic și examenele pentru
testarea eficienței imunizărilor antipes-
toase la mistreți se realizează de IDSA.
Tipizarea prin secvențializare a tulpinilor
de virus pestos porcin, precum și definirea
relațiilor epidemiologice ale acestora se
realizează de LNR pentru Pesta Porcină
Clasică și de LNR pentru Biologie Moleculară
și Biochimie din cadrul IDSA.
DSVSA, în cooperare cu inspectoratele
teritoriale de regim silvic și de vânătoare,
coordonează campania locală de vaccinare
antipestoasă.
ANSVSA examinează lunar rezultatele
campaniei de vaccinare, prin analiza
cazurilor pozitive diagnosticate la mistreți
și a testelor referitoare la evaluarea
eficacității vaccinării orale.
Inspectoratele teritoriale de regim silvic
și de vânătoare, în colaborare cu DSVSA,
stabilesc numărul de mistreți ce urmează a
fi supuși vaccinării în anul 2011.
DSVSA au responsabilitatea organizării
procedurii de achiziție a momelilor
vaccinale pentru anul 2011.
DSVSA gestionează momelile în condiții de
depozitare corespunzătoare și cu respectarea
prevederilor producătorului și le distribuie
gestionarilor fondurilor de vânătoare în
momentul în care este preconizată efectuarea
vaccinării orale de urgență.
Gestionarii fondurilor de vânătoare, sub
supravegherea medicului veterinar oficial,
distribuie momelile vaccinale la locurile
stabilite pentru a fi consumate de mistreți.
Cu ocazia vânătorilor, gestionarii
fondurilor de vânătoare, în prezența
medicului veterinar oficial, prelevează
probe pentru depistarea cazurilor de pestă
porcină clasică și pentru testarea eficaci-
tății imunizării orale; probe similare se
prelevează și de la mistreții morți,
accidentați; acestea se trimit la LSVSA
acreditate pentru realizarea investigați-
ilor specifice.
Vaccinarea de urgență contra pestei porcine
clasice se efectuează la populație de
mistreți, conform situației prevăzute.
Obiectivele vaccinării de urgență împotriva
pestei porcine clasice la mistreți sunt
următoarele:
a) asigurarea unei perioade de liniște
epidemiologică prin protejarea populației
de mistreți împotriva virusului pestei
porcine clasice, astfel încât boala să nu
mai prezinte un risc major pentru populația
de porcine domestice;
b) menținerea statusului imun al mistreților
din fondul cinegetic, pentru a fi protejați
împotriva virusului pestei porcine clasice;
c) supravegherea sanitar-veterinară continuă
a efectivelor de mistreți prin examene
anatomopatologice și de laborator efectuate
la toți mistreții morți, accidentați sau
vânați;
d) diminuarea presiunii virale în relația
cu virusul pestei porcine clasice în fondul
cinegetic și reducerea semnificativă a
numărului de mistreți afectați de boală.
Vaccinul utilizat pentru vaccinarea de
urgență a mistreților împotriva pestei
porcine clasice este un vaccin viu, înglobat
în momeli vaccinale, astfel încât să fie
protejat față de variațiile de temperatură
din mediul extern.
Produsul medicinal veterinar utilizat
trebuie să fie autorizat pentru comercia-
lizare conform prevederilor Directivei
nr. 2009/9/CE a Comisiei din 10 februarie
2009 de modificare a Directivei 2001/82/CE
a Parlamentului European și a Consiliului
de instituire a unui cod comunitar cu
privire la produsele medicamentoase
veterinare.
Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA
instruiesc gestionarii fondurilor de
vânătoare și personalul implicat în plasarea
momelilor vaccinale cu privire la condițiile
de depozitare și utilizare a produsului
precizate de producător.
Personalul din cadrul inspectoratelor teri-
toriale de regim silvic și de vânătoare
județene răspund de plasarea momelilor
vaccinale în locurile stabilite, sub
coordonarea și responsabilitatea medicului
veterinar oficial.
Se efectuează 3 campanii cu rapel, respectiv
6 administrări, primăvara: martie-aprilie;
vara: iunie-iulie; toamna: octombrie-
noiembrie, aprobate prin Decizia
nr. 2010/712/UE.
Plasarea momelilor vaccinale se face la
locurile de hrănire, iar numărul de momeli
va fi calculat în funcție de numărul de
mistreți care se hrănesc în fiecare dintre
aceste locuri; la fiecare administrare
trebuie să fie plasate câte două momeli
vaccinale pentru fiecare mistreț.
După fiecare plasare de momeli, se interzice
vânătoarea la locurile specifice de
vaccinare timp de 4 zile, pentru a nu
deranja mistreții și pentru a se asigura
consumul în totalitate al momelilor; după 5
zile de la administrare, momelile neconsu-
mate și eventual capsulele momelilor consu-
mate sunt colectate de către vânători și
returnate prin responsabilitatea medicului
veterinar oficial la DSVSA.
Distribuirea momelilor vaccinale este
organizată de gestionarii fondurilor de
vânătoare împreună cu medicul veterinar
oficial de la CSVZ; acesta notifică la DSVSA
datele referitoare la efectuarea vaccinării
orale de urgență a mistreților.
DSVSA organizează activități de informare a
populației și de instruire a personalului
propriu și a gestionarilor fondurilor de
vânătoare cu referire la modalitățile
practice detaliate de efectuare a vaccinării
orale de urgență contra pestei porcine
clasice, monitorizarea mistreților vaccinați
și prelevarea de probe în vederea efectuării
examenelor de laborator.
În vederea obținerii unei imunizări
eficiente a mistreților din categoria
tineret, pentru vaccinarea acestora trebuie
să se utilizeze cuști sau țarcuri de
aproximativ 1,5 m înălțime, confecționate
din bare, astfel încât să permită numai
accesul mistreților din categoria tineret.
Locul specific de vaccinare trebuie să aibă
o arie de cel puțin 200 mp, care să permită
accesul tuturor mistreților din arealul
arondat.
Numărul de mistreți ce trebuie vaccinați se
determină pe baza unor evaluări efectuate
de gestionarii fondurilor de vânătoare din
cadrul inspectoratelor teritoriale de regim
silvic și de vânătoare, de paznici,
vânători, gestionari ai fondurilor de
vânătoare, la sfârșitul fiecărui sezon de
vânătoare; numărul de mistreți ce trebuie
vaccinați în anul 2011 este de aproximativ
3000.
Cota anuală de vânat este alcătuită din
aproximativ 30% mistreți din categoria
tineret în vârstă de sub un an, 10% mistreți
între 1 - 2 ani și 60% mistreți adulți în
vârstă de peste 2 ani.
Mistreții din categoria tineret sunt
purtători și eliminatori ai virusului pestei
porcine clasice și constituie principalul
element de risc în lanțul epidemiologic al
bolii; vânarea mistreților din categoria
tineret constituie elementul esențial pentru
reducerea presiunii virale.
Durata programului vaccinării de urgență a
mistreților aprobat se poate prelungi în
situații epidemiologice nefavorabile sau
când riscul privind pesta porcină clasică se
menține.
Gestionarii fondurilor de vânătoare trebuie
să asigure următoarele condiții pregătitoare
pentru vaccinarea de urgență:
a) catagrafierea populației de mistreți de
pe fiecare fond de vânătoare, la sfârșitul
sezonului de vânătoare, suprafața fondului
de vânătoare și densitatea populației de
mistreți, stabilind numărul de mistreți ce
urmează să fie vaccinați;
b) stabilirea necesarului de momeli
vaccinale pentru fiecare fond de vânătoare;
c) solicitarea adresată, în scris către
DSVSA pentru asigurarea necesarului de
momeli vaccinale;
d) stabilirea de către gestionarul fondului
de vânătoare a personalului responsabil
pentru plasarea momelilor, sub control
sanitar-veterinar oficial;
e) efectuarea instruirii teoretice și
practice a personalului prevăzut la lit. d)
și a medicilor veterinari oficiali și a
medicilor veterinari de liberă practică
împuterniciți care participă la acțiunea de
imunizare orală a mistreților.
Pentru realizarea în condiții corespunză-
toare a vaccinării de urgență a mistreților
contra pestei porcine clasice, gestionarii
fondurilor de vânătoare trebuie să dispună
asigurarea:
a) necesarului de furaje la locurile de
hrănire/administrare a momelilor vaccinale;
b) transportului, depozitării și manipulării
momelilor vaccinale în condițiile precizate
de producătorul acestora;
c) ustensilelor necesare plasării momelilor
vaccinale;
d) echipamentelor de protecție constituite
din: halat, bonetă, salopetă, combinezon de
unică folosință, cizme de cauciuc, mănuși
de unică folosință;
e) unei hărți a fondului de vânătoare și a
zonei în care se aplică vaccinarea.
DSVSA trebuie să asigure formularele
necesare întocmirii evidențelor sanitare
veterinare:
a) formular pentru receptia momelilor de
către gestionarii fondurilor de vânătoare;
b) formular pentru înregistrarea datelor
privind vaccinarea de urgență;
c) formular pentru examinarea de laborator
a mistreților;
d) macheta pentru raportarea vaccinarii de
urgenta la mistreți.
Pentru efectuarea vaccinării, personalul
instruit pentru aplicarea momelilor, în
coordonarea și supravegherea medicului
veterinar oficial sau de liberă practică
împuternicit, urmărește:
a) stabilirea locurilor de hrănire unde se
aplică momelile vaccinale pe fiecare fond
de vânătoare;
b) marcarea locurilor unde sunt administrate
momelile vaccinale;
c) furajarea continuă a mistreților pe o
perioadă de 10-14 zile înainte de plasarea
momelilor vaccinale;
d) plasarea momelilor vaccinale și a fura-
jului în gropi aflate în perimetrul
delimitat din 2 în 2 metri și acoperite cu
pământ ce nu trebuie tasat, în vederea
protejării vaccinului;
e) interzicerea vânătorilor și a circulației
persoanelor în zonele specifice de
vaccinare;
f) colectarea momelilor vaccinale
neconsumate și a capsulelor după 5 zile de
la administrarea acestora, în vederea
predării acestora la DSVSA pe bază de proces
- verbal de predare/primire.
Măsurile pentru prevenirea răspândirii
virusului vaccinal la porcinele domestice
sunt următoarele:
a) plasarea manuală a momelilor în locurile
specifice de vaccinare și îngroparea acestor
în sol la o adâncime de cel mult 20 cm,
pentru a le proteja față de variațiile de
temperatură din mediu și față de alte specii
de animale existente în biotop;
b) pentru porcinele domestice și mistreți
în zona infectată, cele prevăzute de Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu
modificările ulterioare, precum și alte
măsuri aplicate în vecinătatea fondurilor
de vânătoare în care se execută vaccinarea
de urgență orală a mistreților:
1. interzicerea creșterii liber a porcinelor
domestice;
2. gestionarea resturilor menajere, a
gunoiului și a așternutului în exploata-
țiile de porcine, astfel încât acestea să
nu vină în contact sau să fie accesibile
mistreților;
3. interzicerea accesului vânătorilor în
exploatațiile de porcine cel puțin 21 de
zile după participarea la vânători;
4. depistarea și declararea de către
gestionarii fondurilor de vânătoare a
mistreților morți, accidentați, prelevarea
de probe pentru stabilirea cauzelor care au
dus la moartea/accidentarea acestora;
5. asigurarea ecarisării în spațiul
cinegetic național;
6. depistarea și sancționarea braconierilor,
confiscarea și denaturarea vânatului ilegal;
7. expertiza sanitar-veterinară a
carcaselor de mistreți.
c) prelevarea de probe de la mistreții
morți, vânați și accidentați, pentru
examene de laborator, care se efectuează
conform Manualului de diagnostic aprobat
prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.
66/2005 privind aprobarea Normei sanitare
veterinare care aproba un manual de
diagnostic stabilind proceduri de
diagnostic, metode de prelevare a probelor
și criterii pentru evaluarea testelor de
laborator pentru confirmarea pestei porcine
clasică.
d) interzicerea comercializării mistreților
vii și a cărnii proaspete de mistreți
vânați din zonele infectate, în
conformitate cu prevederile Normei sanitare
veterinare aprobate prin Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu
modificările ulterioare.
Măsuri suplimentare pentru controlul
vânatului:
a) imediat după vânătoare, fiecărui mistreț
împușcat i se aplică un număr de identifi-
care de către gestionarul fondului de
vânătoare din cadrul inspectoratelor
teritoriale de regim silvic și de
vânătoare, conform instrucțiunilor
medicului veterinar oficial în a cărui arie
de competență are loc vânătoarea; acest
numar va fi inscris pe nota de însoțire a
probelor, asigurand trasabilitatea acestora.
b) mistreții vânați trebuie să fie trans-
portați, prin grija gestionarului fondului
de vânătoare, la centrul de colectare vânat
sălbatic, sau la mijloacele auto dotate cu
instalații mobile de refrigerare pentru
mistreții care fac obiectul autoconsumului;
pe durata transportului trebuie să se evite
contactul direct sau indirect cu porcinele
din exploatațiile de porcine domestice;
carcasele de mistreți se păstrează în
aceste centre de colectare, până când
rezultatele de laborator privind pesta
porcină clasică și trichineloza sunt
disponibile; probele prelevate de la
mistreți în centrele de colectare vânat
sălbatic se trimit la laborator pentru
efectuarea examenelor în relație cu pesta
porcină clasică, conform Normei sanitare
veterinare aprobate prin Ordinul președin-
telui ANSVSA nr. 67/2005, cu modificările
ulterioare.
c) în cazul unui rezultat pozitiv, copii ale
buletinului de analiză se trimit la ANSVSA,
la IDSA, la DSVSA și la medicul veterinar
oficial care a trimis probele spre
examinare;
d) distrugerea cadavrelor și a carcaselor
de mistreți pentru care investigațiile de
laborator au relevat rezultate pozitive
este în responsabilitatea gestionarilor
centrelor de colectare vânat sălbatic și
a mijloacelor mobile;
e) DSVSA controlează distrugerea în
siguranță a cadavrelor și a carcaselor de
mistreți; măsurile trebuie să asigure că
nici o carcasă provenită de la mistreții
la care investigațiile de laborator au fost
pozitive nu este scoasă din centrul de
colectare vânat sălbatic sau din zona
infectată, inclusiv în cazul cadavrelor de
mistreți;
f) pentru examinarea de laborator a
mistreților se folosește modelul formula-
rului prevăzut.
Pentru comercializarea carcasei de mistreți,
aceasta se marchează în conformitate cu
prevederile Ordinului presedintelui ANSVSA
nr. 10/2008 privind aprobarea Normei
sanitare veterinare care stabileste
procedura pentru marcarea și certificarea
sanitara veterinara a carnii proaspete și
marcarea produselor de origine animala
destinate consumului uman.
C. Instrucțiuni privind transportul,
depozitarea și utilizarea vaccinurilor
antipestoase sub formă de momeli vaccinale
cu administrare orală, de urgentă a
mistreților
I. Instrucțiuni privind transportul:
personalul din cadrul depozitului
farmaceutic veterinar implicat în operați-
unile de transport al momelilor vaccinale
către DSVSA este instruit de către medicul
veterinar care are calitatea de șef al
depozitului farmaceutic veterinar sau
persoana responsabilă cu calitatea
produselor medicinale veterinare din cadrul
depozitului, la locul de încărcare a
momelilor vaccinale, cu privire la tehnicile
speciale de transport și manipulare a
acestora; la finalizarea instruirii se
întocmesc procese-verbale de instruire.
II. Instrucțiuni privind depozitarea:
personalul implicat în operațiunile
specifice activității de depozitare a
momelilor vaccinale din DSVSA este instruit
de care medicul veterinar oficial cu
responsabilitate în recepția, depozitarea și
distribuția vaccinului pe raza județului,
numit prin decizia directorului executiv
al DSVSA.
III. Instrucțiuni privind utilizarea:
a) DSVSA eliberează momelile vaccinale
către personalul care plaseaza respectivele
momeli sub supravegherea medicul veterinar
oficial;
b) eliberarea momelilor vaccinale se face
după instruirea personalului responsabil,
de către medicul veterinar oficial cu
responsabilitate în recepția, depozitarea
și distribuția momelilor vaccinale pe raza
județului, numit prin decizia directorului
executiv al DSVSA cu privire la modul de
transport, depozitare și utilizare a
acestuia prin întocmirea unui proces-
verbal de instruire;
d) personalul care plasează momelile
vaccinale este instruit de către medicul
veterinar oficial în ceea ce privește
condițiile de folosire a momelilor vaccinale
e) instrucțiunile producătorului privind
condițiile de utilizare a momelilor
vaccinale se aplicî intocmai.
DSVSA, prin Compartimentul de coordonare
tehnică a activității farmaceutice
veterinare și nutriție animală, verifică
respectarea instrucțiunilor de transport,
depozitare și utilizare la nivelul județului
a momelilor vaccinale, completează fișa de
inspecție, iar rezultatele verificării sunt
raportate lunar la Direcția Coordonare
Tehnică a Institutelor de Referință, LSVSA,
Farmacovigilență și Nutriție Animală din
cadrul ANSVSA.
1. Supravegherea clinică este efectuată de
proprietarul de animale, medicul veterinar
de liberă practică, medicul veterinar
oficial zilnic și periodic în funcție de
tipul de exploatație și atribuțiile
medicilor veterinari.
2. Autoritățile competente pentru
implementarea Procedurii de vaccinare de
urgență contra pestei porcine clasice la
mistreți sunt:
a) ANSVSA, care coordonează implementarea
procedurii;
b) LNR pentru PPC din cadrul IDSA;
c) DSVSA;
d) alte instituții publice, conform
prevederilor legale în vigoare.
3. Recoltarea probelor este efectuată
de medicul veterinar de liberă practică
și medicul veterinar oficial în funcție
de responsabilitatea fiecaruia, conform
prevederilor Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 25/2008.
4. Responsabilitatea efectuării testelor
aparține laboratoarelor sanitare veterinare
și pentru siguranța alimerntelor județene
respectiv a municipiului București și IDSA
iar în cazuri de expertiză, de către LNR
pentru Pesta Porcină Clasică din cadrul
IDSA.
5. Monitorizarea, controlul și eradicarea
pestei porcine clasice sunt reglementate
prin:
a) Decizia 2010/712/UE;
b)
Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind
organizarea activității sanitar-veterinare
și pentru siguranța alimentelor, aprobată
cu modificări și completări prin Legea
nr. 215/2004, cu modificările și
completările ulterioare;
c)
Hotărârea Guvernului nr. 1189/2009
privind organizarea, funcționarea și
atribuțiile Centrului Național de
Combatere a bolilor și ale structurilor
din componența acestuia;
d) Ordinul președintelui ANSVSA
nr. 67/2005 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare cu privire la masurile
pentru controlul pestei porcine clasice,
cu modificările ulterioare;
e)
Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 77/2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind notificarea bolilor animalelor, cu
modificările ulterioare;
2. Programul național de supraveghere a influenței aviare la păsările domestice și sălbatice în România pentru anul 2011
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
Supravegherea pasivă
Grupa de animale țintă: păsările sălbatice de
apă, migratoare din speciile țintă.
Inspectarea periodică a habitatelor păsărilor
sălbatice.
Supravegherea păsărilor salbatice de apa,
migratoare în special din speciile ținta cu risc
mare de contaminare cu H5N1 HPAI din zonele
apropriate de mare, lacuri și alte cursuri de apa
unde au fost descoperite păsări moarte, conform
prevederilor Părții 2 din Anexa II la Decizia
2010/367/UE a Comisiei din 25 iunie 2010
privind punerea în aplicare de către statele
membre a unor programe de supraveghere a
gripei aviare la păsările de curte și la păsările
sălbatice.
Colaborarea autoritățile sanitar - veterinare
competente teritorial cu inspectoratele teritori-
ale de regim silvic și de vânătoare, cu asociați-
ile vânătorilor și pescarilor sportivi din România
și cu Asociația Ornitologică Română, în scopul
culegerii de date referitoare la speciile de
păsări sălbatice existente pe teritoriul României
și la starea de sănătate a acestora.
Medicii veterinari oficiali în colaborare cu
asociațiile de profil prevăzute în coloana nr. 2.
Perioada execuției: perioada migrației și când se
constată existența unor factori de risc.
Supraveghere activă
Grupa de animale țintă: păsări domestice din
exploatațiile comerciale, îndeosebi cele care sunt
situate în zone cu risc crescut sau nu dețin
condiții severe de biosecuritate.
Păsări domestice din exploatațiile noncomerciale,
situate în zone cu risc crescut.
Păsări sălbatice prevăzute în Partea 2 din Anexa
II la Decizia 2010/367/UE.
Pentru păsări domestice:
1. examene serologice - RIHA H5/H7;
2. examene virusologice - teste de biologie
moleculara, izolare de virus, tipizare,
secvențiere, analize filogenetice.
Pentru păsări sălbatice:
1. eșantionare;
2. examene de laborator virusologice - teste de
biologie moleculară, izolare de virus, tipizare,
secvențiere, analize filogenetice.
La păsările domestice, gripa aviară se
suspicionează la obținerea de rezultate pozitive
la examenul serologic și se confirmă prin
examene virusologice.
La păsările sălbatice, gripa aviară se
suspicionează prin teste de biologie moleculară
și se confirmă prin teste de izolare de virus.
Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
deține responsabilitatea recoltării, ambalării,
etichetării și expedierii probelor la DSVSA sub
controlul și responsabilitatea medicului veteri-
nar oficial.
Perioada execuției: pe toată durata unui an
calendaristic, cu transmiterea datelor la Comisia
Europeană în sistem on-line.
3. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România pentru anul 2011
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
1. Toate exploatațiile ce cuprind cel
puțin 250 de găini de reproducție sunt
incluse în program.
2. Un efectiv de găini de reproducție este
reprezentat de un grup sau mai multe
grupuri de găini de reproducție ce împart
aceeași unitate de producție, sunt
adăpostite în același spațiu-aer sau în
aceeași zonă de creștere și sunt
exploatate în același scop.
3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis,
S. Typhimurium (inclusiv tulpinile
monofazice de S. typhimurium), S. Infantis
și S. Hadar, S. Virchow.
4. Lista actualizată a exploatațiilor și
a efectivelor incluse în program este
disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.
5. Programarea caledaristică, pe
săptămâni, a recoltării de probe din
cadrul controlului realizat
de către
operatorul economic (autocontrol)
pentru fiecare exploatație și pentru
fiecare efectiv din exploatație se
trimite DSVSA și este supus aprobării
acesteia.
Cadrul legal:
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al
Parlamentului European și al Consiliului din
17 noiembrie 2003 privind controlul
salmonellei și al altor agenți zoonotici
specifici, prezenți în rețeaua alimentară;
2. Regulamentul (UE) nr. 200/2010 al
Comisiei din 10 martie 2010 de punere în
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003
al Parlamentului European și al Consiliului
în ceea ce privește obiectivul UE de
reducere a prevalenței anumitor serotipuri
de Salmonella la efectivele reproducătoare
adulte din specia Gallus gallus;
3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al
Comisiei din 1 august 2006 de punere în
aplicare a Regulamentului (CE)
nr. 2160/2003 al
Parlamentului European și al Consiliului
privind cerințele în vederea utilizării de
metode de control specifice în cadrul
programelor naționale de control al
salmonelei la păsările de curte;
4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al
Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al
Parlamentului European și al Consiliului
și a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în
ceea ce privește controlul și testarea
salmonelei în efectivele de reproducție din
specia Gallus gallus și de curcani;
5.
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006 ,
cu modificările și completările ulterioare;
6. Prevederile Programului național de
control al salmonelozelor zoonotice la
găinile de reproducție din România pentru
anul 2011 aprobat prin Decizia 2010/712/UE.
Notificarea suspiciunii/confirmării se face
în conformitate cu prevederile Ordinului
Președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Depistarea serotipurilor de Salmonella
spp. se efectuează în conformitate cu
amendamentul 1 al standardului EN/ISO
6579-2002/Amd1:2007. "Microbiologia
alimentelor și a hranei pentru animale
- Metoda orizontală de detectare a
Salmonella spp. - Amendamentul 1: Anexa D:
Depistarea Salmonella spp. în fecale de
animale și în probele de mediu din etapa
de producție primară."
2. Probele de materii fecale, tampoanele
șosete și praf recoltate în cadrul Progra-
mului național de control a salmonelozelor
zoonotice la găinile de reproducție din
România pentru anul 2011 se testează numai
în cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru
Salmoneloze animale din cadrul IDSA.
3. Probele oficiale pentru testarea
prezentei agentilor antimicrobieni sau a
efectului inhibitor al proliferării
bacteriene, recoltate în cadrul Programului
Național de Control a salmonelozelor
zoonotice la găinile de reproducție din
România pentru anul 2011 se testează în
cadrul LSVSA în cadrul cărora se realizează
controlul substanțelor antimicrobiene
- antibiotice și sulfamide.
4. Utilizarea produselor antimicrobiene în
exploatațiile incluse în program este
permisă numai cu respectarea prevederilor
art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programului național de
control al salmonelozelor zonotice la
găinile de reproducție din România pentru
anul 2011 (probele de autocontrol și probe
oficiale) de către responsabilul din cadrul
DSVSA la Direcția Generală Sanitară
Veterinară din cadrul ANSVSA.
A. Controlul realizat de către operatorul
economic (autocontrol) - probele recoltate
în cadrul Programului național de control
al salmonelzelor zoonotice la găinile de
reproducție din România pentru anul 2011
sunt recoltate numai de personal instruit
în acest scop.
Categorii de testat și frecvența:
a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu
pentru fiecare 500 pui livrați și maxim 60
cadavre, potrivit prevederilor lit. B din
Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
b) tineret - fiecare efectiv din exploatație
(hală populată):
1. la 4 săptămâni;
2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca
păsările să între în faza de ouat sau să fie
mutate în unitatea de ouat.
Se recoltează minimum 2 perechi de "tampoane
șosete" sau 2 probe compuse de materii
fecale din fiecare efectiv (hală populată).
c) adulte - din două în două săptămâni în
fiecare efectiv(hală populată):
1. în baterii - cel puțin 2 probe de
materii fecale de cel puțin 150 g fiecare
din fiecare efectiv(hală populată);
2. la sol:
i) 5 perechi de încălțăminte de unică
folosință (tampoane "șosete") din fiecare
efectiv (hală populată), sau
îi) cel puțin o pereche de încălțăminte de
unică folosință și o probă de praf din
fiecare efectiv (hală populată) sau
iii) cel puțin 2 probe compuse de materii
fecale proaspete din fiecare efectiv (hală
populată).
B. Programul de control oficial - probele
recoltate în cadrul Programului Național
de Control al salmonelzelor zoonotice la
găinile de reproducție din România pentru
anul 2011 sunt recoltate numai de personal
instruit în acest scop
a) Control oficial de rutină în toate
efectivele (hale populate) din exploatație:
1. o prelevare oficială de rutină în termen
de 4 săptămâni de la începutul perioadei de
ouat sau de la mutarea păsărilor în unitatea
de ouat;
2. o prelevare oficială de rutină spre
sfârșitul perioadei de ouat, cel mai devreme
cu 8 săptămâni înainte de terminarea
ciclului de producție;
3. o prelevare oficială de rutină în cursul
producției, într-un moment suficient de
îndepărtat de cele 2 prelevări anterioare.
Se prelevează următoarele categorii de
probe:
i) în baterii - cel puțin 2 probe de materii
fecale de cel puțin 150 g fiecare din
fiecare efectiv(hală populată);
îi) la sol - 5 perechi de încălțăminte de
unică folosință (tampoane "șosete"), din
fiecare efectiv (hală populată), sau cel
puțin o pereche de încălțăminte de unică
folosință și o probă de praf din fiecare
efectiv (hală populată) ori cel puțin 2
probe compuse de materii fecale proaspete
din fiecare efectiv (hală populată).
b) Prelevarea oficială pentru confirmare:
1. odată cu prelevarea oficială de probe
pentru confirmare se prelevează și probe
suplimentare pentru testarea prezenței
agenților antimicrobieni sau a efectului
inhibitor al proliferării bacteriene compuse
din cel mult cinci păsări/hală, din toate
efectivele din exploatație.
2. în caz de confirmare a prezenței sero-
tipurilor de Salmonella relevante se aplică
prevederile lit. C din Anexa II la
Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și
prevederile Programului național de control
al salmonelozelor zoonotice la găinile de
reproducție din România pentru anul 2011.
3. după depopularea unui efectiv confirmat
pozitiv, este obligatoriu să se recolteze
probe oficiale de verificare a eficienței
decontaminării; în cazul în care aceste
teste oficiale de verificare a eficienței
decontaminării nu sunt corespunzătoare, se
repetă acțiunile de decontaminare, după
care se recoltează încă o dată teste
oficiale de verificare a eficienței
decontaminării.
Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor
de găini de reproducție incluse în cadrul
Programului național de control al salmo-
nelozelor zoonotice în efectivele de găini
de reproducție din România pentru anul
2011 este opțională și se face în
conformitate cu prevederile art. 3 din
Regulamentul (CE) nr. 1177/2006.
Această acțiune se realizează numai la
solicitarea scrisă a proprietarului/
administratorului, cu aprobarea DSVSA,
care are obligativitatea înștiințării în
scris a Direcției Generale Sanitare
Veterinare din cadrul ANSVSA.
4. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
1. Toate exploatațiile ce cuprind cel
puțin 350 găini ouătoare (Gallus gallus)
ce produc ouă destinate consumului uman
vor fi incluse în program.
2. Un efectiv de găini ouătoare este
reprezentat grup sau mai multe grupuri de
găini ouătoare ce împart aceeași unitate
de producție, sunt adăpostite în același
spațiu-aer sau în aceeași zonă de
creștere și sunt exploatate în același
scop.
3. Serotipuri relevante: S. enteritidis,
S. typhimurium, inclusiv tulpinile
monofazice de S. typhimurium
4. Lista actualizată a exploatațiilor și
a efectivelor incluse în program se va
găsi la nivelul fiecărui DSVSA.
5. Programarea caledaristică a recoltării
de probe din cadrul controlului realizat
de către operatorul economic (autocontrol)
pentru fiecare exploatație și pentru
fiecare efectiv din exploatație se trimite
DSVSA și este supusă aprobării acesteia.
Cadrul legal:
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
2. Regulamentul (CE) nr. 1168/2006 al
Comisiei din 31 iulie 2006 de punere în
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003
al Parlamentului European și al Consiliului
cu privire la stabilirea unui obiectiv
comunitar de reducere a prevalenței
anumitor serotipuri de salmonela la găinile
ouătoare din specia Gallus gallus și de
modificare a Regulamentului (CE)
nr. 1003/2005;
3. Regulamentul Parlamentului European și
al Consiliului nr. 1237/2007 de modificare
a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 și a
Deciziei 2006/696/CE cu privire la comercia-
lizarea ouălor provenite din efectivele de
găini ouătoare infectate cu Salmonella, cu
modificările și completările ulterioare;
4. Prevederile Programul național de control
al salmonelozelor zoonotice la găinile
ouătoare din România pentru anul 2011
aprobat prin Decizia nr. 2010/712/UE;
5.
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006 ,
cu modificările și completările ulterioare.
Notificarea suspiciunii/ confirmării se face
în conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările și completările ulterioare
1. Depistarea serotipurilor de Salmonella
spp. se efectuează în conformitate cu
amendamentul 1 al standardului EN/ISO 6579-
2002/Amd1:2007. "Microbiologia alimentelor
și a hranei pentru animale - Metoda
orizontală de detectare a Salmonella spp.
- Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea
Salmonella spp. în fecale de animale și
în probele de mediu din etapa de producție
etapa de producție primară."
2. Probele de materii fecale, tampoanele
șosete și praf recoltate în cadrul
Programul național de control al salmone-
lozelor zoonotice la găinile ouătoare din
România pentru anul 2011 se testează numai
în cadrul LSVSA agreate de către LNR pen-
tru Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA.
3. Probele oficiale pentru testarea
prezenței agenților antimicrobieni sau a
efectului inhibitor al proliferării
bacteriene, recoltate în cadrul Programul
național de control al salmonelozelor
zoonotice la găinile ouătoare din România
pentru anul 2011 se testează în cadrul
LSVSA în cadrul cărora se realizează
controlul substanțelor antimicrobiene -
antibiotice și sulfamide.
4. Punerea pe piață a ouălor provenite din
efective de găini ouătoare ce produc ouă
destinate consumului uman se face în
conformitate cu prevederile Regulamentului
(CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23
octombrie 2007 de modificare a Regulamen-
tului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului
European și al Consiliului și a Deciziei
2006/696/CE în ceea ce privește introd-
ucerea pe piață a ouălor provenind din
efective de găini ouătoare infectate cu
Salmonella.
5. Utilizarea produselor antimicrobiene în
exploatațiile incluse în program este
permisă numai cu respectarea prevederilor
art. 2 din Regulamentului (CE)
nr. 1177/2006.
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programul național de
control al salmonelozelor zoonotice la
găinile ouătoare din România pentru anul
2011 (probele de autocontrol și probele
oficiale) de către responsabilul din
cadrul DSVSA la DGSV din cadrul ANSVSA.
A. Controlul realizat de către operatorul
economic (autocontrol) - probele recoltate
în cadrul Programul național de control al
salmonelozelor zoonotice la găinile ouă-
toare din România pentru anul 2011 sunt
recoltate numai de personal instruit în
acest scop
Se recoltează probe din toate efectivele
(hale populate), astfel:
a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pt
fiecare 500 pui livrați și maxim 60 cadavre
potrivit prevederilor lit. B din Anexa II
la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
b) tineret - cu aproximativ 2 săptămâni
înainte ca păsările să între în faza de
ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat
din fiecare efectiv (hale populate);
Se recoltează minimum 2 perechi de
"tampoane șosete" sau 2 probe compuse de
materii fecale din fiecare efectiv
(hală populată);
c) adulte - la un interval de 15 săptămâni
din fiecare efectiv (hală populată):
1. în baterii - cel puțin 2 probe de materii
fecale de cel puțin 150g fiecare din fiecare
efectiv (hală populată);
2. la sol - 2 perechi de încălțăminte de
unică folosință (tampoane "șosete").
B. Programul de control oficial - probele
recoltate în cadrul Programul național de
control al salmonelozelor zoonotice la
găinile ouătoare din România pentru anul
2011 sunt recoltate numai de personal
instruit în acest scop
Prelevarea oficială de probe de realizează:
a) în toate efectivele (halele populate) o
dată pe an;
b) la vârsta de 24 săptămâni (± 2 săptămâni)
a unui efectiv nou ce a fost introdus într-o
hală/adăpost în care efectivul anterior a
fost depistat pozitiv pentru Salmonella
enteritidis sau Salmonella typhimurium;
c) când se suspectează o infecție cu S.
enteritidis sau S.typhimurium, ca rezultat
al investigației epidemiologice asupra
focarelor de toxiinfecție alimentară;
d) în toate efectivele din exploatație în
cazul în care se confirmă în urma contro-
lului oficial sau în urma autocontrolului
prezența Salmonellei enteritidis sau a
Salmonellei typhimurium într-unul dintre
efectivele din exploatație;
e) în cazul în care autoritatea competentă
consideră necesar.
În cadrul controlului oficial se recoltează:
1. în baterii - 2 probe compuse de materii
fecale proaspete plus cel puțin o probă
compusă de materii proaspete în funcție de
mărimea efectivului, sau
2. la sol - 2 perechi de încălțăminte de
unică folosință (tampoane "șosete"), plus
cel puțin o pereche de încălțăminte de unică
folosință (tampoane șosete) în funcție de
mărimea efectivului.
DSVSA poate decide înlocuirea unei probe
compuse de materii fecale proaspete sau a
unei perechi de încălțăminte de unică
folosință (tampoane șosete) recoltate în
cadrul controlului oficial cu o probă
oficială de praf de cel puțin 100 g.
Odată cu prelevarea oficială a probelor
prevăzută la lit. b), c), d) și e) se
verifică documentele care atestă că păsări-
lor nu li s-au administrat agenți antimi-
crobieni și se prelevează și probe pentru
testarea prezenței agenților antimicrobieni
sau a efectului inhibitor al proliferării
bacteriene compuse din cel mult cinci
păsări/hală, din toate efectivele din
exploatație
În caz de confirmare a prezenței serotipu-
rilor de Salmonella relevante se aplică
prevederile lit. D din Anexa II la Regula-
mentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile
Programului național de control al
salmonelozelor zoonotice la găinile
ouătoare din România pentru anul 2011.
După depopularea unui efectiv confirmat
pozitiv, este obligatoriu să se recolteze
probe oficiale de verificare a eficienței
decontaminării.
În cazul în care aceste teste oficiale de
verificare a eficienței decontaminării nu
sunt corespunzătoare, se vor repeta acțiu-
nile de decontaminare, după care se vor
recolta încă o dată teste oficiale de
verificare a eficienței decontaminării.
Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor
de găini ouătoare incluse în cadrul
Programul național de control al salmone-
lozelor zoonotice la găinile ouătoare din
România pentru anul 2011 este opțională și
se face în conformitate cu prevederile
art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006
Această acțiune se realizează numai la
solicitarea scrisă a proprietarului/
administratorului, cu aprobarea DSVSA,
care are obligativitatea înștiințării în
scris a Direcției Generale Sanitare
Veterinare din cadrul ANSVSA.
5. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
1. Toate exploatațiile cu efective de pui
de carne (broileri) ce cuprind cel puțin
500 de păsări din specia Gallus gallus vor
fi incluse în program.
2. Un efectiv de pui de carne (broileri)
este reprezentat de un grup sau mai multe
grupuri de pui de carne (broileri) ce
împart aceeași unitate de producție, sunt
adăpostite în același spațiu - aer sau în
aceeași zonă de creștere și sunt
exploatate în același scop.
3. Serotipuri relevante: S. enteritidis,
S. Typhimurium, inclusiv tulpinile
monofazice de S. Typhimurium.
4. Lista actualizată a exploatațiilor și
a efectivelor incluse în program este
disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.
5. Programarea caledaristică, pe
săptămâni, a recoltării de probe din
cadrul controlului realizat de către
operatorul economic (autocontrol) pentru
fiecare exploatație și pentru fiecare
efectiv din exploatație se trimite DSVSA
și este supus aprobării acesteia.
Cadrul legal:
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
2. Regulamentul (CE) nr. 646/2007 al
Comisiei din 12 iunie 2007 de punere în
aplicare a Regulamentului (CE) nr.
2160/2003 al Parlamentului European și al
Consiliului în ceea ce privește obiectivul
comunitar de diminuare a prevalenței
Salmonella Enteritidis și Salmonella
Typhimurium la puii de carne și de abrogare
a Regulamentului (CE) nr. 1091/2005;
3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;
4.
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006 ,
cu modificările și completările ulterioare;
5. Programul național de control al salmo-
nelozelor zoonotice în efectivele de
broileri din România pentru anul 2011,
aprobat prin Decizia 2010/712/UE.
Notificarea suspiciunii/ confirmării se face
în conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Depistarea serotipurilor de Salmonella
spp. se efectuează în conformitate cu
amendamentul 1 al standardului EN/ISO 6579-
2002/Amd1:2007. "Microbiologia alimentelor
și a hranei pentru animale - Metoda orizon-
tală de detectare a Salmonella spp. -
Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea
Salmonella spp. în fecale de animale și în
probele de mediu din etapa de producție
primară."
2.Probele de încălțăminte de unică folo-
sință (tampoane "șosete") recoltate în
cadrul Programul național de control al
salmonelozelor zoonotice în efectivele de
broileri din România pentru anul 2011 se
testează numai în cadrul LSVSA agreate de
către LNR pentru Salmoneloze zoonotice din
cadrul IDSA.
3. Probele oficiale pentru testarea pre-
zenței agenților antimicrobieni sau a
efectului inhibitor al proliferării
bacteriene, recoltate în cadrul Programul
național de control al salmonelozelor
zoonotice în efectivele de broileri din
România pentru anul 2011 se testează în
cadrul LSVSA în cadrul cărora se realizează
controlul substanțelor antimicrobiene -
antibiotice și sulfamide.
4. Utilizarea produselor antimicrobiene în
exploatațiile incluse în program este
permisă numai cu respectarea prevederilor
art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programul național de
control al salmonelozelor zoonotice în
efectivele de broileri din România pentru
anul 2011 (probele de autocontrol și
probele oficiale) de către responsabilul
din cadrul DSVSA la Direcția Generală
Sanitară Veterinară din cadrul ANSVSA.
A. Controlul realizat de către operatorul
economic (autocontrol) - probele recoltate
în cadrul Programului național de control
al salmonelozelor zoonotice în efectivele
de broileri din România pentru anul 2011
sunt recoltate numai de personal instruit
în acest scop.
Fiecare efectiv de pui de carne din exploa-
tație (hală populată) va fi testat într-un
interval de 3 săptămâni înainte de începerea
depopulării și expedierii păsărilor către
abator. Pentru ca puii de carne să poată fi
expediați către abator, este obligatoriu să
se cunoască rezultatul testării și să se
completeze documentele care furnizează
informațiile privind lanțul alimentar.
Probele constau în 2 perechi de încălțăminte
de unică folosință (tampoane "șosete")
pentru fiecare efectiv (hală populată).
B. Programul de control oficial - probele
recoltate în cadrul Programul național de
control al salmonelozelor zoonotice în
efectivele de broileri din România pentru
anul 2011 sunt recoltate numai de personal
instruit în acest scop
Prelevarea oficială de probe de realizează:
a) anual din cel puțin un efectiv de pui de
carne din cel puțin 10% din exploatații;
b) din toate efectivele din exploatație în
cazul în care în aceea exploatație a fost
depistat un efectiv pozitiv pentru S.
enteritidis și/sau typhimurium la controlul
realizat la inițiativa operatorului
autocontrol);
c) din toate efectivele nou introduse într-o
exploatație unde Salmonella enteritidis și/
sau Salmonella typhimurium a fost depistată
într-un efectiv anterior;
d) ori de câte ori este necesar.
Probele constau în 2 perechi de încălțăminte
de unică folosință (tampoane "șosete")
pentru fiecare efectiv (hală populată).
Odată cu prelevarea oficială de probe
prevăzută la lit. b) se verifică documentele
relevante care atestă că păsărilor nu li
s-au administrat agenți antimicrobieni și se
prelevează și probe pentru testarea
prezenței agenților antimicrobieni sau a
efectului inhibitor al proliferării
bacteriene compuse din cel mult cinci
păsări/hală, din toate efectivele din
exploatație.
În caz de confirmare a prezenței serotipu-
rilor de Salmonella relevante se aplică
prevederile Anexei lit. E din Anexa II la
Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și
prevederile Programului național de control
al salmonelozelor zoonotice în efectivele
de broileri din România pentru anul 2011.
După depopularea unui efectiv confirmat
pozitiv, este obligatoriu să se recolteze
probe oficiale de verificare a eficienței
decontaminării. În cazul în care aceste
teste oficiale de verificare a eficienței
decontaminării nu sunt corespunzătoare, se
vor repeta acțiunile de decontaminare,
după care se vor recolta încă o dată teste
oficiale de verificare a eficienței
decontaminării.
6. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2011
6.1. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngășat
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
1. Sunt incluse în program toate exploata-
țiile cu efective de curcani pentru
îngrășat ce cuprind cel puțin 500 de
curcani pentru îngrășat.
2. Un efectiv de curcani pentru îngrășat
este reprezentat de grup sau mai multe
grupuri de curcani pentru îngrășat ce
împart aceeași unitate de producție, sunt
adăpostite în același spațiu-aer sau în
aceeași zonă de creștere și sunt
exploatate în același scop
3. Serotipuri relevante: S. enteritidis,
S. Typhimurium, inclusiv tulpinile
monofazice de S.typhimurium.
4. Lista actualizată a exploatațiilor și
a efectivelor incluse în program se va
găsi la nivelul fiecărui DSVSA.
5. Programarea caledaristică, pe
săptămâni, a recoltării de probe din
cadrul controlului realizat de către
operatorul economic (autocontrol) pentru
fiecare exploatație și pentru fiecare
efectiv din exploatație se trimite DSVSA
și este supus aprobării din partea
acestuia.
Cadrul legal:
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
2. Regulamentul (CE) nr. 584/2008 al
Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003
al Parlamentului European și al Consiliului
în ceea ce privește obiectivul comunitar de
diminuare a prevalenței Salmonella Enteri-
tidis și Salmonella Typhimurium la curcani;
3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;
4.
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006 ,
cu modificările și completările ulterioare;
5. Prevederile Programul național de control
al salmonelozelor zoonotice în efectivele de
curcani din România pentru anul 2011 aprobat
prin Decizia nr. 2010/712/UE.
Notificarea suspiciunii/ confirmării se face
în conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările și completările ulterioare.
1. Depistarea serotipurilor de Salmonella
spp. se efectuează în conformitate cu
amendamentul1 al standardului EN/ISO 6579-
2002/Amd1:2007. "Microbiologia alimentelor
și a hranei pentru animale - Metoda orizon-
tală de detectare a Salmonella spp. -
Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmo-
nella spp. în fecale de animale și în
probele de mediu din etapa de producție
primară."
2. Probele de încălțăminte de unică folo-
sință (tampoane "șosete") recoltate în
cadrul Programului Național de Control a
salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru
îngrășat se testează numai în cadrul LSVSA
agreate de către LNR pentru Salmoneloze
zoonotice din cadrul IDSA.
3. Probele oficiale pentru testarea prezen-
ței agenților antimicrobieni sau a
efectului inhibitor al proliferării
bacteriene, recoltate în cadrul Programului
național de control al salmonelozelor
zoonotice în efectivele de curcani pentru
îngășat se testează în cadrul LSVSA în
cadrul cărora se realizează controlul
substanțelor antimicrobiene - antibiotice
și sulfamide.
4. Utilizarea produselor antimicrobiene în
exploatațiile incluse în program este
permisă numai cu respectarea prevederilor
art. 2 al Regulamentului (CE)
nr. 1177/2006.
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programul național de
control al salmonelozelor zoonotice în
efectivele de curcani pentru îngășat
(probele de autocontrol și probele
oficiale) de către responsabilul din cadrul
DSVSA la Direcția Generală Sanitară
Veterinară din cadrul ANSVSA.
A. Controlul realizat de către operatorul
economic (autocontrol) - probele recoltate
în cadrul Programul național de control al
salmonelozelor zoonotice în efectivele de
curcani pentru îngășat sunt recoltate
numai de personal instruit în acest scop.
Fiecare efectiv de curcani pentru îngrășat
din exploatație (fiecare hală populată) este
testat într-un interval de 3 săptămâni
înainte de începerea depopulării și expedi-
erii păsărilor către abator.
Pentru ca curcanii pentru îngrășat să poată
fi expediați către abator, este obligatoriu
să se cunoască rezultatul testării și să se
completeze documentele care furnizează
informațiile privind lanțul alimentar.
Probele recoltate constau în 2 perechi de
încălțăminte de unică folosință (tampoane
"șosete") pentru fiecare efectiv.
B. Programul de control oficial - probele
recoltate în cadrul Programul național de
control al salmonelozelor zoonotice în
efectivele de curcani pentru îngășat sunt
recoltate numai de personal instruit în
acest scop.
Prelevarea oficială de probe de realizează:
a) anual din cel puțin 10% din exploatații;
b) din toate efectivele din exploatație în
cazul în care în aceea exploatație a fost
depistat un efectiv pozitiv pentru S.
enteritidis și/sau typhimurium la controlul
realizat la inițiativa operatorului
(autocontrol);
c) din toate efectivele noi introduse într-o
exploatație unde Salmonella enteritidis și/
sau Salmonella typhimurium a fost depistată
într-un efectiv anterior;
d) ori de câte ori este necesar.
Probele recoltate constau în 2 perechi de
încălțăminte de unică folosință (tampoane
"șosete") pentru fiecare efectiv.
În cazul prelevării de probe oficiale în
conformitate cu prevederile lit. b), se
recoltează probe pentru testarea prezenței
agenților antimicrobieni sau a efectului
inhibitor al proliferării bacteriene
compuse din cel mult cinci păsări/hală, din
toate efectivele din exploatație.
Odată cu prelevarea oficială de probe prevă-
zută la lit. b) se verifică documentele
relevante care atestă că păsărilor nu li
s-au administrat agenți antimicrobieni și se
prelevează și probe pentru testarea
prezenței agenților antimicrobieni sau a
efectului inhibitor al proliferării
bacteriene compuse din cel mult cinci
păsări/hală, din toate efectivele din
exploatație.
În caz de confirmare a prezenței seroti-
purilor de Salmonella relevante se aplică
prevederile lit. E din Anexa II la Regula-
mentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile
Programului național de control al salmone-
lozelor zoonotice la curcanii pentru
îngrășat.
După depopularea unui efectiv confirmat
pozitiv, este obligatoriu să se recolteze
probe oficiale de verificare a eficienței
decontaminării. În cazul în care aceste
teste oficiale de verificare a eficienței
decontaminării nu sunt corespunzătoare, se
vor repeta acțiunile de decontaminare, după
care se vor recolta încă o dată teste
oficiale de verificare a eficienței
decontaminării.
6.2. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
PRECIZĂRI EXECUȚIE
3
1. Toate exploatațiile ce cuprind cel
puțin 250 de curcani de reproducție sunt
incluse în program.
2. Un efectiv de curcani de reproducție
este reprezentat de un grup sau mai multe
grupuri de curcani de reproducție ce
împart aceeași unitate de producție, sunt
adăpostite în același spațiu-aer sau în
aceeași zonă de creștere și sunt
exploatate în același scop.
3. Serotipuri relevante: S. enteritidis,
S. Typhimurium, inclusiv tulpinile mono-
fazice de S. typhimurium.
4. Lista actualizată a exploatațiilor și a
efectivelor incluse în program este
disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.
5. Programarea caledaristică, pe săptămâni
a recoltării de probe din cadrul contro-
lului realizat de către operatorul
economic (autocontrol) pentru fiecare
exploatație și pentru fiecare efectiv din
exploatație se trimite DSVSA și este supus
aprobării din partea acestuia.
Cadrul legal:
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
2. Regulamentul Parlamentului European și al
Consiliului nr. 584/2008;
3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;
4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al
Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al
Parlamentului European și al Consiliului și
a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea
ce privește controlul și testarea Salmonel-
lei în efectivele de reproducție din specia
Gallus gallus și de curcani;
5.
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006 ,
cu modificările și completările ulterioare;
6. Prevederile Programului național de
control al salmonelozelor zoonotice la
curcanii de reproducție, aprobat prin
Decizia nr. 2010/712/UE.
Notificarea suspiciunii/ confirmării se face
în conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările și completările ulterioare
1. Depistarea serotipurilor de Salmonella
spp. se efectuează în conformitate cu
amendamentul 1 al standardului EN/ISO 6579-
2002/Amd1:2007. "Microbiologia alimentelor
și a hranei pentru animale - Metoda orizon-
tală de detectare a Salmonella spp. -
Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea
Salmonella spp. în fecale de animale și în
probele de mediu din etapa de producție
primară."
2. Probele de materii fecale, tampoanele
șosete și praf recoltate în cadrul Progra-
mului național de control al salmonelozelor
zoonotice la curcanii de reproducție se
testează numai în cadrul LSVSA agreate de
către LNR pentru Salmoneloze zoonotice din
cadrul IDSA.
3. Probele oficiale pentru testarea
prezenței agenților antimicrobieni sau a
efectului inhibitor al proliferării bacte-
riene, recoltate în cadrul Programului
național de control al salmonelozelor
zoonotice la curcanii de reproducție se
testează în cadrul LSVSA în cadrul cărora
se realizează controlul substanțelor
antimicrobiene - antibiotice și sulfamide.
4. Utilizarea produselor antimicrobiene în
exploatațiile incluse în program este
permisă numai cu respectarea prevederilor
art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programului național de
control al salmonelozelor zoonotice la
curcanii de reproducție (probele de
autocontrol și probe oficiale) de către
responsabilul din cadrul DSVSA la
Direcția Generală Sanitară Veterinară din
cadrul ANSVSA.
A. Controlul realizat de către operatorul
economic (autocontrol) - probele recoltate
în cadrul Programului național de control
al salmonelozelor zoonotice la curcanii de
reproducție sunt recoltate numai de
personal instruit în acest scop.
Categorii de testat și frecvența:
a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pt
fiecare 500 pui livrați și maxim 60 cadavre,
potrivit lit. B din Anexa II la Regulamentul
(CE) nr. 2160/2003;
b) tineret, potrivit lit. B din Anexa II la
Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, din toate
efectivele (hale populate) din exploatație:
1. la 4 săptămâni;
2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca
păsările să între în faza de ouat sau să fie
mutate în unitatea de ouat.
Se recoltează minimum 2 perechi de "tampoane
șosete" sau 2 probe compuse de materii
fecale din fiecare efectiv (hală populată).
c) adulte - din trei în trei săptămâni din
toate efectivele (hale populate):
1. 5 perechi de încălțăminte de unică
folosință (tampoane "șosete") dintr-un
efectiv (hale populate), sau
2. cel puțin o pereche de încălțăminte de
unică folosință și o probă de praf dintr-un
efectiv (hală populată), sau
3. cel puțin 2 probe compuse de materii
fecale proaspete de cel puțin 150g fiecare
dintr-un efectiv (hală populată).
B. Programul de control oficial - probele
recoltate în cadrul Programului național
de control al salmonelozelor zoonotice la
curcanii de reproducție sunt recoltate
numai de personal instruit în acest scop.
Prelevarea oficială de probe de realizează
prin:
A. Control oficial de rutină în toate
efectivele din exploatație:
1. o dată/an, din toate efectivele (hale
populate) din toate exploatațiile de curcani
de reproducție adulți cu vârsta cuprinsă
între 30 și 45 de săptămâni;
2. din toate efectivele noi introduse
într-o exploatație unde Salmonella enteri-
tidis și/sau Salmonella typhimurium a fost
depistată într-un efectiv anterior;
3. în toate exploatațiile de curcani de
reproducție de elită, străbunici și bunici;
4. ori de câte ori este necesar.
Se recoltează următoarele probe:
a) 5 perechi de încălțăminte de unică
folosință (tampoane "șosete") dintr-un
efectiv (hale populate), sau
b) cel puțin o pereche de încălțăminte de
unică folosință și o probă de praf dintr-un
efectiv (hală populată), sau
c) cel puțin 2 probe compuse de materii
fecale proaspete de cel puțin 150 g fiecare
dintr-un efectiv (hală populată).
B. Prelevarea oficială pentru confirmare
1. odată cu prelevarea oficială de probe
pentru confirmare se prelevează și probe
suplimentare pentru testarea prezenței
agenților antimicrobieni sau a efectului
inhibitor al proliferării bacteriene compuse
din cel mult cinci păsări/hală, din toate
efectivele din exploatație.
2. în caz de confirmare a prezenței seroti-
purilor de Salmonella relevante se aplică
prevederile lit. C din Anexa II la Regula-
mentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile
Programului național de control al
salmonelozelor zoonotice la curcanii de
reproducție.
3. după depopularea unui efectiv confirmat
pozitiv, este obligatoriu să se recolteze
probe oficiale de verificare a eficienței
decontaminării. În cazul în care aceste
teste oficiale de verificare a eficienței
decontaminării nu sunt corespunzătoare, se
vor repeta acțiunile de decontaminare, după
care se vor recolta încă o dată teste
oficiale de verificare a eficienței
decontaminării.
Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor
de curcani de reproducție incluse în
cadrul Programului național de control al
salmonelozelor zoonotice la curcanii de
reproducție este opțională și se face în
conformitate cu prevederile art. 3 din
Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.
Această acțiune se realizează numai la
solicitarea scrisă a proprietarului/
administratorului, cu aprobarea DSVSA care
au obligativitatea înștiințării în scris a
Direcției Generale Sanitare
Veterinare din cadrul ANSVSA.
7. Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2011
SUPRAVEGHERE
1
RECIZĂRI TEHNICE
2
NIVELUL EXECUȚIEI
3
Supraveghere pasivă
1.Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a
documentelor sanitare veterinare și a altor documente ce însoțesc
transporturile de animale ce provin din alte state membre ale Uniunii
Europene sau țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație
2. Examen clinic pasiv.
Fermieri și muncitori implicați
zilnic în relația cu animalele,
medicii veterinari de liberă
practică care trebuie, conform
legii, să raporteze orice caz de
îmbolnăvire.
Supraveghere activă
1. Inspecția animalelor receptive din specii domestice și sălbatice
existente pe teritoriul României:
a) animale situate în localitățile sau efectivele țintă;
b) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului
intracomunitar și toate rumegătoarele importate din țări terțe, pe
durata perioadei de așteptare;
c) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate,
rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului
intracomunitar sau cele importate din țări terțe cu destinația
abatorizare;
d) rumegătoarele sălbatice cu ocazia recoltării de trofee, selecție
și alte acțiuni ce sunt prevăzute în
Legea nr. 407/2006 , cu
modificările și completările ulterioare.
1. Medicii veterinari oficiali din
cadrul DSVSA și/sau cei de liberă
practică împuterniciți.
2. Acțiunile de inspecție
planificată vor fi efectuate,
certificate și cuantificate de către
medici veterinari oficiali conform
instrucțiunilor prevăzute în
legislația în vigoare.
3. Examenele serologice de
supraveghere, se efectuează la
LSVSA desemnate și/sau LNR
din cadrul IDSA. Testele de
seroneutralizare se efectuează la
LNR din cadrul IDSA
4. Examenele PCR și virusologice
se efectuează la LNR din cadrul
IDSA, iar probele pentru
confirmarea serotipului viral se
trimit de IDSA cu aprobarea
ANSVSA, la Laboratorul
Comunitar de Referință pentru
bluetongue și/sau la alte
laboratoare internaționale de
referință.
5. Examenele de identificare a
genului și speciei vectorilor
culicoizi se efectuează la LSVSA
desemnate; probele pentru
confirmarea speciilor de vectori
se trimit de IDSA cu aprobarea
ANSVSA, la Laboratorul
Comunitar de Referință pentru
bluetongue și/sau la alte
laboratoare internaționale de
referință.
2. Supravegherea serologică:
A. În perioada de liniște epidemiologică, se realizează în conformitate
cu Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru
anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE, pentru a se asigura
depistarea la o prevalență de 2% și o confidenta de 95%.
B. În exploatațiile în care s-au introdus animale receptive din zone de
restricție seropozitive, vaccinate sau imunizate prin infecție naturală,
ori material seminal recoltat de la tauri rezidenți în zone de
restricție, supravegherea serologică se efectuează pe animale indigene
seronegative din exploatația respectivă sau din cea mai apropiată
exploatație din vecinătate pentru a asigura depistarea la o prevalență
de 2% și o confidență de 95%.
C. În cazul importului sau achiziției prin schimburi intracomunitare:
Toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului
intracomunitar nevaccinate sau netrecute prin infecție naturală și toate
rumegătoarele importate din țări terțe, pe durata perioadei de
așteptare.
6. Localitățile și efectivele țintă,
sunt stabilite de DSVSA de
comun acord cu LNR din cadrul IDSA.
7. Probele de ser pentru
supravegherea serologică și
probele de sânge prelevate pe
EDTA pentru detecția genomului
viral bluetongue prin PCR se
transportă la laborator în decurs
de maximum 48 ore de la
prelevare. Din momentul
prelevării și până la recepția
probelor în laborator, acestea se
mențin permanent la tempertaura
de refrigerare (+4 - +8° C).
3. Supravegherea prin detecția genomului viral, pe probe de sânge
prelevate pe EDTA imediat după fătare, de la produșii obținuți din
mame seropozitive la bluetongue (vaccinate ori imunizate natural),
care provin din zone de restricție, în baza derogărilor prevăzute în
Regulamentul (CE) nr. 1266/2007 al Comisiei din 26 octombrie 2007
referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a
Consiliului în ceea ce privește combaterea, monitorizarea,
supravegherea febrei catarale ovine, precum și restricțiile privind
deplasările unor animale din specii receptive la aceasta, cu
amendamentele ulterioare, sau provin din zone care au fost supuse
restricțiilor pentru bluetongue și au fost incluse în cadrul unui
program de vaccinare dar care au ieșit din zona de restricție la
sfârșitul anului 2010 sau vor ieși în cursul anului 2011.
4. Supravegherea prin examene de detecție a genomului viral și de
izolare a virusului pe probe prelevate de la animale la care datele
epidemiologice, alături de informații obținute prin investigații
serologice și/sau clinice ori anatomopatologice, conduc către
suspicionarea bluetongue ori a riscului de bluetongue.
5. Supravegherea virusologică sau prin teste de biologie moleculară a
rumegătoarelor sălbatice moarte, vânate în condiții normale ori vânate
datorită faptului că prezintă simptome ce ar putea fi atribuite
bluetongue
6. Monitorizarea vectorilor și a parametrilor mediului ambiant insecte
din genul Culicoides:
a) în perioada de liniște epidemiologică se realizează în conformitate
cu Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru
anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE.
b) în situația apariției bluetongue în țările vecine, a extinderii
zonelor de restricție din țările vecine pe teritoriul României, a
depistării unor specii noi de vectori competenți și în alte situații de
risc major pentru bluetongue, prin capturarea sistematică de vectori cu
capcane mobile, pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor
în perioada mai - octombrie, conform unui grafic stabilit ad hoc.
8. Punctele de recoltare a
vectorilor, sunt stabilite de către
DSVSA de comun acord cu LNR
din IDSA și, atunci când este
necesar, cu grupul de experți
pentru bluetongue, constituit de
ANSVSA.
9. Înregistrarea coordonatelor de
latitudine, longitudine și
altitudine pentru fiecare punct de
colectare a vectorilor se face cu
mijloace GPS.
8. Programul pentru eradicarea și monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2011
8.1. Encefalopatia Spongiformă Bovină
SUPRAVEGHERE
1
CONDUITA DE EXECUȚIE
2
PRECIZĂRI TEHNICE
3
NIVELUL EXECUȚIEI
4
I. Supraveghere
pasivă Semnalarea
tuturor animalelor
bănuite de a fi
infectate cu o
formă de ESB și
atunci când prezența
unei forme de ESB nu
poate fi exclusă
printr-o examinare
clinică, efectuarea
pe animalele
respective a unor
teste de depistare în
laborator;
1. Supraveghere și/sau
monitorizare conform
prevederilor Regula-
mentului (CE) nr. 999/
2001 al Parlamentului
European și al
Consiliului din 22 mai
2001 de stabilire a
unor reglementări
pentru prevenirea,
controlul și eradica-
rea anumitor forme
transmisibile de
encefalopatie spongi-
formă, cu amendamen-
tele ulterioare.
2. Supraveghere
clinică în caz de
suspiciune sau de
confirmare a bolii.
1. Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA
privind situația bovinelor suspecte clinic de ESB, precum
și situația rezultatelor testelor efectuate la bovinele
suspecte de ESB, în condiții de liniște epidemiologică.
2. Probele prelevate de la bovinele suspecte de ESB, se
transmit la LNR pentru EST din cadrul IDSA (LNR-EST)
pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
1. Proprietarii și
deținătorii de bovine au
obligația anunțării
medicilor veterinari de
liberă practică
împuterniciți și a
medicilor veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA cu privire la
oricare semne clinice
nervoase.
2. Medicii veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA și/sau medicii
veterinari de liberă
practică împuterniciți
prelevează capul
animalelor moarte,
sacrificate, ucise în scop
de diagnostic, suspecte de
ESB și transmit probele la
LNR pentru EST din
cadrul IDSA în vederea
efectuării testelor
specifice de laborator.
II. Supraveghere
activă
Efectuarea de teste
de depistare pe
animalele care
nu au fost semnalate
ca fiind bănuite de
a fi infectate cu o
formă de EST, precum
animalele sacrificate
de urgență, animalele
care prezintă semne
de boală în momentul
inspecțiilor antemor-
tem, animalele găsite
moarte, animalele
sănătoase sacrificate
și animalele
sacrificate în
legătură cu un caz de
EST, în special
pentru a determina
evoluția și prevalen-
ța formelor de EST pe
teritoriul României
sau într-unul din
județele acesteia.
1. Supraveghere prin
examene de laborator.
2. Supraveghere și/sau
monitorizare conform
prevederilor Regula-
mentului (CE) nr. 999/
2001, cu amendamentele
ulterioare.
1. Raport lunar transmis la ANSVSA de către DSVSA, în
condiții de liniște epidemiologică.
2. Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA,
nominalizați prin decizie a directorului executiv al
acesteia, pentru controlul ESB, centralizează în mod
corelativ și transmit lunar la Direcția Generală Sanitară
Veterinară din cadrul ANSVSA, situația privind numărul
testelor rapide efectuate la bovinele din grupele țintă de
testare, tipul de test rapid efectuat și rezultatele
testelor rapide efectuate în vederea raportării la Comisia
Europeana a datelor de monitorizare a ESB.
3. Prelevarea probelor de creier se realizează prin:
a) tehnica de prelevare a creierului integral;
b) tehnica foramen magnum se efectuează conform
instrucțiunilor, în spații special amenajate în abatoarele
autorizate sau în sălile de necropsie din incinta
laboratoarelor EST sau în spații destinate prelevării de
probe din incinta unităților de procesare categoria 1,
unităților intermediare categoria 1 și de incinerare care
recepționează cadavre categoria 1 cu respectarea
măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale
la om.
4. Conform prevederilor anexei III la Regulamentul (CE)
nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, probele de
creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24
luni, sacrificate în regim de urgență, cu semne clinice la
inspecția antemortem, precum și probele de creier
provenite de la toate bovinele sănătoase în vârstă de peste
30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se
prelevează prin tehnica foramen magnum numai în
abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine.
5. De la toate bovinele domestice și rumegătoarele din
mediul silvic și exotice, care prezintă semne clinice
nervoase/suspecte de ESB, se prelevează creierul în
întregime în vederea examinării de laborator pentru ESB,
inclusiv cu trunchi cerebral și se efectuează investigații
complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză,
precum și pentru alte boli, după caz.
6. De la toate bovinele suspecte de ESB, indiferent de
vârstă, care după 15 zile de observație clinică rămân
suspecte de ESB, precum și de la toate bovinele în vârstă
de peste 24 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de
eradicare a ESB, se prelevează și se trimite capul
nedeschis la LNR-EST în vederea efectuării examenelor
de laborator speciale pentru ESB.
7.Transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate
pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai
curând posibil după recoltare, în ambalaje etanșe,
conform prevederilor legislației sanitare veterinare în
vigoare.
8. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru
ESB se realizează în exclusivitate în cadrul rețelei
naționale de laboratoare de morfopatologie din LSVSA
ale DSVSA (LM), coordonate tehnic de LNR-EST din
cadrul IDSA.
9. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele
precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza
prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de
diagnostic și vaccinuri și a prevederilor Regulamentului
(CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.
10. De la animalele moarte, precum și de la animalele
sacrificate și confiscate în abator sau în diverse
exploatații, probele de creier vor fi procesate prin test
rapid, conform punctului 9 de mai sus și histologic,
conform procedurii specifice, cu aplicarea de metode de
colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz,
conform precizărilor LNR-EST. Probele cu rezultat
histologic pozitiv și/sau test rapid pozitiv se vor trimite
la LNR-EST.
11. Confirmarea diagnosticului se efectuează în
exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.
12. Evidențele privind efectivele de bovine indigene și
din import, inclusiv mișcarea acestora, pe categorii de
exploatare, sex și vârstă se întocmesc și se actualizează
zilnic de specialiștii epidemiologi din fiecare DSVSA.
1. Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
2. Medicii veterinari
epidemiologi din cadrul
DSVSA, nominalizați
prin decizie a directorului
executiv al acesteia,
pentru controlul ESB.
3. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit și/sau
medicul veterinar oficial.
4. Recoltarea probelor de
creier se realizează cu
truse de unică folosință în
baza procedurilor stabilite
conform legii, numai de
medicii veterinari
abilitați.
5. Examinarea probelor se
realizează la LSVSA
și/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
Monitorizarea și
eradicarea se reali-
zează în conformitate
cu Programul pentru
eradicarea și
monitorizarea encefa-
lopatiilor spongiforme
transmisibile pentru
anul 2011, aprobat
prin Decizia
2010/712/UE.
INSPECȚIA ANIMALELOR
ABATORIZATE
I. ANIMALE VII
1. Până în momentul în care prin examenul de laborator
se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul
animalelor care au făcut obiectul sacrificării și
investigației pentru ESB nu se va utiliza pentru consum
și nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor
cosmetice și a medicamentelor;
1. Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA
Se examinează ante-
și post-mortem.
2. Notificarea în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii
se realizează conform prevederilor Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și
completările ulterioare.
Carnea, organele și subprodusele se confiscă aplicându-se
prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare și ale Regulamentului (CE)
nr. 1069/2009.
3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
Confirmarea
diagnosticului se
efectuează în
exclusivitate la LNR -
EST din IDSA
II. CARNE și ORGANE
Examinarea carcaselor
se efectuează în
unități de tăiere
autorizate/aprobate
sanitar-veterinar, de
către medici
veterinari oficiali.
Medicii oficiali din abatoare recoltează și trimit, în
fiecare lună, la laboratoarele de morfopatologie
nominalizate, probe pentru depistarea materialului de risc
specific, SNC, în carne.
1. Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
și/sau, după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu
modificările și completările ulterioare.
8.2. Scrapia la ovine și caprine
SUPRAVEGHERE
1
CONDUITA DE EXECUȚIE
2
PRECIZĂRI TEHNICE
3
NIVELUL EXECUȚIEI
4
I. Supraveghere
pasivă
Semnalarea tuturor
animalelor bănuite
de a fi infectate cu
o formă de EST
și, atunci când
prezența unei forme
de EST nu poate fi
exclusă printr-o
examinare clinică,
efectuarea pe
animalele respective
a unor teste de
depistare în
laborator.
1. Supraveghere și/sau
monitorizare conform
Regulamentului (CE)
nr. 999/2001, cu
amendamentele
ulterioare.
2. Supraveghere
clinică în caz de
suspiciune sau de
confirmare a bolii.
1. Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA,
privind situația ovinelor și caprinelor suspecte clinic de
scrapie, precum și situația rezultatelor testelor efectuate
la ovinele și caprinele suspecte de EST, în condiții de
liniște epidemiologică.
2. Probele prelevate de la ovinele și caprinele suspecte de
scrapie se transmit la LNR - EST din cadrul IDSA pentru a fi
supuse examinarilor specifice, conform prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele
ulterioare.
1. Proprietarii și dețină-
torii de ovine și caprine
au obligația anunțării
medicilor veterinari de
liberă practică
împuterniciți și/sau a
medicilor veterinari
oficiali din cadrul DSVSA
asupra oricărei suspiciuni
de scrapie - semne clinice
nervoase ce nu pot fi
atribuite, pe baza
anamnezei și a examenului
clinic, altor boli cu
simptomatologie nervoasă.
2. Medicii veterinari de
liberă practică
împuterniciți și/sau
medicii veterinari
oficiali din cadrul DSVSA
prelevează capul animalelor
moarte sacrificate sau
ucise în scop de diagnos-
tic, suspecte de scrapie și
transmit probele la LNR
pentru EST din cadrul IDSA
în vederea efectuării
testelor specifice de
laborator
II. Supraveghere
activă
Efectuarea de teste
de depistare pe
animalele care nu au
fost semnalate ca
fiind bănuite de a
fi infectate cu o
formă de EST, precum
animalele sacrificate
de urgență, animalele
care prezintă semne
de boală în momentul
inspecțiilor ante-
mortem, animalele
găsite moarte,
animalele sănătoase
sacrificate și ani-
malele sacrificate
în legătură cu un
caz de EST, în
special pentru a
determina evoluția și
prevalența formelor
de EST pe teritoriul
unei țări sau întruna
din regiunile
acesteia.
1. Supraveghere prin
examene de laborator.
2. Supraveghere și/sau
monitorizare conform
prevederilor
Regulamentului
(CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele
ulterioare.
3. Genotiparea
ovinelor conform
prevederilor
Regulamentului
Parlamentului European
și al Consiliului
nr. 999/2001/CE,
cu amendamentele
ulterioare, și ale
Ordinului președinte-
lui ANSVSA nr.
133/2005 privind
aprobarea Normei
sanitare veterinare
care stabilește
cerințele minime
pentru studiul
genotipurilor de
proteine prionice la
rasele de ovine.
4. Efectuarea testelor
moleculare discrimi-
natorii conform
prevederilor
Regulamentul (CE) nr.
999/2001, cu amendă-
mentele ulterioare.
1.Prelevarea probelor de creier se efectuează în spații
special amenajate în abatoarele autorizate sau sau în sălile
de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau în spații
destinate prelevării de probe din incinta Unităților de
procesare categoria 1, unităților intermediare categoria 1
și de incinerare care recepționează cadavre categoria 1 cu
respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor
de la animale la om; prelevarea probelor de creier se
efectuează astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a
unui grup în ceea ce privește originea, vârsta, rasa, tipul
de producție sau orice alte caracteristici. Probele
prelevate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare
regiune și sezon. Eșantionarea multiplă în aceeași turmă
trebuie evitată pe cât posibil.
2. Se prelevează probe de creier provenite de la ovinele și
caprinele în vârstă de peste 18 luni din grupele țintă,:
a) animale sănătoase sacrificate pentru consum uman;
b) animale nesacrificate pentru consum uman;
c) animale din turmele infectate care au fost ucise pentru
distrugere,
conform prevederilor capitolului A, partea II, pct. 2, 3 și
5 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
3. De la ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni,
din grupele ținta supuse testarii pentru EST, cu excepția
ovinelor și caprinelor încadrate în grupa țintă "suspecte
de EST" înscrise la pct. 4 din prezenta coloană, se
prelevează obligatoriu următoarele probe: cerebel, trunchi
cerebral, cortex cerebral, măduvă rahidiană din regiunea
cervicală și limfonoduri retrofaringiene.
4. De la toate ovinele și caprinele încadrate în grupa țintă
"suspecte de EST", indiferent de vârstă, care după 15 zile
de observație clinică rămân suspecte de EST, precum și de la
toate ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni,
moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST,
se prelevează și se trimite capul nedeschis la LNR-EST,
în vederea efectuării examenelor de laborator speciale
pentru EST.
5. DSVSA trebuie să urmărească, prin programele proprii de
monitorizare, să se prelevează probe de creier provenite de
la ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni din toate
exploatațiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu
peste 100 de animale și exploatațiile unde nu au fost
depistate niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai
multor ani consecutivi de eșantionare.
6. Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, numiți
prin decizie a directorului executiv, pentru controlul EST,
centralizează în mod corelativ și transmit lunar la Direcția
Generală Sanitară Veterinară din ANSVSA situația privind
numărul testelor rapide efectuate la ovinele și caprinele
existente pe raza de activitate a DSVSA, pentru fiecare grup
țintă de testare, tipul de test rapid efectuat și
rezultatele testelor rapide efectuate în vederea raportării
la Comisia Europeana a datelor de monitorizare și eradicare
a scrapiei.
7. Genotiparea tuturor ovinelor pozitive confirmate de
LNREST, conform capitolului A, Partea II, pct. 8.1 din anexa
III la Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele
ulterioare.
8. Genotiparea ovinelor din turma infectată (focar), în
situația în care se adoptă aplicarea măsurilor de eradicare
din Capitolul A, pct. 2 și 3 lit. (b) pct. (îi) din anexa
VIII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele
ulterioare.
9. Genotiparea prin selecție a ovinelor, conform Capitolul A
Partea II, pct. 8.2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr.
999/2001, cu amendamentele ulterioare.
10. Genotiparea, în vederea cresterii rezistentei genetice a
ovinelor la scrapie, a 3000 de berbeci de reproductie
proveniti din judete unde au fost confirmate focare de
scrapie.
11. Probele pentru genotipare prin selecție se vor preleva
de la ovinele sacrificate pentru consumul uman, ovinele
moarte și ovinele vii.
12. În vederea genotipării se recoltează probe de sânge pe
EDTA pentru ovinele vii și probe de creier în cazul
cazurilor de scrapie confirmate și a ovinelor moarte.
Genotiparea se realizează de către structura competentă
din cadrul IDSA.
13. Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se
efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în
ambalaje etanșe, conform prevederilor legislației sanitare
veterinare în vigoare.
14. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru EST
la ovine și caprine, se realizează în cadrul rețelei
naționale de laboratoare de morfopatologie din LSVSA ale
DSVSA, coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA.
15. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele
precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor
Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și
vaccinuri și a cerințelor specificate în Regulamentul (CE)
nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.
16. De la animalele moarte precum și de la animalele
sacrificate și confiscate în abator sau în diverse
exploatații, probele de creier vor fi procesate prin test
rapid, conform punctului 13 de mai sus și histologic,
conform procedurii specifice, cu aplicarea de metode de
colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform
precizărilor LNREST din cadrul IDSA. Probele cu rezultat
histologic pozitiv și/sau test rapid pozitiv se vor trimite
la LNR-EST din cadrul IDSA.
17. Confirmarea diagnosticului, inclusiv discrimnarea
suselor responsabile de infectiile prionice, se efectuează
în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.
18. Până în momentul în care prin examenul de laborator se
va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul
animalelor care au făcut obiectul sacrificării și
investigației pentru scrapie nu se va da în consum și nici
nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a
produselor cosmetice și medicamentelor;
19. Evidențele privind efectivele de ovine și caprine
indigene și din import, inclusiv mișcarea acestora, pe
categorii de exploatare, sex și vârstă se întocmesc și se
țin la zi de specialiștii epidemiologi din fiecare DSVSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică împuterni-
cit și/sau medicul
veterinar oficial.
2. Recoltarea probelor de
creier se realizează cu
truse de unică folosință
în baza procedurilor
stabilite conform legii,
numai de medicii
veterinari instruiți în
acest sens.
3. Examinarea probelor se
realizează la LSVSA și/sau,
după caz, la LNR din cadrul
IDSA.
INSPECȚIA ANIMALELOR
ABATORIZATE
I. ANIMALE VII
Se examinează ante
și postmortem.
1. Notificarea în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii
se realizează conform prevederilor Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
2. Carnea, organele și subprodusele se confiscă, aplicându-
se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare și ale Regulamentului (CE)
nr. 1069/2009, cu amendamentele ulterioare.
3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
Medic veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
II. CARNE și ORGANE
Examinarea carcaselor
se efectuează în
unități de tăiere
autorizate sanitar-
veterinar, de către
medici veterinari
oficiali.
1. Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
și/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
Monitorizarea și
eradicarea se reali-
zează în conformitate
cu Programul pentru
eradicarea și
monitorizarea encefa-
lopatiilor spongiforme
transmisibile pentru
anul 2011, aprobat
prin Decizia
2010/712/UE.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările
și completările ulterioare.
8.3. Boala cronică cahectizantă a cervideelor - BCCC și EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate
SUPRAVEGHERE
1
CONDUITA DE EXECUȚIE
2
PRECIZĂRI TEHNICE
3
NIVELUL EXECUȚIEI
4
I. Supraveghere
pasivă
Semnalarea tuturor
animalelor bănuite
de a fi infectate cu
o formă de EST și,
atunci când prezența
unei forme de EST nu
poate fi exclusă
printr-o examinare
clinică, efectuarea
pe animalele
respective a unor
teste de depistare
în laborator.
1. Supraveghere și/sau
monitorizare conform
Regulamentului (CE)
nr. 999/2001,
cu amendamentele
ulterioare
2. Supraveghere
clinică în caz de
suspiciune sau de
confirmare a bolii.
Prelevarea probelor provenite de la cervideele suspecte de
BCCC și transmiterea la Laboratorul Național de Referință,
pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare
Orice persoană care
observă semne nervoase la
cervidee are obligația
anunțării medicilor
veterinari oficiali din
cadrul DSVSA asupra
oricărei suspiciuni de
BCCC - semne clinice
nervoase ce nu pot fi
atribuite, pe baza
anamnezei și a examenului
clinic, altor boli cu
simptomatologie nervoasă
II. Supraveghere
activă
Efectuarea de teste
de depistare pe
animalele care nu au
fost semnalate ca
fiind bănuite de a fi
infectate cu o formă
de EST, precum
animalele sacrificate
de urgență, animalele
care prezintă semne
de boală în momentul
inspecțiilor ante-
mortem, animalele
găsite moarte,
animalele sănătoase
sacrificate și
animalele sacrificate
în legătură cu un caz
de EST, în special
pentru a determina
evoluția și prevalen-
ța formelor de EST pe
teritoriul unei țări
sau într-una din
regiunile acesteia.
1. Supraveghere prin
examene de laborator
2. Supraveghere și/sau
monitorizare conform
prevederilor
Regulamentului
(CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele
ulterioare, pentru
bovidee, cervidee și
alte rumegătoare
aflate în mediu
silvatic sau în
captivitate.
1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spații
special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile
de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul
fondurilor de vânătoare, cu respectarea măsurilor de
prevenire a transmiterii unor boli infecțioase de la animale
la om;
2. Se preleveaza probele de creier provenite de la cervidee
în vârstă de peste 18 luni din grupele țintă:
a) cervidee sănătoase vânate
b) cervidee sănătoase sacrificate în abatoare
c) cervidee prezentând semne clinice de boală
d) cervidee rănite sau ucise pe șosele
e) cervidee moarte/ucise,
conform prevederilor Deciziei 2007/182/CE a Comisiei din
19 martie 2007 privind un studiu asupra bolii cronice
cașectizante a cervidelor.
3. Pentru genotipare se recoltează probe de creier pentru
cazurile de BCCC confirmate. Genotiparea se realizează de
Serviciul de biologie moleculară și organisme modificate
genetic din cadrul IDSA.
4. Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se
efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în
ambalaje etanșe, conform prevederilor legislației sanitare
veterinare în vigoare.
5. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru EST la
cervidee, alte specii de rumegătoare mici sălbatice, se
realizează în cadrul rețelei naționale de laboratoare de
morfopatologie LM din LSVSA ale DSVSA, coordonate
tehnic de LNR pentru Encefalopatii Spongiforme
Transmisibile LNR -EST din cadrul IDSA.
6. Metodele uzitate pentru diagnosticul BCCC sunt cele
precizate de LNR - EST din IDSA în baza prevederilor
Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și
vaccinuri și a cerințelor specificate în Regulamentul (CE)
nr. 999/2001,cu amendamentele ulterioare.
7. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate
la LNR - EST din cadrul IDSA.
8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va
stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul
animalelor care au făcut obiectul sacrificării și
investigației pentru BCCC nu se va da în consum și nici nu
se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a
produselor cosmetice și medicamentelor.
1.Medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
2. Recoltarea probelor de
creier se realizează cu
truse de unică folosință în
baza procedurilor stabilite
conform legii, numai de
medicii veterinari
instruiți în acest sens.
3. Examinarea probelor se
realizează la LSVSA,
și/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
INSPECȚIA
ANIMALELOR
ABATORIZATE
I. ANIMALE VII
Se examinează ante
și post-mortem.
1. Notificarea în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii
se realizează conform prevederilor Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
2. Carnea, organele și subprodusele se confiscă, aplicându-
se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare și ale Regulamentului (CE)
nr. 1069/2009.
Medic veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
II. CARNE și ORGANE
Examinarea carcaselor
se efectuează în
unități de tăiere
autorizate sanitar-
veterinar, de către
medici veterinari
oficiali.
1. Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
și/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
Monitorizarea și
eradicarea se reali-
zează în conformitate
cu Programul pentru
eradicarea și monito-
rizarea encefalopa-
tiilor spongiforme
transmisibile pentru
anul 2011, aprobat
prin Decizia
2010/712/UE.
9. Programul pentru supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România pentru anul 2011
┌────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│
SUPRAVEGHERE
│
PRECIZĂRI TEHNICE
│
NIVELUL EXECUȚIEI
│
│
1
│
2
│
3
│
├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Vaccinarea antirabică cu momeli
│Vaccinarea vulpilor se va desfășura în două campanii, de
│Vaccinarea orală a vulpilor│
│vaccinale a întregului efectiv de vulpi prin│primăvară și de toamnă, cu o distribuire predominant aeriană│se face prin distribuirea
│
│distribuire aeriană și manuală pe întregul
│cu avionul și/sau elicopterul, distribuindu-se 20 doze
│momelilor vaccinale cu
│
│teritoriu al României.
│vaccinale/campanie/kmý, evitându-se teritoriul localități-
│ajutorul avioanelor sau
│
│Vaccinurile antirabice vii folosite pentru
│lor, al luciului de apă, autostrăzilor, etc. În aceste zone,│elicopterelor, pe suprafețe│
│vaccinarea orală a vulpilor trebuie să
│precum și în zonele submontane până la altitudinea de 1000 m│întinse sau în zonele greu │
│îndeplinească cerințele Farmacopeei
│distribuirea de momeli vaccinale se va face manual, la
│accesibile, iar în jurul
│
│Europene și recomandările Organizației
│vizuină, prin depunerea acestora la gurile de intrare în
│localităților, manual, prin│
│Mondiale a Sănătății în privința
│vizuină.
│gestionarii fondurilor de
│
│eficacității și siguranței în utilizarea
│Numărul de momeli aplicate la vizuină va fi de 25 doze
│vânătoare, cu asistență din│
│acestora.
│vaccinale/campanie/kmý .
│partea medicilor veterinari│
│
│
│oficiali.
│
├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Supraveghere activă: se vor preleva probe
│Grupa de animale țintă:
│1. Personalul fondurilor de│
│de la vulpile găsite moarte sau împușcate.
│vulpi din mediul silvatic.
│vânătoare instruit în
│
│
│Prelevare probe și examen de laborator: probele se
│cadrul DSVSA, medicul
│
│
│recoltează, transportă cu respectarea exigentelor Ordinului │veterinar oficial al DSVSA │
│
│președintelui ANSVSA nr. 25/2008.
│și medicul veterinar de
│
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┤liberă practică, după caz. │
│
│1. Supravegherea virusologică:
│
│
│
│Testul de imunofluorescență directă (IFD)
│2.Examenele virusologice de│
│
│În privința supravegherii rabiei se vor preleva probe de
│supraveghere, se efectuează│
│
│la animalele suspecte în urma examinării clinice și de la
│la LSVSA desemnate și/sau
│
│
│cele găsite moarte.
│LNR din cadrul IDSA.
│
│
│Incidența virusului rabic se va efectua pe 4-8 probe/100 kmý│
│
│
│prioritate vor avea probele provenite de la animale care
│3. Testele ELISA și Testele│
│
│manifestă comportament de animal turbat.
│pentru depistarea
│
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┤markerului tetraciclină se │
│
│2. Supravegherea serologică:
│efectuează la LNR din
│
│
│Test imunoenzimatic (ELISA), care permite determinarea
│cadrul IDSA.
│
│
│cantitativă a anticorpilor antirabici postvaccinali din
│
│
│
│serurile recoltate de la vulpe.
│
│
│
│Se vor recolta de la vulpile vânate sau de la vulpile moarte│
│
│
│probe pentru testarea nivelului de anticorpi.
│
│
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│
│Testul pentru depistarea markerului tetraciclină:
│
│
│
│Controlul eficacității vaccinării se realizează prin
│
│
│
│depistarea prezenței biomarkerului tetraciclină în întreaga │
│
│
│aria de vaccinare prin examinarea oaselor și dinților
│
│
│
│(mandibulei) vulpilor împușcate, la microscop în lumină
│
│
│
│ultravioletă. Această identificare a tetraciclinei are rol
│
│
│
│important în monitorizarea consumului de momeli vaccinale de│
│
│
│către speciile țintă (vulpi), cât și în identificarea
│
│
│
│cauzelor de eșec a vaccinării.
│
│
│
│La 45 de zile după fiecare campanie de vaccinare, va fi
│
│
│
│efectuată vanătoarea de vulpi în scopul evaluării eficienței│
│
│
│vaccinării, pentru aceasta vor fi împușcate 4 vulpi/100 kmý │
│
│
│De la vulpile vânate se vor recolta probe pentru testarea
│
│
│
│nivelului de anticorpi (ELISA), precum și pentru detectarea │
│
│
│biomarkerului tetraciclinei.
│
│
└────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────┘

