Ordinul nr. 31/2011

Articolul I

Anexa nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 17/2011

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor pentru anul 2011, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor pentru anul 2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 și 240 bis din 6 aprilie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. În notă, la punctul 1, după litera s) se introduce o nouă literă, litera t), cu următorul cuprins:

"t) zonă cu risc epidemiologic crescut - zona stabilită pe baza analizei de risc, inclusiv datorită antecedentelor privind evoluția pestei porcine clasice, de către direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, în jurul exploatațiilor comerciale autorizate sanitar-veterinar, în situația în care sunt identificate riscuri privind posibila introducere sau răspândire a virusului pestei porcine clasice."

2. În notă, la punctul 14^2, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

"a) în cazul supravegherii virusologice aplicate voluntar prin teste PCR înainte de livrarea loturilor la abator, în exploatațiile comerciale autorizate aflate în zonele cu risc epidemiologic crescut, inclusiv datorită antecedentelor privind evoluția pestei porcine clasice;".

3. La capitolul II, punctul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

"1. Programul pentru monitorizarea, controlul și eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2011

*Font 7*

Supraveghere

Precizări tehnice

Precizări execuție

1

2

3

Scop: recunoașterea statutului de

țară liberă de pestă porcină clasică

și includerea României în partea II

din anexa la Decizia 2008/855/CE a

Comisiei din 3 noiembrie 2008

privind măsurile zoosanitare de

combatere a pestei porcine clasice

în anumite state membre

A. Supravegherea în exploatațiile

nonprofesionale

I. Supravegherea clinică

1. Zilnic - proprietarul de animale

2. Medicul de liberă practică - când

este solicitat de proprietar să

investigheze cazurile de porci

bolnavi sau morți

3. Medicul veterinar de liberă

practică - odată cu vizitarea

exploatației în vederea certificării

mișcării porcinelor pentru vânzare

4. Medicii veterinari oficiali

responsabili de inspecții și de

sănătate animală - lunar, randomizat

la 10% din exploatațiile nonprofe-

sionale de porcine din fiecare

localitate

Un exemplar al fișei întocmite de

medicii veterinari oficiali și

medicii veterinari de liberă

practică împuterniciți, fișă în care

sunt înregistrate și neconformități,

este înregistrat și arhivat la DSVSA

II. Supravegherea serologică

1. În zona de 10 km din jurul

exploatațiilor comerciale autorizate

sanitar-veterinar se efectuează

supraveghere serologică anuală, prin

prelevarea randomizată a nu mai mult

de 30 de probe de sânge, probe

repartizate uniform pe întreaga

perioadă a anului (prevalență 10% și

confidență 95%), de la porcine

sănătoase, cu vârsta cuprinsă între

4 și 12 luni, din fiecare localitate

pentru detecția anticorpilor pentru

proteina E2 prin teste ELISA.

2. În zonele cu risc epidemiologic

crescut, supravegherea serologică în

zona de 10 km din jurul exploatații-

lor comerciale autorizate sanitar-

veterinar se efectuează trimestrial

prin prelevarea a 30 de probe de

sânge de la porcinele sănătoase

clinic, cu vârsta cuprinsă între 4

și 12 luni, prevalență 10% și

confidență 95%, din fiecare

localitate, pentru detecția anti-

corpilor pentru proteina E2 prin

teste ELISA.

3. În zonele prevăzute la pct. 2,

în localitățile aflate în raza de un

km din jurul exploatațiilor

comerciale autorizate sanitar-

veterinar, supravegherea serologică

se efectuează trimestrial prin

prelevarea a 60 de probe de sânge de

la porcinele sănătoase clinic, cu

vârsta cuprinsă între 4 și 12 luni,

prevalență 5% și confidență 95%, din

fiecare localitate, pentru detecția

anticorpilor pentru proteina E2

prin teste ELISA.

III. Supravegherea virusologică

a) Pasivă, respectiv pe porcine

bolnave:

1. Se recoltează probe de organe și

stern de la porcii bolnavi cu semne

clinice de pestă porcină clasică și

care au murit.

2. Se recoltează sânge pe EDTA

pentru efectuarea PCR de la porcii

bolnavi suspecți de pestă porcină

clasică.

b) Activă, respectiv pe porcine

sănătoase:

1. Se recoltează probe pentru

efectuarea examenului virusologic

(IFD) de la porcii sacrificați

pentru consum familial în timpul

anului și prezentați pentru examen

trichinoscopic.

2. Se recoltează probe de organe și

stern pentru examenul virusologic

(IFD) de la 5% din porcii sacrifi-

câți în luna decembrie și prezentați

pentru examen trichinoscopic.

3. În zonele cu risc epidemiologic

crescut, supravegherea virusologică

în zona de 10 km din jurul exploata-

țiilor comerciale autorizate sanitar

veterinar se efectuează trimestrial

prin prelevarea a 30 de probe de

sânge pe EDTA de la porcinele

sănătoase clinic, cu vârsta cuprinsă

între 4 și 12 luni, prevalență 10%

și confidență 95%, din fiecare

localitate, care se lucrează prin

testul RT-PCR.

