Normele din 13 iunie 2008

---------

ANEXĂ

3

Norme metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului pentru anul 2008

4

Mișcările interne de animale se efectuează pe baza notificării transportului prin INTRANET între DSVSA de la origine și de la destinație. Notificarea către DSVSA de destinație se efectuează de către medicul veterinar oficial al DSVSA de la origine, la solicitarea medicului veterinar care a eliberat certificatul și documentele de mișcare.

2.

Probele biologice prelevate de către medicii veterinari oficiali la posturile de inspecție la frontieră, de la animale vii importate din țări terțe sunt analizate conform prevederilor Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 525/2003 pentru aprobarea normei sanitare veterinare ce stabilește unele reguli detaliate cu privire la controalele veterinare pentru animale ce sunt importate din țări terțe în România, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei Partea I a nr. 601 din 25 august 2003 care transpune Decizia Comisiei nr. 1997/794/CE care stabilește anumite reguli detaliate pentru aplicarea Directivei Consiliului nr. 1991/496/CEE cu privire la controalele veterinare asupra animalelor vii importate din țări terțe, în vederea verificării conformității cu cerințele de sănătate stabilite în certificatul sanitar veterinar care însoțește transportul.

3.

Prelevarea probelor de sânge pentru efectuarea examenelor de laborator se realizează utilizând vacutainere sterile.

4.

În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentului program, este necesară recoltarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări;

5.

Formularele tipizate utilizate pentru înscrierea și raportarea acțiunilor din prezentul program, se pun gratuit la dispoziția medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți, de către DSVSA.

6.

Acțiunile efectuate de medicii veterinari de liberă practică în caz de suspiciune sau confirmare a unei boli în care se instituie zone de protecție și supraveghere, sunt finanțate de la bugetul de stat.

7.

Animalele vii importate din țări terțe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile. Carantina profilactică reprezintă complexul de măsuri sanitare veterinare ce se aplică de către conducerea exploatației asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării și prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploatație. Pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploatației de animale este obligat să dețină locuri special amenajate în acest scop.

8.

Animalele vii provenite din comerțul intracomunitar, se supun supravegherii sanitare veterinare conform legislației specifice.

9.

Din rațiuni de biosecuritate, acțiunile sanitare veterinare de supraveghere și control al bolilor în exploatațiile comerciale pentru cresterea porcinelor și a păsărilor, înregistrate/autorizate sanitar veterinar, se execută de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și organizați in condițiile legii; monitorizarea și controlul realizării acestor acțiuni este responsabilitatea directă a medicilor veterinari oficiali din cadrul autorităților sanitare veterinare competente.

10.

Prin personal auxiliar oficial se înțelege personalul auxiliar autorizat în temeiul Regulamentului 854/2004/CE, să acționeze în această calitate, numit de autoritatea competentă și care lucrează sub autoritatea și responsabilitatea unui medic veterinar oficial.

ABREVIERI

ANSVSA – Autoritatea Națională Sanitară Veterianră și pentru Siguranța Alimentelor;

DSVSA – Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Județeană, respectiv a municipiului București; LSVSA – Laboratorul Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor Județean, respectiv a municipiului București; IDSA – Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală;

IISPV – Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară;

ICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar; LNR – Laborator Național de Referință;

LCR – Laborator Comunitar de Referință;

CMVR – Colegiul Medicilor Veterinari din România; UCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din România; DDD – Dezinfecție, Dezinsecție, Deratizare;

SRAAF – Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje; UEC – Unitatea Epidemiologică Centrală;

PIF – Post de inspecție la frontieră;

5

HACCP - Principiile privind analiza riscurilor și punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Point). OIE - Organizația Mondială pentru Sănătatea Animală

6

OPIS

CAPITOLUL I – SUPRAVEGHEREA, PROFILAȚIA ȘI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE

SECȚIUNEA 1 – SUPRAVEGHEREA, PROFOLAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR MAJORE SECȚIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR TUMORALE

SECȚIUNEA 3 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCȚIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE SECȚIUNEA 4 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE DE LA ANIMALE LA OM (ZOONOZE) SECȚIUNEA 5 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE

SECȚIUNEA 6 – ACȚIUNI DE PROTECȚIE ECOLOGICĂ

SECȚIUNEA 7 – ACȚIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECȚIE ȘI BUNĂSTAREA ANIMALELOR ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

SECȚIUNEA 8 – SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

SECȚIUNEA 9 – ACȚIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE

SECȚIUNEA 10 – ACTIVITĂȚI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR

CAPITOLUL II – EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A FURAJELOR

SECȚIUNEA 1 – DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE

SECȚIUNEA 2 – CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂȚILE AUTORIZATE SANITAR - VETERINAR SECȚIUNEA 3 – CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂȚILE ÎNREGISTRATE SANITAR - VETERINAR

SECȚIUNEA 4 – EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII

SECȚIUNEA 5 – DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONELE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE ANSVSA

SECȚIUNEA 6 – SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIȚIA SAU VIN ÎN CONTACT CU MATERIILE PRIME ȘI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ

SECȚIUNEA 7 – EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENȚEI OPERAȚIUNILOR DE IGIENIZARE 5

SECȚIUNEA 8 – CONTROLUL EFICIENȚEI OPERAȚIUNILOR DE DEZINFECȚIE ȘI DERATIZARE

SECȚIUNEA 9 – EXPERTIZA SANITARĂ - VETERINARĂ A FURAJELOR

SECȚIUNEA 10 – REȚETE FURAJERE LA CARE SE DETERMINĂ PREZENȚA COCCIDIOSTATICELOR ÎN PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE SECȚIUNEA 12 – DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A

FURAJELOR (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE 137 Cs și 134 Cs)

7

CAPITOLUL III – SUPRAVEGHEREA SANITARĂ

VETERINARĂ

A

UNITĂȚILOR

CARE

PRODUC,

DEPOZITEAZĂ

ȘI

COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE DE UZ VETERINAR

8

CAPITOLUL I

SUPRAVEGHEREA, PROFILAȚIA ȘI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE SECȚIUNEA 1

SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR MAJORE

1.

FEBRĂ AFTOASĂ (A - 010)

STRATEGIA DE

SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

monitorizarea documentelor ce pot furniza

date relevante.

Raport

trimestrial

la

ANSVSA

de

către

DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din

cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

efectuează carantina pentru animalele nou introduse în efectiv.

1. Acțiunile de inspecție planificată și cele de evaluare rurală rapidă vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari oficial i

conform instrucțiunilor prevăzute în legislația specifică.

VS), situate în zona I de supraveghere,

DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

iar

probele

de

sânge

prelevate

pentru

practică împuterniciți de către DSVSA.

1.

inspecția planificată

a animalelor din speciile domestice și sălbatice receptive la virusul febrei aftoase, aflate pe teritoriul României:

a)

în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;

b)

în exploatațiile de animale în care se

2.

serologică:

a)

pe probe de sânge recoltate de la bovine și ovine din localitățile identificate ca ținte pentru detecția unor eventuale contaminări transfrontaliere de la :

b)

2% din bovine și 3% ovine și caprine lunar din localitățile țintă identificate în județele cu risc major de contaminare transfrontalieră (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV,

c)

0,5% din bovine, ovine și caprine lunar din localitățile țintă identificate în județele cu

1.

Raport trimestrial la ANSVSA de către

2.

ANSVSA identifică județele din zonele I și II de risc.

3.

DSVSA identifică localitățile țintă din zonele de risc I și II.

4.

În cazul suspiciunilor de boală se aplică prevederile Ordinului Președintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 402 din 15 iunie 2007,

1.

Medici veterinari de liberă

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA .

risc minor de contaminare transfrontalieră (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT), situate în zona II de supraveghere.

efectuarea examenelor serologice, virusologice se trimit la LNR din cadrul IDSA conform prevederilor Manualului de Instrucțiuni.

3. clinică:

În caz de suspiciune și în zonele de protecție și de supraveghere în cazul confirmării bolii, în conformitate cu prevederile

legislației în

vigoare.

. Se execută conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 113/2007.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA.

5.

LNR comunică rezultatele obținute la DSVSA, iar pentru probele pozitive și la ANSVSA;

6.

probele pot fi trimise la unele laboratoare de referință comunitare și/sau naționale, cu aprobarea ANSVSA cheltuielile fiind suportate de DSVSA;

7.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 788 din 30 august 2005, cu modificările ulterioare.

8.

Se aplică prevederile legislației comunitare.

9

2.

STOMATITA VEZICULOASĂ (A - 020)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

monitorizarea documentelor ce pot furniza date

relevante.

Raport trimestrial la ANSVSA de către

DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici

veterinari

oficiali

din

cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. inspecția planificată

a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul stomatitei veziculoase, aflate pe teritoriul României:

a)

în unitățile desemnate să efectueze carantină pentru animale nou introduse

din țări situate pe continentele contaminate, pe

perioada duratei maxime de incubație a bolii la

Acțiunile de inspecție planificată sunt efectuate, certificate și cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucțiunilor prevăzute în legislația specifică.

intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație;

b)

în abatoare și puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile tăiate în perioada de carantină , nou introduse din țări situate pe continente contaminate, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de bolile veziculoase.

- în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare;

Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile de moarte sau tăiate în perioada de carantină.

nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți în exploatațiile de carantină și abatoare autorizate.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA.

2.

serologică:

3.

clinică :

1.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere conform prevederilor legislației comunitare.

2.

În unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse din țări situate pe continentele contaminate, supravegherea serologică se efectuează pe probele prelevate pentru supravegherea febrei aftoase.

3.

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale, și sunt plătite de către DSVSA.

4.

Reagenții necesari examenelor serologice prin metode necontaminante (ELISA cu antigene recombinate), sunt procurați o dată cu animalele importate din țări de pe continente contaminate; această obligație revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referință din Europa, nu se pot procura acești reagenți.

1.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere, conform prevederilor legislației comunitare.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

10

11

3.

BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI (A - 030)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

monitorizarea documentelor ce pot furniza date

relevante.

Raport trimestrial la ANSVSA de către

DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din

cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

de incubație;

Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de evoluția bolilor veziculoase

Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucțiunilor

prevăzute

în

legislația în vigoare.

Se efectuează de medicii veterinari oficiali și/sau de liberă practică împuterniciți

c) î n abatoare de porcine

Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoașterea manifestărilor clinice la examenul antemortem și a leziunilor produse de evoluția bolilor veziculoase

Examenele anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină sunt efectuate, certificate și cuantificate

de către medici veterinari oficiali .

2.

serologică:

- la 3% pe an de la porci în vârstă de 150 - 160 zile din exploatații comerciale industriale cu activități de reproducție și selecție cu capacitate de peste 100 capete.

Medici veterinari de libera practica împuterniciți de către DSVSA. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

1.

inspecția planificată

a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul bolii veziculoase a porcului, aflate pe teritoriul României:

a)

în colectivități de porci

cu mai mult de 20 de animale destinate reproducției;

b)

în unități desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse , pe perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei

1.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere se aplică prevederile Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor și măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, și prevederile legislației comunitare.

2.

Examenele serologice pentru supravegherea

efectivelor

importate

se

3. clinică:

- în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare;

efectuează pe aceleași probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă,

3. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale și sunt plătite de către DSVSA.

4. Probele serologic pozitive sau dubioase prin ELISA vor fi retestate.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere și prevedrile legislației comunitare.

7.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA.

12

4.

PESTA BOVINA (A - 040)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din

cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

Pentru animalele nou introduse în cadrul comerțului intracomunitar sau importului din țări terțe.

2.

serologică:

Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate în perioada de supraveghere.

1. Examenele serologice pentru supraveghere

Acțiunile de inspecție planificată sunt efectuate, certificate și cuantificate de către medicii veterinari de liberă practică, oficiali

conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare.

Se efectuează de medicii veterinari

oficiali și/sau de liberă practică împuterniciți

Se efectuează de medicii veterinari oficiali

1. Medici veterinari

de liberă

1.

inspecția planificată

a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei bovine, aflate pe teritoriul României:

a)

în localitățile țintă

din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;

b)

în unitățile desemnate a efectua carantină

pentru animale din specii susceptibile nou introduse din țări situate la granița de sud, est și de nord a României, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație;

c)

î n abatoare:

Pentru detecția posibilei contaminări transfrontaliere, de la:

, cumulate din localitățile țintă în județele ce au un risc maxim de contaminare situate în zona l-a de supraveghere (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, SM, SV, VS);

3. clinică:

În zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare;

se efectuează pe aceleași probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă.

practică împuterniciți de către DSVSA.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA.

a)

2% din efectivul de bovine, anual, defalcat pe 12 luni, dar nu mai puțin de 240 de probe/an/județ

b)

0,5% din efectivul de bovine, lunar, dar nu mai puțin de 60 probe/an și județ , cumulate din localitățile țintă, în județele ce au un risc minim de contaminare zona II de supraveghere (BR, BC, CJ, IL, IF, NT, TM);

2.

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale, și sunt plătite de către DSVSA.

3.

România este indemnă la pesta bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli și nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie.

4.

România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.

5.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind acțiunile sanitare veterinare de supraveghere și imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 716 din 08 august 2005.

6.

Localitățile țintă și gospodăriile țintă din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA .

1.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere și prevederile legislației comunitare.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

13

14

5.

PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE (A - 050)

1

2

3

4

I. Supraveghere

pasivă

monitorizarea documentelor ce furniza date

relevante.

Raport trimestrial la ANSVSA de către

DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din

cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. inspecția planificată

a animalelor din speciile

domestice sau sălbatice receptive la virusul micilor rumegătoare, aflate pe teritoriul României:

a)

în localitățile țintă

din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de

contaminare transfrontalieră;

Acțiunile de inspecție planificată

vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucțiunilor

prevăzute

în

legislația specifică.

b)

în unitățile desemnate a efectua carantină

pentru animale din specii susceptibile nou introduse din țări situate la granița de sud, est și de nord a României, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai scurte

decât durata minimă a perioadei de incubație;

Examene anatomoclinice și necropsice a

animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de așteptare.

Se efectuează de medici verinari

oficiali și/sau împuterniciți.

c) î n abatoare,

a animalelor nou introduse, în

perioada de așteptare.

Examene

anatomoclinice

a

animalelor

susceptibile tăiate în perioada de așteptare .

Se efectuează de medici verinari

oficiali.

2. serologică:

- pentru detecția posibilei contaminări transfrontaliere, de la:

se efectuează pe aceleași probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă.

rumegătoare, recunoscut oficial de OIE.

practica împuterniciți de către DSVSA.

a)

1% din efectivul de ovine și caprine, lunar, dar nu mai puțin de 400 probe/an/județ, cumulate din localitățile țintă în județele ce au un risc maxim de contaminare(zona I-a de supraveghere) (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS);

b)

0,5% din efectivul de ovine și caprine, lunar, dar nu mai puțin de 100 probe/an și județ cumulate din localitățile țintă, în județele ce au un risc minim de contaminare ( zona II de supraveghere), (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT),

1.