Capitolul CAP. III

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A FURAJELOR

Secțiunea 1 DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE LA ANIMALE

Nr.

crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

BRUCELOZA*

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele,

caprinele, porcinele și

leporidele se supun

inspecției ante - mortem în

unități de tăiere autorizate

sanitar - veterinar, de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

II. CARNE și ORGANE

Inspecția post - mortem a

carcaselor se efectuează în

unități de tăiere autorizate

sanitar - veterinar, de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

III. LAPTE

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele,

leporidele

Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea

Capitolul I din prezentele Norme metodologice

II. CARNE și ORGANE

Se recoltează organe în următoarele cazuri:

a) de la animalele reacționate pozitiv, dubioase sau neconcludente la

testele pentru brucella;

b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la carcase

cu leziuni suspecte de bruceloză.

III. MĂSURI

1. În cazul în care animalele prezintă o reacție pozitivă sau

neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care

există alte motive pentru suspectarea unei infecții, acestea trebuie să

fie sacrificate separat față de celelalte animale, luându-se toate

precauțiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a

celorlalte carcase, a liniei de sacrificare și a personalului prezent în

abator.

2. Carnea care provine de la animale la care inspecția post-mortem a

permis punerea în evidență a unei bruceloze acute trebuie să fie

declarată improprie pentru consumul uman.

3. Mamelele, tractusul genital și sângele care provin de la animalele la

care a fost depistată o reacție pozitivă sau neconcludentă la un test de

depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul

uman, se confiscă și se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o

leziune de acest tip.

Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacție pozitivă

la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru

consum uman.

CAMPILOBACTERIOZA*

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, porcinele

și păsările se supun

inspecției ante - mortem în

unități de tăiere autorizate

sanitar - veterinar, de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

II. CARNE

1. Inspecția post - mortem a

carcaselor se efectuează în

unități de tăiere autorizate

sanitar - veterinar, de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

2. Recoltarea de probe de

carne de pasăre (carne

tranșată/ porționată, cu sau

fără piele, cu sau fără os),

de către medici veterinari

oficiali, din rețeaua de

desfacere cu amănuntul,

pentru testarea

Campylobacter spp.,

conform programului

specific elaborat de

ANSVSA.

I. ANIMALE VII - bovine, ovine, porcine, păsări.

Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea

Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE

Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranșată/porționată, cu sau

fără piele, cu sau fără os) din rețeaua de desfacere cu amănuntul.

Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din

cadrul DSVSA și analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV și în

cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV.

III. MĂSURI

Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat

prezența de specii de Campylobacter termofile.

1. Carnea și organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi

consumate, nefiind supuse restricțiilor sanitare veterinare.

2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obținute

în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării și aplicării de

către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea

infecției în ferme.

3. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/

monitorizare/recoltare de probe:

a) programul HACCP și în mod special formulele de tratament termic în

toate unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește,

moluște;

b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine,

ovine și porcine;

c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate

unitățile de procesare și alimentație publică;

d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a

alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație

publică.

Conform

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și

completările ulterioare, la tulpinile de Campylobacter jejuni și Campylobacter

coli, izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine

porcine și păsări se monitorizează antibiorezistența. Se va testa rezistența

antimicrobiană și la alți agenți zoonotici, în măsura în care aceștia prezintă

un risc pentru sănătatea publică.

Tulpinile de Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare și

colecție.

ECHINOCOCOZA*

(HIDATIDOZA)

I. ANIMALE VII

Animalele din speciile

receptive tăiate pentru

consum uman se supun

inspecției ante - mortem în

unități de tăiere autorizate

sanitar-veterinar, de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

II. CARNE ȘI ORGANE

Inspecția post - mortem a

carcaselor se efectuează în

unități de tăiere autorizate

sanitar-veterinar, de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII

A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE ȘI ORGANE

Se examinează fiecare carcasă și organele de bovine, porcine, ovine,

caprine, ecvine și cervide destinate consumului uman.

III. MĂSURI GENERALE

Interzicerea prezenței câinilor în abatoare și ferme.

IV. MĂSURI SPECIFICE

Carnea și organele infestate se supun următoarelor măsuri:

a) Carnea și organele infestate și/sau cu chiști hidatici se declară

improprii consumului uman, se denaturează și se îndepărtează în

condiții de siguranță;

b) Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice de către

medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul

abatoarelor și se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de

laborator în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen

parazitologic și morfopatologic); probele pozitive pentru genul

Echinococcus se transmit la LNR pentru Echinococcus din cadrul IDSA

pentru identificarea speciei.

c) Grăsimea se dă în consum fără restricții;

d) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru folosirea în

alimentația carnivorelor.

LISTERIOZA*

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele

și porcinele se supun

inspecției ante - mortem în

unități de tăiere autorizate

sanitar-veterinar, de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

II. CARNE, PRODUSE

DIN CARNE, PRODUSE

LACTATE, PEȘTE ȘI

PRODUSE DIN

PESCUIT

1.Inspecția post - mortem se

efectuează în unități de

tăiere autorizate sanitar-

veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de

către personalul auxiliar

oficial.

2. Recoltarea probelor de

către medici veterinari

oficiali și efectuarea

examenelor în LSVSA și în

IISPV.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele

Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din

prezentele Norme metodologice.

II.a. CARNE ȘI ORGANE

În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os

lung și porțiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii

uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la

frigider (4-8°C) timp de 48 de ore.

II. b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEȘTE ȘI

PRODUSE DIN PESCUIT:

Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din

cadrul DSVSA și analiza acestora se efectuează la IISPV.

III. MĂSURI

1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele și grăsimea, care nu

prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în

produse supuse tratamentului termic.

2. În cazul confirmării prezenței L. monocytogenes în produse din

carne, produse lactate, pește și produse din pescuit, acestea se retrag

din consum se declară improprii consumului uman, se denaturează și

se îndepărtează în condiții de siguranță, conform Regulamentului (CE)

nr. 1069/2009, cu amendamentele ulterioare.

3. Tulpinile de L. monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine

animală, se trimit la IISPV pentru confirmare.

4. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/

monitorizare/recoltare de probe:

a) Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului

HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic în toate

unitățile de procesare carne roșie, lapte, pește, moluște;

b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în

toate unitățile de procesare, alimentație publică, în mod special

contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate

pentru consum, cu termen lung de valabilitate;

c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la

temperatura de refrigerare (brânzeturi cu pastă moale, produse din

carne tip pate și produse din carne feliate, produse din carne sau

pește ambalate sub vid);

d) Prelevarea de teste de sanitație de pe suprafețele cu care vin în

contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului de

autocontrol în unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte,

pește, moluște, precum și în unitățile de alimentație publică;

e) Recoltarea de probe de apă potabilă și gheață utilizată în procesare,

unde este cazul, în cadrul Programului de autocontrol în unitățile de

procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește, moluște, precum și

în unitățile de alimentație publică, în vederea efectuării examenului

microbiologic;

f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate

pentru consum în unitățile de alimentație publică, de către

personalul angajat.

SALMONELOZA*

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele,

caprinele, porcinele,

cabalinele și păsările se

supun inspecției ante -

mortem în abatoare

autorizate sanitar-veterinar,

de către medici veterinari

oficiali sau de către

personalul auxiliar oficial.

II. CARNE și

SUBPRODUSE

COMESTIBILE

1. Inspecția post - mortem a

carcaselor și organelor

precum și recoltarea de

probe se efectuează în

abatoare autorizate sanitar-

veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de

către personalul auxiliar

oficial.

2. Verificarea și recoltarea

de probe include și sălile de

tranșare sau unitățile de

tranșare și reambalare a

cărnii roșii și a cărnii de

pasăre, precum și depozitele

destinate pentru aceste

cărnuri.

3. Recoltarea de probe de

piele, din zona gâtului, de

la carcase de pasăre, de că-

tre medici veterinari ofici-

ali, la nivelul abatoarelor,

pentru testarea Salmonella

spp., conform programului

specific elaborat de

ANSVSA.

III. OUĂ

Verificarea și recoltarea de

probe se efectuează în

centre de colectare, centre

de ambalare ouă unități

producere ouă lichide,

unități de procesare ouă,

depozite, unități de

alimentație publică și unităț

de desfacere autorizate și

înregistrate sanitar-

veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de

către personalul auxiliar

oficial - a se vedea

Secțiunile 1, 2, 3 și 4 din

prezentul capitol.

IV. ALIMENTE DE

ORIGINE ANIMALĂ

Alimentele de origine

animală sunt supuse

analizelor de laborator

pentru Salmonella, conform

legislației în vigoare - a se

vedea Secțiunile 1, 2, 3 și 4

din prezentul capitol.

V. HRANA ANIMALĂ

(Furaje) - a se vedea

Capitolul III, Secțiunea 9

din prezentele Norme

metodologice

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline,

lagomorfe, păsări):

Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează

conform normelor sanitare veterinare în vigoare - a se vedea Capitolul I

din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE și SUBPRODUSE COMESTIBILE

Programul de control pentru Salmonella, în conformitate cu

reglementările Uniunii Europene, cuprinde recoltarea de probe și

analize, după cum urmează :

1. Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine și cabaline:

se recoltează probe de pentru analiza Salmonella spp. se realizează prin

metoda nedistructivă cu ajutorul bureților abrazivi de pe suprafața

carcasei conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu

amendamentele ulterioare, și programului specific elaborat de

ANSVSA.;

2. Carcase de păsări: se recoltează porțiuni din pielea gâtului, conform

prevederilor Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele

ulterioare, și programului specific elaborat de ANSVSA.

Recoltarea de probe este efectuată de către inspectorii din cadrul

DSVSA și analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV și în cadrul

LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV.

III. MĂSURI:

A. 1. În cazul cărnii roșii și a cărnii de vânat se declară improprie

consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată

salmoneloza acută.

În cazul identificării în carnea roșie și în carnea de vânat a prezenței S.

enteritidis și/sau S. typhimurium, aceasta se declară improprie

consumului uman.

În situația identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea roșie și

carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod

condiționat, după procesare și tratament termic sub supraveghere

sanitară veterinară și consecutiv executării unui control microbiologic

pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta este

corespunzătoare microbiologic.

2. În cazul produselor din carne roșie, carne de vânat și carne de pasăre

la care s-a decelat prezența S. enteritidis și/sau S. typhimurium, acestea

se declară improprii consumului uman.

În situația identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din

carne roșie și carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele

produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub

supraveghere sanitară veterinară și consecutiv efectuării unui control

microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că acestea

sunt corespunzătoare microbiologic.

3. a) În cazul loturilor de păsări destinate abatorizării care provin din

efective de păsări în care a fost decelată prezența S. enteritidis și/sau S.

typhimurium în probele recoltate în cadrul controalelor oficiale, aceste

loturi vor fi tăiate în partidă separată și se vor recolta în mod obligatoriu

în abator probe de piele din zona gâtului de la carcasele de păsări după

răcire, conform procedurii elaborate de către ANSVSA, probe care vor

fi trimise la laborator pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S.

enteritidis și/sau S. typhimurium.

b) În cazul identificării S. enteritidis și/sau S. typhimurium în probele de

piele recoltate din zona gâtului de la carcasele de păsări,din abator,

tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum

uman în mod condiționat, după procesare și tratament termic sub

supraveghere sanitară veterinară și consecutiv efectuării unui control

microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta

este corespunzătoare microbiologic.

Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial,

având în vedere situația epidemiologică a efectivelor.

c) În cazul identificării S. enteritidis și/sau S. typhimurium în probele de

piele recoltate din zona gâtului de la carcasele de păsări în abator, se vor

recolta în mod obligatoriu probe de carne ce vor fi trimise la laborator

pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S. enteritidis și/sau S.

typhimurium.

d) Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a

decelat prezența în mod sporadic de Salmonella spp., serotipurile S.

gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson și altele, și

luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât și la abator.

e) În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în

mod sporadic Salmonella spp., serotipurile S. gallinarum, S. pullorum,

S. ifantis, S. berta, S. thompson și altele, tăiate în partidă separată,

carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiționat,

după procesare și tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară

și consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă

de fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare

microbiologic.

Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial

având în vedere situația epidemiologică a efectivelor.

f) În cazul decelării serotipurilor S. galinarum, S. pullorum, S. ifantis, S.

berta, S. thompson și altele în produsele din carne de pasăre și/sau alte

produse care au în compoziție carne de pasăre, se aplică următoarea

procedură:

i) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic

se declară improprii consumului uman;

îi) produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic,

se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară și se supun unui

control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că

acestea sunt corespunzătoare microbiologic;

iii) semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse

unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman;

iv) în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat

Salmonella spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza

înregistrarea grafică a temperaturilor și a duratei tratamentului termic,

consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de

fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic;

DSVSA organizează și monitorizează programul pentru recoltarea

probelor în vederea decelării germenilor din genul Salmonella.

DSVSA au obligația de a notifica la ANSVSA orice situație în care se

depistează germenii din genul Salmonella la animale vii, produsele

acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării

măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum și de a efectua

investigațiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecție sau

contaminare.

g) Loturile de carne de pasăre separată mecanic la care s-a decelat

serotipul S. enteritidis și/sau S. typhimurium se declară improprii

consumului uman; loturile din carne de pasăre separată mecanic la care

s-a decelat Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S.

ifantis, S. berta, S. thompson. S. Virchow și altele) se prelucrează sub

supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate termic, în

unități autorizate sanitar-veterinar care dispun de echipamente tehnice

dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii și duratei

tratamentului și se supun unui control microbiologic pentru fiecare șarjă

de fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare

microbiologic.

4. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care

sunt suspicionate a fi contaminate/care sunt contaminate cu anumite

serotipuri de Salmonella, pentru care a fost stabilit un obiectiv de

reducere a prevalenței (de ex., S. enteritidis și/sau S. typhimurium.), sau

care au fost identificate ca fiind sursa de infecție în cadrul unui focar

specific de toxiinfecție alimentară la om, se pot admite în consum uman

numai după ce au fost supuse unui tratament, astfel încât să se

garanteze distrugerea serotipului S. enteritidis și/sau S. typhimurium.

Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt

suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu Salmonella spp:

a) sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin. (4) din

Regulamentul (CE) nr. 589/2008 al Comisiei din 23 iunie 2008 de

stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.

1234/2007 al Consiliului privind standardele de comercializare

aplicabile ouălor;

b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piață, conform

art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 589/2008;

c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care

DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către

operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii contaminării

încrucișate cu ouă provenite din alte efective.

B. În toate cazurile în care a fost depistată prezența Salmonella spp. în

carnea roșie, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau în

furaje tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare și

tipizare.

C. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecției ante și

post - mortem, precum și a rezultatelor pozitive obținute în urma

examenelor de laborator, în vederea elaborării și aplicării de către

fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecției în

ferme.

Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roșii, cărnii de vânat,

cărnii de pasăre și ouălor se notifica ANSVSA.

D. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/

monitorizare/recoltare de probe:

i) Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului

HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic în toate

unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește, moluște,

ouă;

îi) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate

unitățile de procesare și alimentație publică;

iii) Respectarea programelor DDD în toate unitățile de procesare și

alimentație publică;

iv) Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de

industrie alimentară în vederea identificării și eliminării purtătorilor de

germeni din genul Salmonella din toate unitățile de procesare și

alimentație publică;

v) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a

alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație

publică.

vi) În toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat

serotipul S. enteritidis și/sau S. typhimurium în probele de carne roșie,

carne de vânat, carne de pasăre, produse din carne, carne preparată,

carne tocată, carne separată mecanic, lapte și produse din lapte, pește și

produse din pescuit, ouă și produse din ouă, DSVSA comunică

medicilor veterinari oficiali din unitățile situate pe teritoriul județelor în

care au fost diagnosticate acestea, precum și la DSVSA din județele de

proveniență a animalelor, prin SRAAF.

vii) În toate cazurile în care, la examenul microbiologic s-a izolat

serotipul S. enteritidis și/sau S. typhimurium, carnea roșie, carnea de

vânat, carnea de pasăre, produsele din carne, carnea preparată, carnea

tocată și carnea separată mecanic, laptele și produsele din lapte, peștele

și produsele din pescuit și produsele din ouă se declară improprii

consumului uman.

TRICHINELOZA*

I. ANIMALE VII

Animalele tăiate pentru

consum uman, respectiv

porci domestici, mistreți,

urși, cabaline și alte specii

receptive, trebuie examinate

la tăiere pentru Trichinella

spp.

II. CARNE

1. Carnea proaspătă

provenită de la speciile de

animale receptive se admite

pentru consum uman numai

după efectuarea examenului

pentru decelarea Trichinella

spp. de către medici

veterinari oficiali sau

medici veterinari de liberă

practică împuterniciți de

către DSVSA.

2. Efectuarea examenului

pentru decelarea Trichinella

spp. poate fi realizata și de

personalul auxiliar oficial

sau de personalul din

unitățile de tăiere autoriza-

te sanitar-veterinar, care

își desfășoară activitatea

sub supravegherea și

responsabilitatea medicului

veterinar oficial sau a

medicului veterinar de

liberă practică împuternicit,

decizia finală privind

admiterea în consum a

cărnii fiind luată de către

medicul veterinar oficial.

3. În conformitate cu

prevederile art. 5 din

Regulamentul (CE) nr.

2075/2005 al Comisiei din 5

decembrie 2005 de stabilire

a normelor specifice

aplicabile controalelor

oficiale privind prezența de

Trichinella în carne, cu

amendamentele ulterioare,

tot personalul implicat în

examinarea probelor pentru

decelarea Trichinella spp.

trebuie să fie instruit

corespunzător și să participe

la:

a) un program de control al

testelor utilizate pentru

decelarea Trichinella spp;

b) o evaluare periodică a

procedurilor de testare,

înregistrare și analiză

utilizate în laborator.

4. Examenul pentru

decelarea Trichinella spp.

se efectuează în cadrul

institutelor naționale de

referință, la LSVSA din

cadrul DSVSA, în

circumscripțiile sanitar -

veterinare și pentru

siguranța alimentelor, în

laboratoarele din

circumscripțiile sanitar -

veterinare de asistență, în

laboratoarele special

amenajate și dotate pentru

decelarea trichinei din

abatoarele în care se

sacrifică porcine și/sau

cabaline, ori în

laboratoarele din unitățile

care manipulează carne de

vânat sălbatic.

5. Contravaloarea

examenelor pentru

decelarea trichinei se va

efectua în conformitate cu

prevederile legale în

vigoare

I. ANIMALE VII - porci domestici, mistreți, urși, cabaline și alte

specii receptive

Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive - a se

vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.CARNE

Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. se face conform

prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2075/2005, cu amendamentele

ulterioare.

Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr-una din

următoarele metode, după cum urmează:

1. Metoda digestiei:

a) metoda digestiei eșantioanelor combinate/colective, utilizând un

agitator magnetic - metoda de referință;

b) metoda digestiei eșantioanelor combinate/colective cu asistență

mecanică:

i) tehnica sedimentării- metoda echivalentă;

îi) tehnica de izolare prin filtrare-metoda echivalentă.

c) metoda de digestie automată pentru eșantioane combinate/colective

până la 35g - metoda echivalentă.

2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condițiile

prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2075/2005, cu amendamentele

ulterioare.

Marcarea cărnii care a fost supusă examenului pentru decelarea

Trichinella spp. se efectuează conform prevederilor legale.

III. MĂSURI

a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată Trichinella spp.

se declară improprie consumului uman.

b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piață a cărnii

la care a fost depistată Trichinella, vor dispune distrugerea acestora,

vor iniția investigații epidemiologice în vederea identificării fermei

și a eliminării surselor.

c) În situația în care se constată că produsele din carne, carnea

preparată și carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la

baza declanșării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au

obligația ca în timpul investigațiilor din cadrul anchetei

epidemiologice să recolteze și să examineze toate probele suspecte.

d) Toate eșantioanele pozitive sunt trimise la LNR din cadrul IISPV

pentru a fi identificate speciile de Trichinella în cauză.

TUBERCULOZA*

(produsă de

Mycobacterium

Bovis)

I. ANIMALE VII -

bovinele, caprinele,

porcinele, leporidele și

vânatul sălbatic:

- se supun examenului ante

mortem în unități de tăiere

autorizate sanitar-veterinar,

de către medici veterinari

oficiali sau de către

personalul auxiliar oficial.

II. CARNE și ORGANE

1. Inspecția post - mortem a

carcaselor și organelor se

efectuează în unități de

tăiere autorizate sanitar-

veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de

către personalul auxiliar

oficial.

2. În cadrul inspecției post-

mortem se examinează

inclusiv ganglionii limfatici

ai capului și organelor.

3. În cazul în care nu s-au

constatat semne clinice

specifice la examenul ante

mortem, animalele se

dirijează la tăiere în

condiții normale, în caz

contrar animalele se

dirijează la tăiere în

partidă separată.

I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele și

vânatul sălbatic:

Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice și/sau

serologice pentru tuberculoză și expedierea animalelor reagente către

abator în vederea sacrificării în partidă separată - a se vedea Capitolul I

din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE și ORGANE

Se recoltează probe în următoarele cazuri:

a) În cazul animalelor care au reacționat pozitiv la testele alergice și/sau

serologice, la care după tăiere prin inspecția post - mortem nu se

constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici:

1. submaxilari, retrofaringieni, bronhici;

2. mediastinali, eventual și mezenterici, dacă sunt măriți în volum,

portali și retromamari.

b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni

și ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice și histologice,

după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare.

Se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și limfonodulii aferenți.

În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni.

c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de

suspiciune/leziuni detectate la examenul post - mortem.

III. MĂSURI

a) În cazul în care animalele prezintă o reacție pozitivă sau

neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte

motive pentru suspectarea unei infecții, acestea trebuie să fie

sacrificate separat față de celelalte animale, luându-se toate

precautiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a

celorlalte carcase, a liniei de sacrificare și a personalului

prezent în abator;

b) Sancțiunile de abator la carnea și organele mamiferelor se

aplică în funcție de localizare și extinderea leziunilor și în

conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în

vigoare;

c) Toată carnea care provine de la animale la care inspecția postmortem

a permis punerea în evidentă a unor leziuni

tuberculoase în mai multe organe sau părți ale carcasei trebuie

să fie declarată improprie pentru consumul uman;

d) În cazul în care a fost evidentiată o leziune tuberculoasă în

ganglionii limfatici ai aceluiași organ sau în aceeași parte a

carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei și

ganglionii limfatici asociați trebuie să fie declarata improprii

pentru consumul uman.

III. LAPTE CRUD

A) În exploatațiile de

animale producătoare de

lapte.

B) În unități de procesare a

laptelui supuse autorizării

și/sau înregistrării sanitare

veterinare.

III. MĂSURI

LAPTE CRUD

A.1. Laptele provenit de la vacile cu reacții pozitive sau dubioase la

testul unic (TU) în perioada de 42 zile până la efectuarea testului

comparativ simultan (TCS) nu va fi utilizat în consum uman.

A.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de

boală și nu au dat reacții pozitive la testele de tuberculinare, provenite

din exploatații care nu sunt oficial libere de tuberculoză poate fi livrat

pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obținerii de produse

lactate, cu condiția să fie supus unui tratament termic care să dea o

reacție negativă la testul fosfatazei alcaline.

B.1. Laptele provenit de la vacile cu reacții pozitive sau dubioase la TU

(în perioada de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepționat și

admis la procesare în unitățile supuse înregistrării sanitare veterinare

(centrele de prelucrare a laptelui) și în unitățile de procesare autorizate

sanitar-veterinar.

B.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de

boală și nu au dat reacții pozitive la testele de tuberculinare, provenite

din exploatații care nu sunt oficial libere de tuberculoză, poate fi

recepționat și utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea

obținerii de produse lactate, cu condiția să fie supus unui tratament

termic care să dea o reacție negativă la testul fosfatazei alcaline.

ESCHERICHIA COLI

VEROTOXIGENĂ*

I. ANIMALE VII

Bovinele și ovinele se

supun examenului ante

mortem în unități de tăiere

autorizate sanitar-veterinar,

de către medici veterinari

oficiali sau de către

personalul auxiliar oficial.

II. CARNE

Recoltarea de probe de

carne tocată de bovine și

ovine, probe de carne

tocată tocată amestec, care

conține carne de bovine și

ovine, precum și probe de

carne preparată de bovine și

ovine, de către medici

veterinari oficiali, din

rețeaua de desfacere cu

amănuntul, conform

programului specific pentru

monitorizarea prevalenței E.

coli O157 elaborat de

ANSVSA.

III. LAPTE CRUD

I. ANIMALE VII (bovine)

Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din

prezentele Norme metodologice.

II. CARNE

Se recoltează probe de carne tocată de bovine și ovine, probe de carne

tocată tocată amestec, care conține carne de bovine și ovine, precum și

probe de carne preparată de bovine și ovine.

Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din

cadrul DSVSA și analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV și în

cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV.

Tulpinile de E. coli verotoxigene trebuie trimise la IISPV pentru confirmare

și colecție.

III. MĂSURI

Carne

1. În cazul izolării E. coli O157, carnea tocată de bovine și ovine, carnea

tocată tocată amestec, care conține carne de bovine și ovine, precum și

carnea preparată de bovine și ovine se confiscă și denaturează.

2. Medicul veterinar oficial controlează prin

supraveghere/monitorizare/recoltare de probe:

a) respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a

programului HACCP în toate unitățile de abatorizare bovine și

în mod special a formulelor de tratament termic în toate

unitățile de procesare și alimentație publică;

b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de

bovine, ovine și caprine;

c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în

toate unitățile de procesare, alimentație publică și în mod

special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata

preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi;

d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul

angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile

de alimentație publică.

IV. LAPTE

Respectarea igienei mulsului.

INFLUENȚA AVIARĂ**

I. PĂSĂRI VII

Păsările vii se supun

examenului ante mortem în

unități de tăiere autorizate

sanitar-veterinar și în ferme

de către medici veterinari

oficiali sau de către

personalul auxiliar oficial.

I. PĂSĂRI VII

A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. MĂSURI:

1. DSVSA au obligația de a notifica prin SRAAF în regim de urgență

cazurile suspecte.

2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/

monitorizare/recoltare de probe:

a) respectarea măsurilor de curățire, spălare și dezinfecție a

mijloacelor de transport și cuștilor;

b) abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecția între tăieri;

c) respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a

programului HACCP în toate unitățile de abatorizare a

păsărilor;

d) prevenirea contaminării încrucișate în timpul tăierii și

procesării;

e) îndepărtarea subproduselor rezultate în urma abatorizării

păsărilor, respectiv pene, viscere și a cadavrelor în condiții de

siguranță;

f) interzicerea prezenței animalelor indezirabile, cum ar fi câinii,

pisicile, rozătoarele în incinta abatoarelor de păsări;

g) interzicerea recuperării subproduselor pentru alimentația

carnivorelor.

3. În toate cazurile se vor lua măsuri de protecție a personalului operator

care intră în contact cu păsările vii destinate abatorizării și/sau

carcase.

10.

RABIA **

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele,

caprinele, ecvinele și

vânatul sălbatic se supun

examenului ante mortem în

unități de tăiere autorizate

sanitar-veterinar de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

II. CARCASE

Inspecția post - mortem a

carcaselor precum și

recoltarea de probe se

efectuează în unități de

tăiere autorizate sanitar-

veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de

către personalul auxiliar

oficial.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, vânatul

sălbatic

Supraveghere - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme

metodologice.

II. CARNE ȘI ORGANE

Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic, inclusiv

bioprobă și histologic.

Diagnostic diferențial EST, Aujeszky și Listeria, conform Capitolul I

din prezentele Norme metodologice.

III. MĂSURI

a) În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut

mai mult de 6 zile de la mușcătura infectantă se declară impropriu

consumului uman animalul în întregime;

b) În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puțin de 6 zile

de la mușcătură, fără semne clinice de turbare, se declară

impropriu consumului uman locul mușcăturii, capul și coloana

vertebrală;

c) Restul cărnii și subproduselor comestibile se livrează pentru

consum uman, fără restricții.

11.

BOTULISM **

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele,

caprinele, porcinele și

leporidele se supun

inspecției ante - mortem în

unități de tăiere autorizate

sanitar-veterinar, de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

II. CARNE și ORGANE -

bovine, ovine, caprine,

porcine și leporide

Inspecția post - mortem a

carcaselor se efectuează în

unități de tăiere autorizate

sanitar-veterinar, de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

III. Produse din carne,

lapte, peste sau produse

compuse în recipienti

ermetic inchisi

Controlul organoleptic al

recipienților în vederea

identificării eventualelor

modificări ulterioare

obținerii, verificarea

închiderii acestora,

termostatarea, de către

medicii veterinari oficiali.

Controlul modului în care

sunt respectați și

monitorizați parametrii de

tratament termic etc., de

către medicii veterinari

oficiali.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și

leporide

Supraveghere specii receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele

Norme metodologice.

II. CARNE, ORGANE ȘI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de

origine animală.

Determinarea prezenței toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă

pe șoareci și testele imunologice ELISA, RIA.

III. MĂSURI

1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară

improprie consumului uman;

2. În cazul în care se identifică prezența toxinei botulinice în produse

de origine animală, acestea se distrug;

3. DSVSA au obligația de a notifica la ANSVSA toate situațiile de

suspiciune și confirmare a cazurilor de botulism sau orice situație în

care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală

sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum și de a

efectua investigațiile epidemiologice pentru a elimina sursa de

infecție sau contaminare;

4. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/

monitorizare/recoltare de probe:

a) respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a

programului HACCP și în mod special a formulelor de

tratament termic, durata, presiunea și temperatura de

sterilizare și/sau pasteurizare în toate unitățile de procesare

carne, lapte, pește;

b) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării

încrucișate în toate unitățile de procesare, alimentație

publică;

c) identificarea și eliminarea conservelor și semiconservelor

bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale ca

urmare a controlului oficial în unitățile de procesare,

depozitare și comercializare.

12.

LEPTOSPIROZA **

I. ANIMALE VII

Bovinele, cabalinele și

porcinele se supun

inspecției ante - mortem în

unități de tăiere autorizate

sanitar-veterinar, de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

II. CARNE și ORGANE

Inspecția post - mortem a

carcaselor și organelor se

efectuează în unități de

tăiere autorizate sanitar-

veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de

către personalul auxiliar

oficial.

III. LAPTELE

I. ANIMALE VII -bovine, porcine, cabaline

Supraveghere serologică prin examene de laborator - a se vedea

Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE și ORGANE

Se prelevează porțiuni de rinichi și ficat de la animalele tăiate;

III. MĂSURI

1. Carnea și organele:

a) Se declară improprii consumului uman în totalitate carcasele

icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale

musculaturii;

b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenței

leziunilor degenerative numai în ficat și a examenului

bacteriologic pozitiv;

c) Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele endocrine și

sângele se confiscă;

d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată și se livrează după 14 zile.

2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/

onitorizare/recoltare de probe:

a) Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă și a

programului HACCP în toate unitățile de procesare și

alimentație publică;

b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreții de la speciile

receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere și inspecție

adecvate care includ protejarea vezicii urinare și a rinichilor;

c) Îndepărtarea și eliminarea în condiții de siguranță a excrețiilor

de la speciile receptive, din boxele de așteptare;

d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreții

provenite de la speciile receptive;

e) Respectarea programelor DDD în toate unitățile de procesare,

precum și în unitățile de alimentație publică;

În toate cazurile se vor lua măsuri de protecție a personalului operator

care intră în contact cu animalele vii destinate abatorizării și/sau

carcase.

3. Laptele:

a) Respectarea igienei mulsului;

b) Evitarea contaminării cu excreții provenite de la animalele

receptive.

13.

TUBERCULOZA**

(alta decât cea

produsă de

Mycobacterium

Bovis)

I. ANIMALE VII

Porcinele, ovinele,

cabalinele și păsările se

supun examenului ante

mortem în unități de tăiere

autorizate sanitar-veterinar

de către medici veterinari

oficiali sau de către

personalul auxiliar oficial.

II. CARNE și ORGANE

1. porcine, ovine, cabaline

a) Inspecția post - mortem a

carcaselor și organelor se

efectuează în unități de

tăiere autorizate sanitar-

veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de

către personalul auxiliar

oficial.

b) La inspecția post -

mortem se examinează

inclusiv ganglionii limfatici

ai capului și organelor.

c) În cazul în care nu s-au

constatat semne clinice

specifice la examenul ante

mortem, animalele se

dirijează la tăiere în condiț

normale, în caz contrar

animalele se dirijează la

tăiere în partidă separată.

2. păsări

Pasările se supun inspecției

post - mortem individuale

după tăiere, prin examinarea

carcasei și organelor.

I. ANIMALE VII - porcine, ovine, cabaline, păsări

Supraveghere - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme

metodologice.

II. CARNE și ORGANE

1. porcine, ovine, cabaline:

a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu

leziuni și ganglioni limfatici aferenți în vederea examinării

bacteriologice și histologice, după caz, conform normelor

sanitare veterinare;

b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii

limfatici cu leziuni.

2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi și organe cu

leziuni (ficat, splină).

III. MĂSURI

1. porcine, ovine, cabaline:

măsurile de abator la carne și organe se aplică în funcție de

localizarea și extinderea leziunilor și în conformitate cu

prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

2. păsări:

Măsurile de abator pentru carne și organe se aplică în funcție de

localizarea și extinderea leziunilor.

Se declară improprii consumului uman carcasele și organele în caz de:

a) infecție generalizată;

b) leziuni pe organe însoțite de cahexie și infiltrații în

musculatură.

În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe

organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea se admite în consum

după sterilizare prin fierbere.

14.

YERSINIOZA **

I. ANIMALE VII

Porcinele se supun

inspecției ante - mortem în

unități de tăiere autorizate

sanitar-veterinar, de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

II. CARNE

1.Inspecția post - mortem a

carcaselor și organelor de

porcine se efectuează în

unități de tăiere autorizate

sanitar-veterinar, de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - porcine :

Supraveghere anatomopatologică și de laborator - a se vedea Capitolul I

din prezentele Norme metodologice.

II. LA NIVELUL ABATOARELOR

1. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/

monitorizare/recoltare de probe:

a) respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a

programului HACCP și în mod special a formulelor de

tratament termic în toate unitățile de procesare a cărnii de porc;

b) prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de

tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de

plastic;

c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în

toate unitățile de procesare, alimentație publică și în mod

special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata

preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate;

d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul

angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile

de alimentație publică.

Programul specific elaborat de ANSVSA în baza specificațiilor tehnice

transmise de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor -

EFSA.

Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din

cadrul DSVSA și analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV.

15.

ANISAKIDOZA **

ȘI ALTE PARAZITOZE

LA PEȘTI

1. Fiecare lot de pește,

icrele și lapții se supun

examenului prin inspecție

vizuală.

2. Se prelevează probe

reprezentative din fiecare

lot de pește, icre și lapți.

I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de pește, icrele și

lapții sunt supuse inspecției vizuale randomizate de către medici

veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial în vederea

depistării și îndepărtării paraziților vizibili cu ochiul liber.

II. MĂSURI

Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/

monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peștele,

icrele și lapții:

a) peștele parazitat sau părțile parazitate din acesta nu vor fi

comercializate pentru consum uman;

b) peștele întreg la care au fost evidențiate formațiuni parazitare

doar la nivelul viscerelor și care pot fi îndepărtate în totalitate,

se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară

într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune de

facilitați pentru îndepărtarea eficientă a părților parazitate și în

care sunt respectate condițiile de igienă pentru evitarea

posibilităților de contaminare;

c) peștele întreg la care au fost evidențiate formațiuni parazitare la

nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii și a viscerelor

se declară impropriu pentru consum uman și nu se acceptă

valorificarea acestuia pentru consumul uman.

16.

CISTICERCOZA **

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele și

porcinele se supun

inspecției ante - mortem în

unități de tăiere autorizate

sanitar-veterinar, de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

II. CARNE ȘI ORGANE

1. Carnea proaspătă

provenită de la animale

receptive se supune

inspecției post - mortem

imediat după tăiere.

2. Inspecția post - mortem a

carcaselor se efectuează în

unități de tăiere autorizate

sanitar-veterinar, de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, porcinele

Supravegherea prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din

prezentele Norme metodologice.

II. CARNE ȘI ORGANE

Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată

consumului uman.

III. MĂSURI

1. Carnea și organele infestate trebuie să fie declarate improprii pentru

consumul uman, cu următoarele precizări:

a) în cazul infestației generalizate sau dacă musculatura prezintă

modificări senzoriale carnea și organele se declară improprii

consumului uman;

b) în cazul infestației localizate, porțiunile infestate se confiscă,

iar restul cărnii se poate pune în consum condiționat după

tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când

caracterele senzoriale ale cărnii, organelor și subproduselor

sunt normale;

c) grăsimea de porc se topește la 100°C după care se poate utiliza

pentru consum;

d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără

restricții, dacă nu prezintă chiști.

2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/

monitorizare/recoltare de probe:

a) respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a

programului HACCP și în mod special a formulelor de

tratament termic în toate unitățile de procesare carne roșie;

b) respectarea programelor DDD în toate unitățile de procesare și

alimentație publică;

c) interzicerea prezenței câinilor în abatoare.

17.

ANTRAX **

(B-051)

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele,

caprinele, cabalinele și

porcinele se supun

inspecției ante - mortem în

unități de tăiere autorizate

sanitar-veterinar, de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

II. CARNE și ORGANE

Inspecția post - mortem a

carcaselor se efectuează în

unități de tăiere autorizate

sanitar-veterinar, de către

medici veterinari oficiali

sau de către personalul

auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele,

porcinele:

Supraveghere anatomopatologică și de laborator pentru speciile

receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. MĂSURI:

a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au

existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare

în partidă separată;

b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate

sub restricții și se recoltează porțiuni de splină, ganglioni

limfatici și os lung nedeschis;

c) în toate situațiile în care se suspicionează o formă de antrax în

abator trebuie suspendate toate activitățile până la confirmarea

diagnosticului;

d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate

carcasele contaminate trebuie distruse și îndepărtate în condiții

de siguranță;

e) reluarea activității se poate face numai după efectuarea unei

dezinfecții severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână

în contact timp de 8 ore cu suprafețele supuse dezinfecției;

f) în toate situațiile în care se suspicionează sau se confirmă o

formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la

om/personalul operator și a contaminării mediului de lucru.

Conform

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici, cu modificările și completările ulterioare:

* Zoonoze care trebuie monitorizate;

** Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situația epidemiologică.

*** MĂSURILE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR CONTROALELOR:

1. Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze și să evalueze rezultatele activităților din cadrul controlului.

2. a) În cazul în care controlului pun în evidență prezența unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta.

b) În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producției primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar de liberă practică împuternicit responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploatația de origine, operatorul din sectorul alimentar, DSVSA și după caz, fondul de vânătoare respectiv.

c) În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o țară terță, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA.

3. Rezultatele controalelor și testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA și DSVSA.

4. Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecții ante - mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activități de control, suspectează prezența unui agent infecțios menționat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA și să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile și precauțiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecțios, în conformitate cu legislația comunitară care se aplică.

Secțiunea 2 CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂȚILE AUTORIZATE SANITAR-VETERINAR

┌───┬───────────┬──────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr.│
│
│
CONDUITA CONTROALELOR OFICIALE
│
│crt│ Categorie │ UNITATEA ├───────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│PRIN AUDIT, VERIFICARE │
PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
│
│
│
│
│
SUPRAVEGHERE,
├──────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
│
│
│
│
MONITORIZARE
│
│ Frecvența recoltării probelor pentru examenele
│
│
│
│
│
│
(***)
│
│
prevăzute la
│
│
│
│
│
├───────────────────────┤ Natura probei
│
Secțiunea 4 din prezentul capitol
│ Precizări
│
│
│
│
│
I. AUDIT medicii
│
│
│tehnice*)**)│
│
│
│
│ veterinari din cadrul │
│
│
│
│
│
│
│ Serviciului de Igienă │
│
│
│
│
│
│
│
Veterinară și
│
│
│
│
│
│
│
│Epidemiologie al DSVSA │
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────┤
│
│
│
│
│
│
│
II. Verificare,
│
│
│
│
│
│
│
│ supraveghere medicii
│
│
│
│
│
│
│
│veterinari oficiali din│
│
│
│
│
│
│
│
cadrul unităților
│
│
│
│
│
│
│
│
sau/și CSVSA
│
│
│
│
│
│
│
├─────────┬──────┬──────┤
├───────────────────┬─────────────────┬──────────────┼────────────┤
│
│
│
│ Categ.
│Categ.│Categ.│
│
Categ. III
│
Categ. II
│
Categ. I
│
│
│
│
│
│
III
│
II
│
I
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┤
│
│
│
1.
│
2.
│
3. │
4.
│
5.
│
6.
│
7.
│
8.
│
9.
│
├───┼───────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┤
│ 1.│Unități cu │a) Depozit│I. Lunar │ Trim.│ Sem. │Produse depozitate│O dată pe trimestru│O dată pe
│O dată pe an
│1.Recoltarea│
│
│activitate │frigorific├─────────┼──────┼──────┤ care necesită
│
pentru fiecare
│semestru pentru
│pentru fiecare│de probe se │
│
│generală
│
│II.Săptă-│Lunar │ Trim.│
regim termic
│
categorie de
│fiecare categorie│categorie de
│efectuează
│
│
│
│
│
mânal │
│
│
│
produse
│de produse
│produse
│de către
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤DSVSA în
│
│
│
│b) Unitate│I. Lunar │ Trim.│ Sem. │Produse alimentare│O dată pe trimestru│O dată pe
│O dată pe an
│scop bine
│
│
│
│de ream-
├─────────┼──────┼──────┤ de origine
│
pentru fiecare
│semestru pentru
│pentru fiecare│determinat
│
│
│
│balare
│II.Săptă-│Lunar │ Trim.│ animală
│
categorie de
│fiecare categorie│categorie de
│în cadrul
│
│
│
│
│
mânal │
│
│
│produse reambalate │de produse reamb.│produse reamb.│controlului │
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤oficial, în │
│
│
│
│
│
│ 18
│
│
│
│
│vederea
│
│
│
│c) Piață
│I. Sem.
│ Anual│ luni │Produse expuse
│O dată pe lună
│O dată pe
│O dată pe an
│verificării │
│
│
│en-gros
├─────────┼──────┼──────┤ la vânzare
│
pentru fiecare
│semestru pentru
│pentru fiecare│siguranței
│
│
│
│
│II.Săptă-│Lunar │ Trim.│
│
categorie de
│fiecare categorie│categorie de
│produsului
│
│
│
│
│
mânal │
│
│
│
produse
│de produse
│produse
│și a confor-│
├───┼───────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤mității
│
│ 2.│Carne de
│
│I. Lunar │ Trim.│ Sem. │Țesut muscular,
│O dată pe lună
│O dată pe
│O dată pe sem.│alimentului │
│
│ongulate
│
│
│
│
│ subproduse
│
pentru fiecare
│trimestru pentru │pentru fiecare│cu criterii-│
│
│domestice
│
│
│
│
│ comestibile
│
specie
│fiecare specie
│
specie
│le de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│siguranță
│
│
│
│
├─────────┼──────┼──────┤
│
│
│
│prevăzute în│
│
│
│a) Abator │
│
│
│Probe de pe supra-│O dată pe lună
│O dată pe
│O dată pe
│Regulamentul│
│
│
│
│
│
│
│ fața carcaselor
│conform reglemen-
│trim. conform
│semestru
│(CE) nr.
│
│
│
│
│II.Perma-│Perma-│Perma-│ de bovine,
│
tărilor UE în
│reglementărilor
│conform
│2073/2005,
│
│
│
│
│
nent
│nent
│nent
│ caprine, cabaline│
vigoare sau
│UE în vigoare sau│reglementări- │cu amendă-
│
│
│
│
│
│
│
│
porcine
│
programelor
│programelor
│lor UE în
│mentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│specifice aplicate │specifice aplica-│vigoare sau
│ulterioare, │
│
│
│
│
│
│
│
│ suplimentar în
│te suplimentar în│programelor
│după cum
│
│
│
│
│
│
│
│
│ cazul unităților
│ cazul unităților│specifice
│urmează:
│
│
│
│
│
│
│
│
│ autorizate pentru │autorizate pentru│aplicate
│a) verifi-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
export în țări
│export în țări
│suplimentar în│carea
│
│
│
│
│
│
│
│
│
terțe
│
terțe
│cazul unități-│siguranței
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│lor autorizate│produsului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru export │și,respectiv│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│în țări terțe │a conformi- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│tății ali-
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤mentului din│
│
│
│b) Unitate│I. Lunar │ Trim.│ Sem. │
│O dată pe trimestru│O dată pe
│O dată pe an
│punct de
│
│
│
│de tran-
├─────────┼──────┼──────┤ Carne tranșată
│
pentru fiecare
│semestru pentru
│pentru fiecare│vedere micro│
│
│
│șare
│II.Perma-│Perma-│Perma-│
│
categorie de
│fiecare categorie│categorie de
│biologic cu │
│
│
│
│
nent
│nent
│nent
│
│carne pe specii
│de carne pe
│carne pe
│criteriile
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
specii.
│ specii.
│de siguranță│
├───┼───────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤prevăzute în│
│ 3.│Carne de
│
│I. Lunar │ Trim.│ Sem. │
│
│
│
│Regulamentul│
│
│pasăre
│
│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr.
│
│
│și de
│
│
│
│
│Probă comună de
│
│
│
│2073/2005,cu│
│
│lagomorfe
│
│
│
│
│piele recoltate
│
│
│
│amendamente-│
│
│
│
├─────────┼──────┼──────┤din zona gâtului
│
│
│
│le ulteri-
│
│
│
│a) Abator │
│
│
│de la carcase de
│O dată pe lună
│O dată pe
│O dată pe
│oare;
│
│
│
│
│
│
│
│ pasăre (broileri │conform reglemen-
│trim. conform
│semestru
│b) verifica-│
│
│
│
│II.Perma-│Perma-│Perma-│ și curcani)
│
tărilor UE în
│reglementărilor
│conform
│rea
│
│
│
│
│
nent
│nent
│nent
│ pentru testarea
│
vigoare sau
│UE în vigoare sau│reglementări- │siguranței
│
│
│
│
│
│
│
│
Salmonella spp. │
programelor
│programelor
│lor UE în
│produsului
│
│
│
│
│
│
│
│
│specifice aplicate │specifice aplica-│vigoare sau
│și,respectiv│
│
│
│
│
│
│
│
│ suplimentar în
│te suplimentar în│programelor
│a conformi- │
│
│
│
│
│
│
│
│ cazul unităților
│ cazul unităților│specifice
│tății
│
│
│
│
│
│
│
│
│ autorizate pentru │autorizate pentru│aplicate
│alimentului │
│
│
│
│
│
│
│
│
export în țări
│export în țări
│suplimentar în│din punct de│
│
│
│
│
│
│
│
│
terțe
│
terțe
│cazul unități-│vedere micro│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│lor autorizate│biologic cu │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru export │criteriile
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│în țări terțe │de siguranță│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│care nu sunt│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤prevăzute de│
│
│
│b) Unitate│I. Lunar │ Trim.│ Sem. │
│O dată pe trimestru│O dată pe
│O dată pe an
│legislația
│
│
│
│de tran-
├─────────┼──────┼──────┤ Carne tranșată
│
pentru fiecare
│semestru pentru
│pentru fiecare│comunitară, │
│
│
│șare
│II.Perma-│Perma-│Perma-│
│
categorie de
│fiecare categorie│categorie de
│dar care
│
│
│
│
│
nent
│nent
│nent
│
│carne pe specii
│de carne pe
│carne pe
│sunt cuprin-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
specii.
│ specii.
│se în legis-│
├───┼───────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤lația
│
│ 4.│Carne de
│
│I. Lunar │ Trim.│ Sem. │Țesut muscular,
│O dată pe lună
│O dată pe
│O dată pe sem.│națională;
│
│
│vânat de
│
│
│
│
│ organe (ficat,
│
pentru fiecare
│trimestru pentru │pentru fiecare│c) obținerea│
│
│crescătorie│
│
│
│
│ rinichi,splină,
│
specie
│fiecare specie
│
specie
│de informa- │
│
│
│
│
│
│
│
ganglioni).
│
│
│
│ții privind │
│
│
│
├─────────┼──────┼──────┤
│
│
│
│statusul
│
│
│
│a) Abator │
│
│
│Probe de pe supra-│O dată pe lună
│O dată pe
│O dată pe
│microbiolo- │
│
│
│
│
│
│
│ fața carcaselor
│conform reglemen-
│trim. conform
│semestru
│gic a unor
│
│
│
│
│II.Perma-│Perma-│Perma-│ de bovine,
│
tărilor UE în
│reglementărilor
│conform
│alimente
│
│
│
│
│
nent
│nent
│nent
│ porcine
│
vigoare sau
│UE în vigoare sau│reglementări- │comerciali- │
│
│
│
│
│
│
│
│
programelor
│programelor
│lor UE în
│zate pe
│
│
│
│
│
│
│
│
│specifice aplicate │specifice aplica-│vigoare sau
│piață;
│
│
│
│
│
│
│
│
│ suplimentar în
│te suplimentar în│programelor
│d) verifica-│
│
│
│
│
│
│
│
│ cazul unităților
│ cazul unităților│specifice
│rea siste-
│
│
│
│
│
│
│
│
│ autorizate pentru │autorizate pentru│aplicate
│mului de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
export în țări
│export în țări
│suplimentar în│proceduri și│
│
│
│
│
│
│
│
│
terțe
│
terțe
│cazul unități-│programe
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│lor autorizate│implementate│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru export │de către
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│în țări terțe │operatorii
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│cu activita-│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤te în
│
│
│
│b) Unitate│I. Lunar │ Trim.│ Sem. │
│O dată pe trimestru│O dată pe
│O dată pe an
│domeniul
│
│
│
│de tran-
├─────────┼──────┼──────┤ Carne tranșată
│
pentru fiecare
│semestru pentru
│pentru fiecare│alimentar
│
│
│
│șare a
│II.Perma-│Perma-│Perma-│
│
specie intrată la│fiecare specie
│specie intrată│în vederea
│
│
│
│cărnii de │
nent
│nent
│nent
│
│ tranșare și o dată│intrată la tran- │la tranșare și│asigurării
│
│
│
│vânat de
│
│
│
│
│ pe trimestru din
│șare și o dată
│o dată pe an
│siguranței
│
│
│
│crescăto- │
│
│
│
│ carnea tranșată
│pe semestru din
│din carnea
│alimentelor │
│
│
│rie
│
│
│
│
│
│carnea tranșată
│tranșată
│(proceduri
│
├───┼───────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤de bune
│
│ 5.│Carne de
│a) Unitate│I. Lunar │ Trim.│ Sem. │
│O dată pe trimestru│O dată pe
│O dată pe
│practici de │
│
│ vânat
│care ma-
├─────────┼──────┼──────┤ Produse finite
│
pentru fiecare
│trimestru pentru │trimestru
│igienă și
│
│
│ sălbatic
│nipulează │II.Perma-│Perma-│Perma-│
│
categorie de
│fiecare
│pentru fiecare│producție,
│
│
│
│carnea de │
nent
│nent
│nent
│
│
produse
│categorie de
│categorie de
│program
│
│
│
│vânat
│
│
│
│
│
│
produse
│
produse
│HACCP,
│
│
│
│sălbatic
│
│
│
│
│
│
│
│sistem de
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤trasabili-
│
│
│
│b) Unitate│I. Lunar │ Trim.│ Sem. │
│O dată pe sem.
│O dată pe an
│O dată la 18
│tate,
│
│
│
│de tranșa-├─────────┼──────┼──────┤ Carne tranșată
│
pentru fiecare
│ pentru fiecare
│luni pentru
│proceduri de│
│
│
│re a
│II.Perma-│Perma-│Perma-│
│
specie și cate-
│ specie și cate- │fiecare specie│retragere/
│
│
│
│carnii de │
nent
│nent
│nent
│
│ gorie de carne
│gorie de carne
│și categorie
│rechemare,
│
│
│
│vânat
│
│
│
│
│
tranșată
│
tranșată
│de carne
│evitarea
│
│
│
│sălbatic
│
│
│
│
│
│
│tranșată
│contaminării│
├───┼───────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤încrucișate │
│ 6.│Carne
│a) Unitate│I. Lunar │ Trim.│ Sem. │
│O dată pe trimestru│O dată pe
│O dată pe an
│și/sau a con│
│
│tocată,
│pentru
├─────────┼──────┼──────┤ Produse finite
│conform prevederi- │semestru conform │conform
│taminăriii
│
│
│preparată
│carne
│II.Perma-│Săptă-│Lunar │
│lor Regulamentului │prevederilor
│prevederilor
│post -
│
│
│și carne
│tocată
│
nent
│mânal │
│
│(CE) nr. 2073/2005,│Regulamentului
│Regulamentului│tratament
│
│
│separată
│
│
│
│
│
│cu amendamentele
│(CE) nr.
│(CE) nr.
│termic);
│
│
│mecanic
│
│
│
│
│
│ ulterioare
│2073/2005, cu
│2073/2005, cu │e) verifica-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│amendamentele │rea confor- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│ulterioare
│mității
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│alimentului/│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│lotului/
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│loturilor
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│suspicionate│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│f) dezvolta-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│rea investi-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│gațiilor în │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│cursul an-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│chetelor de │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│toxiinfecții│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│alimentare, │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│reclamații- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│lor,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sesizărilor;│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│g) obținerea│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de informa- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ții cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│privire la
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│noi hazarde,│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│rezultate
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│în urma
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│evaluării
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│riscului.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2. În cazul │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│în care în
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│urma
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│controlului │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│se suspicio-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│nează sau
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│se constată │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│o neconfor- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│mitate care │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│necesită
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│investigații│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de laborator│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│recoltarea
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de probe va │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│fi însoțită │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│întotdeauna │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│și de o notă│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de control, │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│în care
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│autoritatea │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sanitară
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│veterinară
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│locală va
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│înscrie
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│rezultatul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│controlului │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│oficial și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│va argumenta│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│scopul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│recoltării. │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│3. Recolta- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│rea de probe│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de către
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│autoritatea │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sanitară
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│veterinară
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│locală se
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│realizează
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│planificat
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│în baza unei│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│strategii
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│stabilite de│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│către DSVSA,│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│care trebuie│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│să
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│urmărească
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│obținerea de│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│informații -│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│date
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│comparabile,│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│necesare
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│autorității │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sanitare
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│veterinare
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│locale.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│În stabili- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│rea
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│strategiei
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de recoltare│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│DSVSA
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│trebuie să
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│țină cont de│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│următoarele │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│principii
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de:
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│a) recoltare│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│randomizată │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│și reprezen-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│tativă
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru lot; │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│b) recoltare│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│selectivă - │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│când se
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│adresează
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│unor
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│categorii de│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│alimente cu │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│risc înalt
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(în baza în-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│formațiilor,│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│investiga-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│țiilor și a │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│experienței │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│anterioare);│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│c) recoltare│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│în caz de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│suspiciune
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│- care se
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│bazează pe o│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│analiză și o│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│experiență
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│privind
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│lotul și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│circumstan- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│țele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│recoltării
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(de exemplu,│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│recoltarea
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│efectuată ca│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│parte a în- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│vestigației │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│în focarele │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de TIA, sau │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│în timpul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│unei evalu- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ări a
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│programului │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│HACCP în
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│urma cărora │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│se constată │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│deficiențe
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│care
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│afectează
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│siguranța
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│produsului).│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│În scopul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│obținerii de│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│date rele-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│vante, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│monitori-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│zării și al │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│suprave-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│gherii
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│corespunză- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│toare a
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│riscului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│microbiolo- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│gic pe în-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│treg lanțul │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│alimentar,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│DSVSA
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│trebuie să
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│țină cont în│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│elaborarea
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│strategiei
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de recoltare│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ca frecvența│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│și procedura│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de recoltare│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│să se aleagă│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│în funcție
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de tipul de │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│microorga-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│nism sau
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│toxină și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│tipul de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│aliment
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│implicat
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(perisabil, │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│stabil).
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┤
│
│
│b) Unitate│I. Lunar │ Trim.│ Sem. │
│O dată pe trimestru│O dată pe
│O dată pe an
│
│
│
│
│pentru
├─────────┼──────┼──────┤ Produse finite
│conform prevederi- │semestru conform │conform
│
│
│
│
│carne
│II.Perma-│Săptă-│Lunar │
│lor Regulamentului │prevederilor
│prevederilor
│
│
│
│
│preparată │
nent
│mânal │
│
│(CE) nr. 2073/2005,│Regulamentului
│Regulamentului│
│
│
│
│
│
│
│
│
│cu amendamentele
│(CE) nr.
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ ulterioare
│2073/2005, cu
│2073/2005, cu │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│amendamentele │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│ulterioare
│
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│c) Unitate│I. Lunar │ Trim.│ Sem. │
│O dată pe semestru │O dată pe an
│O dată la 18
│
│
│
│
│pentru
├─────────┼──────┼──────┤ Produse finite
│pentru fiecare
│pentru fiecare
│luni pentru
│
│
│
│
│carne
│II.Perma-│Săptă-│Lunar │
│categorie carne
│categorie carne
│fiecare
│
│
│
│
│separată
│
nent
│mânal │
│
│
│
│categorie
│
│
│
│
│mecanic
│
│
│
│
│
│
│carne
│
│
├───┼───────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│ 7.│Produse din│ Unitate
│I. Lunar │ Trim.│ Sem. │
│O dată pe trimestru│O dată pe
│O dată pe an
│
│
│
│
carne
│
de
├─────────┼──────┼──────┤ Produse finite
│conform prevederi- │semestru conform │conform
│
│
│
│
│ procesare│II.Perma-│Perma-│Perma-│
│lor Regulamentului │prevederilor
│prevederilor
│
│
│
│
│
│
nent
│nent
│nent
│
│(CE) nr. 2073/2005,│Regulamentului
│Regulamentului│
│
│
│
│
│
│
│
│
│cu amendamentele
│(CE) nr.
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ ulterioare
│2073/2005, cu
│2073/2005, cu │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│amendamentele │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│ulterioare
│
│
├───┼───────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│ 8.│Moluște
│a) Centru │I. Lunar │ Trim.│ Sem. │Moluște bivalve
│O dată pe trimestru│O dată pe
│O dată pe an
│
│
│
│bivalve vii│
de
├─────────┼──────┼──────┤ vii
│
│semestru
│
│
│
│
│
│ colectare│II.Săptă-│Lunar │Trim. │Apă de contact
│
│
│
│
│
│
│
│
│
mânal │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│b) Centru │I. Lunar │ Trim.│ Sem. │Moluște bivalve
│O dată pe trimestru│O dată pe
│O dată pe an
│
│
│
│
│
de
├─────────┼──────┼──────┤ vii
│
│semestru
│
│
│
│
│
│purificare│II.Săptă-│Lunar │Trim. │Apă de contact
│
│
│
│
│
│
│
│
│
mânal │
│
│
│
│
│
│
│
├───┼───────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│ 9.│Pește și
│a) Vas
│
Semes-│ Anual│ La 18│Pește și produse
│O dată pe semestru │O dată pe an
│O dată la 18
│
│
│
│produse
│ fabrică
│
trial │
│ luni │din pescuit
│pe fiecare specie
│pe fiecare specie│luni pe
│
│
│
│din pescuit│
│
│
│
│
│
│
│fiecare specie│
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│b) Vas
│
Semes-│ Anual│ La 18│Pește și produse
│O dată pe semestru │O dată pe an
│O dată la 18
│
│
│
│
│congelator│
trial │
│ luni │din pescuit
│pe fiecare specie
│pe fiecare specie│luni pe
│
│
│
│
│
│
│
│
│congelate
│
│
│fiecare specie│
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│c) Unitate│I. Trim. │ Sem. │Anual │Pește și produse
│O dată pe semestru │O dată pe an
│O dată la 18
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│din pescuit
│ptr. fiecare specie│pe fiecare specie│luni pe
│
│
│
│
│produse
│
│
│
│pescuite
│
│
│fiecare specie│
│
│
│
│proaspete ├─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│din pescu-│II.Săptă-│ Lunar│ Trim.│Pește și produse
│O dată pe trimestru│O dată pe sem.
│O dată pe an
│
│
│
│
│it (cherha│
mânal │
│
│din pescuit
│ptr. fiecare categ.│ptr. fiecare
│pentru
│
│
│
│
│na)*****
│
│
│
│obținute
│de produse din
│categorie de
│fiecare categ.│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pescuit obținute
│produse din
│de produse din│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pescuit obținute │pescuit
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│obținute
│
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│d) Unitate│I. Lunar │ Trim.│ Sem. │Materii prime
│O dată pe trimestru│O dată pe sem.
│O dată pe an
│
│
│
│
│procesare │
│
│
│
│ptr. fiecare
│pe fiecare
│pentru
│
│
│
│
│a produse-│
│
│
│
│categorie
│categorie
│fiecare categ.│
│
│
│
│lor din
├─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│pescuit
│II.Săptă-│ Lunar│ Trim.│Produse finite
│O dată pe trimestru│O dată pe sem.
│O dată pe an
│
│
│
│
│
│
mânal │
│
│
│ptr. fiecare categ.│ptr. fiecare
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de produse obținute│categorie de
│fiecare categ.│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│produse obținute │de produse
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│obținute
│
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│e) Piață
│I. Trim. │ Sem. │Anual │Produse valori-
│O dată pe semestru │O dată pe an
│O dată la 18
│
│
│
│
│
de
│
│
│
│
ficate
│de la 1% dintre
│de la 1% dintre
│luni de la 1% │
│
│
│
│licitație │
│
│
│
│comercianți
│comercianți
│dintre comerc.│
│
│
│
│
├─────────┼──────┼──────┤
│
│
│
│
│
│
│
│
│II.Lunar │ Trim.│ Sem. │
│
│
│
│
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│f) Piață
│I. Trim. │ Sem. │Anual │Produse valori-
│O dată pe semestru │O dată pe an
│O dată la 18
│
│
│
│
│
de
├─────────┼──────┼──────┤
ficate
│de la cel puțin 1% │de la 1% dintre
│luni de la 1% │
│
│
│
│desfacere │II.Lunar │ Trim.│ Sem. │
│dintre comercianți │comercianți
│dintre comerc.│
│
├───┼───────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│10.│Lapte crud │a) Exploa-│I. Trim. │ Sem. │Anual │Lapte crud materie│O dată pe trimestru│O dată pe sem.
│O dată pe an, │
│
│
│și produse │
tații de├─────────┼──────┼──────┤
primă
│pentru 1% din
│pentru 1% din
│pentru 1% din │
│
│
│din lapte
│animale
│II.Lunar │ Trim.│ Sem. │
│obiective care
│obiective care
│obiective care│
│
│
│
│producă-
│
│
│
│
│livrează cea mai
│livrează cea mai │livrează cea
│
│
│
│
│toare de
│
│
│
│
│mare cantitate de
│mare cantitate
│mai mare
│
│
│
│
│lapte care│
│
│
│
│lapte - determina- │de lapte - deter-│cantitate -
│
│
│
│
│livrează
│
│
│
│
│rea parametrilor
│minarea parame-
│determinarea
│
│
│
│
│laptele la│
│
│
│
│din Regulamentul
│trilor din
│parametrilor
│
│
│
│
│unitățile │
│
│
│
│(CE) nr. 853/2004
│Regulamentul
│
din
│
│
│
│
│de proce- │
│
│
│
│
│(CE) nr. 853/2004│Regulamentul
│
│
│
│
│sare****
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr. 853/ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
2004
│
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│b) Unitate│I. Trim. │ Sem. │ Anual│Lapte crud materie│O dată pe trimestru│O dată pe
│O dată pe an
│
│
│
│
│
de
├─────────┼──────┼──────┤primă înainte de
│
│semestru
│
│
│
│
│
│procesare │II.Perma-│Săptă-│Lunar │procesare
├───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│a laptelui│
nent
│mânal │
│
│O dată pe lună
│O dată pe trim.
│O dată pe sem.│
│
│
│
│materie
│
│
│
│Produse finite,
│pentru fiecare
│pentru fiecare
│pentru fiecare│
│
│
│
│primă
│
│
│
│inclusiv lapte
│categorie de
│categorie de
│categorie de
│
│
│
│
│
│
│
│
│pasteurizat pentru│produse finite
│produse finite
│produse finite│
│
│
│
│
│
│
│
│determinarea
│obținute
│obținute
│obținute
│
│
│
│
│
│
│
│
│fosfatazei
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│alcaline
│
│
│
│
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│c) Unitate│I. Trim. │ Sem. │ Anual│Materie primă
│O dată pe lună
│O dată pe
│O dată pe
│
│
│
│
│
de
├─────────┼──────┼──────┤intrată la proce- │pentru fiecare
│trimestru pentru │semestru
│
│
│
│
│procesare │II.Săptă-│ Lunar│ Sem. │sare, inclusiv
│categorie în parte │fiecare categ.
│pentru fiecare│
│
│
│
│a produse-│
mânal │
│
│lapte pasteurizat,│
│în parte
│categ. în
│
│
│
│
│lor lac-
│
│
│
│alte produse
│
│
│parte
│
│
│
│
│ tate
│
│
│
│finite
│
│
│
│
│
├───┼───────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│11.│Ouă și
│a) Centru │I. Trim. │ Sem. │ Anual│Ouă
│O dată pe trimestru│O dată pe
│O dată pe an
│
│
│
│produse din│
de
├─────────┼──────┼──────┤
│
│semestru
│
│
│
│
│
ouă
│ambalare a│II.Săptă-│Lunar │ Sem. │
│
│
│
│
│
│
│
│
ouălor
│
mânal │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│b) Unitate│I. Trim. │ Sem. │ Anual│Ouă și/sau
│O dată pe trimestru│O dată pe
│O dată pe an
│
│
│
│
│
pentru
├─────────┼──────┼──────┤produse finite
│pentru ouă și/sau
│semestru pentru
│pentru ouă
│
│
│
│
│producere │II.Săptă-│Lunar │ Sem. │
│pentru fiecare
│ouă și/sau ptr.
│și/sau pentru │
│
│
│
│a ouălor
│
mânal │
│
│
│categorie de produ-│fiecare categ. de│fiecare categ.│
│
│
│
│lichide
│
│
│
│
│se obținute
│produse obținute │de produse
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ obținute
│
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│c) Unitate│I. Trim. │ Sem. │ Anual│Ouă și/sau
│O dată pe trimestru│O dată pe
│O dată pe an
│
│
│
│
│
de
├─────────┼──────┼──────┤produse finite
│pentru ouă și/sau
│semestru pentru
│pentru ouă
│
│
│
│
│procesare │II.Săptă-│Lunar │ Sem. │
│pentru fiecare
│ouă și/sau ptr.
│și/sau pentru │
│
│
│
│a ouălor
│
mânal │
│
│
│categorie de produ-│fiecare categ. de│fiecare categ.│
│
│
│
│
│
│
│
│
│se obținute
│produse obținute │de produse
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ obținute
│
│
├───┼───────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│12.│Pulpe de
│ Unitate
│I. Trim. │ Sem. │ Anual│Materii prime și
│O dată pe lună
│O dată pe
│O dată pe an
│
│
│
│broască și │
de
├─────────┼──────┼──────┤produse finite
│pentru materii
│semestru
│
│
│
│
│
melci
│procesare │II.Săptă-│Lunar │ Sem. │
│prime și o dată pe │
│
│
│
│
│
│
│
mânal │
│
│
│trimestru pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│produsele finite
│
│
│
│
├───┼───────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│13.│Grăsimi
│a) Centru │I. Trim. │ Sem. │ Anual│Materii prime
│O dată pe semestru │O dată pe an pe
│O dată la 18
│
│
│
│animale,
│de colec- ├─────────┼──────┼──────┤
│pe fiecare categ.
│fiecare categ.
│luni pe fiecare
│
│
│untură,
│tare a
│II.Săptă-│Lunar │ Sem. │
│în parte
│ în parte
│categorie în
│
│
│
│jumări
│grăsimilor│
mânal │
│
│
│
│
│parte
│
│
│
│
│animale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│b) Unitate│I. Trim. │ Sem. │ Anual│Produse finite
│O dată pe trimestru│O dată pe trim.
│O dată pe trim│
│
│
│
│de proce- ├─────────┼──────┼──────┤
│pe fiecare categ.
│pe fiecare categ.│ pe fiecare
│
│
│
│
│sare a
│II.Săptă-│Lunar │ Sem. │
│în parte
│ în parte
│categorie în
│
│
│
│
│grăsimilor│
mânal │
│
│
│
│
│parte
│
│
│
│
│animale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├───┼───────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│14.│Gelatină
│a) Centru │I. Trim. │ Sem. │ Anual│Materii prime
│O dată pe semestru │O dată pe an pe
│O dată la 18
│
│
│
│
│de colec- ├─────────┼──────┼──────┤
│pe fiecare categ.
│fiecare categ.
│luni pe fiecare
│
│
│
│tare a
│II.Săptă-│Lunar │ Sem. │
│în parte
│ în parte
│categorie în
│
│
│
│
│materiilor│
mânal │
│
│
│
│
│parte
│
│
│
│
│prime ptr.│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│gelatină
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│b) Unitate│I. Trim. │ Sem. │ Anual│Produse finite
│O dată pe trimestru│O dată pe sem.
│O dată la 18
│
│
│
│
│de proce- ├─────────┼──────┼──────┤
│pe fiecare categ.
│pe fiecare categ.│luni pe fiecare
│
│
│
│sare a
│II.Săptă-│Lunar │ Sem. │
│în parte
│ în parte
│categorie în
│
│
│
│
│gelatinei │
mânal │
│
│
│
│
│parte
│
│
├───┼───────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│15.│Colagen
│a) Centru │I. Trim. │ Sem. │ Anual│Materii prime
│O dată pe semestru │O dată pe an pe
│O dată la 18
│
│
│
│
│de colec- ├─────────┼──────┼──────┤
│pe fiecare categ.
│fiecare categ.
│luni pe fiecare
│
│
│
│tare a
│II.Săptă-│Lunar │ Sem. │
│în parte
│ în parte
│categorie în
│
│
│
│
│materiilor│
mânal │
│
│
│
│
│parte
│
│
│
│
│prime ptr.│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│colagen
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│b) Unitate│I. Trim. │ Sem. │ Anual│Produse finite
│O dată pe trimestru│O dată pe sem.
│O dată pe an
│
│
│
│
│de proce- ├─────────┼──────┼──────┤
│pe fiecare categ.
│pe fiecare categ.│ pe fiecare
│
│
│
│
│sare a
│II.Săptă-│Lunar │ Sem. │
│în parte
│ în parte
│categorie în
│
│
│
│
│colagen.
│
mânal │
│
│
│
│
│parte
│
│
├───┼───────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│
│16.│Alte
│b) Unitate│I. Trim. │ Sem. │ Anual│Materii prime și
│O dată pe trimestru│O dată pe
│O dată pe an
│
│
│
│activități │de proce- ├─────────┼──────┼──────┤produse finite
│pentru mierea
│semestru pentru
│pentru mierea │
│
│
│
│sare a
│II.Lunar │Trim. │ Sem. │
│intrată la proce-
│mierea intrată la│intrată în
│
│
│
│
│mierii de │
│
│
│
│sare și/sau fiecare│procesare și/sau │procesare
│
│
│
│
│albine și/│
│
│
│
│categ. de produse
│fiecare categ.
│și/sau fiecare│
│
│
│
│sau a
│
│
│
│
│în parte obținute
│de produse în
│categ. de pro-│
│
│
│
│altor pro-│
│
│
│
│
│parte obținute
│duse în parte │
│
│
│
│duse
│
│
│
│
│
│
│obținute
│
│
│
│
│apicole
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────┼─────────┴──────┴──────┼──────────────────┼───────────────────┴─────────────────┴──────────────┤
│
│
│
│b) Mijloc │
Anual
│De pe suprafața
│Probe de sanitație în caz de suspiciune
│
│
│
│
│de trans- │
│interioară și
│
│
│
│
│
│port
│
│echipamentele din │
│
│
│
│
│
│
│interior
│
│
│
└───┴───────────┴──────────┴───────────────────────┴──────────────────┴────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘
* I. În cazul obținerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA, respectiv PIF au următoarele obligații și dispun următoarele măsuri:
A. DSVSA notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă.
1. DSVSA declanșează ancheta în scopul:
a) identificării lotului/loturilor suspecte;
b) identificării unității/unităților în care a fost produs/produse;
c) identificării rețelei de distribuție prin stabilirea trasabilității produsului/produselor;
d) identificării cauzei/pericolului;
e) evaluării pericolelor/riscului;
f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.
2. DSVSA realizează controlul și verificarea procedurilor și programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
3. DSVSA realizează verificarea corectitudinii acțiunilor corective și măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
4. DSVSA realizează supravegherea și monitorizarea acțiunilor corective și a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat;
5. DSVSA dispune reținerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei și sosirea buletinelor de analiză;
6. DSVSA realizează verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcție de tipul de hazard și particularitățile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.), precum și de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformități înregistrate în timp în registrele unității privind produsul suspicionat/incriminat);
7. DSVSA realizează includerea în planul de recoltare de probe de sanitație, mediu, materii prime, produse și loturi, relevante în funcție de tipul de risc și particularitățile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.);
8. până la depistarea cauzei și eliminarea pericolelor/riscului, în funcție de analiza de risc, DSVSA poate dispune, după caz, măsura de reducere sau de oprire a producerii alimentului incriminat;
9. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei și comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA;
B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din țări terțe, DSVSA și PIF dispun măsuri în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din țări terțe, cu modificările și completările ulterioare.
1. În situația în care, urmare a controalelor prevăzute în Ordinului președintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările și completările ulterioare, se constată că legislația comunitară a fost încălcată, PIF și DSVSA iau următoarele măsuri:
a) notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate și transportul în cauză;
b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeași origine - următoarele 10 transporturi care au aceeași origine trebuie să fie reținute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe și testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările și completările ulterioare;
2. În situația în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislației comunitare, lotul sau părțile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările și completările ulterioare;
În cazul în care, controalele evidențiază o depășire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările și completările ulterioare;
C. DSVSA se asigură că, în caz de obținere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii economici cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:
1. notifică în regim de urgență DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcție de caz;
2. notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obținute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării și aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecției în ferme;
3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat și motivul retragerii alimentului de pe piață;
4. inițiază în regim de urgență, procedura de retragere/rechemare a produsului din rețeaua de distribuție și dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final și vor furniza în timp util DSVSA documentația centralizată privind retragerea/rechemarea;
5. colaborează cu autoritățile sanitar- veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat și furnizează în timp util documentația solicitată de către ANSVSA;
6. reevaluează procedurile și programele de bune practici de igienă și producție, HACCP, precum și mărirea frecvenței de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea și eliminarea cauzei, și inițiază acțiuni și măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariției riscului/pericolului pentru alimentul implicat.
** Probele recoltate în condițiile precizărilor tehnice (prevăzute la coloana 6) vor fi însoțite de o notă justificativă cu precizarea motivației recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin prezentele Norme metodologice, după cum urmează:
1. în cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigații de laborator, autoritatea sanitar-veterinară locală prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator;
2. ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA poate dispune creșterea frecvenței controalelor și a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu.
*** Rezultatele auditurilor, verificărilor etc. se vor finaliza cu întocmirea unui document (raport de audit, notă de constatare, proces - verbal etc.), care va fi adus la cunoștința operatorului, în care vor înscrise aspectele constatate și după caz, măsuri, remedieri de deficinte ca urmare a recontrolului etc.
**** Inclusiv centrele de colectare a laptelui.
***** Inclusiv centru de colectare pește, fermă cu centru integrat.
Fișa de evaluare care cuprinde criteriile în baza cărora se
realizează încadrarea pe grupe de risc a unităților care produc,
prelucrează și depozitează produse de origine animală, întocmită
o dată la 6 luni de către medicii veterinari oficiali din cadrul
Serviciului de Igienă Veterinară și Epidemiologie al DSVSA
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│Denumirea societății comerciale
│
Data
│
│
│auditului:│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│Sediul societății comerciale
│
Medic
│
│
│veterinar │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤oficial:
│
│Adresa unității de producție
│
│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Activitatea pentru care a fost emisă autorizația
│
│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Număr de autorizare
│
│
├───────────────────┬────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────┬────────┼─────┬────┤
│
Categoria
│
Criteriile
│
Evaluare
│Punc │Factor
│
│
│
│
│
de evaluare
│
│ taj │
de
│Total│Nota│
│
│
│
│
│corecție│
│
│
├───────────────────┼──┬─────────────────┼────────────────┬┬────────────────┬┬───────────────┬┬────────────┬──┼──┬──┼────────┼─────┼────┤
│1. Caracteristicile│
│Dată construcției│Construcție nouă││Renovare recentă││Relativ recenta││Veche
│
│
│
│
│
│
│
│
unității
│1a│sau a renovării
│
(0)
││
(10)
││
(20)
││ (30)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ semnificative
│
││
││
││
│
│
│
│
│
│
│
│
├──┼─────────────────┼────────────────┼┼────────────────┼┼───────────────┼┼────────────┼──┼──┤
│ 0.12
│
│
│
│
│1b│Condiții generale│Foarte bune
││Bune
││Acceptabile
││Insuficiente│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de întreținere a │
(0)
││ (20)
││
(40)
││
(70)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│unității și
│
││
││
││
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│echipamentelor
│
││
││
││
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──┼─────────────────┼────────────────┼┼────────────────┼┼───────────────┼┼────────────┼──┼──┼──┼────────┼─────┼────┤
│2. Capacitate de
│
│Dimensiunile
│Foarte mici (0) ││Mici (15)
││Medii (30)
││Mari (50)
│
│
│
│
│
│
│
│producție
│2a│unității și
│
││
││
││
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│capacitatea de
│
││
││
││
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│producție
│
││
││
││
│
│
│
│
│
│
│
│
├──┼─────────────────┼────────────────┼┼────────────────┼┼───────────────┼┼────────────┼──┼──┤
│ 0.1
│
│
│
│
│2b│Aria de distribu-│
││
││
││
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ție a produselor │Locală (0)
││Națională (15)
││Comunitară(30) ││Țări terțe
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
││
││
││
(50)
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──┼─────────────────┼────────────────┼┼────────────────┼┼───────────────┼┼────────────┼──┼──┼──┼────────┼─────┼────┤
│3. Caracteristicile│3a│Categoria de
│
││
││
││
│
│
│
│
│
│
│
│produsului
│
│alimente
│ A (0)
││ B (15)
││ C (30)
││D (50)
│
│
│
│
│
│
│
│
├──┼─────────────────┼────────────────┼┼────────────────┼┼───────────────┼┼────────────┼──┼──┤
│ 0.18
│
│
│
│
│3b│Destinația
│Aliment care nu ││Aliment care
││Aliment din
││Alimente ptr│
│
│
│
│
│
│
│
│
│utilizării
│poate fi consu- ││poate fi consu- ││categoria B, C ││categorii
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│mat decât după
││mat înaintea
││și D gata ptr. ││speciale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│un tratament
││gatirii sau
││consum (30)
││(copii,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│termic (0)
││transformării
││
││bolnavi etc)│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
││
(15)
││
││
(50)
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──┼─────────────────┼────────────────┼┼────────────────┼┼───────────────┼┼────────────┼──┼──┼──┼────────┼─────┼────┤
│4. Sistemul de
│
│Proceduri
│Complete și
││Necesită comple-││Necesită com-
││Nu sunt
│
│
│
│
│
│
│
│autocontrol
│4a│preoperaționale
│implementate (0)││tări și sunt
││pletări și sunt││elaborate și│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
││implementate
││implementate
││nu sunt
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
││
(15)
││parțial (20)
││implementate│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
││
││
││
(40)
│
│
│
│
│
│
│
│
├──┼─────────────────┼────────────────┼┼────────────────┼┼───────────────┼┼────────────┼──┼──┤
│ 0.2
│
│
│
│
│4b│Program HACCP
│Aplicat și
││Carențe minore
││Carențe majore ││Inadecvat,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ adecvat
││
(15)
││
(40)
││neaplicat
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
(0)
││
││
││
(60)
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──┼─────────────────┼────────────────┼┼────────────────┼┼───────────────┼┼────────────┼──┼──┼──┼────────┼─────┼────┤
│5. Criterii
│
│Trasabilitatea
│Sistem elaborat ││Sistem elaborat,││Sistem în curs ││Sistem neela│
│
│
│
│
│
│
│specifice
│5a│
│și implementat
││parțial
││de elaborare și││borat și ne-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
(0)
││implementat
││implementare
││implementat │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
││
(15)
││
(30)
││
(50)
│
│
│
│
│
│
│
│
├──┼─────────────────┼────────────────┼┼────────────────┼┼───────────────┼┼────────────┼──┼──┤
│ 0.2
│
│
│
│
│5b│Criterii
│Plan de control ││Plan de control ││Plan de control││Plan de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│microbiologice
│elaborat și
││elaborat și
││în curs de
││control
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│respectat
││parțial
││elaborare și
││neelaborat
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
(0)
││respectat (15)
││implementare
││și neimple- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
││
││
(30)
││mentat (50) │
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──┼─────────────────┼────────────────┼┼────────────────┼┼───────────────┼┼────────────┼──┼──┼──┼────────┼─────┼────┤
│6. Antecedente
│6a│Istoric -nereguli│Nesemnficative
││Nesemnficative
││Substanțiale
││Substanțiale│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sau
│sau formale (0) ││sau formale
││sau grave,
││sau grave,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│neconformități
│
││repetate (30)
││izolate și
││izolate și
│
│
│
│
0.2
│
│
│
│
│
│constatate în
│
││
││rezolvate (60) ││rezolvate
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│verificările
│
││
││
││
(100)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│anterioare
│
││
││
││
│
│
│
│
│
│
│
└───────────────────┴──┴─────────────────┴────────────────┴┴────────────────┴┴───────────────┴┴────────────┴──┴──┴──┴────────┴─────┴────┘
Categoriile de risc, criterii și punctaje pentru încadrarea unităților de industrie alimentară în baza analizei riscului:
1. CATEGORIA III- Unități cu risc înalt - peste 50 de puncte;
2. CATEGORIA II - Unități cu risc mediu - între 30 și 50 de puncte;
3. CATEGORIA I - Unități cu risc scăzut - mai puțin de 30 de puncte.
Clasificarea alimentelor în funcție de risc:
1. Grupa A - lapte praf, lapte UHT sau altfel sterilizat, brânzeturi opărite sau maturate mai mult de 6 luni, conservele, mierea, pește uscat;
2. Grupa B - Produse din carne crud uscate sau/și maturate, produse din carne semiuscate, produse din carne tratate termic, smântană,lapte pasteurizat, unt, branzeturi maturate mai mult de 60 de zile, lapte bătut, iaurt, produse din lapte fermentate, produse din ouă pasteurizate sau sterilizate, paste cu carne;
3. Grupa C - Carne proaspată de la bovine, cabaline, porcine, caprine, ovine, păsări și lagomorfe, carne tocată și carne preparată, branza proaspată sau maturată mai puțin de 60 zile, pește proaspat, fileuri de pește, ouă;
4. Grupa D - Lapte crud, produse din lapte nepasteurizate, produse din pește preparate, icre, produse din pește afumate, marinate, moluște, produse din carne tăiate, sosuri proaspete.