4. În zonele cu risc epidemiologic

crescut, supravegherea virusologică

din zona de un km din jurul exploa-

tațiilor comerciale autorizate

sanitar-veterinar se efectuează

trimestrial prin prelevarea a 60 de

probe de sânge pe EDTA de la

porcinele sănătoase clinic, cu

vârsta cuprinsă între 4 și 12 luni,

prevalență 5% și confidență 95%, din

fiecare localitate, care se lucrează

prin testul RT-PCR.

B. Supravegherea în exploatațiile

comerciale de tip A

I. Supravegherea clinică

1. Zilnic - proprietarul de animale

2. Săptămânal - medicul veterinar de

liberă practică responsabil de

exploatație, fișa fiind înregistrată

în registrul de consultații și

tratamente

3. Lunar - medicul veterinar oficial

Un exemplar al fișei întocmite de

medicii veterinari oficiali și

medicii veterinari de liberă

practică împuterniciți (fișă în care

sunt înregistrate și neconformități)

este înscris și arhivat la DSVSA.

II. Supravegherea serologică

1% pe an, randomizat, repartizat

lunar, pe toată perioada anului, pe

probe prelevate de la porcinele

sănătoase clinic, cu vârsta cuprinsă

între 4 și 12 luni

III. Supravegherea virusologică

1. Se recoltează 10 probe de organe

și stern, lunar, de la porcii

bolnavi cu semne clinice de pestă

porcină clasică și care au murit.

2. Se recoltează sânge pe EDTA

pentru efectuarea PCR de la porcii

bolnavi suspecți de pestă porcină

clasică.

C. Supravegherea în exploatațiile

comerciale autorizate sanitar-

veterinar

I. Supravegherea clinică

1. Zilnic - proprietarul de animale

2. Săptămânal - medicul veterinar

de liberă practică responsabil de

exploatație, fișa fiind înregistrată

în registrul de consultații și

tratamente

3. Lunar - medicul veterinar oficial

Un exemplar al fișei întocmite de

medicii veterinari oficiali și

medicii veterinari de liberă

practică împuterniciți, fișă în care

sunt înregistrate și neconformități,

este înscris și arhivat la DSVSA.

II. Supravegherea serologică

1% pe an, randomizat, din toate

categoriile de porcine sănătoase,

planificat lunar

III. Supravegherea virusologică

1. Se recoltează 10 probe de organe

și stern, lunar, de la porcii

bolnavi cu semne clinice de pestă

porcină clasică și care au murit.

2. Se recoltează sânge pe EDTA

pentru efectuarea PCR de la porcii

bolnavi suspecți de pestă porcină

clasică.

D. Supravegherea porcilor mistreți

Se colectează probe de la toți

mistreții vânați sau găsiți morți,

accidentați, care vor fi supuse

examenelor virusologice și

serologice.

Pentru supravegherea pestei porcine

clasice se vor preleva următoarele

probe:

a) organe: rinichi, tonsile,

limfonoduli, porțiuni de ileon și

vezica urinară;

b) sânge sau lichid toracoabdominal;

c) stern.

Probele prelevate sunt examinate în

cadrul LSVSA.

I. Examene virologice:

a) testul RT-PCR pentru detecția

genomului viral specific, pe probe

prelevate de la:

1. mistreți găsiți morți,

accidentați;

2. mistreți vânați, care prezintă

leziuni ce induc suspiciunea de

pestă porcină clasică;

3. toți mistreții cu vârsta de până

la un an. Testul RTPCR se poate

efectua pe probe comasate - pool-

uri de câte 10 probe;

b) testul de imunofluorescență pe

probe de la toate animalele vânate

sau găsite moarte;

c) testul de izolare a virusului pe

culturi celulare în toate cazurile

pozitive.

II. Supravegherea serologică

Se va efectua astfel:

a) în fondurile de vânătoare în care

vaccinarea va continua în anul 2011,

testele serologice se vor face la

toți mistreții vânați, indiferent

de categoria de vârstă;

b) în fondurile de vânătoare în care

în anul 2010 nu s-a efectuat

vaccinarea contra pestei porcine

clasice, testele serologice se vor

efectua la toți mistreții vânați.

Se vor folosi următoarele teste

serologice:

1. testul ELISA pentru detecția

anticorpilor pe probe de ser sau

lichid toracoabdominal;

2. testul de virusneutralizare în

cazul probelor pozitive la ELISA

provenite din fondurile de

vânătoare unde nu se vaccinează.

Interpretarea rezultatelor sero-

logice se va face ținându-se cont

de vaccinarea sau de lipsa vacci-

nării contra pestei porcine în

fondurile de vânătoare respective.

E. Supravegherea în abatoare

În abatoare pot fi sacrificați doar

porci din exploatațiile comerciale

însoțiți de certificat de sănătate.

Supravegherea se va face prin

inspecție ante- și post-mortem.

În cazul animalelor care în urma

inspecției antemortem au fost

depistate ca bolnave, cu febră și

alte semne clinice se recoltează

sânge pe EDTA pentru RT-PCR.