Examenele serologice pentru supraveghere

2.

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale, și sunt plătite de către DSVSA.

3.

România este indemnă la pesta micilor rumegătoare, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli și nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie.

4.

România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pesta micilor

1.

Medici veterinari de libera

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

5. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005.

6. Desemnarea județelor situate în zonele de risc I și II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localitățile țintă și gospodăriile ținta din cadrul acestora, sunt

stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.

3. clinică,

în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare;

nr. 77/2005, cu modificările ulterioare

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA.

1.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere și a prevederilor legislației comunitare.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

15

6.

PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASA BOVINĂ (A - 060)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din

cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. inspecția planificată

a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la pleuropneumonia contagioasă a bovinelor aflate pe teritoriul României:

-

în unitățile desemnate a efectua

pentru animalele nou introduse , din sudul și estul României, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai scurte

decât durata minimă a perioadei de incubație;

Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de așteptare.

Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți conform instrucțiunilor

prevăzute

în

legislația în vigoare.

Se efectuează de medici veterinari

oficiali și/sau de liberă practică împuterniciți.

2.

Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator:

1. Animalele cu reacții serologice dubioase sau pozitive se identifică, se examinează clinic

1. Medici veterinari de libera

practica

împuterniciți

de

către

serologice și microbiologice și/sau PCR.

și sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv și care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe (mucus nazal și lichid pleural recoltat prin puncție aseptica) pentru examen bacteriologic, care se efectuează la IDSA.

1 În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere și prevederile legislației comunitare.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

DSVSA

2. Examenele se efectuează LNR din cadrul IDSA.

la

3. clinică,

în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare;

Medici veterinari de liberă practica împuterniciți de către DSVSA.

4. Î n abatoare:

inspectia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.

De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural și țesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului

de

pleuropneumonie

contagioasă.

2.

România este indemnă la pleuropneumonia contagioasă bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli și nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie.

3.

România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la pleuropneumonia contagioasă bovină și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de această boală, recunoscut oficial de OIE.

4.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005.

1.

Medicul veterinar oficial din abator

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală .

16

17

7.

BLUETONGUE (A - 090)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

și/sau oficiali.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

așteptare, tăiate în abatoare autorizate .

Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare.

urmare

a

comerțului

intracomunitar

și

toate

Se efectuează:

1.

monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante în special a documentelor sanitare veterinare și a altor documente ce însoțesc transporturile de animale ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație;

2.

supravegherea clinică pasivă efectuată de către fermieri și raportarea oricărei suspiciuni de bluetongue medicilor

veterinari de liberă practică împuterniciți

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

2.

Efectivele de animale pentru supraveghere vor fi stabilite de DSVSA, de comun acord cu LNR din IDSA.

1.

Inspecția animalelor receptive din specii domestice și sălbatice existente pe teritoriul României astfel:

a)

animale situate în localitățile țintă desemnate conform metodologiei de supraveghere stabilită prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 154/2007 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind startegia de supraveghere a bolii limbii albastre, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 580 din 23 august 2007;

b)

toate rumegătoarele care intra în Romania ca urmare a comerțului intracomunitar și toate rumegătoarele importate din țări terțe, pe durata perioadei de așteptare.

c)

rumegătoarele autohtone, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar sau cele importate din țări terțe și aflate în perioada de

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiții de liniște epidemiologică.

2.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare.

3.

Localitățile și efectivele țintă, sunt stabilite de DSVSA de comun acord cu LNR din IDSA.

2.

Supravegherea serologică prin ELISA astfel:

a)

3% din rumegătoare/județ, dar nu mai puțin de 1200 probe/județ, pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor (perioada mai – octombrie);

b)

1% din rumegătoare/județ, dar nu mai puțin de 400 probe/județ, pe durata sezonului de activitate redusă a vectorilor (perioada noiembrie-aprilie);

c)

toate rumegătoarele care intră în Romania ca

a)

lunar, pe probe de seruri prelevate de la animale receptive (bovine, ovine, caprine) din localități țintă, desemnate conform metodologiei de supraveghere stabilită prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 154/2007;

b)

pentru rețeaua BT-NET, raportarea rezultatelor supravegherii serologice se

1.

Medici veterinari de liberă practică, special instruiți, împuterniciți de către DSVSA.

2.

Examenele serologice de supraveghere, se efectuează la LSVSA, respectiv abilitate și/sau LNR din cadrul IDSA.

rumegatoarele importate din țări terțe, pe durata perioadei de așteptare, la 7 zile de la intrarea pe teritoriul

României.

efectuează lunar, prin fișele de supraveghere serologică

1266/2007/CE.

. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare..

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, iar probele pentru confirmarea serotipului viral sau a speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la laboratoarele de referință comunitare și/sau internaționale.