Secțiunea 3 CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂȚILE ÎNREGISTRATE SANITAR-VETERINAR

┌───┬──────────┬────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│
│
│
│
CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE
│
│
│
│
├───────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│ Frecvența │
│
│
│Categoria │
│verificări-│
Recoltare de probe pentru examene de laborator
│
│Nr.│de produs/│
Unitatea
│lor/supra- ├───────────────────────┬────────────────────────┬──────────────────────────────┤
│crt│activitate│
│ vegherii/ │
│
│
│
│
│
│
│monitoriză-│
│
│
│
│
│
│
│rii efectu-│ Natura probei
│Frecvența recoltării
│
│
│
│
│
│ate de
│
│probelor pentru
│
Precizări tehnice*
│
│
│
│
│medicii
│
│examenele prevăzute
│
│
│
│
│
│veterinari │
│la Secțiunea 4
│
│
│
│
│
│oficiali,
│
│din prezentul capitol
│
│
│
│
│
│CSVSA,
│
│
│
│
│
│
│
│Serviciul
│
│
│
│
│
│
│
│de Igienă
│
│
│
│
│
│
│
│Veterinară │
│
│
│
│
│
│
│și Epide-
│
│
│
│
│
│
│
│miologie al│
│
│
│
│
│
│
│DSVSA
│
│
│
│
├───┼──────────┼────────────────────────────┼───────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 0 │
1.
│
2.
│
3.
│
4.
│
5.
│
6.
│
├───┼──────────┼────────────────────────────┼───────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 1.│Carne
│a) Carmangerie
│Lunar
│Materii prime
│Anual pentru fiecare
│1. Recoltarea de probe se
│
│
│
│
│
│
│specie
│efectuează de către DSVSA
│
│
│
│
│
│
│
│în scop bine determinat în
│
│
│
│
│
│
│
│cadrul controlului oficial, în│
│
│
│
│
│
│
│vederea verificării
│
│
│
│
│
│
│
│siguranței produsului și
│
│
│
│
│
├───────────────────────┼────────────────────────┤respectiv a conformității
│
│
│
│
│
│
│Semestrial, pentru
│alimentului cu criteriile de
│
│
│
│
│
│
│fiecare categorie
│siguranță prevăzute în
│
│
│
│
│
│Produse finite
│de produse, conform
│Regulamentul (CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│prevederilor
│2073/2005, cu
│
│
│
│
│
│
│Regulamentului (CE)
│amendamentele ulterioare,
│
│
│
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu
│după cum urmează:
│
│
│
│
│
│
│amendamentele ulterioare│a) verificarea siguranței
│
│
│
├────────────────────────────┼───────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤produsului și, respectiv, a
│
│
│
│b) Măcelărie
│Lunar
│Carne proaspătă
│Anual pentru fiecare
│conformității alimentului
│
│
│
│
│
│
│specie
│din punct de vedere
│
│
│
│
│
│
│
│microbiologic cu criteriile
│
│
│
│
│
│
│
│de siguranță prevăzute în
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentul Comisiei nr.
│
│
│
│
│
│
│
│2073/2005/CE, cu
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele ulterioare;
│
│
│
│
│
│
│
│b) verificarea siguranței
│
│
│
│
│
│
│
│produsului și respectiv a
│
│
│
│
│
│
│
│conformității alimentului
│
│
│
│
│
│
│
│din punct de vedere
│
│
│
│
│
│
│
│microbiologic cu criteriile
│
│
│
│
│
│
│
│de siguranță care nu sunt
│
│
│
│
│
│
│
│prevăzute de legislația
│
│
│
│
│
│
│
│comunitară, dar care sunt
│
│
│
│
│
│
│
│cuprinse în legislația
│
│
│
│
│
│
│
│națională;
│
│
│
│
│
│
│
│c) obținerea de informații
│
│
│
│
│
│
│
│privind statusul
│
│
│
│
│
│
│
│microbiologic a unor
│
│
│
│
│
│
│
│alimente comercializate pe
│
│
│
│
│
│
│
│piață;
│
│
│
│
│
│
│
│d) verificarea sistemului de
│
│
│
│
│
│
│
│proceduri și programe
│
│
│
│c) Centru colectare a
│Semestrial │
│
│implementate de către
│
│
│
│vânatului sălbatic***
│în sezoane-│
-
│
-
│operatorii cu activitate în
│
│
│
│
│ le de
│
│
│domeniul alimentar în
│
│
│
│
│vânătoare
│
│
│vederea asigurării siguranței │
│
│
│
│
│
│
│alimentelor (proceduri de
│
│
│
│
│
│
│
│bune practici de igienă și
│
│
│
│
│
│
│
│producție, program HACCP,
│
│
│
│
│
│
│
│sistem de trasabilitate,
│
│
│
│
│
│
│
│proceduri de
│
│
│
│
│
│
│
│retragere/rechemare,
│
│
│
│
│
│
│
│evitarea contaminării
│
│
│
│
│
│
│
│încrucișate și/sau a
│
│
│
│
│
│
│
│contaminării
post tratament
│
│
│
│
│
│
│
│termic);
│
│
│
│
│
│
│
│e) verificarea conformității
│
│
│
│
│
│
│
│alimentului/lotului/loturilor │
│
│
│
│
│
│
│suspicionate;
│
│
│
│
│
│
│
│f) dezvoltarea investigațiilor│
│
│
│
│
│
│
│în cursul anchetelor de
│
│
│
│
│
│
│
│toxiinfecții alimentare,
│
│
│
│
│
│
│
│reclamațiilor, sesizărilor;
│
│
│
│
│
│
│
│g) obținerea de informații cu │
│
│
│
│
│
│
│privire la noi hazarde,
│
│
│
│
│
│
│
│rezultate în urma evaluării
│
│
│
│
│
│
│
│riscului.
│
│
│
│
│
│
│
│2. În cazul în care în urma
│
│
│
│
│
│
│
│controlului se suspicionează
│
│
│
│
│
│
│
│sau se constată o
│
│
│
│
│
│
│
│neconformitate care necesită
│
│
│
│
│
│
│
│investigații de laborator
│
│
│
│
│
│
│
│recoltarea de probe va fi
│
│
│
│
│
│
│
│însoțită întotdeauna și de o
│
│
│
│
│
│
│
│notă de control, în care
│
│
│
│
│
│
│
│autoritatea sanitară
│
│
│
│
│
│
│
│veterinară locală va înscrie
│
│
│
│
│
│
│
│rezultatul controlului oficial│
│
│
│
│
│
│
│și va argumenta scopul
│
│
│
│
│
│
│
│recoltării.
│
│
│
│
│
│
│
│3. Recoltarea de probe de
│
│
│
│
│
│
│
│către autoritatea sanitară
│
│
│
│
│
│
│Semestrial, conform
│veterinară locală se
│
│
│
│d) Centru pentru sacrifica- │Semestrial │Carcase păsări/
│prevederilor
│realizează planificat în baza │
│
│
│rea păsărilor și/sau
│
│logomorfe
│Regulamentului (CE)
│unei strategii stabilite de
│
│
│
│lagomorfelor la nivelul
│
│
│nr. 2073/2005, cu
│către DSVSA, care trebuie
│
│
│
│fermei
│
│
│amendamentele ulterioare│să urmărească obținerea de
│
│
│
│
│
│
│
│informații - date
│
│
│
│
│
│
│
│comparabile, necesare
│
│
│
│
│
│
│
│autorității sanitare
│
│
│
│
│
│
│
│veterinare locale.
│
│
│
│
│
│
│
│În stabilirea strategiei de
│
│
│
│
│
│
│
│recoltare DSVSA trebuie să
│
│
│
│
│
│
│
│țină cont de următoarele
│
│
│
│
│
│
│
│principii de:
│
│
│
│
│
│
│
│a) recoltare randomizată și
│
│
│
│
│
│
│
│reprezentativă pentru lot;
│
│
│
│
│
│
│
│b) recoltare selectivă - când │
│
│
│
│
│
│
│se adresează unor categorii
│
│
│
│
│
│
│
│de alimente cu risc înalt (în │
│
│
│
│
│
│
│baza informațiilor,
│
│
│
│
│
│
│
│investigațiilor și a
│
│
│
│
│
│
│
│experienței anterioare);
│
│
│
│
│
│
│
│c) recoltare în caz de
│
│
│
│
│
│
│
│suspiciune - care se bazează
│
│
│
│
│
│
│
│pe o analiză și o experiență
│
│
│
│
│
│
│
│privind lotul și
│
│
│
│
│
│
│
│circumstanțele recoltării (de │
│
│
│
│
│
│
│exemplu, recoltarea
│
│
│
│
│
│
│
│efectuată ca parte a
│
│
│
│
│
│
│
│investigației în focarele de
│
│
│
│
│
│
│
│TIA, sau în timpul unei
│
│
│
│
│
│
│
│evaluări a programului
│
├───┼──────────┼────────────────────────────┼───────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤HACCP în urma cărora se
│
│ 2.│
│
│
│
│Semestrial pentru
│constată deficiențe care
│
│
│Lapte
│a) Centru de prelucrare a
│Semestrial │Produse finite
│fiecare categorie
│afectează siguranța
│
│
│
│laptelui **
│
│
│de produse obținute,
│produsului).
│
│
│
│
│
│
│conform prevederilor
│În scopul obținerii de date
│
│
│
│
│
│
│Regulamentului (CE)
│relevante, al monitorizării și│
│
│
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu
│al supravegherii
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│corespunzătoare a riscului
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│microbiologic pe întreg
│
│
│
│
│
│
│
│lanțul alimentar, DSVSA
│
├───┼──────────┼────────────────────────────┼───────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤trebuie să țină cont în
│
│ 3.│Pește și
│a) Ambarcațiune
│
│Igiena suprafețelor ce │Anual - teste de
│
elaborarea strategiei de
│
│
│produse
│comercială de pescuit***
│Anual
│intră în contact cu
│ sanitație
│recoltare ca frecvența și
│
│
│din
│
│
│peștele
│
│procedura de recoltare să se
│
│
│pescuit
├────────────────────────────┼───────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤aleagă în funcție de tipul de │
│
│
│b) Punct de debarcare***
│Anual
│Pește
│Anual - pentru fiecare
│micro-organism sau toxină
│
│
│
│
│
│
│specie
│și tipul de aliment implicat
│
│
│
├────────────────────────────┼───────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤(perisabil, stabil).
│
│
│
│c) Magazin de desfacere
│Anual
│Pește și produse din
│Anual pentru fiecare
│
│
│
│
│(pescărie)
│
│pește
│categorie de produse
│
│
│
│
├────────────────────────────┼───────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│d) Centru de colectare a
│Anual
│Batracieni, gasteropode│Anual - pentru fiecare
│
│
│
│
│batracienilor,
│
│
│specie
│
│
│
│
│gasteropodelor
│
│
│
│
│
├───┼──────────┼────────────────────────────┼───────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│ 4.│Miere
│a) Centru colectare a mierii│Anual
│Miere și produse
│Anual - pentru fiecare
│
│
│
│
│și a altor produse apicole
│
│apicole
│categorie de produse
│
│
│
│
├────────────────────────────┼───────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│b) Centre de extracție a
│Anual
│Miere
│Anual - în perioada
│
│
│
│
│mierii
│
│
│iulie-septembrie
│
│
│
│
├────────────────────────────┼───────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│c) Magazin de desfacere a
│Anual
│Miere
│Anual - pentru fiecare
│
│
│
│
│mierii
│
│
│categorie de miere
│
│
├───┼──────────┼────────────────────────────┴───────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│ 5.│Alimenta- │a) Restaurant și alte
│
│
│
│
│
│ție
│unități în care se prepară
│
│
│
│
│
│publică
│și servesc mâncăruri gătite;
│
│
│
│
│
│și alte
│b) Pizzerie;
│
│ În caz de reclamații,
│
│
│
│activități│c) Laborator patiserie;
Anual
│ Materii prime și
│ sesizări, suspiciuni
│
│
│
│
│d) Pensiuni turistice;
│ produse finite
│ sau toxiinfecții
│
│
│
│
│e) Unități cu vânzare prin
│
│ alimentare
│
│
│
│
│
internet;
│
│
│
│
│
│
│f)Depozit alimentar;
│
│
│
│
│
│
│g)Hipermarket;
│
│
│
│
│
│
│h) Supermarket;
│
│
│
│
│
│
│i) Cantină.
│
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│
│Materii prime,
│În caz de reclamații,
│
│
│
│
│ Magazin alimentar
Anual
│semipreparate și
│sesizări, suspiciuni
│
│
│
│
│
│ produse finite
│sau toxiinfecții
│
│
│
│
│
│
│ alimentare
│
│
├───┼──────────┼────────────────────────────┬───────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│ 6.│Prepararea│Catering
│Trimestrial│Produse finite
│Trimestrial - pentru
│
│
│
│mâncăruri-│
│
│
│fiecare categorie în
│
│
│
│lor la
│
│
│
│parte
│
│
│
│comandă
│
│
│
│
│
│
├───┼──────────┼────────────────────────────┼───────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│ 7.│Produse
│a) vânat sălbatic;
│
│a) vânat sălbatic;
│
│
│
│
│primăre
│b) carne pasăre și
│
│b) carne pasăre și
│ În caz de reclamații,
│
│
│
│destinate │lagomorfe;
│
│lagomorfe;
│ suspiciuni sau
│
│
│
│vânzării
│c) pește proaspăt;
│
Anual
│c) pește proaspăt;
│ toxiinfecții alimentare│
│
│
│directe
│d) melci și moluște bivalve │
│d) melci și moluște
│
│
│
│
│
│e) ouă;
│
│bivalve;
│
│
│
│
│
│f) miere de albine
│
│e) ouă;
│
│
│
│
│
│g) lapte.
│
│f) miere de albine;
│
│
│
│
│
│
│
│g) lapte crud.
│
│
│
└───┴──────────┴────────────────────────────┴───────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴──────────────────────────────┘
*I. În cazul obținerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA, respectiv PIF au următoarele obligații și vor dispune următoarele măsuri:
A. 1. DSVSA notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă;
2. DSVSA declanșează ancheta în scopul:
a) identificării lotului/loturilor suspecte;
b) identificării unității/unităților în care a fost produs/au fost produse;
c) identificării rețelei de distribuție prin stabilirea trasabilității produsului/produselor;
d) identificării cauzei/pericolului;
e) evaluării pericolului/riscului;
f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.
3. DSVSA realizează controlul și verificarea procedurilor și programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
4. DSVSA realizează verificarea corectitudinii acțiunilor corective și a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
5. DSVSA realizează supravegherea și monitorizarea acțiunilor corective și a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat;
6. DSVSA realizează reținerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei și sosirea buletinului de analiză;
7. DSVSA realizează verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcție de tipul de pericol și particularitățile alimentului (Aw, pH, temperatură etc.), precum și de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformități înscrise în timp în registrele unității privind produsul suspicionat/incriminat);
8. DSVSA realizează includerea în planul de recoltare de probe de sanitație, mediu, materii prime, produse și loturi, relevante în funcție de tipul de hazard și particularitățile alimentului (Aw, pH, temperatură, etc.);
9. până la depistarea cauzei și eliminarea pericolului/riscului, în funcție de analiza de risc, DSVSA poate dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat;
10. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei și comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA;
B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din țări terțe, DSVSA și PIF dispun măsuri în baza prevederilor Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările și completările ulterioare.
1. În situația în care, în urma controalelor prevăzute în Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările și completările ulterioare, se constată că legislația comunitară a fost încălcată, PIF și DSVSA iau următoarele măsuri:
a) notificarea la ANSVSA despre natura produselor utilizate și transportul în cauză;
b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeași origine (următoarele 10 transporturi din aceeași origine trebuie să fie reținute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe și testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006);
2. În situația în care, controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislației comunitare, lotul sau părțile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările și completările ulterioare.
În cazul în care controalele evidențiază o depășire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările și completările ulterioare.
II. DSVSA se asigură că, în caz de obținere a unor rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii economici cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:
1. notifică în regim de urgență DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcție de caz;
2. notifică în regim de urgență fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obținute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării și aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecției în ferme;
3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat și motivul retragerii alimentului de pe piață;
4. inițiază în regim de urgență procedura de retragere/rechemare a produsului din rețeaua de distribuție și dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final și vor furniza în timp util DSVSA documentația centralizată privind retragerea/rechemarea produsului;
5. colaborează cu autoritățile veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat și furnizează în timp util documentația solicitată de către ANSVSA;
6. reevaluează procedurile și programele de bune practici de igienă și producție, HACCP, precum și mărirea frecvenței de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea și eliminarea cauzei, și inițiază acțiuni și măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariției riscului/hazardului pentru alimentul implicat.
În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvența de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea și eliminarea cauzei.
Probele recoltate în condițiile precizărilor tehnice, menționate la coloana 6, vor fi însoțite de o notă justificativă cu precizarea motivației recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin prezentele norme metodologice, după cum urmează:
a) în cazul în care în urma controalelor se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigații de laborator, autoritatea sanitar- veterinară competentă prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator;
b) ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA poate dispune creșterea frecvenței controalelor și a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu.
** Include și centrele de prelucrare a laptelui independente sau integrate în cadrul exploatațiilor, dozatoarele de comercializare a laptelui.
*** Inclusiv fermele piscicole (bazin piscicol, păstrăvărie) care livrează pește pentru consum uman.