În cazul porcilor abatorizați, care

la inspecția antemortem au fost

declarați clinic sănătoși,

supravegherea virusologică se

efectuează prin prelevarea a 30 de

probe de stern pe trimestru, cu o

frecvență de 10 probe pe lună,

asigurându-se astfel o prevalență

de 10% și o confidență de 95%.

Porcii abatorizați proveniți din

exploatațiile comerciale autorizate

sanitar-veterinar aflate în zonele

cu risc epidemiologic crescut, care

aplică un sistem de supraveghere

virusologică voluntar, prin teste

PCR înainte de livrarea loturilor la

abator, nu sunt supuși testelor

virusologice după sacrificare.

A. Procedura de diagnostic prin examene de

laborator și supraveghere a pestei porcine

clasice

În cazul suspiciunii unui focar primar de pestă

porcină clasică, probele recoltate conform procedurii

de prelevare sunt trimise la LSVSA.

În cadrul LSVSA, primul test care se efectuează este

cel de imunofluorescență directă pe frotiuri de

măduvă sternală.

1. În situația în care testul de imunofluorescență

este pozitiv, confirmarea diagnosticului de pestă

porcină clasică se face prin testul de imuno-

peroxidază cu anticorpi monoclonali sau RT-PCR.

1.1. Dacă testul de imunoperoxidază (IP) este pozitiv,

LSVSA inclus în lista laboratoarelor desemnate de

LNR pentru a elibera rezultate pozitive va emite un

buletin de analiză cu diagnosticul de pestă porcină

clasică. Laboratoarele care nu sunt incluse în lista

laboratoarelor desemnate pentru a elibera rezultate

pozitive trebuie să expedieze probele la LNR din

cadrul IDSA pentru confirmare, care va elibera

buletinul de analiză.

1.2. Dacă testul de imunoperoxidază (IP) este

negativ pentru virusul sălbatic al pestei porcine

clasice, se va emite un rezultat negativ pentru pesta

porcină clasică.

1.3. În cazul în care cel de-al II-lea test utilizat

este RT-PCR, iar rezultatul este pozitiv, LSVSA inclus

în lista laboratoarelor desemnate de LNR pentru pesta

porcină pentru a elibera rezultate pozitive va emite

un buletin de analiză cu diagnosticul de pestă

porcină clasică.

1.4. Dacă rezultatul la RT-PCR este negativ, având în

vedere rezultatul pozitiv la testul de

imunofluorescență, trebuie făcut testul de

imunoperoxidază cu anticorpi monoclonali și în

funcție de rezultatul acestui test se va elibera

buletinul de analiză: pozitiv pestă porcină, dacă IP

este pozitiv, și negativ pestă porcină, dacă IP este

negativ. În cazul unor rezultate finale negative

pentru pesta porcină clasică, probele vor fi trimise

la LNR pentru a fi testate pentru pesta porcină

africană.

1.5. Probele pozitive provenite dintr-un focar primar

vor fi trimise la LNR pentru pesta porcină clasică din

cadrul IDSA, unde se vor face izolarea pe culturi

celulare și secvențierea izolatelor virale în vederea

studiilor de epidemiologie moleculară.

Toate tulpinile de virus al pestei porcine izolate

vor fi trimise la Laboratorul Comunitar de Referință

de la Hanovra pentru realizarea unei bănci cu

izolatele virale.

2. În situația în care testul de imunofluorescență

directă pe frotiuri de măduvă sternală este negativ,

toate probele care provin dintr-o suspiciune de pestă

porcină clasică vor fi testate și prin RT-PCR, care

are o sensibilitate mai mare.

2.1. Dacă testul RT-PCR este negativ, se va elibera

un buletin de analiză cu rezultat negativ pentru pesta

porcină clasică, iar probele se vor trimite la LNR

pentru a fi testate pentru pesta porcină africană.

2.2. Dacă testul RT-PCR este pozitiv, se vor preleva

probe suplimentare de la alți porci existenți în

exploatația respectivă, care prezintă semne clinice

și/sau leziuni specifice de pestă porcină, probe care

vor fi supuse testelor de diagnostic menționate mai

sus (IFD + IP sau RT-PCR). Dacă în exploatația

respectivă nu mai există alte animale din specia

suine, probele vor fi trimise la LNR din cadrul IDSA,

iar rezultatul final va fi dat în urma examenului de

izolare pe culturi celulare.

În cazul unui focar secundar de pestă porcină

clasică, probele recoltate conform procedurii de

prelevare sunt trimise la LSVSA și vor fi supuse

investigațiilor de laborator.

În cadrul LSVSA primul test care se efectuează este

cel de imunofluorescență directă pe frotiuri de

măduvă sternală.

2.3. Dacă testul de imunofluorescență este pozitiv,

LSVSA va emite un buletin de analiză cu diagnosticul

de pestă porcină clasică.

2.4. Dacă testul de imunofluorescență este negativ,

probele care provin dintr-o suspiciune de pestă

porcină clasică vor fi testate și prin RT-PCR, care

are o sensibilitate mai mare.

2.5. Dacă testul RT-PCR este negativ, se va elibera

un buletin de analiză cu rezultat negativ pentru pesta

porcină clasică.

2.6. Dacă testul RT-PCR este pozitiv, se va elibera

un buletin de analiză cu rezultat pozitiv pentru pesta

porcină clasică.