5. Supravegherea virusologică sau prin teste de biologie moleculară a rumegătoarelor sălbatice moarte, vânate în condiții normale ori vânate datorită faptului că prezintă

simptome ce ar putea fi atribuite bluetongue.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA

4 .În caz de suspiciune sau confirmare a bluetongue, se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 32/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare care stabilește prevederi specifice pentru controlul și eradicarea bolii limbii albastre, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I,

3.

Supravegherea prin examene de izolare a virusului și de detecție a genomului viral pe probe prelevate de la animale la care testele serologice au avut rezultate neconcludente (stabilite prin coroborarea rezultatelor testelor de laborator și a datelor epidemiologice);

4.

Supravegherea prin detecție a genomului viral, într-un interval de 48 de ore de la debarcarea animalelor, în cazul în care acestea provin din zone restricționate

conform

Regulamentului

Comisiei

6.

Monitorizarea vectorilor și a parametrilor mediului ambiant (insecte din genul Culicoides), astfel:

a)

capturarea săptămânală de vectori (o captură/săptămână) cu capcane fixe, pe tot parcursul anului, în puncte de capturare stabilite conform metodologiei de supraveghere stabilite prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 154/2007.

b)

capturarea sistematică de vectori cu capcane mobile, pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor (mai – octombrie), în situații deosebite (apariția bluetongue în țările vecine, depistarea unor specii noi de vectori). Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de grupul de experți pentru bluetongue, conform metodologiei stabilite prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 154/2007;

c)

monitorizarea parametrilor mediului de supraviețuire a vectorilor cu meteostații HOBO în locații desemnate de către LNR din cadrul Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală.

d)

înregistarea coordonatelor geografice (latitudine,

1.

Stabilirea localităților țintă pentru supravegherea vectorilor și pentru supravegherea serologică se face conform metodologiei stabilite prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 154/2007.

2.

Înregistrarea coordonatelor de latitudine, longitudine și altitudine pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se face cu mijloace GPS.

3.

Locurile de recoltare a vectorilor, sunt stabilite de către DSVSA de comun acord cu LNR din IDSA.

1.

Medici veterinari de liberă practică, special instruiți, împuterniciți de către DSVSA

2.

Examenele de identificare a genului și speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA abilitate, iar confirmarea se face de către LNR din cadrul IDSA.

18

longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor, a probelor de seruri sau a parametrilor de mediu.

nr. 207 din 7 martie 2006, cu modificările ulterioare, (Directiva CE 75/2000/CE cu toate amendamentele și completările

ulterioare).

19

20

8.

VARIOLA OVINĂ ȘI CAPRINĂ (A - 100)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

monitorizarea documentelor ce pot furniza date

relevante.

Raport trimestrial la ANSVSA de către

DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din

cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

GL, IL, OT, MH, TM, TL;

Acțiunile de inspecție planificată se efectuează, certifică și cuantifică de către medicii veterinari oficiali conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare.

b)

în unități desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse , pe perioada duratei maxime de incubație a bolii, la intervale de timp mai scurte decât

durata minimă a perioadei de incubație;

Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de

variola ovină și caprină

Se efectuează de medicii veterinari oficiali și/sau de liberă practică împuterniciți

c ) anatomopatologică

a animalelor importate din țări libere de boală dar cu risc epidemiologic de vecinătate.

Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoașterea leziunilor produse de variola ovină și caprină

Se efectuează de medicii veterinari oficiali și/sau de liberă practică împuterniciți.

d) î n abatoare

pe animale din specii susceptibile nou introduse care provin din localități țintă, precum și a celor tăiate în perioada de așteptare .

2. clinică:

în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare;

Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoașterea manifestărilor clinice la examenul antemortem și a leziunilor produse de variola ovină și caprină

1. Pentru diagnosticul virusologic probele se trimit de către IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale, și sunt plătite de către DSVSA .

Examene efectuate de către medici veterinari oficiali.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA.

respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA.

1.

inspecția planificată

a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul variolei ovinelor și caprinelor, din județele aflate pe granița de sud și est a României :

a)

în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră: AR, CL, CS, CT, DJ, GR,

2.

România este indemnă de variola ovinelor și caprinelor, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli și nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie.

3.

România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la virusul variolei ovinelor și caprinelor și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă, recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se

4.

Desemnarea județelor situate în zonele de risc l și II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localitățile țintă, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.

5.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere și prevederile legislației comunitare.

6.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

7.

Pentru prevenirea introducerii bolii se aplică prevederile legislației comunitare.

21

9.

PESTA AFRICANĂ A CALULUI (A - 110)

1

2

3

4

I. Supraveghere

pasivă

monitorizarea documentelor ce pot furniza date

relevante.

Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA,

în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din

cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe teritoriul României:

perioadei de incubație;

Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină

Acțiunile de inspecție planificată

sunt efectuate, certificate și cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare.