Secțiunea 4 EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII*

┌───┬────────────────────┬─────────┬─────┬────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│Nr.│
│
Nr.
│Exa- │
Analize microbiologice / parazitologice
│
Analize fizico-chimice
│
│crt│Categorie de produse│unități/ │men
├──────────────┬───────────────┬─────────────────┼──────────────┬───────────────┬──────────────┤
│
│
│probă (3)│orga-│ Criterii
│
Metoda (1)
│ Referențial
│ Criterii
│
Metoda (1)
│Referențial
│
│
│
│
│nolep│
│
│ interpretare
│
│
│interpretare
│
│
│
│
│tic
│
│
│ rezultate (2)
│
│
│rezultate (2) │
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ 0 │
1
│
2
│
3
│
4
│
5
│
6
│
7
│
8
│
9
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ 1.│Alimente cu destina-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ție nutrițională
│
│
│
│
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│specială, altele
│
5
│
DA │Listeria
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│decât cele reglemen-│
│
│monocytogenes │EN ISO 11290-1 │amendamentele
│
-
│
-
│
-
│
│
│tate în atribuțiile │
│
│
│
│ulterioare
│
│
│
│
│
│Ministerului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Sănătății (11)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ 2.│Alimente gata pentru│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│consum ce constituie│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│suport de creștere
│
│
│
│
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│pentru L.
│
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu│
-
│
-
│
-
│
│
│monocytogenes,
│
5
│
DA │Listeria
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│altele decât cele
│
│
│monocytogenes │EN ISO 11290-
│ulterioare
│
│
│
│
│
│destinate sugarilor │
│
│
│
1,2
│
│
│
│
│
│
│și alimente gata
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│preparate în scopuri│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│medicale speciale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ 3.│Alimente gata pentru│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│consum ce nu consti-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│tuie suport de
│
│
│
│
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│creștere pentru L.
│
5
│
Da │ Listeria
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│monocytogenes,
│
│
│ monocytogenes│ EN ISO 11290-1│amendamentele
│
│
│
│
│
│altele decât cele
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│destinate sugarilor │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│și alimente gata
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│preparate în scopuri│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│medicale speciale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
(11) (12)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ 4.│Carcase de bovine,
│
│
DA │Număr total de│
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│ovine, caprine,
│
│
│germeni
│
EN ISO 4833
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│cabaline(13)
│
5
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
├─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
DA │Enterobacte-
│
ISO 21528-2
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│
│
│
│riaceae
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
├─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
DA │Salmonella
│
EN ISO 6579
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ 5.│Carcase de suine(13)│
5
│
DA │Număr total de│
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│
│
│
│germeni
│ EN ISO 4833
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
├─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
DA │Enterobacte-
│ ISO 21528-2
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│
│
│
│riaceae
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
├─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
DA │Salmonella
│ EN ISO 6579
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ 6.│Carcase de păsări,
│
5
│
DA │Samonella/25 g│
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│respectiv pui
│
│
│de probă
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│broileri și curcani │
│
│comună din
│ EN ISO 6579
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│pielea gâtului│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│recoltate
│
│
│
│
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│ 7 (test │
DA │
│
│
│
│Testul chimic
│
│
│
│
│ chimic) │
│
│
│
│
│și/sau testul
│
│
│
│
│20 (test │
│
│
│
│
│de scurgere,
│
│
│
│
│scurgere)│
│
│
│
│ Determinarea │conform
│
│
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│ conținutului │Regulamentului │ Regulamentul │
│
│
│
│
│
│
│
│ în apă la
│(CE) nr.
│ (CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│ carnea de
│543/2008 al
│ 543/2008
│
│
│
│
│
│
│
│
│ pasăre(25)
│Comisiei din 16│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│iunie 2008 de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│stabilire a
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│normelor de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│aplicare a
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentului │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│1234/2007 al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Consiliului în │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ceea ce priveș-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│te standardele │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de comerciali- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│zare a cărnii
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de pasăre
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ 7.│Carne de vânat
│
│
│Determinare
│
│
│
│
│
│
│
│sălbatic
│
│
│specie
│Metoda USDAFSIS│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(numai pentru │(cu excepția
│
│
│
│
│
│
│Carne proaspătă și
│
│
│carnea proas- │cărnii de vânat│
-
│
-
│
-
│
-
│
│
│subproduse
│
1
│ DA
│pătă - atunci │
│
│
│
│
│
│
│comestibile
│
│
│când se
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ impune)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│Azot ușor
│
│SR 2713, SR
│
│
│
│
│
│
│
│
│hidrolizabil
│ SR 9065-7
│3275, SR 2443 │
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│Reacția
│ SR 9065-10
│SR 2713, SR
│
│
│
│
│
│
│
│
│Kreis
│
│3275, SR 2443 │
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│Reacția
│
│SR 2713, SR
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru H(2)S
│ SR 9065-11
│3275, SR 2443 │
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
│
│
-
│Reacția
│
│ SR 2713, SR
│
│
│
│
│
│
│
│
│Nessler
│ SR 9065-8
│3275, SR 2443 │
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│ 5 piese │
│
│
│
│Determinarea
│Testul chimic, │Regulamentul
│
│
│
│ tranșate│
DA │
-
│
-
│
-
│raportului apă│conform
│(CE) nr.
│
│
│
│de pasăre│
│
│
│
│ /proteină la │Regulamentului │543/2008
│
│
│
│
│
│
│
│
│ carnea de
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pasăre(25)
│543/2008
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ 8.│Carne tocată și
│
│
DA │Salmonella
│EN ISO 6579
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│carne preparată
│
5
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│destinată să fie
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│consumată crudă
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
├─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│ DA
│Listeria
│EN ISO 11290-
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│
│
│
│monocytogenes │
1,2
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ 9.│Carne tocată și
│
5
│
DA │Salmonella
│EN ISO 6579
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│carne preparată
│
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│provenită de la
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│păsări, destinată
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│să fie consumată
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│gătită
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│10.│Carne tocată și
│
5
│
DA │Salmonella
│EN ISO 6579
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│carne preparată
│
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│provenită de la alte│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│specii decât pasăre,│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│destinată să fie
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│consumată gătită
│
5
│
DA │Număr total de│
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│
│
│
│germeni(15)
│EN ISO 4833
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
├─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
│
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│
│
│
DA │ E. coli(16)
│ISO 16649-1,2
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│
DA │Determinare
│Metoda USDA-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│specie atunci │ FSIS
│
-
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│când este
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│cazul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│ Azot ușor
│ SR 9065-7
│
-
│
│
│
│
│
│
│
│
│ hidrolizabil │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(carne tocată)│
│
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│Reacția
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Kreis
│
SR 9065-10
│
-
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│ DA
│
-
│
-
│
-
│Conținut de
│
│Art. 4 din
│
│
│
│
│
│
│
│
│ grăsimi
│
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│(carne
│ SR ISO
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│tocată)
│
1444
│1162/2009 al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Comisiei din
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│30 noiembrie
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2009 de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│stabilire a
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│unor măsuri
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│tranzitorii
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de aplicare a │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentelor│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│853/2004, (CE)│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│nr. 854/2004
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│și (CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│882/2004 ale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Parlamentului │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│European și ale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Consiliului
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│Raport țesut
│SR ISO
│Art. 4 din
│
│
│
│
│
│
│
│
│conjunctiv/
│3496/A1
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│proteine din
│SR ISO 937
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│carne (carne
│
│1162/2009
│
│
│
│
│
│
│
│
│tocată)
│
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│11.│Carne separată
│
│
│
│
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│mecanic(17)
│
5
│
DA │Salmonella
│EN ISO 6579
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│Număr total de│
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│
│
│
│germeni
│EN ISO 4833
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│Escherichia
│ISO 16649-1,2
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│
│
│
│coli(16)
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
├─────────┤
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│
│Determinare
│ Metoda USDA-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│specie atunci │
FSIS
│
-
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│când este
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│cazul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├─────────┤
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│
│
-
│
-
│
-
│Azot ușor
│
│SR 2713, SR
│
│
│
│
│
│
│
│
│hidrolizabil
│SR 9065-7
│3275, SR 2443 │
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│12.│Produse din carne
│
│
│
│
│Cu excepția
│
│
│
│
│
│destinate a fi
│
│
│
│
│produselor pentru│
│
│
│
│
│consumate crude
│
5
│
DA │Salmonella
│EN ISO 6579
│care procesul de │
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│
│
│fabricație sau
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│compoziția
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│produsului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│elimină riscul de│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│contaminare cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Salmonella,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│conform
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2073/2005, cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
│
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│13.│Produse din carne
│
│
│
│
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│de pasăre destinate │
5
│ DA
│Salmonella
│ EN ISO 6579
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│să fie preparate
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│(gătite)
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│14.│
│
1
│ DA
│Determinare
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│specie atunci │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│când este
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│cazul
│ Metoda ELISA
│
-
│
-
│
-
│
-
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│ DA
│
-
│
-
│
-
│Reacția
│
│Ordinul
│
│
│
│
│
│
│
│
│Kreis
│ SR 9065-10
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│agriculturii, │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pădurilor și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│dezvoltării
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│rurale, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sănătății
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│publice, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Autorității
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Naționale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Protecția
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Consumatorilor│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ și al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ANSVSA nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│560/1.271/339/│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│210/2006
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│aprobarea
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Normelor cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│privire la
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│comerciali-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│zarea
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│produselor din│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│carne, cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│completările
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│ Produse din carne
│
│
│
│
│
│
│
│Ordinul
│
│
│ tratate termic
│
│
│
│
│
│
│
│ministrului
│
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│Reacția
│
│agriculturii, │
│
│
│
│
│
│
│
│pentru H2S
│
SR 9065-11
│pădurilor și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│dezvoltării
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│rurale, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sănătății
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│publice, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Autorității
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Naționale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Protecția
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Consumatorilor│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ și al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ANSVSA nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│560/1.271/339/│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│210/2006, cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│completările
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Ordinul
│
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│ Apă
│ ISO 1442
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│agriculturii, │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pădurilor și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│dezvoltării
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│rurale, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sănătății
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│publice, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Autorității
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Naționale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Protecția
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Consumatorilor│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ și al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ANSVSA nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│560/1.271/339/│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│210/2006, cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│completările
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│Substanțe
│
SR ISO
│Ordinul
│
│
│
│
│
│
│
│
│grase
│
1444
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│agriculturii, │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pădurilor și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│dezvoltării
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│rurale, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sănătății
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│publice, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Autorității
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Naționale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Protecția
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Consumatorilor│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ și al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ANSVSA nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│560/1.271/339/│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│210/2006, cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│completările
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│NaCl
│
SR
│Ordinul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
1841/1,2
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│agriculturii, │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pădurilor și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│dezvoltării
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│rurale, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sănătății
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│publice, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Autorității
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Naționale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Protecția
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Consumatorilor│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ și al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ANSVSA nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│560/1.271/339/│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│210/2006, cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│completările
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│Proteine
│
│Ordinul
│
│
│
│
│
│
│
│
│totale
│ SR ISO 937
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│agriculturii, │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pădurilor și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│dezvoltării
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│rurale, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sănătății
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│publice, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Autorității
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Naționale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Protecția
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Consumatorilor│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ și al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ANSVSA nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│560/1271/339/ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│210 /2006, cu │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│completările
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│Azot ușor
│
│Ordinul
│
│
│
│
│
│
│
│
│hidrolizabil
│
SR 9065-7
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│agriculturii, │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pădurilor și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│dezvoltării
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│rurale, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sănătății
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│publice, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Autorității
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Naționale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Protecția
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Consumatorilor│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ și al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ANSVSA nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│560/1.271/339/│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│210/2006, cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│completările
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│Raport
│ SR ISO
│Ordinul
│
│
│
│
│
│
│
│
│maxim
│ 3496/A1
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│colagen/
│ SR ISO 937
│agriculturii, │
│
│
│
│
│
│
│
│proteină
│
│pădurilor și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│dezvoltării
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│rurale, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sănătății
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│publice, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Autorității
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Naționale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Protecția
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Consumatorilor│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│și al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ANSVSA nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│560/1.271/339/│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│210/2006, cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│completările
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│
│
-
│
-
│
-
│Nitrit de
│
│Ordinul
│
│
│
│
│
│
│
│
│sodium
│
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│(pentru
│
│sănătății și
│
│
│
│
│
│
│
│
│produse din
│ SR EN 12014-3 │familiei și al│
│
│
│
│
│
│
│
│carne
│
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│netratate
│
│agriculturii, │
│
│
│
│
│
│
│
│termic,
│
│alimentației
│
│
│
│
│
│
│
│
│afumate și
│
│și pădurilor
│
│
│
│
│
│
│
│
│uscate)
│
│nr. 438/295/
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2002 pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│aprobarea
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Normelor
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│privind
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│aditivii
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│alimentari
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│destinați
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│utilizării în │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│produsele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│alimentare
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│consumul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│uman, cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│modificările
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│și completări-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│le ulterioare │
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│ Proteină
│Tehnică
│Ordinul
│
│
│
│
│
│
│
│
│ vegetală
│Real - Time
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│PCR
│agriculturii, │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pădurilor și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│dezvoltării
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│rurale, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ministrului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sănătății
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│publice, al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Autorității
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Naționale
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Protecția
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Consumatorilor│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ și al
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│președintelui │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ANSVSA nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│560/1.271/339/│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│210/2006, cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│completările
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│15.│Conserve din carne
│
1 (5
│
DA │Analiza
│
│
│
│
│
│
│
│
│recipien-│
│microbiologica│
│
│
│
│
│
│
│
│
te
│
│(atunci când
│
SR 8924
│
-
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│conform
│
│este cazul)
│
│
│
│
│
│
│
│
│SR 8924
│
│
│
│
│
│
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│16.│Crustacee și moluște│
5
│ DA
│Salmonella
│EN ISO 6579
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│decochiliate gătite │
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│Produse decorticate │
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│și decochiliate
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│provenite de la
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│crustacee și moluște│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ gătite
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
5
│ DA
│Listeria
│
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│
│
│
│monocytogenes │
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│(numai pentru │ EN ISO 11290- │amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│cele care se
│
1,2
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│consumă ca
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│atare)
│
│
│
│
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
5
│ DA
│E.coli
│ISO TS 16649-3 │Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
5
│ DA
│Stafilococ
│EN ISO 6888-
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│coagulazo-
│
1,2
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│pozitivi
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│17.│Moluște bivalve vii,│
5
│ DA
│Salmonella
│EN ISO 6579
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│echinoderme,
│
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│tunicate și
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│gasteropode vii
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1(18)
│ DA
│E.coli(16)
│ISO TS 16649-3 │Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│18.│Moluște, crustacee
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│întregi sau decochi-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│liate/decojite
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│refrigerate sau
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│congelate, fructe
│
5
│ DA
│ Salmonella
│ EN ISO 6579
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│de mare refrigerate,│
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│congelate și altele │
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Pulpe de broască,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│melci fără cochilie │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│congelați
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│19.│Produse din pescuit │
│
│
│
│
│Histamina
│HPLC conform
│Regulamentul
│
│
│proaspete (5)
│
9
│ DA
│
-
│
-
│
-
│(numai
│Regulamentul
│Comisiei
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru
│Comisiei
│nr.2073/2005/ │
│
│
│
│
│
│
│
│produsele
│nr.2073/2005/
│CE, cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│din speciile
│CE, cu
│amendamentele │
│
│
│
│
│
│
│
│de pești
│amendamentele
│ulterioare
│
│
│
│
│
│
│
│
│asociate cu
│ulterioare
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│cantitățti
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│mari de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│histidină)(9) │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(25)
│
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│ DA
│Examen
│Regulamentul
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│parazitologic │(CE) nr.
│nr. 2074/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2074/2005, cu
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
│
│
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│ DA
│
-
│
-
│
-
│Prospețime
│Regulamentul
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│ABVT
│Comisiei
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│(numai la
│nr.2074/2005/
│1022/2008 al
│
│
│
│
│
│
│
│
│produsele
│CE, cu
│Comisiei din
│
│
│
│
│
│
│
│
│proaspete și
│amendamentele
│17 octombrie
│
│
│
│
│
│
│
│
│preparate)
│ulterioare
│2008 de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│modificare a
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentului│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2074/2005 în
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│privința
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│valorilor
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│limită pentru │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│azotul bazic
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│volatil total │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(ABVT)
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│20.│Produse din pescuit │
5
│
DA │Listeria
│
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│preparate (6)
│
│
│monocytogenes │
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│(numai pentru │ EN ISO 11290- │amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│cele care se
│
1,2
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│consuma ca
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│atare)
│
│
│
│
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│
DA │Examen
│Regulamentul
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│parazitologic │(CE) nr.
│nr. 2074/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2074/2005, cu
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
│
│
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│
DA │
-
│
-
│
-
│Prospețime
│Regulamentul
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│ABVT
│(CE) nr.
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│(numai la
│2074/2005, cu
│1022/2008
│
│
│
│
│
│
│
│
│produsele
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│proaspete și
│ulterioare
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│preparate)
│
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
9
│
DA │
-
│
-
│
-
│Histamina
│
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│(la speciile
│
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│din familiile │
HPLC
│1441/2007 al
│
│
│
│
│
│
│
│
│Scombridae
│
│Comisiei din 5│
│
│
│
│
│
│
│
│
și
│
│decembrie 2007│
│
│
│
│
│
│
│
│Clupeidae)
│
│de modificare │
│
│
│
│
│
│
│
│
(25)
│
│
a
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentului│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2073/2005
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│privind
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│criteriile
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│microbiologice│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│produsele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│alimentare
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
5
│ DA
│Listeria
│
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│monocytogenes │ EN ISO 11290- │nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│(numai pentru │
1,2
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│cele care se
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│consumă ca
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│atare)
│
│
│
│
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│21.│Produse din pescuit │
9
│
DA │
-
│
-
│
-
│Histamina
│
│
│
│
│ transformate(7)
│
│
│
│
│
│(numai
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│produsele
│ HPLC conform
│ Regulamentul │
│
│
│
│
│
│
│
│maturate în
│ Regulamentul
│ (CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│saramură
│ (CE) nr.
│ 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│obținute din
│ 2073/2005, cu │ amendamentele│
│
│
│
│
│
│
│
│speciile de
│ amendamentele │ ulterioare
│
│
│
│
│
│
│
│
│pești
│ ulterioare
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│asociate cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│cantități
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│mari de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│histidină)(9) │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(25)
│
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│ DA
│
-
│
-
│
-
│Benzpireni
│Numai pentru
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│produsele ce
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│au fost supuse │1881/2006
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│unui tratament │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de afumare,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│conform
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentului │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│1881/2006
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│22.│Carne de pește
│
│
DA │Număr total de│
│
│
│
│
│
│
│separată mecanic
│
│
│germeni
│ EN ISO 4833
│
EN ISO 4833
│
-
│
-
│
-
│
│
│
(10)
│
5
├─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
DA │Escherichia
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ coli
│ISO 16649-1,2
│ ISO 16649-1,2
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
├─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
DA │Salmonella
│ EN ISO 6579
│ EN ISO 6579
│
│
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│23.│Conserve din pește
│ 1 1 (5
│
│Analiza
│
│
│
│
│
│
│
│
(8)
│recipi-
│
DA │microbiologică│
│
│
│
│
│
│
│
│ ente
│
│
a
│
│
│
│
│
│
│
│
│conform
│
│recipientelor │
SR 8924
│
-
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│SR 8924) │
│închise
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ermetic
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(atunci când
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│este cazul)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│24.│Lapte crud provenit │
│
│Număr total de│
│Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│din unitățile de
│
│
│germeni
│
│nr. 853/2004
│
-
│
-
│
-
│
│
│procesare a laptelui│
│
│(pentru lapte-│
EN ISO 4833
│
│
│
│
│
│
│materie primă
│
│
│ le crud)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│Lapte crud destinat │
│
│Număr celule
│EN ISO 13366-1 │Regulamentul (CE)│
│
│
│
│
│procesării provenit │
1
│
DA │somatice (ptr.│sau ISO 13366- │nr. 853/2004
│
-
│
-
│
-
│
│
│din exploatațiile
│
│
│laptele crud) │
2 (19)
│
│
│
│
│
│
│de vaci producătoare│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de lapte
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│25.│Brânză, unt și
│
│
│Listeria
│
│
│
│
│
│
│
│smântână obținute
│
│
│monocytogenes │
│
│
│
│
│
│
│din lapte crud sau
│
│
│(numai pentru │ EN ISO 11290- │Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│lapte ce a fost
│
│
│laptele crud
│
1,2
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│supus unui tratament│
│
│sau produsele │
│amendamentele
│
│
│
│
│
│termic mai scăzut
│
│
│destinate
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│decât pasteurizare
│
│
│consumului ca │
│
│
│
│
│
│
│
│
5
│ DA
│atare)
│
│
│
│
│
│
│
│Alte produse lactate│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│din lapte netratat
│
│
│Salmonella
│
│
│
│
│
│
│
│termic
│
│
│(numai pentru │
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│produsele
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│cuprinse la
│ EN ISO 6579
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│pct. 1.11,
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│2.2.2, 2.2.4, │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2.2.6, din
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Anexa nr. 1
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
la
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2073/2005, cu │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
(20))
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│Stafilococi
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│coagulazo
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pozitivi
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(numai pentru │ EN ISO 6888-
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│produsele
│
1,2
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│cuprinse la
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│pct. 1.11,
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│1.21, 2.2.2,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2.2.3, 2.2.4
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│din Anexa
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│nr. 1 la
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2073/2005, cu │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ ulterioare)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│Enterotoxina
│Metoda
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│stafilococică │europeană de
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│(Dacă se detec│screening a
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│tează valori
│EURL pentru
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│mai mari de
│stafilococi
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│10^5 CFU/g
│coagulazo-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│stafilococi
│pozitivi
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│coagulazo-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pozitivi)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│Escherichia
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│coli (21)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(numai pentru │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│produsele
│ ISO 16649-1,2 │Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│cuprinse la
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│pct. 1.11,
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│1.21, 2.2.2,
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│2.2.4, și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2.2.6 din
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Anexa nr. 1
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
la
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr. 2073/│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2005, cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare)
│
│
│
│
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│
DA │
-
│
-
│
-
│Punct
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│crioscopic
│
EN ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(pentru
│
5764
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│laptele crud) │
SR 2418
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Densitate
│
Anexa A
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│laptele crud) │
SR
│
SR 2418
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
2418/2008
│
SR 3665
│
│
│
│
│
│
│
│
│Prospețime
│
Anexa B
│
SR 3664
│
│
│
│
│
│
│
│
│determinarea
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│acidității
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(pentru lapte │
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│crud și
│
11869
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│produse
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│lactate
│
6091
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│acide)
│
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│26.│Lapte pasteurizat
│
│
│Enterobacteri-│
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│și alte produse
│
│
│aceae (numai
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│lactate lichide
│
│
│pentru produ- │
│amendamentele
│
│
│
│
│
│pasteurizate
│
│
│sele cuprinse │ ISO 21528-1,2 │ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│la pct. 2.2.1 │
│
│
│
│
│
│
│Brânzeturi maturate │
│
│(22) și 2.2.8 │
│
│
│
│
│
│
│și nematurate,
│
│
│(23) din Anexa│
│
│
│
│
│
│
│produse din lapte
│
│
│
nr. 1 la
│
│
│
│
│
│
│
│sau din zer ce a
│
│
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│fost supus tratamen-│
│
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│tului termic
│
│
│2073/2005, cu │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele │
│
│
│
│
│
│
│Alte produse lactate│
│
│ulterioare)
│
│
│
│
│
│
│
│și subproduse din
│
5
│ DA
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│lapte tratat termic │
│
│Listeria
│
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│monocytogenes │
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│Înghețată și deser- │
│
│(numai pentru │ EN ISO 11290- │amendamentele
│
│
│
│
│
│ turi pe bază de
│
│
│produsele
│
1,2
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│ produse lactate,
│
│
│destinate
│
│
│
│
│
│
│
│
congelate
│
│
│consumului ca │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│atare)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│Escherichia
│
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│coli(21)
│ ISO 16649-1,2 │nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│(numai pentru │
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│produsele
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│cuprinse
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│la pct. 2.2.2,│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2.2.4, 2.2.5, │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│din Anexa
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│nr. 1 la
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr. 2073/│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2005, cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│Stafilococi
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│coagulazo
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pozitivi
│
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│(numai pentru │ EN ISO 6888-
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│produsele
│
1,2
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│cuprinse la
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│pct. 1.21,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2.2.2, 2.2.4
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│și 2.2.5 din
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Anexa nr. 1 la│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│CE 2073/2005) │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│Enterotoxina
│Metoda
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│stafilococică │europeană de
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│(Dacă se detec│screening a
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│tează valori
│EURL pentru
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│mai mari de
│stafilococi
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│10^5
CFU/g
│coagulazo-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│stafilococi
│pozitivi
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│coagulazo-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pozitivi)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│Salmonella
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(numai pentru │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│produsele
│ EN ISO 6579
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│cuprinse la
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│pct. 1.13 din │
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│Anexa nr. 1 la│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr. 2073/│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ 2005, cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
(20))
│
│
│
│
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│
DA │
-
│
-
│
-
│Determinare
│ ISO 11816-1
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│a activității │
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│fosfatazei
│
│1664/2006 al
│
│
│
│
│
│
│
│
│alkaline
│
│Comisiei din 6│
│
│
│
│
│
│
│
│(pentru lapte │
│noiembrie 2006│
│
│
│
│
│
│
│
│pasteurizat)
│
│de modificare │
│
│
│
│
│
│
│
│
(25)
│
│
a
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentului│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2074/2005 în
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ceea ce
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│privește
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│dispozițiile
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de aplicare
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│privind
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│anumite
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│produse de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│origine
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│animală
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│destinate
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│consumului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│uman și de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│abrogare a
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│anumitor
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│dispoziții de │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│aplicare
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│ DA
│
-
│
-
│
-
│Determinare
│
SR 143
│
SR 143
│
│
│
│
│
│
│
│
│a acidității
│
anexa B
│
SR 2444
│
│
│
│
│
│
│
│
│(pentru lapte │
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pasteurizat,
│
6092
│
SR 7001
│
│
│
│
│
│
│
│
│înghețată,
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│smântână)
│
6091
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│ DA
│
-
│
-
│
-
│Determinare
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│a grăsimii
│
2446
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(lapte
│
SR EN ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pasteurizat,
│
2450
│
SR 1981
│
│
│
│
│
│
│
│
│smântână,
│
SR EN ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│unt, brânză
│
3727-3
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│telemea)
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
3433
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│ DA
│
-
│
-
│
-
│Determinare
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│a clorurii de │
EN ISO 5943
│
SR 1981
│
│
│
│
│
│
│
│
│sodiu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(brânza
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│telemea)
│
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│27.│Lapte praf și
│
5
│ DA
│Salmonella
│ EN ISO 6579
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│ zer praf
│
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│Enterobacteri-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│aceae,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(numai pentru │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│produsele
│ ISO 21528-2
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│cuprinse la
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│pct. 1.12,
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│1.21, 2.2.7
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│(22) din Anexa│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ nr. 1 la
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr. 2073/│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2005, cu
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│Listeria
│EN ISO 11290-
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│monocytogenes,│
1,2
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│(pentru
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│produsele care│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│se consuma ca │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
atare)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│Stafilococi
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│coagulazo-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pozitivi,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(numai pentru │
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│produsele
│EN ISO 6888-1,2│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│cuprinse la
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│pct. 1.12,
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│1.21, 2.2.7
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(22) din Anexa│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
nr. 1 la
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2073/2005, cu │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│Enterotoxina
│Metoda
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│stafilococică │europeană de
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│(Dacă se
│screening a
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│detectează
│EURL pentru
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│valori mai
│stafilococi
│ulterioare
│
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│mari de 10^5
│coagulazo-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│CFU/g
│pozitivi
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│stafilococi
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│coagulazo-
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pozitivi)
│
│
│
│
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│ DA
│
-
│
-
│
-
│Prospețime
│ISO 6091
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│determinarea
│(metodă de
│ SR ISO 5559
│
│
│
│
│
│
│
│
│acidității
│ referință)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ISO 6092
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(metodă de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│rutină)
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│28.│Ouă pentru consum
│1 (minim │
│Salmonella
│
│
│
│
│
│
│
│
│5 bucăți)│ DA
│(continut și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ coajă)
│ EN ISO 6579
│
-
│
-
│
-
│
-
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│29.│Alimente gata
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│preparate care
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│conțin ouă crude,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│cu excepția produse-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│lor care în timpul
│
5
│ DA
│Salmonella
│ EN ISO 6579
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│procesului de
│
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│fabricare sau
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│datorită compoziției│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│produsului elimină
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│riscul de Salmonella│
│
│
│
│
│
│
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│30.│Produse din ouă, cu │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│excepția produselor │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│care în timpul
│
5
│ DA
│Salmonella
│
EN ISO 6579
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│procesului de
│
│
│
│
│nr. 2073/2005,
│
│
│
│
│
│fabricație sau
│
│
│
│
│cu amendamentele │
│
│
│
│
│datorită compoziției│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│elimină riscul de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Salmonella
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
5
│ DA
│Enterobacteri-│
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│acee
│EN ISO 21528-2 │nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│ DA
│
-
│
-
│
-
│Concentrația
│
-
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│de acid
│
│(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│butiric 3 OH
│
│ 853/2004
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
1
│ DA
│
-
│
-
│
-
│Conținutul
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de acid
│
-
│Regulamentul
│
│
│
│
│
│
│
│
│lactic în
│
│ (CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
│
│cazul
│
│ 853/2004
│
│
│
│
│
│
│
│
│materiei
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│prime
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│utilizate
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│fabricarea
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│produselor
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│din ouă
│
│
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│31.│Gelatină și colagen │
5
│ DA
│Salmonella
│
EN ISO 6579
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│32.│Miere de albine
│
1
│ DA
│
-
│
-
│
-
│Conținut de
│
SR 784-3
│Directiva
│
│
│
│
│
│
│
│
│fructoză și
│
│2001/110/CE a │
│
│
│
│
│
│
│
│glucoză
│
│Consiliului
│
│
│
│
│
│
│
│
│(exprimat ca
│
│din 20 dec.
│
│
│
│
│
│
│
│
│zahar
│
│2001 privind
│
│
│
│
│
│
│
│
│invertit)
│
│mierea,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│SR 784-2
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│Conținut de
│
│Directiva
│
│
│
│
│
│
│
│
│zaharoză
│
SR 784-3
│2001/110/CE,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│SR 784-2
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│Conținut de
│
│Directiva
│
│
│
│
│
│
│
│
│apă
│
SR 784-3
│2001/110/CE,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│SR 784-2
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│Aciditate
│
SR 784-3
│Directiva
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2001/110/CE,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│SR 784-2
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│ Indice
│
│Directiva
│
│
│
│
│
│
│
│
│ diastazic
│
SR 784-3
│2001/110/CE
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│SR 784-2
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
│
│
-
│
-
│
-
│HMF
│
SR 784-3
│Directiva
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│2001/110/CE
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│SR 784-2
│
├───┼────────────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│33.│Preparate și
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│semipreparate
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│culinare prelucrate │
5
│ DA
│Salmonella
│
EN ISO 6579 │
-
│
-
│
-
│
-
│
│
│din materii prime,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de origine animală
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│
│
5
│ DA
│Listeria
│ EN ISO 11290- │Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│
│
│
│monocytogenes │
1,2
│nr. 2073/2005,
│
│
│
│
│
│
│
│
│(produse
│
│cu amendamentele │
│
│
│
│
│
│
│
│alimentare
│
│ulterioare
│
-
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│gata de
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│consum)
│
│
│
│
│
│
├───┼───────┬────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│34.│Formulă│1. Formule
│
30
│
DA │Salmonella
│
ISO 6579
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│uscată │de început
│
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│pentru │deshidratate├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┤amendamentele
│
│
│
│
│
│sugari │și produse
│
│
│
│
│ulterioare
│
│
│
│
│
│și ali-│alimentare
│
10
│
DA │Enterobacteri-│
ISO 21528-1
│
│
│
│
│
│
│mente
│dietetice
│
│
│ aceae
│
│
│
│
│
│
│
│diete- │pentru
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┤
│
│
│
│
│
│tice
│scopuri
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│deshi- │medicale
│
30
│
DA │Cronobacter
│
│
│
│
│
│
│
│dratate│speciale
│
│
│spp.
│
│
│
│
│
│
│
│pentru │destinate
│
│
│(Enterobacter │
ISO/TS 22964 │
│
│
│
│
│
│diferi-│sugarilor
│
│
│sakazakii)
│
│
│
│
│
│
│
│te sco-│sub șase
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│puri me│luni (24)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│dicale │
│
5
│ DA
│Bacillus
│ EN/ISO 7932
│
│
│
│
│
│
│speci- │
│
│
│cereus
│
│
│
│
│
│
│
│ale des│
│
│
│prezumtiv
│
│
│
│
│
│
│
│tinate ├────────────┼─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┼─────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│
│sugari-│
│
30
│ DA
│Salmonella
│
ISO 6579
│Regulamentul(CE) │
│
│
│
│
│lor sub│
│
│
│
│
│nr. 2073/2005, cu│
│
│
│
│
│6 luni,│2. Formule
│
│
│
│
│amendamentele
│
│
│
│
│
│formulă│
de
├─────────┼─────┼──────────────┼───────────────┤ulterioare
│
│
│
│
│
│uscată │continuare
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│de con-│deshidratate│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│tinuare│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru │
│
5
│ DA
│Enterobacteri-│
│
│
│
│
│
│
│copii
│
│
│
│aceae
│
ISO 21528-1
│
│
│
│
│
│
│cu vâr-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sta de │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│peste 6│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│luni
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
└───┴───────┴────────────┴─────────┴─────┴──────────────┴───────────────┴─────────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘
* Operatorii din domeniul alimentar, în cadrul programelor de autocontrol elaborate în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, trebuie să monitorizeze toți parametrii relevanți stabiliți în prezenta secțiune, având în vedere specificul activității unității.
(1) Se va utiliza revizia cea mai recentă a standardului;
(2) referențialul pentru interpretarea rezultatelor se poate modifica și / sau completa în conformitate cu prevederile legislației specifice naționale, comunitare și internaționale;
(3) se va recolta o singură dată numărul de unități/probă prevăzute pentru o singură categorie de produse din care vor fi efectuate analizele de laborator microbiologice sau fizico-chimice, conform rubricii "criterii";
(4) pe documentul de însoțire al probei recoltate se va înscrie atât categoria generală de produs, cât și indicația cuprinsă în paranteza din dreptul categoriei generale pentru a putea fi identificat produsul conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare.
(5) produse proaspete - toate produsele din pescuit (întregi sau portionate), inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată, care nu au fost supuse nici unui tratament care să asigure păstrarea și conservarea, altul decât răcirea;
(6) produse preparate - toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operațiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora, cum ar fi: desolzirea, decapitarea, eviscerarea, jupuirea, porționarea, filetarea etc.;
(7) produse transformate - toate produsele din pescuit refrigerate sau congelate care au fost supuse unui proces fizic sau chimic cum ar fi: fierberea, prăjirea, afumarea, sărarea, blanșarea, deshidratarea sau marinarea, asociate sau/nu cu alte ingrediente alimentare, sau oricare altă combinație a acestor tratamente;
(8) conserve din pește - toate produsele din pescuit introduse în recipiente ermetic închise care au fost supuse unui tratament termic înalt (sterilizare) în măsură să asigure distrugerea, inactivarea și neproliferarea microorganismelor, indiferent de temperatura la care aceste produse pot fi depozitate;
(9) determinările de histamină se vor efectua la speciile de pesti din familiile Scombridae, Clupeidae, Engraulidae, Coryfenidae, Pomatomidae, Scombresosidae, din unități de procesare, depozite frigorifice, nave pescador, unități de vanzare cu amanuntul etc.
(10) produse din pescuit separate mecanic- carnea obținută imediat după filetare prin separarea mecanică a produselor din pescuit, sau obținută din produse din pescuit întregi eviscerate și spălate în prealabil.
(11) Testele regulate pe baza criteriului nu sunt necesare, în condiții normale, pentru următoarele produse gata pentru consum:
- produsele alimentare care au fost supuse unui tratament termic sau unei alte transformări eficiente pentru a elimina L. monocytogenes, în cazul în care recontaminarea nu este posibilă după acest tratament (de exemplu, produsele tratate termic în ambalajul final);
- miere, moluște bivalve vii.
(12) Produsele cu pH ≤ 4,4 sau a(w) ≤ 0,92, produsele cu pH ≤ 5,0 și a(w) ≤ 0,94, produsele cu o perioadă de conservare mai mică de cinci zile sunt considerate în mod automat ca aparținând acestei categorii. Alte categorii de produse pot, de asemenea, aparține acestei categorii, sub rezerva unei justificări științifice.
(13) Limitele (m și M), conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, se aplică numai probelor prelevate prin metoda destructivă. Media logaritmică zilnică se calculează prin luarea unei valori logaritmice a fiecărui rezultat individual al testului și apoi prin recalcularea mediei respectivelor valori logaritmice.
(14) Cele 50 de probe sunt prelevate în cursul a 10 sesiuni de prelevare de probe consecutive în conformitate cu normele și frecvențele pentru prelevarea de probe stabilite de Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare.
(15) Acest criteriu nu se aplică pentru carnea tocată produsă la nivelul vânzării cu amănuntul, în cazul în care perioada de conservare a produsului este mai mică de 24 de ore.
(16) E. coli este folosit aici ca indicator al contaminării fecale.
(17) Aceste criterii se aplică în cazul cărnii separate mecanic (CSM) produse prin tehnicile prevăzute la pct. 3 din capitolul III al secțiunii V din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.
(18) O probă grupată conținând minimum 10 animale individuale.
(19) se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1664/2006, după cum urmează:
a) pentru stabilirea numărului total de germeni la 30°C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referință definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de norma SR EN ISO 16140/2003 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internațional. Relația de conversie dintre metoda alternativă utilizată și metoda de referință definită mai sus se stabilește în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006;
b) pentru stabilirea numărului de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referință definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de standardul ISO 8196 și atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internațional.
(20) Excluzând produsele pentru care producătorul poate demonstra, spre satisfacția autorităților competente, că datorită timpului de maturare și a valorii a(w) a produsului, după caz, nu există nici un risc de contaminare cu Salmonella.
(21) E. coli este folosit aici ca indicator al nivelului de igienă.
(22) Acest criteriu nu se aplică produselor destinate unei prelucrări ulterioare în sectorul alimentar.
(23) Numai înghețata cu ingrediente pe bază de lapte.
(24) Trebuie efectuată testarea paralelă pentru Enterobacteriaceae și Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii), cu excepția cazului în care s-a stabilit o corelație între aceste microorganisme la nivel de unitate de procesare individuală. În cazul în care se detectează Enterobacteriaceae într-unul dintre eșantioanele de produse testate la unitate de procesare individuală, lotul trebuie testat pentru Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii). Este responsabilitatea producătorului de a demonstra, spre satisfacția autorității competente, dacă există o astfel de corelație între Enterobacteriaceae și Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii).
(25) Programul se va desfășura în cadrul IISPV și LSVSA al DSVSA desemnate de ANSVSA la propunerea IISPV.
Conform
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare, la tulpinile de Salmonella spp, izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine, porcine și păsări se monitorizează antibiorezistența. Se va testa rezistența antimicrobiană și la alți agenți zoonotici, în măsura în care aceștia prezintă un risc pentru sănătatea publică.
Tulpinile de Salmonella spp., Listeria monocytogenes și E. coli trebuie trimise la IISPV pentru confirmare și colecție.
În cazul probelor pozitive pentru enterotoxina stafilococică se vor trimite către IISPV atât tulpinile izolate de Stafilococ coagulazo-pozitiv, cât și o cantitate de minim 150 grame din proba pozitivă.

Secțiunea 5 DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITĂTE DISPUSE DE ANSVSA

Determinări microbiologice

Determinări fizico-chimice

Teste de sanitație - metoda ATP total *)

Potabilitate apă - metoda ATP total *)

Determinarea eficienței tratării termice

a cărnii

Eficiența pasteurizării laptelui

Determinarea numărului de celule somatice

din laptele crud

Examene pentru determinarea: pH-ului, aciditate,

reacțiile Nessler, Kreis și

H(2)S, decelare falsificare smântâna, în funcție de produs.

Examene rapide pentru determinarea: azotiți, peroxidaza,

fosfataza, azotați, uree, glucoza în funcție de produs.*)

------------

*) Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate.

Secțiunea 6

SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR ÎN TIMPUL PRODUCȚIEI A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIȚIA MATERIILOR PRIME ȘI PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SAU VIN ÎN CONTACT CU ACESTEA
┌────┬─────────┬───────────┬──────────┬─────────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │
│Frecvența
│ Examen
│
Examen microbiologic
│
Interpretare rezultate
│
Examen fizico-chimic
│
│crt.│Produsul │controlului│ senzorial│
│
│
│
├────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 1. │Apă
│Rețea
│
Da
│Apa din rețea publică
│ Legea nr. 458/2002
privind│Trimestrial pentru apa din
│
│
│potabilă │publică -
│
│
│calitatea apei potabile,
│sursă proprie conform
│
│
│
│semestrial │
│E. coli
│cu modificările și
│prevederilor Legii
│
│
│
│
│
│Enterococi
│completările ulterioare
│nr. 458/2002, cu modificările
│
│
│
│Sursă
│
│
│
│și completările ulterioare
│
│
│
│proprie -
│
│Apa din sursă proprie
│
│
│
│
│
│trimestrial│
│
│
├────────────┬────────────────────┤
│
│
│
│
│E coli
│
│ pH
│
SR ISO 10523
│
│
│
│
│
│Enterococi
│
│ amoniu
│
SR ISO 5664
│
│
│
│
│
│Cl. Perfringes -
│
│ azotiți
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│(inclusiv pentru spori)
│
│
│
6777/A99
│
│
│
│
│
│
│
│ azotați
│
SR ISO 7890/1
│
│
│
│
│
│
│
│ cloruri
│
SR ISO 9297
│
│
│
│
│
│
│
├────────────┴────────────────────┤
│
│
│
│
│
│
│Sau metode alternative
│
│
│
│
│
│
│
│validate care să îndeplinească
│
│
│
│
│
│
│
│condițiile impuse de
│
│
│
│
│
│
│
│prevederile Legii nr.
│
│
│
│
│
│
│
│458/2002, cu modificările și
│
│
│
│
│
│
│
│completările ulterioare.
│
├────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│
2.│Materiale│Semestrial │
Da
│ Număr total de germeni
│ Ordinul ministrului
│
│
│
│utilizate│
│
│
SR EN ISO 4833
│ sănătății nr. 976/1998
│
│
│
│pentru
│
│
│ Bacterii coliforme
│
pentru aprobarea
│
│
│
│preamba- │
│
│
ISO 4831și 4832
│
Normelor de igienă
│
│
│
│larea pro│
│
│Drojdii și mucegaiuri
│
privind producția,
│
│
│
│duselor
│
│
│
ISO 21527-1
│ prelucrarea, depozitarea,│
│
│
│de
│
│
│
│
păstrarea, transportul
│
│
│
│origine
│
│
│
│și desfacerea alimentelor.│
│
│
│animală
│
│
│
│
│
│
└────┴─────────┴───────────┴──────────┴─────────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────────────┘
NOTĂ:
Probele de apă recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluție 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic.

Secțiunea 7 EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENȚEI OPERAȚIUNILOR DE IGIENIZARE

Examene

Microbiologic

Unitatile în care se preleveaza teste de sanitatie

Teste de sanitație(1)

Număr total de germeni

Enterobacteriaceae

Bacterii coliforme

Stafilococ coagulazo-pozitivi

În unitățile autorizate/aprobate sanitar veterinar

și unitățile înregistrate sanitar veterinar

prevăzute în Secțiunile 2 și 3 din prezentul

capitol.

Teste de sanitație(2)

Listeria monocytogenes (3)

În unitățile care fabrică produse alimentare gata

pentru consum

(1) Conform

Ordinului ministrului sănătății nr. 976/1998

pentru aprobarea normelor de igienă privind producția, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul și desfacerea alimentelor.

(2) Conform art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare.

(3) Probele se prelevează din zonele de prelucrare și din echipamentul utilizat la producția produselor alimentare în timpul sau la sfârșitul etapei de producție, iar pentru aceste prelevări de probe, standardul ISO 18593 se folosește ca metodă de referință.

Notă:

Prelevarea testelor de sanitație se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma verificării/supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate.

Frecvența verificărilor/ supravegherii/monitorizării se face conform prevederilor Secțiunilor 2 și 3 din prezentul capitol.

În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvența controlului va fi mărită până la obținerea de rezultate corespunzătoare.

Secțiunea 8 CONTROLUL EFICIENȚEI OPERAȚIUNILOR DE DEZINSECȚIE ȘI DERATIZARE ÎN SECTORUL SANITAR - VETERINAR

Examene

Frecvența Controlului

Unitățile în care se controlează eficiența

operațiunilor de dezinsecție și deratizare

a) verificare;

b) supraveghere;

c) monitorizare.

Controlul eficienței operațiunilor de

dezinsecție și deratizare se

efectuează de către medicii veterinari

oficiali din DSVSA numai în cazul în

care în urma verificării/supravegherii/

monitorizării se suspicionează sau se

constată o neconformitate.

Frecvența verificărilor/supravegherii/

monitorizării se stabilește conform

prevederilor secțiunilor 2 și 3 din

prezentul capitol.

Unitățile autorizate/aprobate sanitar-

veterinar și unitățile înregistrate sanitar-

veterinar

prevăzute în secțiunile 2 și 3 din

prezentul capitol.

Secțiunea

SECȚIUNEA 9
EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR
┌────┬────────────────┬───────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬───────────────────┬───────────────────────┐
│Nr
│
Examen de
│
│
│
│
Unități controlate/
│
│crt.│ laborator*1)
│
Substanța
│
Grupa de furaje/ matrici
│ Tip supraveghere
│
operatori
│
├────┼────────────────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
1.│Pesticide
│Pesticide organoclorurate
│Materii prime vegetale pentru nutrețuri
│
Control
│
Unități producătoare │
│
│organoclorurate │și PCB indicatoare
│combinate: cereale boabe, subproduse,
│(probă planificată)│ de nutreț combinat
│
│
│
│(ICES-7)
│semințe întregi, oleaginoase și derivate,│
│
│
│
│
│
│șroturi
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
Făină de pește
│
Control
│Unități furnizoare și
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
depozite
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru porci
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru păsări
│
Control
│ Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
de nutreț combinat
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri granulate pentru pești de
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│crescătorie
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru rumegătoare
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│(vaci de lapte)
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
├────┼────────────────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
2.│Micotoxine
│Aflatoxina B1,
│Materii prime vegetale pentru nutrețuri
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│Ochratoxina A,
│combinate: cereale boabe, subproduse
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│
│Zearalenona,
│
│
│
│
│
│
│Deoxynivalenol
│
│
│
│
│
│
│Fumonisina
│
│
│
│
│
│
│ T-2
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│Aflatoxina B1
│Nutrețuri combinate pentru rumegătoare
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru păsări
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru porci
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│
│
│
│
│Nutrețuri pentru cabaline
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤ Unități producătoare
│
│
│
│
│Nutrețuri granulate pentru pești de
│
Control
│
de nutreț combinat
│
│
│
│
│
crescătorie
│(probă planificată)│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│
│
│
│
│Produse și derivate din lapte,
│
Control
│
│
│
│
│
│înlocuitori de lapte praf
│(probă planificată)│
│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│
│
│
│Deoxynivalenol - DON
│Nutrețuri combinate pentru porci
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru rumegătoare
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│
│
│
│Zearalenona
│Nutrețuri combinate pentru porci
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru rumegătoare
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│
│
│
│OchratoxinaA
│Nutrețuri combinate pentru porci
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru păsări
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│
│
│
│Fumonisina B1+B2
│Nutrețuri combinate pentru porci
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│
│
│
│
│Nutrețuri pentru cabaline
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│
│
│
│
│Nutrețuri granulate pentru pești de
│
Control
│
│
│
│
│
│
crescătorie
│(probă planificată)│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru păsări
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru rumegatoare
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│ T-2
│Materii prime vegetale pentru nutrețuri
│
Control
│
Unități producătoare │
│
│
│
│combinate: cereale (ovăz și produse din
│(probă planificată)│
de nutreț combinat
│
│
│
│
│
ovăz)
│
│
│
├────┼────────────────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│ 3. │ Metale grele
│Pb,Cd, Hg*2), As
│Nutrețuri de volum: fibroase, masă verde │
Control
│
│
│
│
│
│(inclusiv făinuri din lucernă, trifoi și │(probă planificată)│Exploatații comerciale │
│
│
│
│iarbă), rădăcinoase, tuberculi și
│
│
│
│
│
│
│derivate
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Materii prime de origine minerală pentru │
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│nutrețuri combinate: fosfați, carbonați
│(probă planificată)│ de nutreț combinat
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Aditivi furajeri: aminoacizi sintetici,
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│vitamine, microelemente, enzime
│(probă planificată)│ de nutreț combinat
│
│
│
│
│furajere, drojdii, acidifianți,
│
│
│
│
│
│
│emulgatori, antioxidanți, coloranți
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│ Făină de pește
│
Control
│Unități furnizoare și
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
depozite
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Premixuri vitamino-minerale și
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│amestecuri minerale
│(probă planificată)│ de nutreț combinat
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate: păsări, porci,
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│rumegătoare; nutrețuri granulate pentru
│(probă planificată)│ de nutreț combinat
│
│
│
│
│pești de crescătorie
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri pentru cabaline
│
Control
│Exploatații comerciale │
│
│
│
│
│(probă planificată)│ și crescători
│
├────┼────────────────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
4.│Nitriți
│
Nitriți
│Nutrețuri de volum: fibroase, masă verde,│
Control
│
│
│
│
│
│rădăcinoase, tuberculi și derivate
│(probă planificată)│Exploatații comerciale │
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
Făină de pește
│
Control
│Unități furnizoare și
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│ depozite
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru păsări
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│ de nutreț combinat
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru rumegătoare
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru porci
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri granulate pentru pești de
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
crescătorie
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri pentru cabaline
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
├────┼────────────────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
5.│Semințe de
│Semințe și fructe de
│Materii prime vegetale pentru nutrețuri
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│buruieni și
│buruieni și plante cu
│combinate: cereale boabe, semințe
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│plante toxice
│continut alcaloizi,
│întregi, oleaginoase și derivate, șroturi│
│
│
│
│
│glicozizi și alte Substanțe│
│
│
│
│
│
│toxice
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│Semințe de
│Ambrosia artemisiifolia
│Materii prime vegetale pentru nutrețuri
│
Monitorizare
│Producători/ Furnizori/│
│
│plante invazive │
│combinate: cereale boabe (semințe de
│ (probă selectivă) │
Distribuitori/
│
│
│cu potențial
│
│grâu, secară, porumb, orz), oleaginoase
│
│
Importatori
│
│
│alergen
│
│(soia, floarea soarelui)
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru păsări (mei,
│
Monitorizare
│Producători/ Furnizori/│
│
│
│
│sorg, în, dughie și amestecuri de semințe│ (probă selectivă) │
Distribuitori/
│
│
│
│
│pentru hrana porumbeilor, păsărilor de
│
│
Importatori
│
│
│
│
│colivie, păsări de expoziție)
│
│
│
│
├────────────────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│Alte substanțe
│
Claviceps spp.
│Materii prime vegetale pentru nutrețuri
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│ nedorite
│
│ combinate: cereale boabe (grâu, ovăz,
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│(daunatori)
│
│
orz, secară, triticale)
│
│
│
├────┼────────────────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
6.│Proteine animale│Identificarea microscopică │
Făină de pește
│
Control
│Unități furnizoare și
│
│
│ procesate
│a constituenților de
│
│(probă planificată)│
depozite
│
│
│(PAP-interdicția│origine animală
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
de furajare)
│
│Premixuri, concentrate proteinovitamino- │
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│minerale și zooforturi cu
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│
│
│conținut de proteină brută peste 5%
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│Exploatații comerciale │
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru păsări
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│
│
│
│
│pentru mai multe specii│
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│Mijloace de transport
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│autorizate*3)
│
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│Exploatații comerciale │
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│Exploatații
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│nonprofesionale
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru rumegătoare
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│ de nutreț combinat
│
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│ de nutreț combinat
│
│
│
│
│
│
│pentru mai multe specii│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│Mijloace de transport
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│ autorizate
│
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│Exploatații comerciale │
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│Exploatații mixte
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│rumegătoare/
│
│
│
│
│
│
│nerumegătoare
│
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│Exploatații
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│nonprofesionale
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Amestecuri de uruieli pentru rumegătoare │
Control
│
│
│
│
│
│
- amestec unic
│(probă planificată)│Exploatații comerciale │
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│Exploatații
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│nonprofesionale
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru porci
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│Mijloace de transport
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│ autorizate
│
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│Exploatații comerciale │
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│ Exploatații
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│ nonprofesionale
│
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│
│
│
│
│pentru mai multe specii│
├────┼────────────────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
7.│Melamină*4)
│ Melamină
│Produse și derivate din lapte,
│
Monitorizare
│Unități producătoare
│
│
│
│
│ înlocuitori de lapte praf
│(probă selectivă)
│de nutreț combinat
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Materii prime vegetale pentru nutrețuri
│
Monitorizare
│Unități producătoare
│
│
│
│
│combinate (produse din soia sau pe baza
│(probă selectivă)
│de nutreț combinat
│
│
│
│
│
de soia)
│
│
│
├────┼────────────────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
8.│Substanțe
│Substanțe cu acțiune
│Nutrețuri combinate pentru păsări
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│interzise
│antimicrobiană,
│(pui de găină, curcani, rațe)
│(probă planificată)│ de nutreț combinat
│
│
│ca aditivi
│histomonostatică și
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│furajeri*5)
│coccidiostatică, promotori │
│
Control
│
│
│
│
│de creștere
│
│(probă planificată)│Exploatații comerciale │
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru porci
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│Exploatații comerciale │
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru rumegătoare
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│(bovine, ovine, caprine)
│(probă planificată)│ de nutreț combinat
│
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│Exploatații comerciale │
├────┼────────────────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
9.│Substanțe
│Substanțe cu acțiune
│Nutrețuri combinate pentru păsări
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│coccidiostatice │histomonostatică și
│(pui de găină, curcani, rațe, gâște)
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│
*6)
│coccidiostatică
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│(pentru furaje
│
│
│
Control
│
│
│
│nevizate)
│
│
│(probă planificată)│Exploatații comerciale │
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru porci
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│ de nutreț combinat
│
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│Exploatații comerciale │
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru rumegătoare
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│ (bovine, ovine, caprine)
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│Exploatații comerciale │
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri pentru cabaline
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│
│
│
├───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
Control
│Exploatații comerciale/│
│
│
│
│
│(probă planificată)│
Crescători
│
├────┼────────────────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│
│
│
│
│ 10.│Gosipol
│Gosipol liber
│Nutrețuri combinate cu continut declarat │
Monitorizare
│ Unități producătoare
│
│
│
│
│de subproduse din semințe de bumbac
│(probă selectivă)
│de nutreț combinat
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼────────────────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│ 11.│Cupru total*7)
│Cupru total
│Nutrețuri combinate pentru porci
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│Zinc total
│Zinc total
│
│(probă planificată)│ de nutreț combinat
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼────────────────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│ 12.│Microorganisme
│Salmonella spp.
│Materii prime vegetale pentru nutrețuri
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│ patogene
│
│combinate - olaeginoase (soia boabe
│(probă planificată)│ de nutreț combinat
│
│
│
│
│tratată termic), șroturi (soia, rapiță,
│
│
│
│
│
│
│în, bumbac, floarea soarelui),
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Produse și derivate din lapte,
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│înlocuitori de lapte praf
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Făină de pește
│
Control
│Unități furnizoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│ și depozite
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru porci
│
Monitorizare
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă selectivă)
│ de nutreț combinat
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Nutrețuri combinate pentru păsări
│
Monitorizare
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă selectivă)
│ de nutreț combinat
│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Hrană deshidratată pentru animalele de
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
companie
│(probă planificată)│ de hrană pentru
│
│
│
│
│
│
│animalele de companie
│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│
│Hrană umedă pentru animalele de
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
companie
│(probă planificată)│ de hrană pentru
│
│
│
│
│
│
│ animalele de companie │
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│Enterobacteriaceae
│
Făină de pește
│
Control
│ Unități furnizoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│ și depozite
│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│Clostridium perfringens
│ Făină de pește
│
Control
│ Unități furnizoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│ și depozite
│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│
│Listeria monocitogenes
│
Siloz
│
Monitorizare
│
│
│
│
│
│(silozuri și semisilozuri)
│
(prelevare la
│Exploatații comerciale │
│
│
│
│
│
suspiciune)
│
│
├────┼────────────────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│ 13.│Dioxină, furnari│Suma PCDD și PCDF
│Nutrețuri combinate pentru porci
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│și PCB
│PCB asemănătoare
│
│(probă planificată)│ de nutreț combinat
│
│
│asemănătoare
│dioxinelor
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│
│dioxionelor
│
│Nutrețuri combinate pentru păsări
│
Control
│Unități producătoare
│
│
│
│
│
│(probă planificată)│de nutreț combinat
│
└────┴────────────────┴───────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴───────────────────┴───────────────────────┘
-------------
*1) Examene corespunzătoare matricilor indicate.
*2) Determinarea reziduurilor de Hg - pentru făină de pește
*3) Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conținut de făină proteică sau coccidiostatic (analiza prafului din benă poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucișate.
*4) Pentru produsele care au ca țară de origine China sau care au fost ambalate în China.
*5) Utilizarea ca aditivi furajeri a acestor substanțe este neautorizată pentru toate matricile și unitățile prevăzute.
*6) Combinații de analiți/matrici/specii în acord cu limitele prevăzute în Directiva 2009/8/CE a Comisiei din 10 februarie 2009 de modificare a anexei I la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește limitele maxime ale transferului inevitabil de coccidiostatice sau histomonostatice în furajele nevizate.
*7) Rețetele furajere controlate sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni.
Notă:
Probă planificată - prelevare planificată (obiectivă) sau prelevare programată în conformitate cu programul cifric al acțiunilor de supraveghere;
Probă selectivă - prelevare selectivă sau prelevare suplimentară, urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconform ce impune o supraveghere suplimentară, antecedente, studii de distribuiție etc;
Prelevare la suspiciune - prelevare în cazul suspiciunii unor cauze care pot declanșa boli la animale sau la om, contaminare încrucișată etc.