2.7. Monitorizarea pestei porcine clasice prin

examene de laborator are următoarele obiective:

a) evaluarea privind pesta porcină clasică la mistreți

b) evaluarea situației pestei porcine clasice la

porcinele domestice din exploatațiile comerciale și

din exploatațiile nonprofesionale care au fost

vaccinate de urgență în cadrul unor programe

aprobate de Comisia Europeană și a rezultatelor

vaccinării de urgență;

c) aplicarea rapidă și eficientă a măsurilor de

control și eradicare a bolii;

d) înregistrarea, procesarea și utilizarea datelor

epidemiologice în relație cu pesta porcină clasică;

e) stabilirea măsurilor de control și eradicare a

bolii;

f) stabilirea fondurilor necesare realizării

acțiunilor de supraveghere;

g) evaluarea imunizării mistreților ca rezultat al

aplicării vaccinării de urgență pe cale orală a

acestora, aprobată de Comisia Europeană;

h) realizarea de examene clinice și prelevarea de

probe pentru examene de laborator, ce trebuie

efectuate cu respectarea instrucțiunilor conținute în

prezentele norme metodologice.

B. Procedura de vaccinare de urgență contra

pestei porcine clasice la mistreți

Obiectivele procedurii de vaccinare și parametrii de

evaluare a eficienței acesteia sunt:

1. mistreții împușcați sau găsiți morți, accidentați,

inclusiv în zona de vaccinare, sunt supuși

examenelor de laborator pentru pesta porcină

clasică, conform prevederilor art. 17 din Norma

sanitară veterinară cu privire la măsurile pentru

controlul pestei porcine clasice, aprobată prin

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 67/2005 , cu

modificările ulterioare;

2. evaluarea rezultatelor vaccinării se realizează

separat pe județe și pe grupe de vârstă de către

LSVSA din cadrul DSVSA, iar în cazuri de expertiză,

de către LNR pentru Pesta Porcină Clasică din cadrul

IDSA;

3. principiul de evaluare a eficienței vaccinării

antipestoase la mistreți îl constituie estimarea

raportului dintre rezultatele negative ale testelor

serologice și rezultatele pozitive ale testelor

virusologice; probele virusologic pozitive sunt

investigate în primele 28 de zile după distribuirea

momelilor, pentru tipizare prin secvențializare, în

vederea diferențierii între virusul vaccinal și

virusul sălbatic; trimestrial se realizează tipizarea

tulpinilor izolate.

Zonele de vaccinare sunt:

a) zonă infectată - zona definită conform art. 2 și

art. 15 alin. (2) lit. a) coroborat cu art. 16

alin. (7) lit. b) din Norma sanitară veterinară cu

privire la măsurile pentru controlul pestei porcine

clasice, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr. 67/2005 , cu modificările ulterioare;

b) zonă de vaccinare pentru mistreți - aplicarea unei

politici de vaccinare de urgență a mistreților în

zonele cu risc epidemiologic de la granița cu țările

terțe vecine (Ucraina și Moldova), pe cordoane de

20 km (buffer zone), unde situația epidemiologică nu

este cunoscută, luând în considerare densitatea

mistreților și circulația acestora;

c) loc specific de vaccinare - locul ales de către

gestionarul fondului de vânătoare din cadrul

inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de

vânătoare, în colaborare cu medicul veterinar oficial,

în care se distribuie hrană pentru mistreți pentru

inducerea unui reflex condiționat de loc și în care,

ulterior, se distribuie momelile vaccinale în vederea

imunizării orale a mistreților; monitorizarea

aplicării planului de vaccinare de urgență a

mistreților se realizează prin testarea probelor

prelevate de la toți mistreții găsiți morți,

accidentați sau împușcați, în vederea depistării

cazurilor pozitive și pentru testarea eficienței

imunizării postvaccinale;

d) centru de colectare a vânatului sălbatic - unitatea

cu spații și dotări adecvate în care se desfășoară

activități pentru recepția, identificarea, sortarea,

răcirea și prelucrarea primară a vânatului sălbatic

provenit direct din fondurile de vânătoare, respectiv

decapitare, recoltarea trofeului, toaletare, curățare,

eviscerare, jupuire parțială și livrarea produselor

rezultate către unități autorizate sanitar-veterinar,

vânzare cu amănuntul, în conformitate cu legislația

în vigoare;

e) spațiu de refrigerare fix sau mobil - mijloc auto

izoterm prevăzut cu agregat de refrigerare, unde

vânatul și carcasele de mistreți pentru consumul

propriu se păstrează la temperatura de +7°C, până la

primirea rezultatelor de laborator pentru pesta

porcină clasică și pentru trichineloză.

Autoritățile competente pentru implementarea

procedurii de vaccinare de urgență contra pestei

porcine clasice la mistreți sunt:

a) ANSVSA, care coordonează implementarea

procedurii;

b) LNR din cadrul IDSA;

c) DSVSA;

d) alte instituții publice, conform prevederilor

legale în vigoare.