Se efectuează medicii veterinari oficiali și/sau de liberă practică împuterniciți.

pentru detecția posibilei contaminări transfrontaliere:

recoltate de la 2% din cabalinele din localitățile țintă dar nu mai puțin de 200 probe/an/județ

(zona I de

supraveghere);

supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale, și sunt plătite de către DSVSA.

practica împuterniciți de către DSVSA

1.

inspecția planificată

a animalelor din speciile

a)

în localitățile țintă

din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;

b)

în unitățile desemnate a efectua carantină

pentru animale nou introduse din sudul și estul României, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a

2.

serologică:

a)

în județele cu risc maxim de contaminare CS, CL, CT, DJ, GR,

MH, OT, TL, TR, TM pe probe

1.

Probele

pentru

examene

serologice

de

2.

România este indemnă de pesta africană a

1.

Medici veterinari de libera

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA

b) în județele cu risc minim de contaminare : GJ, VL, AG, DB, IF, Municipiului Buc., IL, BR pe probe recoltate de la 0,5% de la cabalinele din localitățile țintă dar nu mai puțin de 50 de probe/an/județ (zona II de supraveghere);

3. clinică

în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare;

calului, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli și nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie.

77/2005, cu modificările ulterioare.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA.

3.

România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la virusul pestei africane a calului și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă, recunoscut oficial de OIE

4.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005.

5.

în cazul apariției de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile de control și combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare și prevederile legislației comunitare.

1.

Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, se aplică conform prevederilor legislației comunitare.

2.

în caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.

22

10.

PESTA PORCINĂ AFRICANĂ (A - 120)

1

2

3

4

I. Supraveghere

pasivă

monitorizarea documentelor ce pot furniza date

relevante.

Raport trimestrial la ANSVSA de către

DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din

cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. inspecția planificată

a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce

boala, aflate pe teritoriul României:

Acțiunile de inspecție planificată, precum și cele de evaluare rurală

rapidă, se efectuează, certifică și

al României, nr. 426 din 17 mai 2006.

cuantifică de către medicii veterinari oficiali conform instrucțiunilor

prevăzute

în

legislația în vigoare.

Se efectuează de de medicii veterinari oficiali și/sau de liberă practică împuterniciți.

Examene efectuate de către medici veterinari oficial .

3. clinică

în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare;

a)

în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;

b)

în unități desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse , pe perioada duratei maxime de incubație a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație;

c)

î n abatoare

pe animale din specii susceptibile ce provin din localități țintă, precum și a celor tăiate în perioada de așteptare după import sau comerț intracomunitatar.

2.

serologică:

a)

în județele cu risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere), (BT, CL, CT, GL, IS, GR, MM, TL, SM, SV, VS) pe 300 probe/an/județ de la porcinele din localitățile țintă;

b)

în județele cu risc minim de contaminare ( zona II de supraveghere), (BR, CJ, IL, IF) pe 100 probe/an/județ de la porcinele din localitățile țintă;

1.

Probele pentru examene serologice de supraveghere și cele destinate examenelor virusologice în vederea precizării diagnosticului în cazul suspiciunii de boală, se trimit la IDSA. Atunci când este cazul cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor laboratoare de referință naționale și/sau internaționale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA.

2.

România este indemnă de pesta porcină africană,.

3.

România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la virusul pestei porcine africane și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă, recunoscut oficial de OIE. La comerțul intracomunitar și importul de animale vii din speciile receptive se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 99/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul pestei porcine africane, publicat în Monitorul Oficial

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.

1.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

2.

Pentru prevenirea introducerii bolii se aplică prevederile legislației comunitare.

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA.

23

24

11.

PESTA PORCINĂ CLASICĂ (A – 130)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște

epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

Conform prevederilor Programului de monitorizare, control și eradicare a Pestei Porcine Clasice în România pentru anul 2008, transmis la Comisia Europeană aprobat de Comisia Europeană prin Decizia Comisiei 870/2007 publicată în Jurnalul Oficial L 340 din 22.12.2007 .

al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului,

1.

Se aplică derogări prin aprobarea măsurilor dispuse conform unor Decizii ale Comisiei Europene.

2.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 67/2005 pentru aprobarea Normei sanitar veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 707 și 707 bis din 05 august 2005, care transpune Directiva Consiliului 2001/89/CE;

3.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 66/2005 privind aprobarea Normei sanitar veterinarecare aprobă un manual de diagnostic stabilind proceduride diagnostic, metode de prelevare a probelor și criterii pentru evaluarea testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 707 și 707 bis din 05 august 2005, ce transpune Decizia Comisiei 2001/106/CE;

4.

Programul strategic privind monitorizarea, controlul și eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2008, prevăzut în anexa nr. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 515/2008 pentru aprobarea acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale,

1.

Medicii veterinari oficiali și/sau de liberă practică împuterniciți.

precum și alte acțiuni prevăzute în alte programe naționale, precum și a tarifele aferente acestora pentru anul 2008, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008.

5.

Normele metodologice privind implementarea Programului strategic privind monitorizarea, controlul și eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2008 aprobate prin ordin al președintelui ANSVSA.

6.

Decizia Comisiei 2006/779/ CE cu privire la măsurile tranzitorii de control a sănătății animalelor în relație cu pesta porcină clasică din Romania.