Secțiunea 10 EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA, FURAJE ȘI APĂ

BOVINE
Nr.
crt.
Grupa de
substanțe
Matrice
Locul de
prelevare
Categoria de
animale
Referențial
interpretare rezultate
1.
A1
Urină
Mușchi
Exploatații
Abator
Viței
Tineret bovin
Vaci
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind interzicerea utilizării în creșterea animalelor de fermă a unor substanțe cu
acțiune hormonală sau tireostatică și a celor betaagonist, cu modificările și
completările ulterioare Decizia 2005/34/CE a Comisiei din 11 ianuarie 2005 de stabilire
a standardelor armonizate privind testele pentru detectarea anumitor reziduuri în
produsele de origine animală importate din țări terțe
Directiva 2008/97/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 de
modificare a Directivei 96/22/CE a Consiliului privind interzicerea utilizării anumitor
substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor beta-agoniste în creșterea
animalelor
2.
A2
Tiroidă
Urină
Exploatații
Abator
Viței
Tineret bovin
Vaci
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
3.
A3
Ser
Urină
Mușchi
Exploatații
Abator
Viței
Tineret bovin
Vaci
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare
4.
A4
Urină
Ficat
Exploatații
Abator
Viței
Tineret bovin
Vaci
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare
5.
A5
Urină
Ficat
Exploatații
Abator
Viței
Tineret bovin
Vaci
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
6.
A6
Urină
Mușchi
Exploatații
Abator
Viței
Tineret bovin
Vaci
Decizia 2003/181/CE a Comisiei din 13 martie 2003 de modificare a Deciziei 2002/657/CE
în ceea ce privește stabilirea limitelor de performanță minime necesare (LPMN) pentru
anumite reziduuri în alimentele de origine animală
7.
B1
Rinichi
Mușchi
Ficat
Abator
Viței
Tineret bovin
Vaci
Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2009 privind substanțele
active din punct de vedere farmacologic și clasificarea lor în funcție de limitele
reziduale maxime din produsele alimentare de origine animală
8.
B2a
Ficat
Abator
Viței
Tineret bovin
Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai
2009 de stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri
ale substanțelor farmacologic active din alimentele de origine animală, de abrogare a
Regulamentului (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului și de modificare a Directivei 2001/82/CE
a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al
Parlamentului European și al Consiliului
9.
B2b
Ficat
Abator
Tineret bovin
Vaci
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
10.
B2c
Mușchi
Abator
Tineret bovin
Vaci
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE a Comisiei din 3 aprilie 2007 privind un program de
monitorizare comunitar coordonat pentru 2007 pentru a asigura respectarea conținuturilor
maxime ale reziduurilor de pesticide din și de pe cereale și alte produse de origine
vegetală și programe de monitorizare națională pentru 2008
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008 al Comisiei din 5 decembrie 2008 privind programul
comunitar de control, multianual și coordonat pentru 2009, 2010 și 2011 de asigurare a
respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe alimentelele de
origine vegetală și animală și de evaluare a expunerii consumatorilor la reziduurile
de pesticide
11.
B2d
Rinichi
Abator
Tineret bovin
Vaci
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE.
12.
B2e
Ficat
Mușchi
Abator
Viței
Tineret bovin
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009 al Comisiei din 3 iulie 2009 de modificare a anexei I la
Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului de stabilire a unei proceduri comunitare
pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri de produse medicinale veterinare în
alimentele de origine animală, în ceea ce privește diclofenacul
Decizia 2005/34/CE
13.
B2f
Urină
Ficat
Abator
Viței
Tineret bovin
Vaci
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva Consiliului 96/23/CE din 29 aprilie 1996 de stabilire a măsurilor de
monitorizare a unor substanțe și reziduuri la animalele vii și la produsele de origine
animală și de abrogare a Directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și Deciziilor 89/187/CEE
și 91/664/CEE
14.
B3a
Grăsime
Abator
Tineret bovin
Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23
februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau
de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de
modificare a Directivei 91/414/CEE
Regulamentul (CE) nr. 178/2006 al Comisiei din 1 februarie 2006 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului prin
întocmirea anexei I în care sunt prevăzute produsele alimentare și hrana pentru animale
al căror conținut de reziduuri de pesticide face obiectul unor limite maxime
15.
B3b
Grăsime
Abator
Tineret bovin
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
16.
B3c
Mușchi
Abator
Viței
Tineret bovin
Vaci
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a
nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare
Regulamentul (CE) nr. 629/2008 al Comisiei din 2 iulie 2008 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți
contaminanți din produsele alimentare
Regulamentul (CEE) nr. 315/93 al Consiliului din 8 februarie 1993 de stabilire a
procedurilor comunitare privind contaminanții din alimente
PORCINE
Nr.
crt.
Grupa de
substanțe
Matrice
Locul de
prelevare
Referențial
interpretare rezultate
1.
A1
Urină
Mușchi
Exploatații
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
2.
A2
Tiroidă
Urină
Exploatații
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
3.
A3
Urină
Mușchi
Ficat
Exploatații
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE
4.
A4
Urină
Ficat
Exploatații
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE
5.
A5
Urină
Ficat
Exploatații
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
6.
A6
Urină
Mușchi
Exploatații
Abator
PIF
Constanța
Sud
Decizia 2003/181/CE
7.
B1
Rinichi
Mușchi
Ficat
Abator
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
8.
B2a
Ficat
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
9.
B2b
Ficat
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
10.
B2c
Mușchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
11.
B2d
Rinichi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor
substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor â-agoniste în creșterea animalelor și
de abrogare a Directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE și 88/299/CEE
Decizia 2005/34/CE
12.
B2e
Ficat
Mușchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Decizia 2005/34/CE
13.
B2f
Urină
Ficat
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/23/CE
14.
B3a
Grăsime
Abator
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
15.
B3b
Grăsime
Abator
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
16.
B3c
Mușchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
17.
B3d
Rinichi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Recomandarea 2006/576/CE a Comisiei din 17 august 2006 privind prezența deoxinivalenolului, a
zearalenonei, a ochratoxinei A, a T-2 și HT-2 și a fumonisinelor în produsele destinate hranei
animalelor
OVINE/CAPRINE
Nr.
crt.
Grupa de
substanțe
Matrice
Locul de
prelevare
Referențial
interpretare rezultate
1.
A1
Mușchi
Abator
PIF
Constanța
Sud
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE;
Directiva 2008/97/CE.
2.
A2
Tiroidă
Urină
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE;
Directiva 2008/97/CE.
3.
A3
Urină
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE.
4.
A4
Urină
Ficat
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE.
5.
A5
Urină
Ficat
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE;
Directiva 2008/97/CE.
6.
A6
Mușchi
Abator
PIF
Constanța
Sud, PIF
Otopeni
Decizia 2003/181/CE
7.
B1
Rinichi
Mușchi
Ficat
Abator
PIF
Constanța
Sud
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
8.
B2a
Ficat
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
9.
B2b
Ficat
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
10.
B2c
Mușchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
11.
B2d
Rinichi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/22/CE
Decizia 2005/34/CE
12.
B2e
Ficat
Mușchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Decizia 2005/34/CE
13.
B2f
Urină
Ficat
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/23/CE
14.
B3a
Grăsime
Abator
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
15.
B3b
Grăsime
Abator
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
16.
B3c
Mușchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
CABALINE
Nr.
crt.
Grupa de
substanțe
Matrice
Locul de
prelevare
Referențial
interpretare rezultate
1.
A1
Mușchi
Abator
Exploatații
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE;
Directiva 2008/97/CE.
2.
A2
Urină
Exploatații
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
3.
A3
Urină
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
4.
A4
Urină
Ficat
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia Comisiei 2005/34/ CE
5.
A5
Urină
Ficat
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
6.
A6
Mușchi
Abator
Decizia 2003/181/CE
7.
B1
Rinichi
Mușchi
Ficat
Abator
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
8.
B2a
Ficat
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
9.
B2c
Mușchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
10.
B2d
Rinichi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/22/CE
Decizia 2005/34/CE
11.
B2e
Ficat
Mușchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Decizia 2005/34/CE
12.
B2f
Urină
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
13.
B3a
Grăsime
Abator
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
14.
B3b
Grăsime
Abator
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
15.
B3c
Mușchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
PĂSĂRI
Nr.
crt.
Grupa de
substanțe
Matrice
Locul de
prelevare
Referențial
interpretare rezultate
1.
A1
Mușchi
Abator
PIF
Constanța
Sud
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
2.
A2
Mușchi
Abator
PIF
Constanța
Sud
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
3.
A3
Mușchi
Ficat
Abator
PIF
Constanța
Sud
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
4.
A4
Ficat
Abator
PIF
Constanța
Sud
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
5.
A5
Ficat
Abator
PIF
Constanța
Sud
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
6.
A6
Mușchi
Sânge
Abator
PIF
Constanța
Nord, PIF
Constanța
Sud
Decizia 2003/181/CE
7.
B1
Mușchi
Ficat
Abator,
PIF
Constanța
Nord, PIF
Constanța
Sud
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
8.
B2b
Ficat
Abator
PIF
Constanța
Sud
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
9.
B2c
Mușchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
10.
B2e
Mușchi
Ficat
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Decizia 2005/34/CE
11.
B2f
Ficat
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/23/CE
12.
B3a
Grăsime
Abator
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
13.
B3b
Grăsime
Abator
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
14.
B3c
Mușchi
Abator
PIF
Constanța
Sud
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
15.
Dioxine,
furani și
PCB
asemănă-
toare
dioxione-
lor
Mușchi
PIF
Constanța
Sud
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Observații:
Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploatațiile de producție. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei 96/23/CE.
ACVACULTURĂ
Nr.
crt.
Grupa de
substanțe
Matrice
Locul de
prelevare
Referențial
interpretare rezultate
1.
A1
Pește de
crescătorie
Fermă
piscicolă
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
2.
A3
Pește de
crescătorie
Fermă
piscicolă
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
3.
A4
Pește de
crescătorie
Fermă
piscicolă
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
4.
A6
Pește de
crescătorie
Fermă
piscicolă
PIF
Constanța
Sud
Decizia 2003/181/CE
5.
B1
Pește de
crescătorie
Fermă
piscicolă
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
6.
B2a
Pește de
crescătorie
Fermă
piscicolă
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
7.
B3a
Pește de
crescătorie
Fermă
piscicolă
PIF
Constanța
Nord, PIF
Otopeni
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
8.
B3c
Pește de
crescătorie
Fermă
piscicolă
PIF Albița,
PIF
Constanța
Nord, PIF
Constanța
Sud, PIF
Moravița,
PIF
Otopeni
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
9.
B3e
Pește de
crescătorie
Ferma
piscicola
PIF
Constanța
Sud, PIF
Otopeni
Decizia 2004/25/CE a Comisiei din 22 decembrie 2003 de modificare a Deciziei 2002/657/CE în
ceea ce privește stabilirea limitelor de performanțe minime cerute (LPMC) pentru anumite
reziduuri din alimentele de origine animală
LAPTE DE BOVINE/LAPTE DE OVINE/LAPTE DE CAPRINE
Nr.
crt.
Grupa de
substanțe
Matrice
Locul de
prelevare
Referențial
interpretare rezultate
1.
A6
Lapte
Fermă
PIF
Moravita
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
2.
B1
Lapte
Fermă
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
3.
B2a
Lapte
Fermă
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
4.
B2e
Lapte
Fermă
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
5.
B2f
Lapte
Fermă
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
6.
B3a
Lapte
Fermă
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
7.
B3b
Lapte
Fermă
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
8.
B3c
Lapte
Fermă
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
9.
B3d
Lapte
Fermă, PIF
Albita, PIF
Moravița
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
OUĂ DE GĂINĂ/OUĂ DE PREPELIȚĂ
Nr.
crt.
Grupa de
substanțe
Matrice
Locul de
prelevare
Referențial
interpretare rezultate
1.
A6
Ouă
Fermă
Centru
colectare
Decizia 2003/181/CE
2.
B1
Ouă
Fermă
Centru
colectare
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
3.
B2b
Ouă
Fermă
Centru
colectare
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
4.
B3a
Ouă
Fermă
Centru
colectare
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
LEPORIDE
Nr.
crt.
Grupa de
substanțe
Matrice
Locul de
prelevare
Referențial
interpretare rezultate
1.
A1
Mușchi
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
2.
A2
Urină
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
3.
A3
Urină
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
4.
A4
Urină
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
5.
A5
Ficat
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
6.
A6
Mușchi
Abator
Decizia 2003/181/CE
7.
B1
Rinichi
Mușchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 37/2010
8.
B2b
Ficat
Abator
Regulamentul (CE) nr. 124/2009
9.
B2c
Mușchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea Comisiei 225/2007/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
10.
B2e
Ficat
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Decizia 2005/34/CE
11.
B3a
Grăsime
Abator
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
VÂNAT DE CRESCĂTORIE
Nr.
crt.
Grupa de
substanțe
Matrice
Locul de
prelevare
Referențial
interpretare rezultate
1.
A1
Mușchi
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
2.
A2
Mușchi
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
3.
A3
Mușchi
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
4.
A4
Ficat
Mușchi
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
5.
A5
Mușchi
Abator
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 199/2006 , cu modificările și completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
6.
A6
Mușchi
Abator
Decizia 2003/181/CE
7.
B1
Rinichi
Mușchi
Ficat
Abator
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
8.
B2b
Ficat
Abator
Regulamentul (CE) nr. 124/2009
9.
B2c
Mușchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
10.
B2e
Mușchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Decizia 2005/34/CE
11.
B3a
Grăsime
Abator
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
12.
B3c
Mușchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
Observații:
Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploatațiile de producție. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE.
VÂNAT SĂLBATIC
Nr.
crt.
Grupa de
substanțe
Matrice
Referențial
interpretare rezultate
1.
B3a
Grăsime
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
2.
B3c
Țesut
muscular
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
MIERE
Nr.
crt.
Grupa de
substanțe
Matrice
Locul de
prelevare
Referențial
interpretare rezultate
1.
A6
Miere
Centru
colectare
PIF
Constanța
Sud
PIF
Halmeu,
PIF
Otopeni,
PIF
Sculeni,
PIF Siret
Decizia 2003/181/CE
2.
B1
Miere
Centru
colectare
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
3.
B2c
Miere
Centru
colectare
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
4.
B2f
Miere
Centru
colectare
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/23/CE
5.
B3a
Miere
Centru
colectare
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
6.
B3b
Miere
Centru
colectare
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Observații generale:
Matricea sânge va fi prelucrată în vederea efectuării analizelor, în funcție de indicațiile transmise de laboratorul zonal, plasmă sau ser sanguin.
Mențiuni:
a) Până la finalizarea implementării metodelor de confirmare în cazul probelor pozitive recoltate în cadrul Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor pentru anul 2011, acestea se vor trimite la un LNR din statele membre ale Uniunii Europene, cheltuielile fiind suportate de DSVSA sau IISPV;
b) Probele pozitive rezultate în urma recoltării din activitățile de import, export și autocontrol se vor trimite la un LNR, prin grija autorității sanitar - veterinare competente, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat;
c) Pe lângă metodele de analiză prevăzute în prezentele Norme metodologice se pot utiliza metode recomandate de către Comunitatea Europeană sau Laboratorul Comunitar de Referință, alte metode alternative standardizate precum și metode preluate din publicații științifice de specialitate dezvoltate și implementate în cadrul laboratorului care realizează aceste analize.
d) Pentru recoltarea și transportului probelor se vor respecta cerințele prevăzute în Ghidul privind prelevarea oficială de probe în vederea monitorizării anumitor substanțe și a reziduurilor acestora la animalele vii, produsele de origine animală, furaje și apă, elaborat de IISPV, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 95/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind măsurile de supraveghere și control al unor substanțe și al reziduurilor acestora la animalele vii și la produsele de origine animală.
CONTROLUL CONTAMINANȚILOR ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE REGULAMENTULUI (CE) NR. 1881/2006
┌────┬────────────┬───────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
│Nr. │Grupa de
│
│
│
│
Metoda de analiza
│
│crt.│substanțe
│
│
│
├──────────────────┬─────────────────┤
│
│
│Substanța
│
Matricea
│
Unitatea de prelevare
│
Screening
│
Confirmare
│
├────┼────────────┼───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│1.
│Micotoxine
│Aflatoxine │lapte neprelucrat, lapte │Ferme de animale producătoare de lapte, │Regulamentul
│
Regulamentul
│
│
│
│
│tratat termic, lapte
│unități de procesare lapte
│(CE) nr.
│(CE) nr. 401/2006│
│
│
│
│destinat fabricării
│
│401/2006 al
│
│
│
│
│
│produselor din lapte
│
│Comisiei din 23
│
│
│
│
│
│
│
│februarie 2006
│
│
│
│
│
│
│
│de stabilire a
│
│
│
│
│
│
│
│modalităților de
│
│
│
│
│
│
│
│prelevare de
│
│
│
│
│
│
│
│probe și a
│
│
│
│
│
│
│
│metodelor de
│
│
│
│
│
│
│
│analiză pentru
│
│
│
│
│
│
│
│controlul oficial │
│
│
│
│
│
│
│al conținutului de│
│
│
│
│
│
│
│micotoxine din
│
│
│
│
│
│
│
│produsele
│
│
│
│
│
│
│
│alimentare
│
│
├────┼────────────┼───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│2.
│Metale grele│Plumb
│lapte neprelucrat, lapte │Ferme de animale producătoare de lapte, │Regulamentul
│Regulamentul
│
│
│
│
│tratat termic, lapte
│unități de procesare lapte
│(CE) nr. 333/2007 │(CE) nr. 333/2007│
│
│
│
│destinat fabricării
│
│al Comisiei din
│
│
│
│
│
│produselor din lapte
│
│28 martie 2007 de │
│
│
│
│
│
│
│stabilire a
│
│
│
│
│
│
│
│metodelor de
│
│
│
│
│
│
│
│prelevare a
│
│
│
│
│
│
│
│probelor și de
│
│
│
│
│
│
│
│analiză pentru
│
│
│
│
│
│
│
│controlul oficial │
│
│
│
│
│
│
│al nivelurilor de │
│
│
│
│
│
│
│plumb, cadmiu,
│
│
│
│
│
│
│
│mercur, staniu
│
│
│
│
│
│
│
│anorganic, 3-
│
│
│
│
│
│
│
│MCPD și
│
│
│
│
│
│
│
│benzo(a)piren
│
│
│
│
│
│
│
│din produsele
│
│
│
│
│
│
│
│alimentare
│
│
│
│
│
├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│
│
│
│carne (fără organe) de
│Unități de procesare carne
│Regulamentul
│Regulamentul
│
│
│
│
│bovină, cal, ovină, porc │
│(CE) nr. 333/2007 │(CE) nr. 333/2007│
│
│
│
│și pasăre
│
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│
│
│
│ficat de vită, oaie,
│Abatoare, unități de procesare carne
│Regulamentul
│Regulamentul
│
│
│
│
│porc, pasăre și cal
│
│(CE) nr. 333/2007 │(CE) nr.333/2007 │
│
│
│
├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│
│
│
│rinichi de vită, oaie,
│Abatoare, unități de procesare carne
│Regulamentul
│Regulamentul
│
│
│
│
│porc, pasăre și cal
│
│(CE) nr. 333/2007 │(CE) nr. 333/2007│
│
│
│
├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│
│
│
│muschi file de pește cu
│Unități produse proaspete din pescuit,
│Regulamentul
│Regulamentul
│
│
│
│
│excepțiile prevăzute
│unităti procesare pește, depozit
│(CE) nr. 333/2007 │(CE) nr. 333/2007│
│
│
│
│în Regulamentul (CE)
│frigorific, pescării, magazine
│
│
│
│
│
│
│nr. 1881/2006
│alimentare, unități de comercializare
│
│
│
│
│
│
│muschi file de pește,
│
│
│
│
│
│
│
│mușchi file de pește
│
│
│
│
│
│
│
│spadă,
│
│
│
│
│
│
│
│crustacee cu exepțiile
│
│
│
│
│
│
│
│enumerate în Reg. CEE
│
│
│
│
│
│
│
│nr. 1881/2006
│
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│
│
│
│moluște bivalve,
│Supermarcheturi, hipermarcheturi
│Regulamentul
│Regulamentul
│
│
│
│
│cefalopode (fără
│
│(CE) nr. 333/2007 │(CE) nr. 333/2007│
│
│
│
│măruntaie)
│
│
│
│
│
│
├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│
│
│Mercur
│produse pescărești și
│Unități de procesare, puncte de
│Regulamentul
│Regulamentul
│
│
│
│
│mușchi file de pește cu
│debarcare, depozit frigorific, magazine │(CE) nr. 333/2007 │(CE) nr. 333/2007│
│
│
│
│exepțiile enumerate în
│alimentare, unități de comercializare
│
│
│
│
│
│
│prevăzute în Regulamentul│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr. 1881/2006,
│
│
│
│
│
│
│
│mușchi file de pește din │
│
│
│
│
│
│
│speciile enumerate în
│
│
│
│
│
│
│
│prevăzute în Regulamentul│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr. 1881/2006
│
│
│
│
│
│
├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│
│
│Staniu
│alimente conservate
│Depozite, fabrici de procesare, magazine│Regulamentul
│Regulamentul
│
│
│
│
│(conserve din carne,
│alimentare, unități de comercializare
│(CE) nr. 333/2007 │(CE) nr. 333/2007│
│
│
│
│conserve din pește)
│
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│
│
│lapte pentru sugari și
│Depozite, magazine alimentare, unități
│
│
│
│
│
│
│lapte de continuare
│de comercializare
│
│
│
├────┼────────────┼───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│3.
│Dioxine,
│Suma
│carne și produse din
│Abator, unități de tranșare, unități de │Regulamentul
│Regulamentul
│
│
│furani și
│dioxinelor │carne (fără organe) de
│procesare
│(CE) nr. 1883/2006│(CE) nr.1883/2006│
│
│PCB
│și PCB de
│la bovine, ovine, porcine│
│al Comisiei din
│Gazcromatografie │
│
│asemănătoare│tipul
│și păsări
│
│19 decembrie 2006 │de înaltă
│
│
│dioxionelor │dioxinelor ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤de stabilire a
│rezoluție (RSDR) │
│
│
│
│ficat și produse derivate│Abatoare, unități de procesare, unități │metodelor de
│
│
│
│
│
│provenind de la bovine,
│de comercializare
│prelevare de probe│
│
│
│
│
│ovine, porcine și păsări │
│și a metodelor de │
│
│
│
│
├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤analiză pentru
│
│
│
│
│
│mușchi file de pește și
│Unităti procesare pește, depozit
│controlul oficial │
│
│
│
│
│produse pescărești și
│frigorific, unități de comercializare
│al nivelurilor de │
│
│
│
│
│produse derivate, cu
│
│dioxine și de
│
│
│
│
│
│excepția anghilei, mușchi│
│PCB-uri
│
│
│
│
│
│file de anghilă
│
│asemănători
│
│
│
│
│
│(Anguilla
anguilla) și
│
│dioxinelor din
│
│
│
│
│
│produse derivate
│
│anumite produse
│
│
│
│
│
├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤alimentare
│
│
│
│
│
│lapte neprelucrat și
│
│Bioteste și metode│
│
│
│
│
│produse lactate
│Unități de procesare
│CG/SC
│
│
│
│
│
├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│
│
│ouă de găină și produse
│Centre de ambalare, unități de procesare│
│
│
│
│
│
│din ouă
│
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│
│
│grăsime de la bovine,
│Abatoare, unități procesare grăsimi
│
│
│
│
│
│
│ovine, porcine și pasăre │pentru consum uman
│
│
│
│
│
│
│grăsimi animale
│
│
│
│
│
│
│
│amestecate
│
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│
│
│ulei de pește (ulei din
│Unități de procesare, depozit, unități
│
│
│
│
│
│
│carne de pește, ulei din │de comercializare
│
│
│
│
│
│
│ficat de pește și uleiuri│
│
│
│
│
│
│
│din alte organisme marine│
│
│
│
│
│
│
│destinate consumului
│
│
│
│
│
│
│
│uman)
│
│
│
│
├────┼────────────┼───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│4.
│Hidrocarburi│Benzopiren │carne afumată și produse │Unități de procesare, unități de
│Regulamentul
│Regulamentul
│
│
│aromatice
│
│din carne afumată
│comercializare
│(CE) nr. 333/2007 │(CE) nr.333/2007 │
│
│
│
├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│
│
│mușchi file de pește
│Unități de procesare, unități de
│
│
│
│
│
│
│afumat și produse
│comercializare
│
│
│
│
│
│
│pescărești afumate
│
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│
│
│crustacee, cefalopode,
│Unități de comercializare
│
│
│
│
│
│
│altele decât cele afumate│
│
│
│
│
│
│
│moluște bivalve
│
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│
│
│lapte praf pentru sugari │Unități de procesare, unități de
│
│
│
│
│
│
│și lapte praf de
│comercializare
│
│
│
│
│
│
│continuare
│
│
│
│
└────┴────────────┴───────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴──────────────────┴─────────────────┘

Secțiunea 11 DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A FURAJELOR [RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE ^137Cs și ^134Cs]

*Font 7*

Nr.

crt.

Produsele care se

controlează

Natura probei

Metoda de

analiză

Frecvența

recoltării

probelor și

examinării

Referențial

Interpretare rezultate*)

Materii prime și produse

de origine animală

Țesuturi comestibile,

inclusiv cele provenind

de la vânatul din fondul

național, lapte materie

primă, miere, produse

finite de origine

animală, ingrediente

Spectrometrie

gama de înaltă

rezoluție cu

detector de Ge

hiperpur (SR

ISO 10703:2007);

Spectrometrie

gama de joasă

rezoluție cu

detector de

NaI (STAS

12327/1985).

O dată pe

trimestru la

unitățile

producătoare

Ordinul ministrului sănătății publice, al

președintelui ANSVSA și al președintelui

Comisiei Naționale pentru Controlul

Activităților Nucleare nr. 1805/286/314/2006

privind aprobarea Instrucțiunilor referitoare

la crearea cadrului legal pentru aplicarea

regulamentelor Consiliului și Comisiei Europene

referitoare la stabilirea nivelurilor maxime

admise de contaminare radioactivă a produselor

alimentare și furajere, după un accident

nuclear sau în caz de urgență radiologică, la

condițiile speciale de export al produselor

alimentare și furajere, ca urmare a unui

accident nuclear sau ca urmare a altor situații

de urgență radiologică, precum și la condițiile

care guvernează importurile produselor agricole

originare din alte țări, ca urmare a

accidentului de la centrala nuclearo-electrică

de la Cernobîl.

Furaje

Nutrețuri fibroase,

suculente, grosiere,

făinuri proteice,

premixuri, materii prime

și nutrețuri combinate

Spectrometrie

gama de înaltă

rezoluție cu

detector de Ge

hiperpur

(SR ISO

10703:2007);

Spectrometrie

gama de joasă

rezoluție cu

detector de

NaI (STAS

12327/1985).

O dată pe

semestru în

ferme și

fabrici de

nutrețuri

combinate

Ordinul ministrului sănătății publice, al

președintelui ANSVSA și al președintelui

Comisiei Naționale pentru Controlul

Activităților Nucleare nr. 1805/286/314/2006.

Apă utilizată ca materie

primă

Apa din unitățile de

industrie alimentară

Apa utilizată în fermele

de creștere a animalelor

Spectrometrie

gama de înaltă

rezoluție cu

detector de Ge

hiperpur (SR ISO

10703:2007);

Spectrometrie

gama de joasă

rezoluție cu

detector de

NaI (STAS

12327/1985).

O dată pe an

din unități de

industrie

alimentară.

O dată pe an

din fermele de

creștere.

Ordinul ministrului sănătății publice, al

președintelui ANSVSA și al președintelui

Comisiei Naționale pentru Controlul

Activităților Nucleare nr. 1805/286/314/2006.

Capitolul IV SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A UNITĂȚILOR CARE PRODUC, DEPOZITEAZĂ ȘI COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE VETERINARE

Tipul unității

Frecvență

Precizări de execuție

Unitate pentru producerea,

ambalarea, divizarea și

condiționarea produselor

medicinale veterinare - produse

biologice de uz veterinar

Conform Programului anual de Evaluare

GMP(1) și ori de câte ori este necesar(2)

Direcția de coordonare tehnică a institutelor de referință,

LSVSA, farmacovigilență și nutriție animală din cadrul ANSVSA,

ICPBMV.

Controlul calității produselor medicinale

veterinare - conform Planului anual de

prelevare și testare a produselor

medicinale veterinare comercializate în

România(3)

1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții

ICPBMV;

2. Testarea probelor se realizează în cadrul Laboratoarelor

ICPBMV;

3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.

Importatori produse biologice

de uz veterinar

Conform Programului anual de Evaluare

GMP(1) și ori de cate ori este necesar(2)

Direcția de coordonare tehnică a institutelor de referință,

LSVSA, farmacovigilență și nutriție animală din cadrul ANSVSA,

ICPBMV.

Controlul calității produselor medicinale

veterinare - Conform Planului anual de

prelevare și testare a produselor

medicinale veterinare comercializate în

România(3)

1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții

DSVSA și ICPBMV;

2. Testarea probelor se realizează în cadrul Laboratoarelor

ICPBMV;

3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.

Unitate pentru producerea,

ambalarea, divizarea și

condiționarea produselor

medicinale veterinare

Conform Programului anual de Evaluare

GMP(1) și ori de cate ori este necesar(2)

Direcția de coordonare tehnică a institutelor de referință,

LSVSA, farmacovigilență și nutriție animală din cadrul ANSVSA,

ICPBMV.

Depozite de produse medicinale

veterinare

La importatori și distribuitori produse

medicinale veterinare imunologice -

Trimestrial și ori de câte ori este

necesar(2).

La importatori și distribuitori produse

medicinale veterinare, altele decât cele

imunologice - Semestrial și ori de câte

ori este necesar(2)

DSVSA

Controlul calității produselor medicinale

veterinare - Conform Planului anual de

prelevare și testare a produselor

medicinale veterinare comercializate în

România(3)

1.Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții

DSVSA și ICPBMV;

2. Testarea probelor se realizează în cadrul Laboratoarelor

ICPBMV;

3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.

Farmacii și puncte farmaceutice

veterinare

Trimestrial și ori de câte ori este

necesar(2)

DSVSA

Controlul calității produselor medicinale

veterinare - Conform Planului anual de

prelevare și testare a produselor

medicinale veterinare comercializate în

România(3)

1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții

DSVSA și ICPBMV;

2. Testarea probelor se realizează în cadrul Laboratoarelor

ICPBMV;

3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.

Note:

(1) Programul anual de Evaluare GMP (bune practici de fabricație - good manufacture practice) la fabricanții/importatorii de produse medicinale veterinare din România se întocmește de către Direcția coordonare tehnică a institutelor de referință, LSVSA, farmacovigilență și nutriție animală din cadrul ANSVSA la începutul lunii ianuarie a anului pentru care este elaborat și se aprobă de către președintele ANSVSA.

Programul anual de Evaluare GMP se elaborează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 187/2007 , cu modificările și completările ulterioare, urmărind cerințele Ghidului Agenției Europene a Medicamentelor - EMA referitor la elaborarea programului de control la fabricanții de produse medicinale pe baza evaluării riscului.

(2) În toate cazurile în care:

a) se înregistrează reacții adverse postvaccinale/postterapeutice ale produsului medicinal veterinar;

b) se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar;

c) se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar;

d) se constată deficiențe privind condițiile de depozitare a produsului medicinal veterinar, se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective și se trimit la ICPBMV pentru testare.

Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă și cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă se stabilesc de către ICPBMV conform prevederilor Farmacopeei Europene.

DSVSA transmit rezultatele controlului la Direcția de coordonare tehnică a institutelor de referință, LSVSA farmacovigilență și nutriție animală din cadrul ANSVSA.

(3) 1. Controlul calității produselor medicinale veterinare se realizează pe baza Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România, întocmit de către ICPBMV, care are ca scop îmbunătățirea stării de sănătate a animalelor, precum și asigurarea faptului că produsele medicinale veterinare aflate pe piață sunt produse de calitate.

2. Obiectivele controlului produselor medicinale veterinare derivă din cerințele legale și sunt următoarele:

a) supravegherea calității produselor medicinale veterinare plasate pe piață;

b) verificarea conformității produselor medicinale veterinare plasate pe piață cu specificațiile autorizate;

c) verificarea calității produsului finit pe întreg lanțul de distribuție (depozite, farmacii, puncte farmaceutice etc), pe întreaga perioadă de valabilitate autorizată;

d) asigurarea că metodele de control sunt corespunzătoare;

e) investigarea, când este cazul, a defectelor de calitate suspicionate.

3. Planul de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se desfășoară în 4 etape:

a) Selectarea produselor medicinale și întocmirea Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România;

b) Prelevarea de pe întreg lanțul de distribuție a produselor medicinale veterinare selectate;

c) Testarea produselor medicinale veterinare;

d) Raportarea rezultatelor obținute.

a) Selectarea produselor medicinale și întocmirea Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România.

Selectarea inițială a produselor medicinale autorizate și includerea lor în Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se face, pentru toate produsele autorizate cu 3 ani în urmă (n = 3, unde n este anul în curs), cu excepția produselor supuse eliberării oficiale a loturilor conform prevederilor Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 187/2007 , cu modificările și completările ulterioare, precum și a produselor imunologice destinate profilaxiei și combaterii bolilor incluse în Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor pentru anul 2011, la care prelevarea de probe se va efectua de două ori pe an de la câte o serie din fiecare tip de produs în parte.

Selectarea ulterioară a produselor care au fost supuse selectării inițiale și includerea în Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se face pe baza analizei riscului, astfel încât toate produsele medicinale veterinare să fie testate de mai multe ori în timpul ciclului de viață al produsului medicinal veterinar, la intervale de maximum 5 ani, în funcție de punctajul obținut la analiza riscului.

Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România va fi constituit din trei capitole, după cum urmează:

Capitolul I: produse autorizate prin procedura națională - Producători interni;

Capitolul II: produse autorizate prin procedură națională - Producători din țări terțe;

Capitolul III: produse autorizate prin procedura națională - Producători din Uniunea Europeană;

Clasificarea produselor medicinale și evaluarea riscurilor asociate defectelor produsului se face pe baza factorilor asociați proprietăților farmaceutice, datelor legate de producător și de procesul de fabricare, utilizarea clinică a produsului și distributia pe piață.

Factorii sunt împărțiți în funcție de influența lor asupra posibilității apariției unui defect de calitate, de efectele secundare adverse date de acest defect sau de gradul de expunere la un eventual defect. Atribuirea unui risc pentru un produs medicinal se face printr-un sistem de notare care se aplică fiecărui indicator în parte, astfel cum este prevăzut în tabelul de mai jos.

Punctajul total bazat pe combinarea punctajului fiecărui indicator individual pentru un produs va stabili dacă acel produs prezintă un risc înalt, mediu sau minim și acest lucru va sta la baza aprecierii gradului de prioritate în controalele de supraveghere a pieței.

Determinarea riscului presupune în aceste condiții însumarea scorului alocat pentru fiecare factor în parte, pentru toate elementele: incidența, expunere și efecte nocive.

b) Prelevarea produselor medicinale veterinare

Specialiștii desemnați din cadrul ICPBMV și/sau personalul de specialitate din cadrul DSVSA recoltează/prelevează probe de produse medicinale veterinare de pe întreg lanțul de distribuție a produselor medicinale veterinare conform Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România și inițiază testarea de laborator numai după încheierea perioadei de recoltare stabilite în Planul respectiv.

Recoltarea probelor se desfășoară conform Farmacopeei Europene și specificațiilor prospectelor produselor referitoare la condițiile de transport și conservare.

c) Testarea produselor prelevate

Laboratoarele din cadrul ICPBMV testează produsul pe baza specificatiilor cuprinse în documentația tehnică de autorizare, respectiv în Farmacopeea Europeană sau pe baza altor metode validate conform cerințelor europene aplicabile Laboratoarelor oficiale de control pentru medicamente, elaborate de către Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor (OMCL - EDQM).

d) Raportarea rezultatelor obținute

La sfârșitul controlului de laborator se emite un Buletin de analiză în care sunt înscrise toate rezultatele obținute la testare.

Buletinul de analiză se trimite la deținatorul autorizației de comercializare. În cazul în care rezultatele sunt necorespunzatoare, ICBMV informează ANSVSA în maximum 24 ore de la emiterea Buletinului de analiză.

După finalizarea controlului de laborator, ICPBMV actualizează Baza de date a produselor medicinale testate sub aspectul calității, autorizate prin procedura națională cu rezultatele testărilor pentru toate probele analizate.

5. Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se aprobă de către ANSVSA prin direcția de specialitate și se postează pe site-ul ICPBMV la inceputul lunii ianuarie a anului pentru care este elaborat.

6. Deținătorii autorizației de comercializare, precum și DSVSA sunt informați de către ICPBMVasupra modalității de derulare a Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România.

7. Toate modificările apărute ulterior aprobării Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România trebuie aprobate de către ANSVSA. ICPBMV va comunică DSVSA și deținătorilor autorizațiilor de comercializare toate modificările aprobate. Aceste modificări se vor regăsi ca Anexă la Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România aprobat inițial.

Tabel

Lista extinsă a factorilor de risc pentru produsele medicinale incluse în Planul de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. Pentru atribuirea punctajului pentru factorii E - J și R sunt necesare rapoartele controalelor și dosarele de fabricație ale produsului.

Factor

Factori asociați incidenței

Opțiuni de notare

Produs medicinal generic sau original

0, 2

Produse cu stabilitate sensibilă

0, 2

Complexitatea calității unui produs

0, 1, 2

Produs recent autorizat

0, 1

Sursele materiei prime

0, 2

Modificare recentă la specificații

0, 1

Un loc nou de fabricare sau un nou producător

0, 1, 2

Concluziile controalelor BPF

0, 1, 2

Retrageri după piață a unui produs recent

0, 1, 2

Nr. părților implicate în producția MP și PMV

0, 1

TOTAL INCIDENȚĂ

0 - 17

Factori asociați expunerii

Gradul de distribuție al produsului

0, 1, 2

Circumstanțe economice speciale

0, 2

TOTAL EXPUNERE

0 - 4

Factori asociați efectelor secundare adverse

Cale de administrare

0, 1

Indicații terapeutice limitate

0, 1, 2

Pericol asupra vieții în caz de deviere a dozei

0, 2

Tratament de lungă durată

0, 1

Populație țintă vulnerabilă

0, 1

Impuritate toxică

0, 2

TOTAL EFECTE SECUNDARE

0 - 9

Model 1 D = incidență + expunere + efecte secundare

Model 2 D = (incidență + expunere) x efecte secundare

Model 3 D = incidență x expunere x efecte secundare

A,B,C, D, K, L, M, N, O, P, Q : Factori de risc obligatorii în atribuirea

riscului

E, F, G, H, I, J, R : Factori de risc suplimentari în atribuirea riscului

Notă:

BPF - bună practică de fabricație;

MP - materii prime;

PMV - produse medicinale veterinare.