Examenele de laborator pentru depistarea bolii la

mistreți sunt realizate de către LSVSA din cadrul

DSVSA, desemnate pentru efectuarea investigațiilor

în vederea diagnosticării pestei porcine clasice;

pentru județele în care LSVSA nu sunt abilitate

pentru realizarea unor astfel de investigații, probele

prelevate de la mistreți se trimit la IDSA.

Expertiza de diagnostic și examenele pentru testarea

eficienței imunizărilor antipestoase la mistreți se

realizează de IDSA.

Tipizarea prin secvențializare a tulpinilor de virus

pestos porcin, precum și definirea relațiilor

epidemiologice ale acestora se realizează de LNR

pentru Pesta Porcină Clasică și de LNR pentru

Biologie Moleculară și Biochimie din cadrul IDSA.

DSVSA, în cooperare cu inspectoratele teritoriale de

regim silvic și de vânătoare, coordonează campania

locală de vaccinare antipestoasă.

ANSVSA examinează lunar rezultatele campaniei de

vaccinare, prin analiza cazurilor pozitive

diagnosticate la mistreți și a testelor referitoare la

evaluarea eficacității vaccinării orale.

Inspectoratele teritoriale de regim silvic și de

vânătoare, în colaborare cu DSVSA, stabilesc

numărul de mistreți ce urmează a fi supuși vaccinării

în anul 2011.

DSVSA au responsabilitatea organizării procedurii de

achiziție a momelilor vaccinale pentru anul 2011.

DSVSA gestionează momelile în condiții de depozitare

corespunzătoare și cu respectarea prevederilor

producătorului și le distribuie gestionarilor

fondurilor de vânătoare în momentul în care este

preconizată efectuarea vaccinării orale de urgență.

Gestionarii fondurilor de vânătoare, sub

supravegherea medicului veterinar oficial, distribuie

momelile vaccinale la locurile stabilite pentru a fi

consumate de mistreți.

Cu ocazia vânătorilor, gestionarii fondurilor de

vânătoare, în prezența medicului veterinar oficial,

prelevă probe pentru depistarea cazurilor de pestă

porcină clasică și pentru testarea eficacității

imunizării orale; probe similare se prelevă și de la

mistreții morți, accidentați; acestea se trimit la

LSVSA acreditate pentru realizarea investigațiilor

specifice.

Vaccinarea de urgență contra pestei porcine clasice

se efectuează la populația de mistreți conform

situației prevăzute.

Obiectivele vaccinării de urgență împotriva pestei

porcine clasice la mistreți sunt următoarele:

a) asigurarea unei perioade de liniște epidemiologică

prin protejarea populației de mistreți împotriva

virusului pestei porcine clasice, astfel încât boala

să nu mai prezinte un risc major pentru populația de

porcine domestice;

b) menținerea statusului imun al mistreților din

fondul cinegetic, pentru a fi protejați împotriva

virusului pestei porcine clasice;

c) supravegherea sanitar-veterinară continuă a

efectivelor de mistreți prin examene

anatomopatologice și de laborator efectuate la toți

mistreții morți, accidentați sau vânați;

d) diminuarea presiunii virale în relația cu virusul

pestei porcine clasice în fondul cinegetic și

reducerea semnificativă a numărului de mistreți

afectați de boală.

Vaccinul utilizat pentru vaccinarea de urgență a

mistreților împotriva pestei porcine clasice este un

vaccin viu, înglobat în momeli vaccinale, astfel încât

să fie protejat față de variațiile de temperatură din

mediul extern.

Produsul medicinal veterinar utilizat trebuie să fie

autorizat pentru comercializare conform prevederilor

Directivei 2009/9/CE a Comisiei din 10 februarie

2009 de modificare a Directivei 2001/82/CE a

Parlamentului European și a Consiliului de instituire

a unui cod comunitar cu privire la produsele

medicamentoase veterinare.

Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA

instruiesc gestionarii fondurilor de vânătoare și

personalul implicat în plasarea momelilor vaccinale

cu privire la condițiile de depozitare și utilizare a

produsului precizate de producător.

Personalul din cadrul inspectoratelor teritoriale

de regim silvic și de vânătoare județene răspund de

plasarea momelilor vaccinale în locurile stabilite,

sub coordonarea și responsabilitatea medicului

veterinar oficial.

Se efectuează 3 campanii cu rapel, respectiv

6 administrări, primăvara: martie - aprilie; vara:

iunie - iulie; toamna: octombrie - noiembrie,

aprobate prin Decizia 2010/712/UE.

Plasarea momelilor vaccinale se face la locurile de

hrănire, iar numărul de momeli va fi calculat în

funcție de numărul de mistreți care se hrănesc în

fiecare dintre aceste locuri; la fiecare administrare

trebuie să fie plasate câte două momeli vaccinale

pentru fiecare mistreț.

După fiecare plasare de momeli, se interzice

vânătoarea la locurile specifice de vaccinare timp de

4 zile, pentru a nu deranja mistreții și pentru a se

asigura consumul în totalitate al momelilor; după

5 zile de la administrare, momelile neconsumate și

eventual capsulele momelilor consumate sunt

colectate de către vânători și returnate prin

responsabilitatea medicului veterinar oficial la

DSVSA.