25

12.

INFLUENȚA AVIARĂ (GRIPA AVIARA) – A – 150

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

monitorizarea documentelor ce pot furniza date

relevante.

Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA,

în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din

cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

Supravegherea și combaterea influenței aviare la păsările domestice și sălbatice . Programul de supraveghere a gripei aviare în România, în anul 2008, la păsările domestice si sălbatice, aprobat prin Decizia Comisiei 782/2007/CEE conține date concrete privind numărul de probe, metodele de diagnostic, zonele cu risc crescut de contaminare, pentru fiecare județ în parte.

1. Având în vedere statutul României de stat membru al Uniunii Europene, supravegherea, diagnosticul și controlul influenței aviare se realizează în conformitate cu prevederile comunitare în domeniu. Aceste prevederi pot fi grupate în:

membre;

Medicii veterinari oficiali si/sau de liberă practică împuterniciți.

a)

Legislația europeană de bază

pentru influența aviară o constituie:

(i)

Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE privind măsurile comunitare de combatere a influenței aviare;

(ii)

Decizia europeană privind punerea în aplicare a programelor de supraveghere a gripei aviare la păsările domestice si păsările sălbatice,

destinate

aplicării

în

statele

publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 191 din 20 martie 2007;

(iii)

Deciziei Comisiei nr. 2006/437/CE care aprobă Manualul de diagnostic pentru influența aviară așa cum este prevăzut în Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE;

(iv)

Decizia Comisiei nr. 2007/594/CE din 29 august 2007 de modificare a anexei IV la Directiva 90/539/CE a Consiliului privind modele de certificare veterinară pentru comerțul intracomunitar de păsări de curte și de ouă de incubație, pentru a lua în considerare anumite cerințe de sănătate publică.

b)

Legislația europeană secundară

pentru influența aviară este reprezentată de decizii ale Comisiei Europene. După publicarea lor în Jurnalul Oficial, A.N.S.V.S.A. transmite în teritoriu aceste decizii, însoțite de Note de Serviciu. Menționăm dintre acestea, Decizia Comisiei 2005/734/CE care stabilește măsurile de biosecuritate pentru a reduce riscul transmiterii influenței aviare înalt patogene provocată de virusul A al influenței aviare subtipul H5N1 de la păsările vii care trăiesc în sălbăticie la păsările domestice și alte păsări captive și care prevede un sistem de detectare rapidă în zonele expuse unui risc deosebit,

2.

În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică prevederile:

a)

Directivei Consiliului nr. 2005/94/CE privind măsurile comunitare de combatere a influenței aviare, transpusă în legislația națională prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 54/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control pentru gripa aviară,

26

2005/94/CE.

b)

Planului de contingență al României pentru influența aviară, aprobat anual prin decizie a Comisiei Europene;

c)

Manualului de Instrucțiuni pentru influența aviară, aprobat anual prin decizie a Comisiei Europene;

d)

Diagnosticul în influența aviară se realizează în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei nr. 2006/437/CE care aprobă Manualul de diagnostic pentru influența aviară așa cum este prevăzut în Directiva Consiliului nr.

27

28

13.

BOALA DE NEWCASTLE

(pseudopesta aviară) - A – 160

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor care furnizează date despre situația epidemiologică a efectivelor de păsări.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

1. Medicii veterinari oficiali ai DSVSA

II. Supraveghere activă

a) examene anatomopatologice;

1.Inspectia si/sau alte metode de examinare clinică, necropsia și prelevarea de probe se efectuează de către medicii veterinari oficiali si/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

b) examene virusologice; supravegherea virusologică a porumbeilor aflați în evidența asociațiilor de profil, se efectueaza pe tampoane cloacale la o prevalenta de 10% cu o confidență de 95%.

în:

d) Supravegherea serologică prin RIHA în exploatațiile nonprofesionale, efectuată la 14 - 21 zile după fiecare campanie de vaccinare, din zonele stabilite de autoritatea veterinară competentă: cate 30 probe/campanie/localitate, prelevate randomizat din minimum 5 exploatații nonprofesionale ;

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor din exploatații comerciale, nonprofesionale și de agrement aflate pe teritoriul României.

2.

Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări receptive (găini, bibilici, curci, fazani, prepelițe, struți, porumbei și păsări de agrement) prin:

1.

LNR din cadrul IDSA întocmește lista laboratoarelor județene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiționarea, expedierea și graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR.

2.

În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică prevederile:

a)

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 622 din 19 iulie 2006;

b)

Planului de contingență al României pentru boala de Newcastle, aprobat anual prin decizie a Comisiei Europene;

c)

Manualului de Instrucțiuni pentru Boala de Newastle, aprobat anual prin decizie a Comisiei Europene;

3.

Notificarea bolii, inclusiv la porumbei, se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

4.