1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

Anexa 2 Norme metodologice de aplicare a Programului de supraveghere

și control în domeniul siguranței alimentelor pentru anul 2011
A. EXPERTIZA CONTAMINANȚILOR ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ
┌────┬───────────────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│Nr. │
│
│
│
│
│crt.│
Denumirea
│
Produsul
│
Locul de prelevare
│
Frecvența de recoltare a probelor
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 1. │
2.
│
3.
│
4.
│
5.
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.
│Aflatoxină
│Alune de pământ (arahide) și alte semințe și
│Posturi de inspecție la │La primul import al fiecărui furnizor, din │
│
│(totală și B1) │fructe oleaginoase*6), care urmează a fi
│frontieră și Puncte
│fiecare țară de origine*3)
│
│
│
│sortate sau supuse altui tratament fizic
│finale de import*1)
│
│
│
│
│înaintea consumului uman sau a utilizării ca
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│ingredient în produsele alimentare, cu
│Depozite de
│O dată pe an de la fiecare unitate, pentru │
│
│
│excepția:
│destinație*2)
│fiecare țară de origine, la produsele care │
│
│
│- alunelor de pământ (arahidelor) și a
│
│nu reprezintă primul import
│
│
│
│
altor semințe și fructe oleaginoase
│
│Ori de câte ori situația o impune*4)
│
│
│
│
destinate măcinării în vederea
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
fabricării de ulei vegetal rafinat
│Depozit/siloz
│O dată pe an pentru fiecare depozit
│
│
│
│Alune de pământ (arahide) și alte semințe și
│
│
│
│
│
│fructe oleaginoase*6) și produse prelucrate
│
│
│
│
│
│din acestea, destinate consumului uman
│
│
│
│
│
│direct sau utilizării ca ingrediente în produse│
│
│
│
│
│alimentare, cu excepția:
│
│
│
│
│
│- uleiurilor vegetale brute destinate rafinării│
│
│
│
│
│- uleiurilor vegetale rafinate
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Migdale, fistic și sâmburi de caise care
│Posturi de inspecție la │La primul import al fiecărui furnizor, din │
│
│
│urmează a fi sortate sau supuse altui
│frontieră și Puncte
│fiecare țară de origine*3)
│
│
│
│tratament fizic înaintea consumului uman
│finale de import*1)
│
│
│
│
│sau a utilizării ca ingredient în produse
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│alimentare
│Depozite de
│O dată pe an de la fiecare unitate, pentru │
│
│
│Migdale, fistic și sâmburi de caise destinate
│destinație*2)
│fiecare țară de origine, la produsele care │
│
│
│consumului uman direct sau utilizării ca
│
│nu reprezintă primul import
│
│
│
│ingredient în produsele alimentare
│
│Ori de câte ori situația o impune*4)
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Alune și nuci braziliene care urmează a fi
│Posturi de inspecție la │La primul import al fiecărui furnizor, din │
│
│
│sortate sau supuse altui tratament fizic
│frontieră și Puncte
│fiecare țară de origine*3)
│
│
│
│înaintea consumului uman sau a utilizării ca
│finale de import*1)
│
│
│
│
│ingredient în produsele alimentare
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Alune și nuci braziliene destinate
│Depozite de
│O dată pe an de la fiecare unitate, pentru │
│
│
│consumului uman direct sau utilizării ca
│destinație*2)
│fiecare țară de origine, la produsele care │
│
│
│ingrediente în produsele alimentare
│
│nu reprezintă primul import
│
│
│
│
│
│Ori de câte ori situația o impune*4)
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Alte fructe cu coajă tare decât
│Posturi de inspecție la │La primul import al fiecărui furnizor, din │
│
│
│- migdalele, fisticul, sâmburii de
│frontieră și Puncte
│fiecare țară de origine*3)
│
│
│
│
caise, alunele și nucile braziliene
│finale de import*1)
│
│
│
│
│
care urmează a fi sortate sau supuse
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
altui tratament fizic înaintea
│Depozite de
│O dată pe an de la fiecare unitate, pentru │
│
│
│
consumului uman sau a utilizării ca
│destinație*2)
│fiecare țară de origine, la produsele care │
│
│
│
ingredient în produsele alimentare
│
│nu reprezintă primul import
│
│
│
│care urmează a fi sortate sau supuse altui
│
│Ori de câte ori situația o impune*4)
│
│
│
│tratament fizic înaintea consumului uman
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│sau a utilizării ca ingredient în produsele
│Supermarket/
│Semestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│alimentare
│hipermarket
│fiecare județ, pentru produsele provenind
│
│
│
│Alte fructe cu coajă tare decât
│
│din producția autohtonă
│
│
│
│- migdalele, fisticul, sâmburii de
│
│
│
│
│
│
caise, alunele și nucile braziliene
│
│
│
│
│
│
destinate consumului uman direct
│
│
│
│
│
│
sau utilizării ca ingrediente în
│
│
│
│
│
│
produsele alimentare
│
│
│
│
│
│precum și produsele prelucrate din acestea,
│
│
│
│
│
│destinate consumului uman direct sau
│
│
│
│
│
│utilizării ca ingredient în produsele
│
│
│
│
│
│alimentare
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Fructe uscate care urmează a fi sortate sau
│Posturi de inspecție la │La primul import al fiecărui furnizor, din │
│
│
│supuse altui tratament fizic înaintea
│frontieră și Puncte
│fiecare țară de origine*3)
│
│
│
│consumului uman sau a utilizării ca
│finale de import*1)
│
│
│
│
│ingrediente în produse alimentare
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Fructe uscate și produse prelucrate din
│Depozite de
│O dată pe an de la fiecare unitate, pentru │
│
│
│acestea, destinate consumului uman direct
│destinație*2)
│fiecare țară de origine, la produsele care │
│
│
│sau utilizării ca ingrediente în produse
│
│nu reprezintă primul import
│
│
│
│alimentare
│
│Ori de câte ori situația o impune*4)
│
│
│
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Supermarket/
│Semestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│hipermarket
│fiecare județ, pentru produsele provenind
│
│
│
│
│
│din producția internă
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Unități de producție/
│O dată pe an pentru fiecare unitate pentru │
│
│
│
│Comercializare la locul │produse provenind din producția internă
│
│
│
│
│de producție
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Toate cerealele și toate produsele derivate
│Depozit /siloz
│O dată pe an pentru fiecare depozit*5)
│
│
│
│din cereale, incluzând produsele din cereale
│
│
│
│
│
│prelucrate, cu excepția:
│
│
│
│
│
│
- porumb și orez care urmează a fi
│
│
│
│
│
│
sortate sau supuse altui tratament
│
│
│
│
│
│
fizic înaintea consumului uman sau
│
│
│
│
│
│
a utilizării ca ingrediente în produse
│
│
│
│
│
│
alimentare;
│
│
│
│
│
│
- produse alimentare pe bază de
│
│
│
│
│
│
cereale prelucrate și alimente pentru
│
│
│
│
│
│
sugari și copii mici;
│
│
│
│
│
│
- produse alimentare dietetice cu
│
│
│
│
│
│
indicație medicală specială destinate
│
│
│
│
│
│
în mod specific sugarilor
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Porumb și orez care urmează a fi sortate sau
│Depozit /siloz
│O dată pe an pentru fiecare depozit*5)
│
│
│
│supuse altui tratament fizic înaintea
│
│
│
│
│
│consumului uman sau a utilizării ca
│
│
│
│
│
│ingrediente în produse alimentare
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Specii de fructe destinate producerii de
│Posturi de inspecție la │La primul import al fiecărui furnizor, din │
│
│
│condimente:
│frontieră și Puncte
│fiecare țară de origine*3)
│
│
│
│a) Capsicum spp. (fructe uscate derivate,
│finale de import*1)
│
│
│
│
│întregi sau măcinate, inclusiv ardei iute,
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│pudră de ardei iute, cayenne și boia de
│Depozite de
│O dată pe an de la fiecare unitate, pentru │
│
│
│ardei;
│destinație*2)
│fiecare țară de origine, la produsele care │
│
│
│b) Piper spp.(fructe derivate, inclusiv piper
│
│nu reprezintă primul import
│
│
│
│alb sau negru);
│
│Ori de câte ori situația o impune*4)
│
│
│
│c) Myristica fragrans (nucșoară);
│
│
│
│
│
│d) Zingiber officinale (ghimbir);
│
│
│
│
│
│e) Curcumalonga (turmeric);
│
│
│
│
│
│Amestecuri de mirodenii care conțin una
│
│
│
│
│
│sau mai multe dintre mirodeniile menționate
│
│
│
│
│
│mai sus
│
│
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
2.│Ochratoxină A
│Cereale neprelucrate
│Depozit /siloz
│O dată pe an pentru fiecare depozit*5)
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Toate produsele derivate din cereale
│Depozit /siloz
│O dată pe an pentru fiecare depozit*5)
│
│
│
│neprelucrate, inclusiv produsele alimentare
│
│
│
│
│
│pe bază de cereale prelucrate și cerealele
│
│
│
│
│
│destinate consumului uman direct, cu
│
│
│
│
│
│excepția:
│
│
│
│
│
│
- produse pe bază de cereale
│
│
│
│
│
│
prelucrate și alimente pentru copii
│
│
│
│
│
│
destinate sugarilor și copiilor de
│
│
│
│
│
│
vârstă mică;
│
│
│
│
│
│
- preparate dietetice pentru utilizări
│
│
│
│
│
│
medicale speciale, destinate în
│
│
│
│
│
│
special sugarilor.
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Cafea boabe prăjită și cafea prăjită măcinată
│Posturi de inspecție la │La primul import al fiecărui furnizor, din │
│
│
│
│frontieră și Puncte
│fiecare țară de origine*3)
│
│
│
│
│finale de import*1)
│
│
│
│
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Depozite de
│O dată pe an de la fiecare unitate, pentru │
│
│
│
│destinație*2)
│fiecare țară de origine, la produsele care │
│
│
│
│
│nu reprezintă primul import
│
│
│
│
│
│Ori de câte ori situația o impune*4)
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Cafea solubilă
│Posturi de inspecție la │La primul import al fiecărui furnizor, din │
│
│
│
│frontieră și Puncte
│fiecare țară de origine*3)
│
│
│
│
│finale de import*1)
│
│
│
│
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Depozite de
│O dată pe an de la fiecare unitate, pentru │
│
│
│
│destinație*2)
│fiecare țară de origine, la produsele care │
│
│
│
│
│nu reprezintă primul import
│
│
│
│
│
│Ori de câte ori situația o impune*4)
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Stafide (currants și sultanine)
│Posturi de inspecție la │La primul import al fiecărui furnizor, din │
│
│
│
│frontieră și Puncte
│fiecare țară de origine*3)
│
│
│
│
│finale de import*1)
│
│
│
│
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Depozite de
│O dată pe an de la fiecare unitate, pentru │
│
│
│
│destinație*2)
│fiecare țară de origine, la produsele care │
│
│
│
│
│nu reprezintă primul import
│
│
│
│
│
│Ori de câte ori situația o impune*4)
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Vin, inclusiv vin spumant și exclusiv vinul
│Posturi de inspecție la │La primul import al fiecărui furnizor, din │
│
│
│licoros și vinul cu o tărie alcoolică de cel
│frontieră și Puncte
│fiecare țară de origine*3)
│
│
│
│puțin 15% vol și vinurile de fructe
│finale de import*1)
│
│
│
│
│Vin aromatizat, băuturi pe bază de vin
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│aromatizat și cocktailuri din vinuri
│Depozite de
│O dată pe an de la fiecare unitate, pentru │
│
│
│aromatizate
│destinație*2)
│fiecare țară de origine, la produsele care │
│
│
│
│
│nu reprezintă primul import
│
│
│
│
│
│Ori de câte ori situația o impune*4)
│
│
│
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Unități de fabricare a
│O dată pe an pentru fiecare unitate
│
│
│
│
│vinurilor
│
│
│
│
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Unități de
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│comercializare
│fiecare județ, pentru produsele provenite
│
│
│
│
│
│din comerțul intracomunitar
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Suc de struguri, suc de struguri concentrat
│Unități de fabricare
│O dată pe an pentru fiecare unitate
│
│
│
│după reconstituire, nectar de struguri, must
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│de struguri și must de struguri concentrat
│Unități de comerț cu
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│după reconstituire destinate consumului
│amănuntul-supermarket/
│fiecare județ, pentru produsele provenite
│
│
│
│uman direct
│hipermarket, magazine
│din comerțul intracomunitar și import
│
│
│
│
│specializate
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Specii de fructe destinate producerii de
│Posturi de inspecție la │La primul import al fiecărui furnizor, din │
│
│
│condimente:
│frontieră și Puncte
│fiecare țară de origine*3)
│
│
│
│a) Capsicum spp. (fructe uscate derivate,
│finale de import*1)
│
│
│
│
│întregi sau măcinate, inclusiv ardei iute,
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│pudră de ardei iute, cayenne și boia de
│Depozite de
│O dată pe an de la fiecare unitate, pentru │
│
│
│ardei;
│destinație*2)
│fiecare țară de origine, la produsele care │
│
│
│b) Piper spp.(fructe derivate, inclusiv piper
│
│nu reprezintă primul import
│
│
│
│alb sau negru);
│
│Ori de câte ori situația o impune*4)
│
│
│
│c) Myristica fragrans (nucșoară);
│
│
│
│
│
│d) Zingiber officinale (ghimbir);
│
│
│
│
│
│e) Curcumalonga (turmeric);
│
│
│
│
│
│Amestecuri de mirodenii care conțin una
│
│
│
│
│
│sau mai multe dintre mirodeniile menționate
│
│
│
│
│
│mai sus
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra,
│Unități de comerț cu
│Semestrial de la maximum 2 unități din
│
│
│
│Glycyrrhiza inflate și alte specii)
│amănuntul-supermarket/
│fiecare județ
│
│
│
│Lemn dulce, ingredient pentru infuzii de
│hipermarket, magazine
│
│
│
│
│plante
│specializate
│
│
│
│
│Extract de lemn dulce, pentru utilizarea în
│
│
│
│
│
│alimente, în special în băuturi și produse de
│
│
│
│
│
│cofetărie
│
│
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
3.│Patulina
│Sucuri de fructe, sucuri de fructe
│Unități de fabricare a
│O dată pe an pentru fiecare unitate
│
│
│
│concentrate după reconstituire și nectar de
│sucurilor de fructe
│
│
│
│
│fructe
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Băuturi spirtoase, cidru și alte băuturi
│Unități de fabricare
│O dată pe an pentru fiecare unitate
│
│
│
│fermentate derivate din mere sau care conțin
│
│
│
│
│
│suc de mere
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Produse solide din mere, inclusiv compot de
│Unități de comerț cu
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│mere, piure de mere destinat consumului
│amănuntul-supermarket/
│fiecare județ, produsele provenite din
│
│
│
│uman direct, cu excepția:
│hipermarket, magazine
│comerțul intracomunitar, import
│
│
│
│
- sucul de mere și produsele solide din
│specializate
│
│
│
│
│
mere, inclusiv compotul de mere și
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
piureul de mere destinate sugarilor și
│Unități de producție
│O dată pe an pentru fiecare unitate pentru │
│
│
│
copiilor de vârstă mică, etichetate și
│
│produse provenind din producția internă
│
│
│
│
vândute ca atare;
│
│
│
│
│
│
- preparate pentru copii, altele decât
│
│
│
│
│
│
cele pe bază de cereale prelucrate,
│
│
│
│
│
│
destinate sugarilor și copiilor de
│
│
│
│
│
│
vârstă mică
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Suc de mere și produse solide din mere,
│Supermarket/
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│inclusiv compot de mere și piure de mere
│hipermarket
│fiecare județ, produsele provenite din
│
│
│
│destinate sugarilor și copiilor de vârstă
│
│comerțul intracomunitar, import
│
│
│
│mică, etichetate și vândute ca atare
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Unități de producție
│O dată pe an pentru fiecare unitate pentru │
│
│
│
│
│produse provenind din producția internă
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Preparate pentru copii, altele decât cele pe
│Supermarket/
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│bază de cereale prelucrate, destinate
│hipermarket
│fiecare județ, produsele provenite din
│
│
│
│sugarilor și copiilor de vârstă mică
│
│comerțul intracomunitar, import
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Unități de producție
│O dată pe an pentru fiecare unitate pentru │
│
│
│
│
│produse provenind din producția internă
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
4.│Deoxinivalenol │Cereale neprocesate
│Depozit
│O dată pe an pentru fiecare depozit*5)
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Porumb neprelucrat, cu excepția
│Depozit/siloz
│O dată pe an pentru fiecare depozit*5)
│
│
│
│porumbului neprocesat destinat procesării
│
│
│
│
│
│prin măcinare umedă
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Cereale destinate consumului uman direct
│Depozit alimentar
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│
│fiecare județ, și ori de câte ori situația │
│
│
│
│
│o impune*4)
│
│
│
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Supermarket/
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│hipermarket
│fiecare județ, produsele provenite din
│
│
│
│
│
│comerțul intracomunitar, import și
│
│
│
│
│
│producția internă
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Făină de cereale, tărâțe și germeni
│Unități de morărit
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│comercializate ca produse finale pentru
│
│fiecare județ și ori de câte ori situația o│
│
│
│consumul uman direct cu excepția
│
│impune*4)
│
│
│
│alimentelor menționate la pct. 2.4.7, 2.4.8 și │
│
│
│
│
│2.4.9 din Secțiunea 2 a Anexei la
│
│
│
│
│
│Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al
│
│
│
│
│
│Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire
│
│
│
│
│
│a nivelurilor maxime pentru anumiți
│
│
│
│
│
│contaminanți din produsele alimentare, cu
│
│
│
│
│
│amendamentele ulterioare
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Pâine (inclusiv specialități de panificație),
│Unități de panificație
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│produse de patiserie, biscuiți, snacksuri din
│și patiserie
│fiecare județ și ori de câte ori situația o│
│
│
│cereale și cereale pentru micul dejun
│
│impune*4)
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Fracțiuni rezultate din măcinarea
│Unități de morărit
│Trimestrial de la maximum 2 unități din
│
│
│
│porumbului de dimensiunea particulelor >
│
│fiecare județ și ori de câte ori situația o│
│
│
│500 microni, clasificate
│
│impune*4)
│
│
│
│la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, și alte
│
│
│
│
│
│produse rezultate din măcinarea porumbului
│
│
│
│
│
│de dimensiunea particulelor > 500 microni
│
│
│
│
│
│și care nu se folosesc pentru consumul
│
│
│
│
│
│uman direct, clasificate
│
│
│
│
│
│la codul NC 1904 10 10
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Fracțiuni rezultate din măcinarea
│Unități de morărit
│Trimestrial de la maximum 2 unități din
│
│
│
│porumbului de dimensiunea particulelor ≤
│
│fiecare județ și ori de câte ori situația o│
│
│
│500 microni, clasificate
│
│impune*4)
│
│
│
│la codul NC 1102 20, și alte produse
│
│
│
│
│
│rezultate din măcinarea porumbului de
│
│
│
│
│
│dimensiunea particulelor ≤ 500 microni și
│
│
│
│
│
│care nu se folosesc pentru consumul uman
│
│
│
│
│
│direct, clasificate la codul NC 1904 10 10
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Paste făinoase uscate
│Unități de fabricare
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│
│fiecare județ și ori de câte ori situația o│
│
│
│
│
│impune*4)
│
│
│
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Unități de comerț cu
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│amănuntul-supermarket/
│fiecare județ, pentru produsele provenite
│
│
│
│
│hipermarket, magazine
│din import sau comerțul intracomunitar
│
│
│
│
│specializate
│
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
5.│Zearalenonă
│Cereale neprocesate, cu excepția
│Depozit
│O dată pe an pentru fiecare depozit*5)
│
│
│
│porumbului neprocesat destinat prelucrării
│
│
│
│
│
│prin măcinare umedă
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Cereale destinate consumului uman direct
│Depozit alimentar/
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│supermarket/hipermarket,│fiecare județ și ori de câte ori situația o│
│
│
│
│magazine specializate
│impune*4)
│
│
│
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Supermarket/
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│hipermarket
│fiecare județ, produsele provenite din
│
│
│
│
│
│comerțul intracomunitar și import
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Făină de cereale, tărâțe și germeni
│Unități de morărit
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│comercializați ca produse finale
│
│fiecare județ și ori de câte ori situația o│
│
│
│comercializate pentru consumul uman direct
│
│impune*4)
│
│
│
│cu excepția alimentelor menționate la pct.
│
│
│
│
│
│2.5.6, 2.5.7, 2.5.8, 2.5.9 și 2.5.10 din
│
│
│
│
│
│Secțiunea 2 a Anexei la Regulamentul
│
│
│
│
│
│Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu
│
│
│
│
│
│amendamentele ulterioare
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Ulei de porumb rafinat
│Posturi de inspecție la │La primul import al fiecărui furnizor, din │
│
│
│
│frontieră și Puncte
│fiecare țară de origine*3)
│
│
│
│
│finale de import*1)
│
│
│
│
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Depozite de
│O dată pe an de la fiecare unitate, pentru │
│
│
│
│destinație*2)
│fiecare țară de origine, la produsele care │
│
│
│
│
│nu reprezintă primul import
│
│
│
│
│
│Ori de câte ori situația o impune*4)
│
│
│
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Unități de fabricare a
│O dată pe an pentru fiecare unitate
│
│
│
│
│uleiului
│
│
│
│
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Unități de
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│comercializare
│fiecare județ, pentru produsele provenite
│
│
│
│
│
│din comerțul intracomunitar
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Pâine (inclusiv specialități de panificație),
│Unități de fabricare
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│produse de patiserie, biscuiți, snacksuri din
│
│fiecare județ și ori de câte ori situația o│
│
│
│cereale și cereale pentru micul dejun
│
│impune*4)
│
│
│
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Unități de comerț cu
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│amănuntul - supermarket/│fiecare județ, pentru produsele provenite
│
│
│
│
│hipermarket, magazine
│din producția internă, import sau comerțul │
│
│
│
│specializate
│intracomunitar
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Porumb destinat consumului uman direct
│Depozit alimentar/
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│Snackuri pe bază de porumb și cereale
│supermarket/
│fiecare județ și ori de câte ori situația o│
│
│
│pentru micul dejun pe bază de porumb
│hipermarket, magazine
│impune*4)
│
│
│
│
│specializate
│
│
│
│
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Unități de fabricare
│O dată pe an pentru fiecare unitate
│
│
│
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Unități de
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│comercializare
│fiecare județ, pentru produsele provenite
│
│
│
│
│
│din comerțul intracomunitar și import
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Fracțiuni rezultate din măcinarea
│Unități de morărit
│Trimestrial de la maximum 2 unități din
│
│
│
│porumbului de dimensiunea particulelor >
│
│fiecare județ și ori de câte ori situația o│
│
│
│500 microni, clasificate la codul NC 1103
│
│impune*4)
│
│
│
│13 sau 1103 20 40, și alte produse rezultate
│
│
│
│
│
│din măcinarea porumbului de dimensiunea
│
│
│
│
│
│particulelor > 500 microni și care nu se
│
│
│
│
│
│folosesc pentru consumul uman direct,
│
│
│
│
│
│clasificate
│
│
│
│
│
│la codul NC 1904 10 10
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Fracțiuni rezultate din măcinarea
│Unități de morărit
│Trimestrial de la maximum 2 unități din
│
│
│
│porumbului de dimensiunea particulelor ≤
│
│fiecare județ și ori de câte ori situația o│
│
│
│500 microni, clasificate la codul NC 1102 20,
│
│impune*4)
│
│
│
│și alte produse rezultate din măcinarea
│
│
│
│
│
│porumbului de dimensiunea particulelor ≤
│
│
│
│
│
│500 microni și care nu se folosesc pentru
│
│
│
│
│
│consumul uman direct, clasificate la codul
│
│
│
│
│
│NC 1904 10 10
│
│
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
6.│Fumonisină
│Porumb neprocesat, cu excepția porumbului
│Depozit/siloz
│O dată pe an pentru fiecare depozit*5)
│
│
│(sumă de B1 și │neprocesat destinat procesării prin măcinare
│
│
│
│
│B2)
│umedă
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Porumb destinat consumului uman direct
│Depozit alimentar/
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│Produse alimentare pe bază de porumb
│supermarket/
│fiecare județ și ori de câte ori situația o│
│
│
│destinate consumului uman direct, cu
│hipermarket, magazine
│impune*4)
│
│
│
│excepția:
│specializate
│
│
│
│
│a) cerealelor pentru micul dejun pe bază de
│
│
│
│
│
│porumb și snackuri pe bază de porumb;
│
│
│
│
│
│b) produselor alimentare pe bază de porumb
│
│
│
│
│
│procesat și alimente pentru copii destinate
│
│
│
│
│
│sugarilor și copiilor de vârstă mică
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Cereale pentru micul dejun pe bază de
│Unități de fabricare
│O dată pe an pentru fiecare unitate
│
│
│
│porumb și snackuri pe bază de porumb
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Unități de
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│comercializare
│fiecare județ, pentru produsele provenite
│
│
│
│
│
│din comerțul intracomunitar și import
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Fracțiuni rezultate din măcinarea
│Unități de morărit
│Trimestrial de la maximum 2 unități din
│
│
│
│porumbului de dimensiunea particulelor >
│
│fiecare județ și ori de câte ori situația o│
│
│
│500 microni, clasificate
│
│impune*4)
│
│
│
│la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, și alte
│
│
│
│
│
│produse rezultate din măcinarea porumbului
│
│
│
│
│
│de dimensiunea particulelor > 500 microni și
│
│
│
│
│
│care nu se folosesc pentru consumul uman
│
│
│
│
│
│direct, clasificate la codul NC 1904 10 10
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Fracțiuni rezultate din măcinarea
│Unități de morărit
│Trimestrial de la maximum 2 unități din
│
│
│
│porumbului de dimensiunea particulelor ≤
│
│fiecare județ și ori de câte ori situația o│
│
│
│500 microni, clasificate
│
│impune*4)
│
│
│
│la codul NC 1102 20, și alte produse
│
│
│
│
│
│rezultate din măcinarea porumbului de
│
│
│
│
│
│dimensiunea particulelor ≤ 500 microni și
│
│
│
│
│
│care nu se folosesc pentru consumul uman
│
│
│
│
│
│direct, clasificate la codul NC 1904 10 10
│
│
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
7.│Cadmiu
│Cereale
│Depozit/siloz
│O dată pe an pentru fiecare depozit*5)
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Soia
│Depozit/siloz
│O dată pe an pentru fiecare depozit*5)
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Legume
│Unități de comerț cu
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│amănuntul-supermarket/
│fiecare județ, pentru produsele provenite
│
│
│
│
│hipermarket, magazine
│din producția internă, comerțul
│
│
│
│
│specializate
│intracomunitar și import
│
│
│
│
│Depozit de legume
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Fructe
│Unități de comerț cu
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│amănuntul-supermarket/
│fiecare județ, pentru produsele provenite
│
│
│
│
│hipermarket, magazine
│din producția internă, comerțul
│
│
│
│
│specializate
│intracomunitar și import
│
│
│
│
│Depozit de fructe
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Ciuperci
│Unități de comerț cu
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│amănuntul-supermarket/
│fiecare județ, pentru produsele provenite
│
│
│
│
│hipermarket, magazine
│din producția internă, comerțul
│
│
│
│
│specializate
│intracomunitar și import
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
8.│Plumb
│Cereale
│Depozit/siloz
│O dată pe an pentru fiecare depozit*5)
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Legume și leguminoase
│Unități de comerț cu
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│amănuntul-supermarket/
│fiecare județ, pentru produsele provenite
│
│
│
│
│hipermarket, magazine
│din producția internă, comerțul
│
│
│
│
│specializate
│intracomunitar și import
│
│
│
│
│Depozit de legume și
│
│
│
│
│
│leguminoase
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Fructe
│Unități de comerț cu
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│amănuntul-supermarket/
│fiecare județ, pentru produsele provenite
│
│
│
│
│hipermarket, magazine
│din producția internă, comerțul
│
│
│
│
│specializate
│intracomunitar și import
│
│
│
│
│Depozit de fructe
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Ciuperci
│Unități de comerț cu
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│amănuntul-supermarket/
│fiecare județ, pentru produsele provenite
│
│
│
│
│hipermarket, magazine
│din producția internă, comerțul
│
│
│
│
│specializate
│intracomunitar și import
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Uleiuri și grăsimi vegetale
│Unități de fabricare
│O dată pe an pentru fiecare unitate
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Sucurile de fructe, sucurile de fructe
│Unități de fabricare a
│O dată pe an pentru fiecare unitate
│
│
│
│concentrate după reconstituire și nectar de
│sucurilor de fructe
│
│
│
│
│fructe
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Unități de comerț cu
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│amănuntul-supermarket/
│fiecare județ, pentru produsele provenite
│
│
│
│
│hipermarket, magazine
│din comerțul intracomunitar și import
│
│
│
│
│specializate
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Vinurile, inclusiv vinurile spumante și
│Unități de fabricare a
│O dată pe an pentru fiecare unitate
│
│
│
│exclusiv vinurile licoroase, cidru, cidru de
│vinurilor
│
│
│
│
│pere și vinuri de fructe
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Unități de comerț cu
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│Vinurile aromatizate, băuturile pe bază de
│amănuntul-supermarket/
│fiecare județ, pentru produsele provenite
│
│
│
│vinuri aromatizate și cocktailuri din vinuri
│hipermarket, magazine
│din import și comerțul intracomunitar
│
│
│
│aromatizate
│specializate
│
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
9.│Nitrați
│Spanac proaspăt:
│Unități de comerț cu
│Semestrial, maximum 3 probe din fiecare
│
│
│
│-recoltat 1 octombrie - 31 martie
│amănuntul-supermarket/
│județ, produsele provenite din comerțul
│
│
│
│-recoltat 1 aprilie - 30 septembrie
│hipermarket, magazine
│intracomunitar, import și producția internă│
│
│
│Spanac conservat, înghețat sau congelat
│specializate
│
│
│
│
│
│Depozit alimentar
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Salată proaspătă
│Unități de comerț cu
│Semestrial, maximum 3 probe din fiecare
│
│
│
│Recoltată 1 octombrie - 31 martie:
│amănuntul-supermarket/
│județ, produsele provenite din comerțul
│
│
│
│salată cultivată în seră
│hipermarket, magazine
│intracomunitar, import și producția internă│
│
│
│salată cultivată în aer liber
│specializate
│
│
│
│
│
│Depozit alimentar
│
│
│
│
│Recoltată 1 aprilie - 30 septembrie:
│
│
│
│
│
│salată cultivată în seră
│
│
│
│
│
│salată cultivată în aer liber
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Salată de tip "Iceberg"
│
│
│
│
│
│salată cultivată în seră
│
│
│
│
│
│salată cultivată în aer liber
│
│
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 10.│3 MCPD
│Proteine vegetale hidrolizate
│Posturi de inspecție la │La primul import al fiecărui furnizor, din │
│
│
│Sos de soia
│frontieră și Puncte
│fiecare țară de origine*3)
│
│
│
│
│finale de import*1)
│
│
│
│
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│Depozite de
│O dată pe an de la fiecare unitate, pentru │
│
│
│
│destinație*2)
│fiecare țară de origine, la produsele care │
│
│
│
│
│nu reprezintă primul import
│
│
│
│
│
│Ori de câte ori situația o impune*4)
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 11.│Precursori de
│Uleiuri și grăsimi vegetale
│Unități de procesare
│Lunar maximum 2 probe pe țară, conform
│
│
│dioxină și
│
│ulei și grăsimi vegetale│planului cifric județean aprobat, începând │
│
│PCB-uri
│
│
│cu trimestrul II
│
│
│similare
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│dioxinei-conform
│Posturi de inspecție la │Lunar maximum 2 probe pe țară, conform
│
│
│Secțiunii 5 din│
│frontieră și Puncte
│planului cifric aprobat, pentru produsele
│
│
│Anexa la
│
│finale de import*1)
│reprezentând primul import, începând cu
│
│
│Regulamentul
│
│
│trimestrul II
│
│
│(CE) nr.
│
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│1881/2006,
│
│Depozit de destinație*2)│Lunar maximum 1 probă pe țară, conform
│
│
│cu
│
│
│planului cifric județean aprobat, pentru
│
│
│amendamentele
│
│
│produsele provenind din import, care nu
│
│
│ulterioare
│
│
│reprezintă primul import, începând cu
│
│
│
│
│
│trimestrul II
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 12.│Staniu
│Alimente conservate
│Unități de fabricare
│O dată pe an pentru fiecare unitate
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Băuturile conservate, sucurile de fructe și
│Unități de fabricare
│O dată pe an pentru fiecare unitate
│
│
│
│sucurile vegetale
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Alimente pentru copii conservate și
│Unități de comerț cu
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│alimente pe bază de cereale procesate pentru
│amănuntul-supermarket/
│fiecare județ, pentru produsele provenite
│
│
│
│sugari și copii de vârstă mică, exclusiv
│hipermarket, magazine
│din producția internă, comerțul
│
│
│
│produse uscate și sub formă de praf
│specializate
│intracomunitar și import
│
│
│
│
│Depozit alimentar
│
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 13.│Hidrocarburi
│Uleiuri
│Unități de fabricare a
│O dată pe an pentru fiecare unitate
│
│
│aromatice
│
│uleiului
│
│
│
│policiclice
│
│
│
│
├────┴───────────────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┤
│MONITORIZARE
│
├────┬───────────────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┤
│
1.│Furan
│Cafea măcinată sau solubilă
│Unități de comerț cu
│Câte o probă / produs / an, din fiecare
│
│
│
│Sucuri de fructe și alte produse similare,
│amănuntul-supermarket/
│dintre județele: Prahova, Iași, Constanța, │
│
│
│pasteurizate
│hipermarket, magazine
│Cluj, Suceava, Timiș, Brașov și
│
│
│
│Conserve de legume - fructe care necesită
│specializate
│municipiul București pentru produsele din
│
│
│
│tratament termic înainte de consum
│
│import, producția internă și comerț
│
│
│
│Conserve mixte care necesită tratament
│
│intracomunitar
│
│
│
│termic înainte de consum
│
│
│
│
│
│Alimente pentru copii
│
│
│
│
│
│Sosuri
│
│
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
2.│Acrilamida
│Cartofi prăjiți comercializați în vederea
│Unități de comerț cu
│Câte o probă / produs / an, din fiecare
│
│
│
│consumului imediat
│amănuntul-supermarket/
│dintre județele: Prahova, Iași, Constanța, │
│
│
│Chipsuri din cartofi
│hipermarket, magazine
│Cluj, Suceava, Timiș, Brașov și
│
│
│
│Produse semipreparate pe bază de cartofi/
│specializate
│municipiul București pentru produsele din
│
│
│
│Preparate din cartofi destinate preparării la
│
│import, producția internă și comerț
│
│
│
│domiciliu
│
│intracomunitar
│
│
│
│Pâine
│
│
│
│
│
│Cereale pentru micul dejun
│
│
│
│
│
│Biscuiți, inclusiv biscuiți pentru sugari
│
│
│
│
│
│Cafea prăjită
│
│
│
│
│
│Produse alimentare pentru copii conservate
│
│
│
│
│
│în recipienți de sticlă
│
│
│
│
│
│Produse alimentare pentru copii pe bază de
│
│
│
│
│
│cereale procesate
│
│
│
│
│
│Alte produse pe bază de cacao, alte produse
│
│
│
│
│
│pentru sugari nemenționate mai sus
│
│
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
3.│Etilcarbamat
│Pâine, iaurt, sos de soia, vin, bere și, în
│Unități de fabricare
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│special, rachiul de fructe cu sâmburi și
│
│fiecare județ
│
│
│
│rachiul de marc de fructe cu sâmburi, mai
│
│
│
│
│
│ales cele din cireșe, prune, corcodușe și
│
│
│
│
│
│caise
│
│
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
4.│Toxina T-2
│Cereale neprelucrate
│Depozit/Siloz
│O dată pe an pentru fiecare unitate*5)
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Preparate pe bază de cereale
│Unități de comerț cu
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│amănuntul-supermarket/
│fiecare județ, pentru produsele din import,│
│
│
│
│hipermarket, magazine
│producția internă și comerț intracomunitar │
│
│
│
│specializate
│
│
│
│
│
│Depozit alimentar
│
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
5.│Toxina HT-2
│Cereale neprelucrate
│Depozit/Siloz
│O dată pe an pentru fiecare unitate*5)
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Preparate pe bază de cereale
│Unități de comerț cu
│Trimestrial de la maximum 3 unități din
│
│
│
│
│amănuntul-supermarket/
│fiecare județ, pentru produsele din import,│
│
│
│
│hipermarket, magazine
│producția internă și comerț intracomunitar │
│
│
│
│specializate
│
│
│
│
│
│Depozit alimentar
│
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
6.│Substanțele
│Alimente de origine vegetală
│Unități de fabricare
│Anual de la maximum 5 unități din fiecare
│
│
│perfluoroal-
│
│
│județ
│
│
│chilate
│
│
│
│
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│
7.│Alcaloizi ergot│Cereale și produse cerealiere destinate
│Depozit/siloz
│O dată pe an pentru fiecare unitate*5)
│
│
│- ergocristine │consumului uman
│
│
│
│
│- ergotamine
│
│
│
│
│
│- ergocryptine │
│
│
│
│
│- ergometrine
│
│
│
│
│
│- ergosine
│
│
│
│
│
│- ergocornine
│
│
│
│
└────┴───────────────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘
Notă:
*1) Punctul final de import este definit în Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranța alimentelor care stabilește condițiile în care se derulează operațiunile de import-export și comerț intracomunitar de produse alimentare de origine nonanimală supuse supravegherii și controlului pentru siguranța alimentelor, cu modificările și completările ulterioare.
*2) Depozitul de destinație reprezintă locul de destinație al produselor provenind din import, așa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală.
*3) Sunt exceptate produsele importate în condiții speciale.
*4) Există suspiciune de contaminare cu mucegaiuri.
*5) Depozitele/silozurile de cereale de la care se prelevează probe sunt cele cu capacități egale sau mai mari de 1500 tone. Prelevarea se va realiza astfel încât să fie incluse produse provenite din producția internă/comerț intracomunitar/import și pe baza datelor existente privind riscul, cantitatea de produs, etc.
*6) Semințele oleaginoase includ următoarele coduri CN 1201 (boabe de soia, chiar sfărâmate), 1202 (arahide, neprăjite și nici altfel preparate termic, chir decorticate sau sfărâmate), 1203 (copră), 1204 (semințe de în, chiar sfărâmate), 1205 (semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chir sfărâmate), 1206 (semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate), 1207 (alte semințe și fructe oleaginoase, chiar sfărâmate) și produse derivate înscrise la codul CN 1208 (făină de griș din fructe și semințe oleaginoase, altele decât cele de muștar); semințe de pepene înscrise la codul 1207 99.
Precizări tehnice:
a) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
b) Nivelurile maxime admise de contaminanți pentru produsele din coloana 2 a tabelului de mai sus, precum și metodele de prelevare a probelor și metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului sănătății publice și președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 privind anumiți contaminanți din alimentele de origine animală și nonanimală și ale Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare;
c) Prelevarea de probe precum și transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcției sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, și de către inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din posturile de inspecție la frontieră;
d) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, și se consemnează în procesul-verbal de prelevare;
e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se vor preleva probe și pentru următoarele loturi ce provin din import, comerț intracomunitar sau producție autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obținerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise. În aceste situații, probele prelevate vor fi însoțite de o notă justificativă în care se precizează motivația recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin prezentele norme metodologice;
f) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigații de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiții vor fi însoțite de o nota justificativă în care se precizează motivația recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin prezentele norme metodologice;
g) La stabilirea Programului cifric sunt luate în considerare criterii cum ar fi: originea produsului, capacitatea depozitului alimentar/silozului, numărul unităților de procesare și altele;
h) Monitorizarea furanului, acrilamidei, toxinei T2 și HT2, etilcarbamatului, substanțelor perfluoroalchilate și a alcaloizilor ergot se realizează în vederea stabilirii nivelurilor maxime care ulterior să fie introduse în legislația comunitară specifică, în conformitate cu legislația în vigoare, respectiv Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare, Recomandarea 2007/196/CE a Comisiei nr. 196/2007 privind monitorizarea prezentei furanului în alimente, Recomandarea 2010/133/UE a Comisiei din 2 martie 2010 privind prevenirea și reducerea contaminării cu carbamat de etil a rachiului de fructe cu sâmburi și a rachiului de marc de fructe cu sâmburi și privind monitorizarea nivelurilor de carbamat de etil din băuturile menționate, Recomandarea 2010/161/UE a Comisiei din 17 martie 2010 privind monitorizarea substanțelor perfluoroalchilate în alimente și Recomandarea nr. 2010/307/UE a Comisiei din 2 iunie 2010 privind monitorizarea nivelului de acrilamidă din alimente;
i) Expertiza contaminanților în produse de origine nonanimală importate în condiții speciale sau pe baza controalelor oficiale consolidate se efectuează potrivit tabelului de mai jos:
┌───┬────────────────┬────────────────────────────────────────┬──────────────┬───────────┬────────────┬─────────┐
│Nr.│
│
│
│ Țara de
│ Frecvența
│ Locul de│
│crt│
Denumirea
│
Produsul
│
Cod NC (1)
│origine/
│controalelor│prelevare│
│
│
│
│
│proveniență│
fizice
│
│
│
│
│
│
│
│
și ale
│
│
│
│
│
│
│
│identității │
│
│
│
│
│
│
│
(%)
│
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┼─────────┤
│ 1.│
2.
│
3.
│
4.
│
5.
│
6.
│
7.
│
├───┴────────────────┴────────────────────────────────────────┴──────────────┴───────────┴────────────┴─────────┤
│ PRODUSE IMPORTATE ÎN CONDIȚII SPECIALE
│
├───┬────────────────┬────────────────────────────────────────┬──────────────┬───────────┬────────────┬─────────┤
│ 1.│Aflatoxină
│Nuci braziliene în coajă
│
0801 21 00
│
Brazilia │
100
│Puncte de│
│
│(totală și B1)
│
│
│
│
│Intrare
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤Desemnate│
│ 2.│
│Amestecuri de fructe uscate sau de
│
0813 50
│
Brazilia │
100
│
│
│
│
│fructe cu coajă care conțin nuci de
│
│
│
│
│
│
│
│Brazilia în coajă
│
│
│
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│ 3.│
│Arahide
│
1202 10 90; │
│
│
│
│
│
│
│
1202 20 00
│
China
│
20
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│ 4.│
│Arahide în pachete directe cu un
│
│
│
│
│
│
│
│conținut net ce depășește 1 kg
│
2008 11 94
│
China
│
20
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│ 5.│
│Arahide în pachete directe cu un
│
│
│
│
│
│
│
│conținut net ce nu depășește 1 kg
│
2008 11 98
│
China
│
20
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│ 6.│
│Arahide prăjite în pachete directe cu
│
│
│
│
│
│
│
│un conținut net ce depășește 1 kg
│
2008 11 92
│
China
│
20
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│ 7.│
│Arahide prăjite în pachete directe cu
│
│
│
│
│
│
│
│un conținut net ce nu depășește 1 kg
│
2008 11 96
│
China
│
20
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│ 8.│
│Arahide
│
1202 10 90; │
│
│
│
│
│
│
│
1202 20 00
│
Egipt
│
20
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│ 9.│
│Arahide prăjite în pachete directe cu
│
│
│
│
│
│
│
│un conținut net ce depășește 1 kg
│
2008 11 92
│
Egipt
│
20
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│10.│
│Arahide prăjite în pachete directe cu
│
│
│
│
│
│
│
│un conținut net ce nu depășește 1 kg
│
2008 11 96
│
Egipt
│
20
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│11.│
│Arahide în pachete directe cu un
│
│
│
│
│
│
│
│conținut net ce depășește 1 kg
│
2008 11 94
│
Egipt
│
20
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│12.│
│Arahide în pachete directe cu un
│
│
│
│
│
│
│
│conținut net ce nu depășește 1 kg
│
2008 11 98
│
Egipt
│
20
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│13.│
│Fistic
│
0802 50 00
│
Iran
│
50
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│14.│
│Fistic prăjit în ambalaje directe cu
│
│
│
│
│
│
│
│un conținut net mai mare de 1kg
│
2008 19 13
│
Iran
│
50
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│15.│
│Fistic prăjit în ambalaje directe cu
│
2008 19 93
│
Iran
│
50
│
│
│
│
│un conținut net de cel mult 1 kg
│
│
│
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│16.│
│Smochine uscate
│
0804 20 90
│
Turcia
│
20
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│17.│
│Alune de pădure (Corylus sp.) în
│
0802 21 00; │
│
│
│
│
│
│coajă sau decojite
│
0802 22 00
│
Turcia
│
10
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│18.│
│Fistic
│
0802 50 00
│
Turcia
│
50
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│19.│
│Amestecuri de nuci sau fructe uscate
│
│
│
│
│
│
│
│care conține smochine, alune de
│
│
│
│
│
│
│
│pădure sau
fistic
│
0813 50
│
Turcia
│ 10, 20, 50 │
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│20.│
│Pastă de smochine și pastă de alune
│
│
│
│
│
│
│
│de pădure
│
2007 99 98
│
Turcia
│ 10, 20, 50 │
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│21.│
│Alune de pădure, smochine și fistic,
│
│
│
│
│
│
│
│preparate sau conservate, inclusiv
│
│
│
│
│
│
│
│amestecul
│
2008 19
│
Turcia
│ 10, 20, 50 │
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│22.│
│Alune de pădure, smochine și fistic
│
│
│
│
│
│
│
│sub formă de făină, pudră și
│
│
│
│
│
│
│
│măcinătură
│
1106 30 90 │
Turcia
│ 10, 20, 50 │
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│23.│
│Alune taiate în bucăți, taiate felii sau│
│
│
│
│
│
│
│sparte
│
│
Turcia
│
10
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│24.│
│Migdale în coaja sau decojite care
│
│
│
│
│
│
│
│sunt reglementate de "Planul de
│
│
│
│
│
│
│
│eșantionare voluntar pentru
│
│
│
│
│
│
│
│determinarea conținutului de
│
│
│
│
│
│
│
│aflatoxine (VASP)" stabilit de
│
│
│
│
│
│
│
│Consiliul pentru Migdale din
│
080211;
│
│
│
│
│
│
│California 2006
│
080212
│
SUA
│
10
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│25.│
│Migdale prăjite în ambalaje directe
│
│
│
│
│
│
│
│cu un conținut net mai mare de 1 kg
│
│
│
│
│
│
│
│care sunt reglementate de VASP
│
20081913
│
SUA
│
10
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│26.│
│Migdale prăjite în ambalaje directe
│
│
│
│
│
│
│
│cu un conținut net de cel mult 1 kg
│
│
│
│
│
│
│
│care sunt reglementate VASP
│
20081993
│
SUA
│
10
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│27.│
│Amestecuri de nuci sau de fructe
│
│
│
│
│
│
│
│uscate și care conțin migdale care
│
│
│
│
│
│
│
│sunt reglementate de VASP
│
081350
│
SUA
│
10
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│28.│
│Migdale în coaja sau decojite care
│
080211;
│
│
│
│
│
│
│nu sunt reglementate de VASP
│
080212
│
SUA
│
100
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│29.│
│Migdale prajite în ambalaje directe
│
│
│
│
│
│
│
│cu un conținut net mai mare de 1 kg
│
│
│
│
│
│
│
│care nu sunt reglementate de VASP
│
20081913
│
SUA
│
100
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│30.│
│Migdale prăjite în ambalaje directe
│
│
│
│
│
│
│
│cu un conținut net de cel mult 1 kg
│
│
│
│
│
│
│
│care nu sunt reglementate de VASP
│
20081993
│
SUA
│
100
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│31.│
│Amestecuri de nuci sau de fructe
│
│
│
│
│
│
│
│uscate și care conțin migdale care nu
│
│
│
│
│
│
│
│sunt reglementate de VASP
│
081350
│
SUA
│
100
│
│
├───┴────────────────┴────────────────────────────────────────┴──────────────┴───────────┴────────────┴─────────┤
│ PRODUSE DE RISC
│
├───┬────────────────┬────────────────────────────────────────┬──────────────┬───────────┬────────────┬─────────┤
│ 1.│Aflatoxină
│Arahide în coajă
│
1202 10 90; │
│
│Puncte de│
│
│(totală și B1)
│Arahide decojite
│
1202 20 00; │
│
│Intrare
│
│
│
│Unt de arahide
│
2008 11 10; │
│
│Desemnate│
│
│
│Arahide altfel conservate sau
│
2008 11 91; │
│
│
│
│
│
│preparate
│
2008 11 96; │
│
│
│
│
│
│(produse alimentare)
│
2008 11 98; │ Argentina │
10
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│ 2.│
│Arahide în coajă
│
1202 10 90; │
│
│
│
│
│
│Arahide decojite
│
1202 20 00; │
│
│
│
│
│
│Unt de arahide
│
2008 11 10; │
│
│
│
│
│
│Arahide altfel conservate sau
│
2008 11 91; │
│
│
│
│
│
│preparate
│
2008 11 96; │
│
│
│
│
│
│(produse alimentare)
│
2008 11 98; │ Brazilia
│
10
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│ 3.│
│Arahide în coajă
│
1202 10 90; │
│
│
│
│
│
│Arahide decojite
│
1202 20 00; │
│
│
│
│
│
│Unt de arahide
│
2008 11 10; │
Ghana
│
50
│
│
│
│
│(produse alimentare)
│
│
│
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│ 4.│
│Condimente uscate (produse
│
│
│
│
│
│
│
│alimentare)
│
│
│
│
│
│
│
│- Chilli (Capsicum annuum), întreg
│ex 0904 20 10;│
│
│
│
│
│
│- Chilli (Capsicum annuum),
│ex 0904 20 90 │
│
│
│
│
│
│mărunțit sau măcinat
│
│
│
│
│
│
│
│- Produse pe bază de chilli
│
0910 91 05 │
│
│
│
│
│
│- Myristica fragrans (nucșoară)
│
0908 10 00;│
│
│
│
│
│
│- Myristica fragrans (macis)
│
0908 20 00;│
India
│
50
│
│
│
│
│- Zingiber officinale (ghimbir)
│
0910 10 00;│
│
│
│
│
│
│- Curcuma longa (șofran de India)
│
0910 30 00;│
│
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│ 5.│
│Arahide în coajă
│
1202 10 90; │
│
│
│
│
│
│Arahide decojite
│
1202 20 00; │
│
│
│
│
│
│Unt de arahide
│
2008 11 10; │
│
│
│
│
│
│Arahide altfel conservate sau
│
2008 11 91; │
│
│
│
│
│
│preparate
│
2008 11 96; │
│
│
│
│
│
│(produse alimentare)
│
2008 11 98; │
India
│
20
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│ 6.│
│Semințe de pepene verde (egusi,
│ex 1207 99 97;│
│
│
│
│
│
│Citrullus Lanatus) și produse
│ex 1106 30 90;│
│
│
│
│
│
│derivate (3) (produse alimentare)
│ex 2008 99 99 │
Nigeria
│
50
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│ 7.│
│Arahide în coajă
│
1202 10 90; │
│
│
│
│
│
│Arahide decojite
│
1202 20 00; │
│
│
│
│
│
│Unt de arahide
│
2008 11 10; │
│
│
│
│
│
│Arahide altfel conservate sau
│
2008 11 91; │
│
│
│
│
│
│preparate
│
2008 11 96; │
Africa
│
│
│
│
│
│(produse alimentare)
│
2008 11 98; │
de Sud
│
10
│
│
├───┤
├────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│ 8.│
│Orez Basmati destinat consumului
│
│
│
│
│
│
│
│uman direct (produse alimentare)
│
ex 1006 30
│
Pakistan │
20
│
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│ 9.│Aflatoxină
│- Chilli (Capsicum annuum), întreg
│ex 0904 20 10;│
│
│
│
│
│(totală și B1)
│- Chilli (Capsicum annuum),
│ex 0904 20 90 │
Peru
│
10
│
│
│
│Ochratoxină A
│mărunțit sau măcinat
│
│
│
│
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│10.│Ochratoxină A
│Stafide (struguri de vin)
│
│
│
│
│
│
│
│(produse alimentare)
│
0806 20
│ Uzbekistan│
50
│
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│11.│Aluminiu
│Tăiței uscați (produse alimentare)
│
ex 1902
│
China
│
10
│
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────┼────────────┤
│
│12.│Coloranți Sudan │Chilli mărunțit sau măcinat
│ ex 0904 20 90│
│
│
│
│
│
│Produse pe bază de chilli (curry)
│
0910 91 05
│
Toate
│
│
│
│
│
│Curcuma longa (șofran de India)
│
0910 30 00
│
țările
│
│
│
│
│
│Ulei roșu de palmier
│ ex 1511 10 90│
terțe
│
10
│
│
└───┴────────────────┴────────────────────────────────────────┴──────────────┴───────────┴────────────┴─────────┘
Notă:
(1) În cazul în care numai anumite produse de la orice cod trebuie să fie examinate și nu există nicio subdiviziune specifică a acestui cod în nomenclatura mărfurilor, codul este marcat prin "ex" (de exemplu, ex 1006 30: este inclus numai orezul Basmati destinat consumului uman direct).
(3) Nivelurile maxime stabilite pentru aflatoxine în arahide și în produsele derivate cuprinse în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare, reprezintă valorile de referință.
Precizări tehnice:
a) analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
b) nivelurile maxime admise de contaminanți pentru produsele din coloana 3 a tabelului de mai sus, precum și metodele de prelevare a probelor și metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului sănătății publice și președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 și ale Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare;
c) produsele din coloana 3 a tabelului precum și frecvența de prelevare menționată în coloana 6 sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1152/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiții speciale aplicabile anumitor produse alimentare importate din anumite țări terțe din cauza riscurilor de contaminare a produselor respective cu aflatoxine și de abrogare a Deciziei 2006/504/CE și cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare;
d) prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcției sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București și/sau de către inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din posturile de inspecție la frontieră;
e) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare, cu amendamentele ulterioare, și se consemnează în procesul-verbal de prelevare;
f) Costurile privind prelevarea, transportul și analiza probelor recoltate în vederea determinării contaminanților din produse de origine nonanimală importate în condiții speciale sau pe baza controalelor oficiale consolidate, sunt suportate de către operatorul economic în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare, și cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1152/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiții speciale aplicabile anumitor produse alimentare importate din anumite țări terțe din cauza riscurilor de contaminare a produselor respective cu aflatoxine și de abrogare a Deciziei 2006/504/CE.
B. EXPERTIZA REZIDUURILOR DE PESTICIDE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ
Grupa și
denumirea
Denumire substanță activă
Produse
de origine
nonanimală
Locul de
prelevare
Frecvența
probelor
recoltate
1.
2.
3.
4.
5.
Pesticide
organofosforice,
pesticide
organoclorurate,
carbamați,
piretroizi de
sinteză și alte
tipuri de
pesticide***
Aldrin și Dieldrin (aldrin și dieldrin combinati exprimati în
dieldrin)*, Azinfos - metil*, Azinfos-etil*, Acefat*,
Acetamiprid*, Aldicarb (sumă de Aldicarb, Aldicarb Sulfoxid
și Aldicarb Sulfone, exprimată în Aldicarb)*, Atrazin,
Azoxystrobin*, Bifentrin*, Bromofos metil*, Bromopropilat*,
Buprofezin*, Bupirimat*, Boscalid*, Captan*, Carbendazim
(sumă de Benomil și carbendazim exprimată în
Carbendazim)*, Clorfenapir*, Clotianidin*, Carbaril*,
Carbofuran*, Carbosulfan*, Ciproconazol*, Ciprodinil*,
Ciflutrin (sumă de 4 izomeri)*, Cipermetrin (sumă de 4
izomeri)*, Clorpirifos*, Clorpirifos - metil*, Clorotalonil*,
DDT (sumă de p,p'- DDT, o,p'-DDT, p,p'-DDE și p,p' DDD
exprimată în DDT)*, Deltametrin*, Diazinon*, Dicrotofos,
Diafentiuron, Diclorfluanid*, Diclorvos*, Dicofol*,
Difenilamină*, Dimetoat*, Disulfoton, Difenoconazol*,
Endosulfan (sumă de izomeri alfa endosulfan, beta endosulfan
și endosulfan sulfat exprimată în Endosulfan)*, Endrin*,
Epoxiconazol*, Etion*, Fenclorfos, Fenarimol*, Fenitrotion*,
Fenvalerat /Esfenvalerat (sumă de RS/SR și izomeri RR/SS)*,
Fenhexamid*, Fenpropatrin*, Fenamidon, Flucitrinat,
Fludioxonil*, Folpet*, Forat, Fosalon*, Heptaclor*,
Hexaclorbenzen*, Hexaclorciclohexan HCH - izomerul alfa*,
Hexaclorciclohexan - HCH, izomerul beta*, Hexaflumuron,
Hexitriazox*, Hexaconazol*, Imazalil*, Imidacloprid*,
Iprodion*, Kresoxim-methil*, Lambda - Cihalotrin*, Lindan
(izomerul gama al hexaclorciclohexanului HCH)*, Malation
(sumă de Malation și Malaoxon exprimată în malation)*,
Metamidofos*, Metidation*, Metalaxil*, Metiocarb,
Metomil*, Metribuzin, Mevinfos, Monocrotofos*,
Miclobutanil*, Ometoat, Oxamyl*, Paration*, Paration-metil*,
Penconazole*, Fosmet*, Permetrin (sumă de cis-și transpermetrin)*,
Pirimicarb, Pirimetanil*, Pirimifos - metil*,
Procimidon*, Procloraz*, Fentoat*, Propiconazol*,
Procloraz*, Profenofos*, Propargit*, Protiofos, Triadimefon și
Triadimenol (sumă de triadimefon și triadimenol)*,
Triazofos*, Tebuconazol*, Tiabendazol*, Tiametoxam (sumă
de tiametoxam și clotianidin, exprimată în tiametoxam)*,
Tolilfluanid*, Trifloxistrobin*, Tiacloprid*, Triforin,
Tiophanate- metil*, Vinclozolin, Quinalfos
I FRUCTE:
1. Citrice: portocale,
mandarine, lămâi,
grapefruit,
2. Fructe semințoase:
mere, pere, gutui
3. Fructe sâmburoase:
piersici, caise,
cireșe, prune
4. Bace și fructe
mici: struguri,
căpșune
5. Fructe diverse:
banane, kiwi, ananas,
mango, rodii
II LEGUME:
1. Legume rădăcinoase
și cu tuberculi:
morcovi, țelină
rădăcină, păstârnac
rădăcină, pătrunjel
rădăcină, cartofi,
2. Legume fructoase:
roșii, vinete,
castraveți, pepene
verde, pepene galben,
ardei, pepene amar
(Momordica charantia),
dovleci
3. Brasicacee:
conopidă, varză,
gulii, brocoli, varză
creață
4. Legume cu frunze:
spanac (în stare
proaspătă sau
congelată), salată
5. Legume păstăi:
fasole (proaspătă sau
congelată), mazăre,
6. Leguminoase:
fasole boabe, mazăre
boabe (proaspătă sau
congelată)
7. Legume cu
tulpină: praz,
8. Legume bulboase:
ceapă, usturoi
9. Ciuperci: ciuperci
de cultură
III CEREALE:
orez, grâu, secară sau
ovăz
IV PRODUSE
PROCESATE:
suc de portocale
Făină de grâu
tigvă (Lagenaria
siceraria),,
Puncte de
inspecție
la
frontieră;
Punct final
de import
Depozite de
destinație
ale
produselor
provenite
din
import
Depozite
ale
produselor
provenite
din
import și
comerț
intra-
comunitar
La primul
import al
fiecărui
furnizor,
din fiecare
țară de
origine
O dată pe
an de la
fiecare
unitate,
pentru
fiecare țară
de origine,
la produsele
care nu
reprezintă
primul
transport
Ori de câte
ori situația
o impune
Maximum o
probă pe an
pentru
fiecare
matrice,
pentru
produse
provenite
din import
și comerț
intra-
comunitar,
pentru
fiecare
județ
Amitraz, Acefat, Aldicarb, Benomil, Carbendazim,
Clorfenapir, Dicofol Clorpirifos, Diafentiuron, Diazinon,
Diclorvos, Dimetoat, Oxamil, Endosulfan, Fenamidonă,
Imidacloprid, Malation, Metamidofos, Metiocarb, Metomil,
Monocrotofos, Ometoat, Profenofos, Propiconazol,
Tiabendazol, Tiacloprid.
fasole verde lungă
(Vigna
sesquipedalis), 0708
20 00, 0710 22 00,
pepene amar
(Momordica
charantia), 0709 90
90, 0710 80 95,
tigvă (Lagenaria
siceraria), 0709 90
90, 0710 80 95,
ardei 0709 60 10,
0709 60 99, 0710 80
51, 0710 80 59,
vinete - proaspete,
refrigerate și
congelate; 0709 30
00, 0710 80 95
Puncte de
Intrare
Desemnate;
50% din
numărul
transportu-
rilor de
produse
originare
din
Republica
Dominicană
Acefat, Carbaril, Carbendazim, Carbofuran, Clorpirifos, Etion,
Metomil Clorpirifos-etil, Dimetoat, Malation, Metalaxil,
Triforin, Ometoat, Metamidofos, Monocrotofos, Profenofos,
Protiofos, Quinalphos, Triadimefon, Triazofos, Dicrotofos,
EPN,.
Frunze de coriandru
0709 90 90;
busuioc (sfânt, dulce)
1211 90 85
plante aromatice
Puncte de
Intrare
Desemnate;
20% din
numărul
trans-
porturilor
de produse
originare
din
Thailanda
Carbendazim, Ciflutrin Ciprodinil, Diazinon, Dimetoat, Etion,
Fenitrotion, Fenpropatrin, Fludioxonil, Hexaflumuron,
Lambda-Cihalotrin, Metiocarb, Metomil, Ometoat, Oxamil,
Fentoat, Tiofanat-Metil
Portocale proapete
sau uscate 0805 10
20, 0805 10 80,
Piersici 0809 30 90,
rodii 0810 90 95
căpșuni 0810 10 00,
fasole verde 0708 20
00
Puncte de
Intrare
Desemnate;
10% din
numărul
trans-
porturilor
de produse
originare
din Egipt
Metomil și Oxamil
Legume proaspete,
refrigerate sau
congelate ardei dulci
(Capsicum anuum)
0709 60 10, 0709 60
99,
0710 80 51, 0710
8059
dovlecei 0709 90 70,
0710 8095
Roșii 0702 00 00,
0710 80 70
Puncte de
Intrare
Desemnate;
10% din
numărul
trans-
porturilor
de produse
originare
din Turcia
Acefat, Carbaril, Carbendazim, Carbofuran, Clorpirifos,
Clorpirifos-metil, Dimetoat, Etion, Malation, Metalaxil,
Metamidofos, Metomil, Monocrotofos, Ometoat, Profenofos,
Protiofos, Quinalfos, Triadimefon, Triazofos, Dicrotofos, Triforin.
Legume proaspete,
refrigerate sau
congelate (produse
alimentare)
- fasole verde lungă
(Vigna
sesquipedalis) 0708
20 00, 0710 22 00
- vinete 0709 30 00,
0710 80 95
- legume
Brasicacee
0704, (varză,
conopidă, varză
creață, gulii,
brocolii, etc)
0710 80 95;
(morcovi, lăstari de
bambus, usturoi,
altele,)
Puncte de
Intrare
Desemnate;
50% din
numărul
trans-
porturilor
de produse
originare
din
Thailanda
Triazofos, Clorpirifos, Acetamprid, Tiametoxam, Clotianidin,
Metamidofos, Acefat, Propargit, Monocrotofos
Frunze de curry
Bergera/ Murraya
koenigii - plante
aromatice 1211 90 85
Puncte de
Intrare
Desemnate;
10% din
numărul
trans-
porturilor
de produse
originare
din India
Amitraz
Pere 0808 20 10;
0808 20 50
Puncte de
Intrare
Desemnate;
10% din
numărul
trans-
porturilor
de produse
originare
din Turcia
Acefat, Metamidofos, Triazofos, Endosulfan, Monocrotofos
Bame ex. 0709 90 90
Puncte de
Intrare
Desemnate;
10% din
numărul
trans-
porturilor
de produse
originare
din India
Notă:
* Substanță activă inclusă în programul comunitar de control, multianual și coordonat conform cu prevederile Regulamentul (UE) nr. 915/2010 al Comisiei din 12 octombrie 2010 privind un program de control multianual și coordonat al Uniunii pentru 2011, 2012 și 2013 de asigurare a respectării limitelor maxime ale concentrațiilor de reziduuri de pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animală și de evaluare a expunerii consumatorilor la aceste reziduuri.
** Depozitul de destinație reprezintă locul de destinație al produselor provenind din import, astfel cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală.
*** Determinarea reziduurilor de pesticide se realizează prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS.
Precizări tehnice:
a) analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
b) Nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide pentru compușii din coloana 2 a tabelului de mai sus sunt în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE, cu amendamentele ulterioare, și cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, al ministrului sănătății nr 12/181/380/2009 privind reziduurile de pesticide în și pe alimente și furaje de origine animală și vegetală;
c) metodele de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobărea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală și nonanimală și reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ghidului pentru prelevarea de probe din produse alimentare de origine nonanimală în vederea determinării concentrației de reziduuri de pesticide elaborat de Autoritatea Naționala Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
d) prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcției sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene respectiv a municipiului București, precum și de către inspectorii Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din posturile de inspecție la frontieră;
e) la stabilirea Planului cifric la nivel județean sunt luate în considerare criterii precum: numărul depozitelor de destinație a operatorilor economici care realizează importul și capacitatea acestora, numărul de consumatori, ponderea produselor în regimul alimentar, volumul importurilor derulate prin posturile de inspecție la frontieră și rezultatele analizelor de laborator privind depășirile limitelor maxime admise din anii precedenți, precum și de prevederile Regulamentul (CE) nr. 901/2009 al Comisiei din 28 septembrie 2009 privind un program comunitar de control, multianual și coordonat, pentru 2010, 2011 și 2012 de asigurare a respectării limitelor maxime ale concentrațiilor de reziduuri de pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animală și de evaluare a expunerii consumatorilor la aceste reziduuri și prevederile Regulamentul (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare;
f) în cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se prelevează probe și pentru următoarele loturi ce provin din import sau comerț intracomunitar cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obținerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise; în aceste situații, probele prelevate sunt însoțite de o notă justificativă în care se precizează motivația recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin prezentele norme metodologice.
g) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică denumită "Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import" COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.
C. SUPRAVEGHEREA ȘI CONTROLUL UNITĂȚILOR CARE PROCESEAZĂ, DEPOZITEAZĂ ȘI VALORIFICĂ PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ
┌───┬──────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr.│
│
Modalitate de control
│
│crt│
Unitatea
├──────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│
│
Prin
│
│
│
│
│verificare│
Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator
│
│
│
├──────────┼─────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│
│
│Frecvența*│ Natura probei recoltate │
Frecvența recoltării probelor
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 1.│
2.
│
3.
│
4.
│
5.
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 1.│Fabricarea pâinii
│
│Apă potabilă utilizată ca│Lunar maximum 2 probe de apă potabilă
│
│
│
│
│ingredient
│utilizată ca ingredient, din unități
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤alese în mod aleatoriu, din fiecare județ│
│ 2.│Fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de │
│Apă potabilă utilizată ca│
│
│
│patiserie, (plăcinte, chec, tarte, specialități de│
│ingredient
│
│
│
│panificație, etc)
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│ 3.│Fabricarea produselor de morărit
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│ 4.│Fabricarea biscuiților și pișcoturilor, fabricarea│
│Apă potabilă utilizată ca│
│
│
│prăjiturilor și a produselor conservate de
│
│ingredient
│
│
│
│patiserie, produselor "uscate" de panificație;
│
│
│
│
│
│produselor pentru gustări, dulci sau sărate.
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│ 5.│Fabricarea amidonului și a produselor din amidon
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│ 6.│Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor │
│Apă potabilă utilizată ca│
│
│
│
│
│ingredient
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 7.│Fabricarea sucurilor de fructe și legume
│
│Apă potabilă utilizată ca│Lunar maximum 2 probe de apă potabilă
│
│
│
│
│ingredient
│utilizată ca ingredient, din unități
│
│
│
│
│
│alese în mod aleatoriu, din fiecare județ│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│ 8.│Fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│ 9.│Fabricarea margarinei și a altor produse
│
│
│
│
│
│comestibile similare
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│10.│Prelucrarea și conservarea cartofilor
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│11.│Fabricarea zahărului
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│12.│Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei și
│
│Apă potabilă utilizată ca│
│
│
│a produselor zaharoase
│
│ingredient
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│13.│Fabricarea macaroanelor, pastelor făinoase,
│
│Apă potabilă utilizată ca│
│
│
│tăițeilor, cuș-cuș-ului și a altor produse
│
│ingredient
│
│
│
│făinoase similare
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│14.│Prelucrarea ceaiului și a cafelei
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│15.│Fabricarea condimentelor (maioneză, muștar,
│
│
│
│
│
│oțet, ketchup, mirodenii, sosuri picante, etc)
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│16.│Fabricarea altor produse alimentare
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│17.│Fabricarea băuturilor alcoolice distilate și a
│
│
│
│
│
│alcoolului etilic de fermentație
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│18.│Fabricarea vinurilor din struguri
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│19.│Fabricarea cidrului și a vinului din fructe
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│20.│Fabricarea altor băuturi nedistilate, obținute
│
│
│
│
│
│prin fermentare
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│21.│Fabricarea berii
│
│Apă potabilă utilizată ca│
│
│
│
│
│ingredient
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│22.│Fabricarea malțului
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│23.│Fabricarea înghețatei
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│24.│Producția de băuturi răcoritoare nealcoolice
│
│
│
│
│
│(băuturi nealcoolice aromatizate ți/sau
│
│
│
│
│
│îndulcite: limonadă, oranjadă, cola, băuturi
│
│
│
│
│
│energizante, băuturi din fructe, ape tonice, etc) │
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│25.│Producția de ape minerale
│
│Apă minerală naturală
│Semestrial/unitate
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│26.│Producția de ape de izvor
│
│Apă de izvor
│Semestrial/unitate
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│27.│Producția de alte ape îmbuteliate
│
│Apă imbuteliată în sticle│
│
│
│
│
│sau alte recipiente
│Semestrial/unitate
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│28.│Depozite de semințe de consum
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│29.│Depozite de legume și fructe
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│30.│Depozite de alte produse alimentare
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│31.│Comerț cu ridicata
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┤
│
│32.│Comerț cu amănuntul exclusiv supermarketuri/
│
│
│
│
│
│hipermarketuri
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│33.│Supermarket / hipermarket
│
│Legume și fructe tăiate
│Semestrial / unitate
│
│
│
│
│gata pentru a fi
│(pentru fiecare categorie de produs din
│
│
│
│
│consumate
│coloana 4)
│
│
│
│
│Sucuri de legume și
│
│
│
│
│
│fructe nepasteurizate
│
│
│
│
│
│gata pentru a fi
│
│
│
│
│
│consumate
│
│
│
│
│
│Semințe încolțite gata
│
│
│
│
│
│pentru a fi consumate
│
│
│
│
│
│Alimente gata de consum
│
│
│
│
│
│(care conțin ingrediente │
│
│
│
│
│de origine nonanimală)
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│34.│Restaurante inclusiv fast food
│
│Legume și fructe tăiate
│Trimestrial maximum 2 probe din fiecare
│
│
│
│
│gata pentru a fi
│județ (pentru fiecare categorie de produs│
│
│
│
│consumate
│din coloana 4)
│
│
│
│
│Sucuri de legume și
│
│
│
│
│
│fructe nepasteurizate
│
│
│
│
│
│gata pentru a fi
│
│
│
│
│
│consumate
│
│
│
│
│
│Alimente gata de consum
│
│
│
│
│
│(care conțin ingrediente │
│
│
│
│
│de origine nonanimală)
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│35.│Baruri
│
│Sucuri de legume și
│Trimestrial maximum 2 probe din fiecare
│
│
│
│
│fructe nepasteurizate
│județ (pentru fiecare categorie de produs│
│
│
│
│gata pentru a fi
│din coloana 4)
│
│
│
│
│consumate
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│36.│Cantine și alte unități de preparare a hranei
│
│Legume și fructe tăiate
│Trimestrial maximum 2 probe din fiecare
│
│
│(catering)
│
│gata pentru a fi
│județ (pentru fiecare categorie de produs│
│
│
│
│consumate
│din coloana 4)
│
│
│
│
│Sucuri de legume și
│
│
│
│
│
│fructe nepasteurizate
│
│
│
│
│
│gata pentru a fi
│
│
│
│
│
│consumate
│
│
│
│
│
│Alimente gata de consum
│
│
│
│
│
│(care conțin ingrediente │
│
│
│
│
│de origine nonanimală
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│37.│Unități de îmbuteliere, ambalare
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│38.│Unități pentru fabricarea cerealelor pentru micul │
│
│
│
│
│dejun, tratarea termică a cerealelor prin
│
│
│
│
│
│expandare
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│39.│Unități de fabricare a produselor alimentare
│
│
│
│
│
│congelate
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│40.│Unități pentru producția, procesarea și
│
│
│
│
│
│comercializarea ciupercilor
│
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│41.│Unități de comercializare a produselor
│
│
│
│
│
│alimentare de origine nonanimală congelate
│
│
│
│
└───┴──────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘
Notă:
* Frecvența supravegherii și controlului unităților care procesează, depozitează și valorifică produse de origine nonanimală prin control, menționată în coloana 3 a tabelului de mai sus, se stabilește și se aplică în funcție de clasificarea unităților în categorii de risc conform Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare, cu amendamentele ulterioare, și art. 11 alin. (6) la Regulamentului (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, după cum urmează:
1. Pentru unitățile cu activitate în domeniul alimentar cu risc crescut, respectiv cele care au obținut punctajul > 42 la evaluarea unității, controlul se va realiza o dată pe lună;
2. Pentru unitățile cu activitate în domeniul alimentar cu risc mediu, respectiv cele care au obținut punctajul între 30 și 42 la evaluarea unității, controlul se va realiza o dată la 2 luni;
3. Pentru unitățile cu activitate în domeniul alimentar cu risc scăzut, respectiv cele care au obținut punctajul < 30 la evaluarea unității, controlul se va realiza o dată la 4 luni;
Evaluarea unităților și clasificarea acestora în categorii de risc se realizează anual în etapa preliminară planificării activității de control conform frecvenței stabilite în prezentele norme metodologice. Operatorul poate solicita reevaluarea pentru reîncadrarea în categorii de risc, nu mai mult de o dată pe an.
Precizări tehnice:
a) Prelevarea probelor, acolo unde este cazul, se realizează din unitățile prevăzute în coloana 2 din tabelul de mai sus;
b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
c) Prelevarea și transportul probelor de la punctul de prelevare la laboratorul desemnat se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcției sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București;
d) În cazul în care în urma controlului se constată neconformitate în aplicarea prevederilor Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu amendamentele ulterioare, procesul - verbal de constatare întocmit în urma controlului trebuie să specifice termenul de timp acordat pentru eliminarea deficiențelor constatate și data la care se va efectua recontrolul;
e) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigații de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiții vor fi însoțite de o nota justificativă în care se precizează motivația recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin prezentele norme metodologice.
C1. Condiții microbiologice
Nr.
crt.
Produsul
Examen de
laborator
Punctul de prelevare
1.
2.
3.
4.
1.
Legume și fructe tăiate
(gata pentru a fi
consumate)
Salmonella
Produse introduse pe piață în timpul perioadei lor de
valabilitate în:
Supermarket/ hipermarket
Restaurante
Cantine și alte unități de preparare a hranei (catering)
Escherichia coli
Sfârșitul procesului de fabricație în:
Supermarket/ hipermarket
Restaurante
Cantine și alte unități de preparare a hranei (catering
2.
Sucuri de legume și fructe
nepasteurizate (gata pentru
a fi consumate)
Salmonella
Produse introduse pe piață în timpul perioadei lor de
valabilitate în:
Supermarket/ hipermarket
Restaurante
Baruri
Cantine și alte unități de preparare a hranei (catering)
Escherichia coli
Sfârșitul procesului de fabricație în:
Supermarket/ hipermarket
Restaurante
Baruri
Cantine și alte unități de preparare a hranei (catering)
3.
Semințe încolțite (gata
pentru a fi consumate)
Salmonella
Produse introduse pe piață în timpul perioadei lor de
valabilitate în:
Supermarket/ hipermarket
4.
Apă potabilă utilizată ca
ingredient
Escherichia coli/
100 ml
Enterococi
(Streptococi
fecali) /100 ml
Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor a produselor
proaspete de patiserie
Fabricarea biscuiților și pișcoturilor, fabricarea
prăjiturilor și a produselor conservate de patiserie
Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor
Fabricarea sucurilor de fructe și legume
Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei și a
produselor zaharoase
Fabricarea macaroanelor, tăițeilor, cuș-cuș-ului și a altor
produse făinoase similare
Fabricarea berii
5.
Apa îmbuteliată în sticle
sau alte recipiente
Escherichia coli/
250 ml
Enterococi
(Streptococi
fecali) /250 ml
Pseudomonas
aeruginosa/
250 ml
Număr total de
germeni aerobi
mezofili la
22°C/ml
Număr total de
germeni aerobi
mezofili la
37°C/ml
Producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate
6.
Apă minerală naturale
Escherichia coli
și alți coliformi
la 37°C/250 ml și
44,5°C/ 250 ml
Enterococi
(Streptococi
fecali)/ 250 ml
Pseudomonas
aeruginosa/
250 ml
Număr total de
germeni aerobi
mezofili la
22°C/ml
Număr total de
germeni aerobi
mezofili la
37°C/ml
Producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate
7.
Apă de izvor
Escherichia coli
și alți coliformi
la 37°C/250 ml
și 44,5 °C/250 ml
Enterococi
(Streptococi
fecali)/250 ml
Pseudomonas
aeruginosa/250 ml
Număr total de
germeni aerobi
mezofili la
22°C/ml
Număr total de
germeni aerobi
mezofili la
37°C/ml
Producția de ape de izvor și alte ape îmbuteliate
8.
Alimente gata pentru
consum (care conțin
ingrediente de origine
nonanimală)
Listeria
monocytogenes
Restaurante,
Cantine, alte unități de preparare a hranei (catering)
Supermarket / hipermarket
Caracteristici de calitate ale produselor alimentar
1.
Grâu*1)
Conținutul maxim
de umiditate
Depozit/siloz
2.
Sucuri de legume*2)
Substanța uscată
solubilă
(exclusiv adaosul
de sare sau de
zahăr), % grade
refractometrice,
la 20°C,
Unități de fabricare
3.
Maioneze și sosuri de
maioneze*3)
Aciditatea
exprimată în acid
acetic (%)
Unități de fabricare
4.
Vin*4)
Concentrația
alcoolică
Unități de fabricare
Conținut în
zaharuri
Conținutul de
hidroximetil-
furfural
Alcoolului
metilic
Alcalinitatea
cenușii
Extract sec total
Acidul malic
Acidul tartric
5.
Băuturi alcoolice
distilate*5)
Concentrața
alcoolică
Unități de fabricare
Alcoolul metilic
Estetri
Extract sec total
6.
Bulion și pastă de tomate*7)
Conținut de
substanță uscată
solubilă
Unități de fabricare
Notă:
1. În cazul în care în urma controlului oficial se constată o neconformitate cu privire la calitatea produselor alimentare sau există o suspiciune care necesită investigații de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator, în scopul verificării criteriilor de calitate, având în vedere următoarele:
*1) pentru grâu criteriile de calitate minime sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1272/2009 al Comisiei din 11 decembrie 2009 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului cu privire la achiziționarea și vânzarea produselor agricole în cadrul schemei de intervenție publică;
*2) pentru sucuri de legume criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor, al ministrului sănătății și familiei și al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 359/671/137/2002 pentru aprobărea normelor cu privire la natura, conținutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea și păstrarea sucurilor de legume;
*3) pentru maioneze și sosuri de maioneze criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor, ministrului sănătății și familiei și președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 495/997/10/2002 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor, al ministrului sănătății și familiei și al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 454/917/2001-22/2002 pentru aprobărea normelor cu privire la natura, conținutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea, păstrarea și calitatea uleiurilor vegetale, grăsimilor tartinabile - margarine - și a maionezelor, destinate comercializării pentru consumul uman;
*4) pentru vin, criteriile de calitate sunt stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, cu amendamentele ulterioare, prin Legea viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 244/2002,republicată, cu modificările ulterioare, prin
Hotărârea Guvernului nr. 769/2010
pentru aprobărea normelor metodologice de aplicare a legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 244/2002, precum și prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al ministrului sănătății și familiei nr. 541/1025/2002 privind notificarea metodelor comunitare de analiză aplicabile în sectorul vinului;
*5) pentru băuturi alcoolice distilate criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului sănătății publice și președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 368/1160/212/2008 pentru aprobărea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor tradiționale românești;
*6) pentru bulion și pastă de tomate criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentației, pădurilor, ministrului sănătății și familiei și președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 362/670/107/2002 pentru aprobărea normelor cu privire la conținutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea și păstrarea bulionului și a pastei de tomate.
2. Costurile privind prelevarea, transportul și analiza probelor recoltate în vederea verificării criteriilor de calitate sunt suportate de către operatorul economic.
Precizări tehnice:
a) Condițiile microbiologice pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare, în
Legea nr. 458/2002
privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, și în
Hotărârea Guvernului nr. 1020/2005
pentru aprobărea Normelor tehnice de exploatare și comercializare a apelor minerale naturale;
b) Semestrial se vor preleva probe pentru determinarea alergenilor:
- alune de pădure (Corylus avellana) și arahide și produse derivate (Arachis hypogeae) din unitățile de producție a cerealelor pentru micul dejun, musli, produselor de patiserie, ciocolatei, biscuiților care nu conțin ciocolată, alune de pădure sau arahide și produse derivate.
O dată de an se vor preleva probe pentru determinarea alergenilor:
- gluten - probele se prelevează din unități de producție a produselor alimentare destinate persoanelor cu intoleranță la gluten (pâine fără gluten, biscuiți fără gluten, paste fără gluten, etc);
- migdale - probele se prelevează din unități de producție a produselor de patiserie și din unitățile de producție a cerealelor pentru micul dejun; prelevarea se face pentru produsele care nu conțin migdale;
- semințe de susan și produse derivate - probele se prelevează din unitățile de producție a produselor de panificație și patiserie; prelevarea se face pentru produsele care nu conțin semințe de susan și produse derivate;
Cerințele privind etichetarea alergenilor sunt prevăzute în Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora, cu amendamentele ulterioare, iar costurile privind prelevarea, transportul și analiza probelor sunt suportate de către operatorul economic.
Produsele alimentare pentru persoane cu intoleranță la gluten sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 41/2009 al Comisiei din 20 ianuarie 2009 privind compoziția și etichetarea produselor alimentare adecvate pentru persoanele cu intoleranță la gluten.
c) în punctele de inspecție la frontieră și în punct final de import se vor preleva probe de: coriandru, busuioc și mentă, plante proaspete, provenite din Thailanda, pentru determinarea spp Salmonella, în punctele de intrare desemnate și cu o frecvență stabilite în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare; costurile privind prelevarea, transportul și analiza probelor recoltate sunt suportate de către operatorul economic;
d) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
e) Prelevarea se realizează prin metode diferite de prelevare în funcție de produs, în conformitate cu procedura specifică "Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării microbiologice" COD: PS-01-DGSA, elaborată de Autoritatea Naționala Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Pentru probele care nu sunt prelevate în ambalajul final se utilizează tehnici aseptice de prelevare. Pentru fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. Probă trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecție adecvată împotriva contaminării externe și protecție împotriva deteriorării probei pe perioada transportului. Recipientul în care se pune probă recoltată trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile și trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecție împotriva scurgerilor sau a alterării. Probă de laborator trebuie să fie păstrată astfel incât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate;
f) Prelevarea și transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcției sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București;
g) Probă pentru opinie suplimentară etichetată și ambalată corespunzător se va păstra de către operatorii din industria alimentară în condiții adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, și se consemnează în procesul-verbal de prelevare;
h) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigații de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiții vor fi însoțite de o nota justificativă în care se precizează motivația recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin prezentele norme metodologice;
i) Supravegherea unităților cu activitate în domeniul alimentar se face în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, pentru verificarea respectării normelor și a criteriilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, și a prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu amendamentele ulterioare; aceasta se realizează prin evaluarea schemelor de prelevare și testare elaborate și aplicate de operatori, analiza înregistrărilor obținute (buletine de analiză obtinuțe în urma testării) și evaluarea acțiunilor corective și preventive intreprinse, adecvanța lor; în cazul în care în urma controlului se constată nerespectarea cerințelor legislative se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator în vederea verificarea conformitatii cu legislația și a aplicării măsurilor de control ce se impun; costurile aferente prelevării, transportului și testării produselor alimentare sunt suportate de operatori.
C2. Examene de laborator pentru stabilirea eficienței operațiunilor de igienizare
Teste de sanitație
Frecvența controlului
Locul de prelevare
Examen microbiologic
1.
2.
3.
4.
- suprafețe de lucru care
vin în contact cu produsul
alimentar
- ustensile, recipiente
- utilaje
- echipamente de protecție
Lunar de la maximum
2 unități din fiecare
județ, alese aleatoriu
Unități de procesare, depozitare și comercializare
Restaurante, baruri, cantine și alte unități de
preparare a hranei (catering) -
Număr total de germeni (NTG)
Bacterii coliforme
- mâini
Lunar de la maximum
2 unități din fiecare
județ, alese aleatoriu
Unități de procesare, depozitare și comercializare
Restaurante, baruri, cantine și alte unități de
preparare a hranei (catering)
Enterobacteriaceae
Stafilococ coagulazo-pozitiv
Aeromicrofloră
Lunar de la maximum
2 unități din fiecare
județ, alese aleatoriu
Unități de procesare, depozitare și comercializare
Restaurante, baruri, cantine și alte unități de
preparare a hranei (catering)
Număr total de germeni (NTG)
Numărul total de drojdii și
mucegaiuri
Recipienți de sticlă, metal,
material plastic inclusiv
capace, capse
Lunar de la maximum
2 unități din fiecare
județ, alese aleatoriu
Unități de procesare, depozitare și comercializare
Restaurante, baruri, cantine și alte unități de
preparare a hranei (catering)
Număr total de germeni (NTG)
Bacterii coliforme
Ambalaje polietilenă,
polistiren
Lunar de la maximum
2 unități din fiecare
județ, alese aleatoriu
Unități de procesare, depozitare și comercializare
Restaurante, baruri, cantine și alte unități de
preparare a hranei (catering)
Număr total de germeni (NTG)
Bacterii coliforme
Numărul total de drojdii și
mucegaiuri
Precizări tehnice:
a) Condițiile microbiologice pentru parametrii și produsele din tabelul de mai sus, trebuie să fie în conformitate cu
Ordinul ministrului sănătății nr. 976/1998
privind aprobărea Normelor de igiena privind producția, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul și desfacerea alimentelor, cu modificările ulterioare;
b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
c) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigații de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiții vor fi însoțite de o nota justificativă în care se precizează motivația recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin prezentele norme metodologice;
d) Probă de laborator trebuie să fie păstrată astfel încât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate. Pentru fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. Probă trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecție adecvată împotriva contaminării externe și protecție împotriva deteriorării probei pe perioada transportului. Recipientul care conține probă trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile și trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecție împotriva scurgerilor sau a alterării;
e) Prelevarea se realizează în conformitate cu procedura specifică "Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării microbiologice" COD: PS-01-DGSA, elaborată de Autoritatea Naționala Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
f) Prelevarea și transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcției sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București.
D. EXPERTIZA ADITIVILOR/SUBSTANȚELOR INTERZISE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ
┌────┬─────────────────────┬──────────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │
Aditivi/Substanțe
│
│
│
Frecvența prelevării
│
│crt.│
interzise
│
Produsul
│ Locul de prelevare │
de probe
│
├────┼─────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│
1 │
2
│
3
│
4
│
5
│
├────┼─────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│
1.│Tartrazina (E102)
│Paste făinoase
│Unități de procesare│Trimestrial/unitate și ori de câte ori situația o│
│
│
│Muștar
│
│impune,
│
│
│
│Băuturi răcoritoare
│
│
│
│
│
│Paste de fructe
│
│
│
│
│
│Produse zaharoase
│
│
│
├────┼─────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│
2.│Para Red
│Boia
│Unități de procesare│Trimestrial/unitate și ori de câte ori situația o│
│
│
│Sosuri roșii
│
│impune
│
│
│
│Pastă tomate, bulion,
│
│
│
│
│
│Ketchup
│
│
│
├────┼─────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│
3.│Sunset Yellow
│Paste făinoase
│Unități de procesare│Trimestrial/unitate și ori de câte ori situația o│
│
│
│Muștar
│
│impune
│
│
│
│Băuturi răcoritoare
│
│
│
│
│
│Paste de fructe
│
│
│
│
│
│Produse zaharoase
│
│
│
├────┼─────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│
4.│Amarant
│Paste făinoase
│Unități de procesare│Trimestrial/unitate și ori de câte ori situația o│
│
│
│Muștar
│
│impune
│
│
│
│Băuturi răcoritoare
│
│
│
│
│
│Paste de fructe
│
│
│
├────┼─────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│
5.│Eritrozina
│Paste făinoase
│Unități de procesare│Trimestrial/unitate și ori de câte ori situația o│
│
│
│Muștar
│
│impune
│
│
│
│Băuturi răcoritoare
│
│
│
│
│
│Paste de fructe
│
│
│
│
│
│Produse zaharoase
│
│
│
├────┼─────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│
6.│Sulfiți (E220, E221, │Fructe și legume
│Unități de procesare│Semestrial/unitate și ori de câte ori situația o │
│
│E222, E223, E224,
│deshidratate
│
│impune
│
│
│E226, E227, E228)
│Siropuri de fructe
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│
│
│Pasta de tomate, bulion
│Depozitul de
│O dată pe an pentru fiecare unitate pentru
│
│
│
│Legume și fructe
│destinație(*)
│fiecare țară de origine și pentru fiecare
│
│
│
│conservate în oțet, ulei
│
│furnizor
│
│
│
│sau saramura (exclusiv
│
│
│
│
│
│măsline și ardei grași
│
│
│
│
│
│în saramură)
│
│
│
│
│
│Muștar (exclusiv muștar
│
│
│
│
│
│de dijon)
│
│
│
│
│
│Conserve de fructe (paste │
│
│
│
│
│de fructe, marmelade,
│
│
│
│
│
│jeleuri, gemuri)
│
│
│
│
│
├──────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│
│
│Vinuri
│Unități de procesare│Semestrial/unitate și ori de câte ori situația o │
│
│
│
│
│impune
│
├────┼─────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│
7.│Benzoați (E210, E211,│Băuturi răcoritoare,
│Unități de procesare│Semestrial/unitate și ori de câte ori situația o │
│
│E212, E213)
│sucuri de fructe
│
│impune
│
│
│
│Siropuri de fructe
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│
│
│Pasta de tomate, bulion
│Depozitul de
│O dată pe an pentru fiecare unitate pentru
│
│
│
│Legume conservate în oțet │destinație(*)
│fiecare țară de origine și pentru fiecare
│
│
│
│saramura sau ulei
│
│furnizor
│
│
│
│(exclusiv de măsline)
│
│
│
│
│
│Conserve fructe (gemuri,
│
│
│
│
│
│jeleuri, paste de fructe, │
│
│
│
│
│marmelade)
│
│
│
├────┼─────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│
8.│Aspartam (E951)
│Băuturi răcoritoare
│Unități de procesare│Trimestrial/unitate și ori de câte ori situația o│
│
│
│Sosuri
│
│impune
│
│
│
│Conserve de fructe
│
│
│
│
│
│(gemuri, jeleuri,
│
│
│
│
│
│marmelade, paste de
│
│
│
│
│
│fructe)
│
│
│
│
│
│Mustar
│
│
│
├────┼─────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│
9.│Zaharina (E954) și
│Băuturi răcoritoare
│Unități de procesare│Trimestrial/unitate și ori de câte ori situația o│
│
│sărurile sale de Na, │Sosuri
│
│impune
│
│
│Ca, K
│Muștar
│
│
│
│
│
│Conserve de fructe
│
│
│
│
│
│(gemuri, jeleuri, paste
│
│
│
│
│
│de fructe, marmelade)
│
│
│
├────┼─────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ 10.│Acesulfam
│Băuturi răcoritoare
│Unități de procesare│Trimestrial/unitate și ori de câte ori situația o│
│
│
│Sosuri
│
│impune
│
│
│
│Conserve de fructe
│
│
│
│
│
│(gemuri, jeleuri,
│
│
│
│
│
│marmelade, paste de
│
│
│
│
│
│fructe)
│
│
│
│
│
│Muștar
│
│
│
└────┴─────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘
Precizări tehnice:
a) Nivelurile maxime de doză admisibilă pentru aditivii din tabel sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății publice și al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinați utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman, cu modificările și completările ulterioare;
b) Analizele se efectuează la laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
c) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică "Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea determinării conținutului de aditivi și de substanțe interzise" COD: PS-07-DGSA, elaborată de Autoritatea Naționala Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Prelevarea și transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcției sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București;
d) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe și pentru următoarele loturi ce provin din import sau producție autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obținerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;
e) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigații de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiții vor fi însoțite de o nota justificativă în care se precizează motivația recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin prezentele norme metodologice.
E. DETERMINAREA GRADULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ
┌────┬─────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│Nr. │
│
│
│
│crt.│
Produsele controlate
│
Locul de prelevare
│
Frecvența recoltării probelor
│
├────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
1.│
2.
│
3.
│
4.
│
├────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
1.│Legume și fructe
│Depozite de legume și fructe
│Trimestrial, maximum 3 probe din
│
│
│
│/supermarket/ hipermarket,
│fiecare județ, pentru produsele
│
│
│
│magazine specializate
│provenite din producția internă (1)
│
├────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
2.│Legume, plante, rădăcini și
│Posturi de inspecție la
│La primul import al fiecărui furnizor,│
│
│tuberculi alimentari
│frontieră, Punct final de
│din fiecare țară de origine (1)
│
│
├─────────────────────────────────┤import și Depozite de
│
│
│
│Fructe comestibile; coajă de
│destinație(*)
│
│
│
│agrume și de pepene galben
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Cafea, ceai și condimente, cu
│
│
│
│
│excepția mate-ului
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Cereale
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Produse de panificație; malț;
│
│
│
│
│amidoane și fecule; gluten;
│
│
│
│
│inulină
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Semințe și fructe oleaginoase;
│Unități de comerț cu amănuntul
│Trimestrial, maximum 3 probe din
│
│
│sâmburi, semințe și fructe
│- supermarket/ hipermarket,
│fiecare județ, pentru produsele
│
│
│diverse; plante industriale și
│magazine specializate
│provenite din comerțul intracomunitar │
│
│medicinale; paie și furaje
│
│și import
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Uleiuri vegetale stabile, fluide │
│
│
│
│sau solide, brute, epurate sau
│
│
│
│
│rafinate
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Grăsimi și uleiuri animale sau
│
│
│
│
│vegetale hidrogenate, chiar și
│
│
│
│
│rafinate, dar nepreparate
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Margarină, înlocuitor de osânză
│
│
│
│
│și alte grăsimi alimentare
│
│
│
│
│preparate
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Zahăr din sfeclă și din trestie, │
│
│
│
│în stare solidă
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Alte tipuri de zahăr; siropuri;
│
│
│
│
│înlocuitori de miere, chiar și
│
│
│
│
│amestecați cu miere naturală;
│
│
│
│
│zahăr și melasă caramelizate
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Boabe de cacao întregi și
│
│
│
│
│zdrobite, brute sau măcinate
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Preparate din legume, zarzavaturi│
│
│
│
│fructe și alte plante sau părți
│
│
│
│
│din plante
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Must de struguri parțial
│
│
│
│
│fermentați, chiar dacă
│
│
│
│
│fermentația este oprită prin alt │
│
│
│
│procedeu decât cu ajutorul
│
│
│
│
│alcoolului
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Vin din struguri proaspeți; must │
│
│
│
│de struguri proaspeți oprit
│
│
│
│
│din fermentație (inclusiv mistelă│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Bere
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Glucoză și siropul de glucoză
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Lactoză și siropul de lactoză
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Albumine (inclusiv concentratele │
│
│
│
│din două sau mai multe proteine
│
│
│
│
│din zer, care conțin în greutate │
│
│
│
│mai mult de 80 % de proteine din │
│
│
│
│zer, calculate pe materie
│
│
│
│
│uscată), albuminați și alți
│
│
│
│
│derivați ai albuminei
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Porumb zaharat, nefiert sau fiert│
│
│
│
│în apă sau abur, congelat
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Porumb zaharat, conservat
│
│
│
│
│provizoriu (de exemplu prin
│
│
│
│
│gazare cu gaz bioxid de sulf, în │
│
│
│
│saramură, în apă sulfurată sau
│
│
│
│
│în alte soluții care să asigure
│
│
│
│
│provizoriu conservarea sa), dar
│
│
│
│
│impropriu consumului în această
│
│
│
│
│stare
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Dulciuri fără cacao (inclusiv
│
│
│
│
│ciocolata albă), cu excepția
│
│
│
│
│extractelor de lemn dulce cu
│
│
│
│
│conținut de zaharoză mai mare de │
│
│
│
│10 %, fără adaos de alte materii │
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Ciocolată și alte preparate
│
│
│
│
│alimentare cu conținut de cacao
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Paste alimentare, fie fierte sau │
│
│
│
│umplute, spaghete, macaroane,
│
│
│
│
│tăiței, lasagna, gnochi, ravioli,│
│
│
│
│cannelloni, cu excepția pastelor │
│
│
│
│alimentare umplute
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Produse pe bază de cereale
│
│
│
│
│obținute prin suflare sau prăjire│
│
│
│
│(corn flakes, de exemplu);
│
│
│
│
│cereale (altele decât porumb)
│
│
│
│
│boabe sau sub formă de fulgi sau │
│
│
│
│de alte cereale prelucrate (cu
│
│
│
│
│excepția făinii și grișului)
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Produse de panificație, de
│
│
│
│
│patiserie sau de biscuiți, cu sau│
│
│
│
│fără adaos de cacao; hostii,
│
│
│
│
│capsule goale de modele utilizate│
│
│
│
│pentru medicamente, pâini
│
│
│
│
│preambalate, foi de paste uscate │
│
│
│
│din făină, amidon sau feculă și
│
│
│
│
│produse similare
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Porumb zaharat (Zea mays var.
│
│
│
│
│saccharata) preparat sau
│
│
│
│
│conservat în oțet sau acid acetic│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Ape, inclusiv ape minerale și ape│
│
│
│
│gazoase, cu adaos de zahăr sau
│
│
│
│
│alți îndulcitori și alte băuturi │
│
│
│
│nealcoolice, cu excepția
│
│
│
│
│sucurilor de fructe sau de legume│
│
│
│
│de la nr. 2009, care nu conțin
│
│
│
│
│produsele de la nr. 0401 la 0404 │
│
│
│
│sau grăsimi obținute din
│
│
│
│
│produsele de la nr. 0401 la 0404 │
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Preparate pe bază de cafea
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Preparate pe bază de ceai sau
│
│
│
│
│mate
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Inlocuitori prăjiți de cafea, cu │
│
│
│
│excepția cicorii prăjite
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤
│
│
│
│Drojdii de panificație, uscate
│
│
│
│
│sau nu
│
│
│
├────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
3.│Ciuperci de cultură
│Comercializare la locul de
│Semestrial pentru fiecare producător
│
│
│
│producție
│din fiecare județ
│
│
│
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│Unități de prelucrare și
│Semestrial de la fiecare unitate
│
│
│
│procesare
│pentru produsele provenite din
│
│
│
│
│producția internă
│
│
│
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│Unități de comerț cu
│Trimestrial maximum 3 probe din
│
│
│
│amănuntul (supermarket/
│fiecare județ, pentru produsele
│
│
│
│hipermarket, magazine
│provenite din producția internă
│
│
│
│specializate)
│
│
├────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
4.│Ciuperci proaspete sau
│Posturi de inspecție la
│La primul import al fiecărui furnizor,│
│
│refrigerate, altele decât
│frontieră,
│din fiecare țară de origine
│
│
│ciupercile de cultură(NC 0709
│Punct final de import
│
│
│
│51, 0709 59)
│Depozite de destinație (*)
│
│
│
│
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│Depozite de destinație
│Trimestrial de la maximum 3 probe din │
│
│
│
│fiecare județ, pentru produsele
│
│
│
│
│provenite din comerțul intracomunitar │
│
│
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│Unități de prelucrare și
│Semestrial de la fiecare unitate
│
│
│
│procesare
│pentru produsele provenite din
│
│
│
│
│producția internă
│
├────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
5.│Ciuperci congelate (nefierte sau │Posturi de inspecție la
│La primul import al fiecărui furnizor,│
│
│fierte în apă sau aburi), altele │frontieră
│din fiecare țară de origine
│
│
│decât ciupercile de cultură
│Punct final de import
│
│
│
│(NC 0710 80 69)
│Depozite de destinație (*)
│
│
│
│
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│Depozite de destinație
│Trimestrial de la maximum 3 probe din │
│
│
│
│fiecare județ, pentru produsele
│
│
│
│
│provenite din comerțul intracomunitar │
│
│
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│Unități de prelucrare și
│Semestrial de la fiecare unitate
│
│
│
│procesare
│pentru produsele provenite din
│
│
│
│
│producția internă
│
├────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
6.│Ciuperci conservate provizoriu
│Posturi de inspecție la
│La primul import al fiecărui furnizor,│
│
│(de exemplu cu ajutorul gazului
│frontieră
│din fiecare țară de origine
│
│
│sulfuros sau în apă sărată,
│Punct final de import
│
│
│
│sulfurate sau cu adaos de alte
│Depozite de destinație (*)
│
│
│
│substanțe pentru conservare
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│provizorie), dar improprii
│Depozite de destinație
│Trimestrial de la maximum 3 probe din │
│
│consumului în această stare,
│
│fiecare județ, pentru produsele
│
│
│altele decât ciupercile de
│
│provenite din comerțul intracomunitar │
│
│cultură
│
│
│
│
│(NC 0711 90 60, 0711 59 00)
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│Unități de prelucrare și
│Semestrial de la fiecare unitate
│
│
│
│procesare
│pentru produsele provenite din
│
│
│
│
│producția internă
│
├────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
7.│Ciuperci uscate, fie tăiate în
│Posturi de inspecție la
│La primul import al fiecărui furnizor,│
│
│bucăți sau felii fie mărunțite
│frontieră
│din fiecare țară de origine
│
│
│zdrobite sau pulverizate, dar
│Punct final de import
│
│
│
│nepreparate în alt mod, altele
│Depozite de destinație (*)
│
│
│
│decât ciupercile de cultură
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│(NC 0712 30 00)
│Depozite de destinație
│Trimestrial de la maximum 3 probe din │
│
│
│
│fiecare județ, pentru produsele
│
│
│
│
│provenite din comerțul intracomunitar │
│
│
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│Unități de prelucrare și
│Semestrial de la fiecare unitate
│
│
│
│procesare
│pentru produsele provenite din
│
│
│
│
│producția internă
│
├────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
8.│Ciuperci, preparate sau
│Posturi de inspecție la
│La primul import al fiecărui furnizor,│
│
│conservate în oțet sau acid
│frontieră
│din fiecare țară de origine
│
│
│acetic, altele decât ciupercile
│Punct final de import
│
│
│
│de cultură (NC 2001 90 50)
│Depozite de destinație (*)
│
│
│
│
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│Depozite de destinație
│Trimestrial de la maximum 3 probe din │
│
│
│
│fiecare județ, pentru produsele
│
│
│
│
│provenite din comerțul intracomunitar │
│
│
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│Unități de prelucrare și
│Semestrial de la fiecare unitate
│
│
│
│procesare
│pentru produsele provenite din
│
│
│
│
│producția internă
│
├────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
9.│Ciuperci, preparate sau
│Posturi de inspecție la
│La primul import al fiecărui furnizor,│
│
│conservate altfel decât în oțet
│frontieră
│din fiecare țară de origine
│
│
│sau acid acetic, altele decât
│Punct final de import
│
│
│
│ciupercile de cultură
│Depozite de destinație (*)
│
│
│
│(NC 2003 10 80)
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│Depozite de destinație
│Trimestrial de la maximum 3 probe din │
│
│
│
│fiecare județ, pentru produsele
│
│
│
│
│provenite din comerțul intracomunitar │
│
│
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
│Unități de prelucrare și
│Semestrial de la fiecare unitate
│
│
│
│procesare
│pentru produsele provenite din
│
│
│
│
│producția internă
│
└────┴─────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
Notă:
(*) Depozitul de destinație reprezintă locul de destinație al produselor provenind din import, așa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală.
Nivelurile maxime admise sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1609/2000 al Comisiei din 24 iulie 2000 de stabilire a unei liste de produse excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului (CEE) nr. 737/90 al Consiliului privind condițiile de import pentru produsele agricole originare din țările terțe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobîl, în Regulamentul (CE) nr. 1635/2006 al Comisiei din 6 noiembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 737/90 al Consiliului privind condițiile de import al produselor agricole originare din țările terțe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobîl, în Regulamentul (CE) nr. 733/2008 al Consiliului din 15 iulie 2008 privind condițiile de import al produselor agricole originare din țările terțe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobîl, precum și în Ordinul ministrului sănătății publice, al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și al președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 1805/286/314/2006 privind aprobărea Instrucțiunilor referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului și Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare și furajere, după un accident nuclear sau în caz de urgență radiologică, la condițiile speciale de export al produselor alimentare și furajere, ca urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor situații de urgență radiologică, precum și la condițiile care guvernează importurile produselor agricole originare din alte țări, ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrică de la Cernobîl.
Precizări tehnice:
a) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
b) Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcției sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, precum și de către inspectorii Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din posturile de inspecție la frontieră;
c) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe și pentru următoarele loturi ce provin din import comerț intracomunitar sau producție autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obținerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;
d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică "Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import" COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
e) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigații de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiții vor fi însoțite de o nota justificativă în care se precizează motivația recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin prezentele norme metodologice.
F. DETERMINAREA TRATĂRII CU RADIAȚII IONIZANTE A PRODUSELOR ALIMENTARE ȘI INGREDIENTELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ
Nr.
Crt.
Produs controlat
Locul de prelevare
Frecvența recoltării probelor
1
2
3
4
1.
Condimente
Posturi de inspecție la frontieră
Punct final de import
Depozitele de destinație (*)
La primul import /transport al fiecărui furnizor, din
fiecare țară de origine
Depozite de destinație
O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare țară
de origine, la produsele care nu reprezintă primul
import
2.
Plante aromatice
Posturi de inspecție la frontieră
Punct final de import
Depozitele de destinație (*)
La primul import /transport al fiecărui furnizor, din
fiecare țară de origine
Depozite de destinație
O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare țară
de origine, la produsele care nu reprezintă primul
import
3.
Ingrediente
vegetale uscate
Posturi de inspecție la frontieră
Punct final de import
Depozitele de destinație (*)
La primul import /transport al fiecărui furnizor, din
fiecare țară de origine
Depozite de destinație
O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare țară
de origine, la produsele care nu reprezintă primul
import
Notă:
(*) Depozit de destinație - Locul de destinație al produselor provenind din import, așa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală.
Precizări tehnice:
a) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică "Prelevarea probelor în vederea testării tratării cu radiații ionizante a produselor și ingredientelor alimentare" COD: PS-09-DGSA, elaborată de Autoritatea Naționala Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcției sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București și de către inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din posturile de inspecție la frontieră;
b) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
c) Dozele maxime admise pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății și familiei, al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 855/2001/98/90/2002 pentru aprobărea Normelor privind alimentele și ingredientele alimentare tratate cu radiații ionizante și cu prevederile
Ordinului ministrului sănătății publice nr. 870/2006
privind aprobărea Listei cu alimentele și ingredientele alimentare și dozele maxime la care acestea pot fi tratate cu radiații ionizante, în vederea autorizării introducerii lor pe piață;
e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe și pentru următoarele loturi ce provin din import cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obținerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;
f) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigații de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiții vor fi însoțite de o notă justificativă în care se precizează motivația recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin prezentele norme metodologice.
G. DETERMINAREA PREZENȚEI ULEIULUI MINERAL ÎN ULEIUL DE FLOAREA SOARELUI
Produs controlat
Locul de prelevare
Frecvența de
prelevare
Ulei de floarea-soarelui, încadrat la
codurile NC 1512 11 91 sau 1512 19 90
10, originar sau expediat din Ucraina
Posturi de inspecție
la frontieră
50% din totalul
transporturilor
Precizări tehnice:
a) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din Posturile de Inspecție la Frontieră;
b) Transporturile de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina care nu sunt în conformitate cu prevederile Deciziei 2008/433/CE a Comisiei din 10 iunie 2008 de impunere a unor condiții speciale de reglementare a importurilor de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina, ca urmare a riscului de contaminare cu ulei mineral, nu sunt introduse pe piață în vederea folosirii acestuia ca hrană pentru animale sau în alimente.
H. DETERMINAREA DE MELAMINĂ DIN PRODUSE ORIGINARE SAU EXPEDIATE DIN CHINA
┌────┬─────────────────┬────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │
│
│
│
│Crt.│ Produs controlat│
Locul de prelevare
│
Frecvența de prelevare
│
├────┼─────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│
1 │
2
│
3
│
4
│
├────┼─────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│
1.│Bicarbonat de
│Puncte de inspecție la frontieră
│Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau │
│
│amoniu destinat
│Punct final de import
│expediate din China
│
│
│produselor
│
│
│
│
│alimentare
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│
│
│Depozite alimentare
│Trimestrial de la maximum 3 unități din fiecare județ, │
│
│
│Supermarket/hipermarket
│pentru produsele provenite din comerțul intracomunitar │
│
│
│
│și import din China
│
├────┼─────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│
2.│Produse
│Puncte de inspecție la frontieră
│Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau │
│
│alimentare care
│Punct final de import
│expediate din China
│
│
│conțin lapte,
│
│
│
│
│produse din lapte├────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│
│
│Depozite alimentare
│Trimestrial de la maximum 3 unități din fiecare județ
│
│
│
│Supermarket/ hipermarket
│pentru produsele provenite din comerțul intracomunitar │
│
│
│
│și import din China
│
├────┼─────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│
3.│Soia
│Puncte de inspecție la frontieră
│Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau │
│
│
│Punct final de import
│expediate din China
│
│
│
├────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│
│
│Depozite alimentare
│Trimestrial de la maximum 3 unități din fiecare județ, │
│
│
│Supermarket/ hipermarket
│pentru produsele provenite din comerțul intracomunitar │
│
│
│
│și import
│
├────┼─────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│
4.│Produse pe bază
│Puncte de inspecție la
│Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau │
│
│de soia
│frontieră
│expediate din China
│
│
│
│Punct final de import
│
│
│
│
├────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│
│
│Depozite alimentare
│Trimestrial de la maximum 3 unități din fiecare județ
│
│
│
│Supermarket/ hipermarket
│pentru produsele provenite din comerțul intracomunitar │
│
│
│
│și import din China
│
└────┴─────────────────┴────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘
Precizări tehnice:
a) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică "Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării conținutului de melamină" COD: PS-10-DGSA, elaborată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcției sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, și de către inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din posturile de inspecție la frontieră;
b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
c) Nivelurile maxime admise de melamină în produse alimentare trebuie să fie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1135/2009 al Comisiei din 25 noiembrie 2009 de impunere a unor condiții speciale de reglementare a importurilor de anumite produse originare sau expediate din China și de abrogare a Deciziei 2008/798/CE a Comisiei;
d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică "Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import" COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
I. SUPRAVEGHEREA ȘI CONTROLUL ALIMENTELOR ȘI FURAJELOR MODIFICATE GENETIC
1. Produse constând, care conțin sau sunt obținute din soia
Nr.
Modalitate de supraveghere și control
Crt.
Unitatea
Prin verificare
Prin recoltarea de probe pentru examene de
laborator
Frecvența
Frecvența recoltării probelor
1.
2.
3.
4.
1.
Depozite de soia
intermediari)
La produsele provenite din
primul import pentru fiecare
țară de origine și o dată pe
trimestru pentru fiecare depozit
La produsele provenite din primul import pentru
fiecare țară de origine, declarat a fi liber de organisme
modificate genetic și o dată pe trimestru pentru
depozitele declarate a fi libere de organisme modificate
genetic
2.
Fabrici de nutrețuri
combinate
La produsele provenite din primul
import pentru fiecare țară de
origine și o dată pe trimestru
pentru fiecare fabrică*)
O dată pe trimestru prin recoltare de probe din depozitele
de materii prime provenite din import pe bază de soia,
declarate a fi libere de organisme modificate genetic
3.
Unități de fabricare
a uleiului din soia
La produsele provenite din primul
import pentru fiecare țară de
origine și o dată pe trimestru
pentru fiecare fabrică*)
O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin recoltare
de probe (materii prime) provenite din import din
depozitele declarate a fi libere de organisme
modificate genetic
4.
Unități de procesare
soia, pentru
obținerea de
alimente, altele
decât cele pentru
producția de ulei
(fabrici de procesare
carne care utilizează
produse din soia,
fabrici de produse
zaharoase, biscuiți)
La produsele provenite din primul
import pentru fiecare țară de
origine și o dată pe trimestru
pentru fiecare fabrică*)
Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial,
din depozitele de materii prime provenite din import
declarate a fi libere de organisme modificate genetic,
de la maximum 5 unitați/trimestru din fiecare județ
5.
Unități de
comercializare a
soiei/produselor care
conțin, sunt
constituite sau sunt
derivate din soia
O dată pe an pentru fiecare
unitate*)
Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial,
din depozitele alimentare ale unităților de
comercializare, de la maximum 5 unități declarate a fi
libere de organisme modificate genetic /trimestru din
fiecare județ
2. Produse constând, care conțin sau sunt obținute din porumb
Nr.
Modalitate control
Crt.
Unitatea
Prin verificare
Prin recoltarea de probe pentru examene de
laborator
Frecvența
Frecvența recoltării probelor
1.
2.
3.
4.
1.
Depozite de porumb
(intermediari)
La produsele provenite din primul
import pentru fiecare țară de
origine și o dată pe trimestru
pentru fiecare depozit*)
O dată pe trimestru pentru depozitele declarate a fi
libere de organisme modificate genetic
2.
Unități de nutrețuri
combinate
La produsele provenite din primul
import pentru fiecare țară de
origine și o dată pe trimestru
pentru fiecare fabrică*)
O dată pe trimestru prin recoltare de probe din depozitele
de materii prime pe bază de porumb declarate a fi libere
de organisme modificate genetic
3.
Unități de ulei din
germeni de porumb
La produsele provenite din primul
import pentru fiecare țară de
origine și o dată pe trimestru
pentru fiecare fabrică*)
O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin recoltare
de probe (materii prime) din depozitele declarate a fi
libere de organisme modificate genetic
4.
Unități de procesare
porumb, pentru
obținerea de
alimente, altele
decât cele pentru
producția de ulei
(mori, fabrici de
produse zaharoase,
biscuiți, fulgi de
porumb și altele)
La produsele provenite din primul
import pentru fiecare țară de
origine și o dată pe trimestru
pentru fiecare fabrică*)
Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial,
din depozitele de materii prime declarate a fi libere de
organisme modificate genetic, de la
maximum 5 unități/
trimestru din fiecare județ
5.
Unități de ambalare/
comercializare a
porumbului/produselor
care conțin, sunt
constituite sau sunt
derivate din porumb
O dată pe an pentru fiecare
unitate*)
Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial,
din unitățile declarate a fi libere de organisme
modificate genetic, de la maximum 5 unități/trimestru din
fiecare județ
3. Produse constând, care conțin sau sunt obținute din orez
Unitatea
Modalitate de supraveghere și control-prin verificare
Frecvența
Puncte de inspecție la
frontieră
La toate importurile de produse originare din China,
conform Deciziei 2008/289/CE a Comisiei din 3 aprilie
2008 privind măsurile de urgență referitoare la
organismul modificat genetic neautorizat Bt 63 în
produsele din orez**).
Notă:
a) Analizele pentru identificarea și cuantificarea alimentelor și furajelor care conțin soia modificată genetic și porumb modificat genetic se efectuează la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală - Unitatea de Biologie Moleculară și Organisme Modificate Genetic, iar Laboratoarele de Biologie Moleculară ale Direcțiilor Sanitar - Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Arad, Brașov, Brăila, Călărași, Constanța, Iași, Satu Mare, Sălaj, Suceava și Tulcea vor efectua, alături de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, analizele probelor de soia pentru identificarea organismelor modificate genetic;
b) Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcției sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, și de către inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din posturile de inspecție la frontieră, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru siguranța Alimentelor pentru aprobărea Liniilor directoare privind prelevarea de probe și analiza organismelor modificate genetic, a organismelor modificate genetic ca produse precum și a produselor care conțin sau pot conține organisme modificate genetic și ale Ghidului privind verificarea și prelevarea de probe pentru alimentele și furajele care conțin sau pot conține organisme modificate genetic;
c) Acțiunile de verificare și prelevare de probe (dacă este cazul), la primul import de produse din fiecare țară de origine se realizează după primirea notificărilor din Punctele de Inspecție la Frontieră, în conformitate cu procedurile stabilite de Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 145/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic și ale Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind trasabilitatea și etichetarea organismelor modificate genetic și trasabilitatea produselor destinate alimentației umane sau animale, produse din organisme modificate genetic, și de modificare a Directivei 2001/18/CE; în cazul în care se regăsesc și alte produse ce ar putea conține organisme modificate genetic autorizate, respectiv rapiță, bumbac, sfeclă de zahăr, etc., produse autorizate la nivel european și înscrise în Registrul Comunitar al Alimentelor și Furajelor Modificate Genetic (www.ec.europa.eu/food/dyna/gm_register/index_en.cfm.eu), se va realiza controlul de identitate și documentar pentru verificarea conformității cu legislația europeană în vigoare.
d) În cazul în care în urma verificare se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigații de laborator se vor preleva probe de soia și porumb pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiții vor fi însoțite de o notă justificativă cu precizarea motivației recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin prezentele norme metodologice.
-------

*) Se referă la verificarea documentelor necesare asigurării trasabilității

Notă

**) Controlul se efectuează conform procedurii transmise către toate posturile de inspecție la frontieră.

Precizări tehnice:

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.