Distribuirea momelilor vaccinale este organizată de

gestionarii fondurilor de vânătoare împreună cu

medicul veterinar oficial al circumscripției sanitar-

veterinare zonale; acesta notifică la DSVSA datele

referitoare la efectuarea vaccinării orale de urgență

a mistreților.

DSVSA organizează activități de informare a

populației și de instruire a personalului propriu și a

gestionarilor fondurilor de vânătoare cu referire la

modalitățile practice detaliate de efectuare a

vaccinării orale de urgență contra pestei porcine

clasice, monitorizarea mistreților vaccinați și

prelevarea de probe în vederea efectuării

examenelor de laborator.

În vederea obținerii unei imunizări eficiente a

mistreților din categoria tineret, pentru vaccinarea

acestora trebuie să se utilizeze cuști sau țarcuri de

aproximativ 1,5 m înălțime, confecționate din bare,

astfel încât să permită numai accesul mistreților din

categoria tineret.

Locul specific de vaccinare trebuie să aibă o arie de

cel puțin 200 mý, care să permită accesul tuturor

mistreților din arealul arondat.

Numărul de mistreți ce trebuie vaccinați se determină

pe baza unor evaluări efectuate de gestionarii

fondurilor de vânătoare din cadrul inspectoratelor

teritoriale de regim silvic și de vânătoare, de

paznici, vânători, gestionari ai fondurilor de

vânătoare, la sfârșitul fiecărui sezon de vânătoare;

numărul de mistreți ce trebuie vaccinați în anul 2011

este de aproximativ 3.000.

Cota anuală de vânat este alcătuită din aproximativ

30% mistreți din categoria tineret în vârstă de sub

un an, 10% mistreți cu vârsta între un an și 2 ani

și 60% mistreți adulți în vârstă de peste 2 ani.

Mistreții din categoria tineret sunt purtători și

eliminatori ai virusului pestei porcine clasice și

constituie principalul element de risc în lanțul

epidemiologic al bolii; vânarea mistreților din

categoria tineret constituie elementul esențial

pentru reducerea presiunii virale.

Durata programului vaccinării de urgență a

mistreților aprobat se poate prelungi în situații

epidemiologice nefavorabile sau când riscul privind

pesta porcină clasică se menține.

Gestionarii fondurilor de vânătoare trebuie să

asigure următoarele condiții pregătitoare pentru

vaccinarea de urgență:

a) catagrafierea populației de mistreți de pe fiecare

fond de vânătoare, la sfârșitul sezonului de

vânătoare, suprafața fondului de vânătoare și

densitatea populației de mistreți, stabilind numărul

de mistreți ce urmează să fie vaccinați;

b) stabilirea necesarului de momeli vaccinale pentru

fiecare fond de vânătoare;

c) solicitarea adresată, în scris, către DSVSA pentru

asigurarea necesarului de momeli vaccinale;

d) stabilirea de către gestionarul fondului de

vânătoare a personalului responsabil pentru plasarea

momelilor, sub control sanitar-veterinar oficial;

e) efectuarea instruirii teoretice și practice a

personalului prevăzut la lit. d), a medicilor

veterinari oficiali și a medicilor veterinari de

liberă practică împuterniciți care participă la

acțiunea de imunizare orală a mistreților.

Pentru realizarea în condiții corespunzătoare a

vaccinării de urgență a mistreților contra pestei

porcine clasice, gestionarii fondurilor de vânătoare

trebuie să dispună asigurarea:

a) necesarului de furaje la locurile de hrănire/

administrare a momelilor vaccinale;

b) transportului, depozitării și manipulării momelilor

vaccinale în condițiile precizate de producătorul

acestora;

c) ustensilelor necesare plasării momelilor vaccinale;

d) echipamentelor de protecție constituite din: halat,

bonetă, salopetă, combinezon de unică folosință,

cizme de cauciuc, mănuși de unică folosință;

e) unei hărți a fondului de vânătoare și a zonei în

care se aplică vaccinarea.

DSVSA trebuie să asigure formularele necesare

întocmirii evidențelor sanitar-veterinare:

a) formular pentru recepția momelilor de către

gestionarii fondurilor de vânătoare;

b) formular pentru înregistrarea datelor privind

vaccinarea de urgență;

c) formular pentru examinarea de laborator a

mistreților;

d) macheta pentru raportarea vaccinării de urgență

la mistreți.

Pentru efectuarea vaccinării, personalul instruit

pentru aplicarea momelilor, în coordonarea și sub

supravegherea medicului veterinar oficial sau de

liberă practică împuternicit, urmărește:

a) stabilirea locurilor de hrănire unde se aplică

momelile vaccinale pe fiecare fond de vânătoare;

b) marcarea locurilor unde sunt administrate

momelile vaccinale;

c) furajarea continuă a mistreților pe o perioadă de

10-14 zile înainte de plasarea momelilor vaccinale;

d) plasarea momelilor vaccinale și a furajului în

gropi aflate în perimetrul delimitat din 2 în 2 metri

și acoperite cu pământ ce nu trebuie tasat, în

vederea protejării vaccinului;

e) interzicerea vânătorilor și a circulației

persoanelor în zonele specifice de vaccinare;

f) colectarea momelilor vaccinale neconsumate și a

capsulelor după 5 zile de la administrarea acestora,

în vederea predării acestora la DSVSA pe bază de

proces-verbal de predare/primire.

Măsurile pentru prevenirea răspândirii virusului

vaccinal la porcinele domestice sunt următoarele:

a) plasarea manuală a momelilor în locurile specifice

de vaccinare și îngroparea acestora în sol la o

adâncime de cel mult 20 cm, pentru a le proteja față

de variațiile de temperatură din mediu și față de

alte specii de animale existente în biotop;

b) pentru porcinele domestice și mistreți în zona

infectată, cele prevăzute de Norma sanitară

veterinară cu privire la măsurile pentru controlul

pestei porcine clasice, aprobată prin Ordinul

președintelui ANSVSA

nr. 67/2005 , cu modificările

ulterioare, precum și alte măsuri aplicate în

vecinătatea fondurilor de vânătoare în care se

execută vaccinarea de urgență orală a mistreților:

1. interzicerea creșterii libere a porcinelor

domestice;

2. gestionarea resturilor menajere, a gunoiului și a

așternutului în exploatațiile de porcine, astfel

încât acestea să nu vină în contact sau să nu fie

accesibile mistreților;

3. interzicerea accesului vânătorilor în exploatațiile

de porcine cel puțin 21 de zile după participarea la

vânători;

4. depistarea și declararea de către gestionarii

fondurilor de vânătoare a mistreților morți,

accidentați, prelevarea de probe pentru stabilirea

cauzelor care au dus la moartea/accidentarea acestora;

5. asigurarea ecarisării în spațiul cinegetic

național;

6. depistarea și sancționarea braconierilor,

confiscarea și denaturarea vânatului ilegal;

7. expertiza sanitar-veterinară a carcaselor de

mistreți;

c) prelevarea de probe de la mistreții morți, vânați

și accidentați, pentru examene de laborator, care se

efectuează conform Manualului de diagnostic, aprobat

prin

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 66/2005

privind

aprobarea Normei sanitare veterinare care aprobă un

manual de diagnostic stabilind proceduri de

diagnostic, metode de prelevare a probelor și criterii

pentru evaluarea testelor de laborator pentru

confirmarea pestei porcine clasică;

d) interzicerea comercializării mistreților vii și a

cărnii proaspete de mistreți vânați din zonele

infectate, în conformitate cu prevederile Normei

sanitare veterinare cu privire la măsurile pentru

controlul pestei porcine clasice, aprobate prin

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 67/2005 , cu

modificările ulterioare.

Măsuri suplimentare pentru controlul vânatului:

a) imediat după vânătoare, fiecărui mistreț împușcat

i se aplică un număr de identificare de către

gestionarul fondului de vânătoare din cadrul

inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de

vânătoare, conform instrucțiunilor medicului veterinar

oficial în a cărui arie de competență are loc

vânătoarea; acest număr va fi înscris pe nota de

însoțire a probelor, asigurând trasabilitatea

acestora;

b) mistreții vânați trebuie să fie transportați, prin

grija gestionarului fondului de vânătoare, la centrul

de colectare a vânatului sălbatic sau la mijloacele

auto dotate cu instalații mobile de refrigerare,

pentru mistreții care fac obiectul autoconsumului;

pe durata transportului trebuie să se evite contactul

direct sau indirect cu porcinele din exploatațiile de

porcine domestice; carcasele de mistreți se păstrează

în aceste centre de colectare până când rezultatele

de laborator privind pesta porcină clasică și

trichineloza sunt disponibile; probele prelevate de

la mistreți în centrele de colectare a vânatului

sălbatic se trimit la laborator pentru efectuarea

examenelor în relație cu pesta porcină clasică,

conform Normei sanitare veterinare cu privire la

măsurile pentru controlul pestei porcine clasice,

aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr. 67/2005 , cu modificările ulterioare;

c) în cazul unui rezultat pozitiv, copii ale

buletinului de analiză se trimit la ANSVSA, la IDSA,

la DSVSA și la medicul veterinar oficial care a trimis

probele spre examinare;

d) distrugerea cadavrelor și a carcaselor de mistreți

pentru care investigațiile de laborator au relevat

rezultate pozitive este în responsabilitatea

gestionarilor centrelor de colectare a vânatului

sălbatic și a mijloacelor mobile;

e) DSVSA controlează distrugerea în siguranță a

cadavrelor și a carcaselor de mistreți; măsurile

trebuie să asigure că nicio carcasă provenită de la

mistreții la care investigațiile de laborator au fost

pozitive nu este scoasă din centrul de colectare a

vânatului sălbatic sau din zona infectată, inclusiv în

cazul cadavrelor de mistreți;

f) pentru examinarea de laborator a mistreților se

folosește modelul formularului stabilit de ANSVSA.

Pentru comercializarea carcasei de mistreți, aceasta

se marchează în conformitate cu prevederile

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 10/2008

privind

aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește

procedura pentru marcarea și certificarea sanitară

veterinară a cărnii proaspete și marcarea produselor

de origine animală destinate consumului uman.

C. Instrucțiuni privind transportul, depozitarea și

utilizarea vaccinurilor antipestoase sub formă de

momeli vaccinale cu administrare orală de

urgență la mistreți

I. Instrucțiuni privind transportul:

- personalul din cadrul depozitului farmaceutic

veterinar implicat în operațiunile de transport al

momelilor vaccinale către DSVSA este instruit de

către medicul veterinar care are calitatea de șef al

depozitului farmaceutic veterinar sau de persoana

responsabilă cu calitatea produselor medicinale

veterinare din cadrul depozitului, la locul de

încărcare a momelilor vaccinale, cu privire la

tehnicile speciale de transport și manipulare a

acestora; la finalizarea instruirii se întocmesc

procese-verbale de instruire.

II. Instrucțiuni privind depozitarea:

- personalul implicat în operațiunile specifice

activității de depozitare a momelilor vaccinale din

DSVSA este instruit de către medicul veterinar oficial

cu responsabilitate în recepția, depozitarea și

distribuția vaccinului pe raza județului, numit prin

decizie a directorului executiv al DSVSA.

III. Instrucțiuni privind utilizarea:

a) DSVSA eliberează momelile vaccinale către

personalul care plasează respectivele momeli sub

supravegherea medicului veterinar oficial;

b) eliberarea momelilor vaccinale se face după

instruirea personalului responsabil de către medicul

veterinar oficial cu responsabilitate în recepția,

depozitarea și distribuția momelilor vaccinale pe

raza județului, numit prin decizie a directorului

executiv al DSVSA, cu privire la modul de

transport, depozitare și utilizare a acestora, prin

întocmirea unui proces-verbal de instruire;

c) personalul care plasează momelile vaccinale este

instruit de către medicul veterinar oficial în ceea ce

privește condițiile de folosire a momelilor vaccinale;

d) instrucțiunile producătorului privind condițiile de

utilizare a momelilor vaccinale se aplică întocmai.

DSVSA, prin Compartimentul de farmacovigilență,

verifică respectarea instrucțiunilor de transport,

depozitare și utilizare la nivelul județului a

momelilor vaccinale, completează fișa de inspecție,

iar rezultatele verificării sunt raportate lunar la

Direcția de coordonare tehnică a institutelor de

referință, LSVSA, reglementare și controlul

activității farmaceutice veterinare din cadrul

ANSVSA."

1. Supravegherea clinică

este efectuată de

proprietarul de animale,

medicul veterinar de

liberă practică, medicul

veterinar oficial, zilnic

și periodic, în funcție

de tipul de exploatație și

atribuțiile medicilor

veterinari.

2. Autoritățile competente

pentru implementarea

procedurii de vaccinare de

urgență contra pestei

porcine clasice la

mistreți sunt:

a) ANSVSA, care coordonea-

ză implementarea

procedurii;

b) LNR pentru PPC din

cadrul IDSA;

c) DSVSA;

d) alte instituții publice

conform prevederilor

legale în vigoare.

3. Recoltarea probelor

este efectuată de medicul

veterinar de liberă

practică și medicul

veterinar oficial, în

funcție de responsabili-

tatea fiecăruia, conform

prevederilor Ordinului

președintelui ANSVSA

nr. 25/2008 .

4. Supravegherea zonelor

de 10 km din jurul exploa-

tațiilor comerciale auto-

rizate sanitarveterinar

aflate în zonele cu risc

epidemiologic crescut se

efectuează de către

medicul veterinar oficial.

5. Responsabilitatea

efectuării testelor

aparține laboratoarelor

sanitar-veterinare și

pentru siguranța alimente-

lor județene, respectiv al

municipiului București și

IDSA, iar în cazuri de

expertiză, de către LNR

pentru Pesta Porcină

Clasică din cadrul IDSA.

6. Monitorizarea, contro-

lul și eradicarea pestei

porcine clasice sunt

reglementate prin:

a) Decizia 2010/712/UE;

b) Ordonanța Guvernului

nr. 42/2004

privind

organizarea activității

sanitar-veterinare și

pentru siguranța alimen-

telor, aprobată cu

modificări și completări

prin

Legea nr. 215/2004 ,

cu modificările și

completările ulterioare;

c) Hotărârea Guvernului

nr. 1.189/2009

privind

organizarea, funcționarea

și atribuțiile Centrului

Național de Combatere a

Bolilor și ale structu-

rilor din componența

acestuia;

d) Ordinul președintelui

ANSVSA

nr. 67/2005

pentru

aprobarea Normei sanitare

veterinare cu privire la

măsurile pentru controlul

pestei porcine clasice, cu

modificările ulterioare;

e) Ordinul președintelui

ANSVSA

nr. 77/2005

pentru

aprobarea Normei sanitare

veterinare privind notifi-

carea bolilor animalelor,

cu modificările ulterioare

7. Prelevarea, ambalarea

și transportul probelor de

la porcii domestici și de

la mistreți, prelevate în

scopul realizării

examenelor serologice și

virusologice în zonele de

10 km din jurul exploata-

țiilor comerciale

autorizate sanitar-

veterinar aflate în zonele

cu risc epidemiologic

crescut, se efectuează de

către medicul veterinar

oficial.

Articolul II

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.