Notele de însoțire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunității postvaccinale, trebuie să menționeze:

a)

categoria de vârstă a păsărilor

b)

profilul exploatației

c)

programul de vaccinare (schema de vaccinare) aplicat;

d)

vaccinul folosit;

c)

Supravegherea serologică prin RIHA efectuată

(i)

fermele de reproducție și selecție 30-50 probe după vaccinarea a 2-a și a 4-a la fiecare serie;

(ii)

fermele de găini, ouă consum 10-25 probe după vaccinarea a 2-a și a 4-a la fiecare serie;

(iii)

ferme de pui carne 30 probe/serie, după varsta de 28 zile;

e) data vaccinării.

6. IDSA elaborează după fiecare campanie de vaccinare a păsărilor în exploatațiile nonprofesionale (GP) și trimestrial pentru exploatațiile comerciale, rapoarte privind statusul imun postvaccinal care vor fi analizate de către ANSVSA, IDSA, CMVR și

UCPR.

5.

Buletinele de analiză privind statusul imun postvaccinal trebuie să precizeze:

a)

interpretarea rezultatelor;

b)

recomandări.

29

14.

BOALA AUJESZKY (B - 052)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali

din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

1. inspecția planificată

pentru efectivele de porcine libere de infecție:

- în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație;

2. serologică (ELISA gE):

La 10% din animalele de reproducție din exploatațiile comerciale industriale de porcine organizate;

Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin deletat (cu marker).

Acțiunile de inspecție planificată se efectuează, certifică și cuantifică de către medicii veterinari oficiali conform instrucțiunilor prevăzute

în legislația în vigoare.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți

de

către

DSVSA

3. în caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice, histologice și, după caz, identificarea genomului viral specific prin PCR la IDSA

Probele de creier de la rumegătoarele la care diagnosticul de boala Aujeszky a fost negativ se vor examina pentru encefalopatii spongiforme

transmisibile.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți

de

către

DSVSA

30

15.

TURBAREA (B -058)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

1. clinică

obligatorie a carnivorelor care au mușcat sau zgâriat persoane și animale, în perioada de 10 zile de la data producerii mușcăturii sau zgârieturii.

A. Animalele cu simptome de turbare:

B. Animale suspecte de turbare:

1. carnivorele suspecte

de turbare:

2. animalele domestice suspecte

de turbare,

1.

sunt ucise

și după prelevarea probelor pentru investigații de laborator, sunt distruse, cu respectarea măsurilor de prevenire a contaminării sau îngropate și denaturate, după caz, la adâncimea de cel puțin un metru. Animalele domestice ucise în cadrul măsurilor de control a bolii se despăgubesc conform Hotărârea Guvernului nr. 1415/2004 pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 837 din 10 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.

2.

restul animalelor

din exploatație se țin sub supraveghere sanitar veterinară timp de 3 luni, fiind interzisă înstrăinarea lor în această perioadă.

1.

Inspecția, examinarea clinică, necropsia și prelevarea de probe se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

a)

ce nu au mușcat sau zgâriat

alte animale sau oameni, se supun măsurilor stabilite la lit.A, pct. 1.

b)

cele care au mușcat, zgâriat

sau au fost mușcate, sau au venit în alt mod în contact cu alte animale sau oameni, vor fi puse sub observație sanitară veterinară obligatorie, timp de 10 zile;

care au venit în contact cu oameni, în condițiile în care ar fi fost posibilă o contaminare a acestora, sunt puse sub observație sanitară veterinară obligatorie, timp de 10 zile;

C. Animale suspecte de contaminare -

suspicionate că au fost mușcate sau care au venit în contact cu animale bolnave sau suspecte de boală, se procedează astfel:

1. carnivorele nevaccinate antirabic

se ucid

2 . carnivorele vaccinate antirabic

într-o perioadă de 21 de zile sunt puse sub observație sanitară veterinară obligatorie, timp de 10 zile;

D . În cazul localităților în care există riscul ca boala să poată căpăta aspect endemic, Centrele Locale de Combatere a Bolilor, respectiv Centrul Local de Combatere a Bolilor al municipiului București, constituite conform prevederilor art.26 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, decid măsuri referitoare la capturarea, deținerea sau uciderea animalelor fără stăpân și a acelora care difuzează boala, conform legislației în vigoare, precum și organizarea vânătorii la vulpe în scopul controlului numărului acestora și al eficacității vaccinarii orale a vulpilor.

E.

În cazul animalelor din exploatații în care au pătruns carnivore domestice sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare, se procedează conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008.

F .

Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare, se distrug în întregime, nejupuite.

31

2.

de laborator

- prin examene virusologice, histologice la carnivore domestice și sălbatice, precum și la celelalte mamifere domestice moarte sau tăiate de urgență care au prezentat simptome nervoase.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial recoltează probe în scop de diagnostic probe de la animale din fondul cinegetic suspecte de boală, de câte ori se consideră necesar, conform prevederilor protocolului

comun

ANSVSA, RNP- ROMSILVA și AGVPS 1939/11379/700/2006.

3. în fondurile cinegetice.

Animalele din fondul cinegenetic cu modificări comportament ce pot fi atribuite rabiei, se ucid, cu respectarea prevederilor legale privind protecția și bunăstarea animalelor. După ucidere, se prelevează probe în scop de diagnostic de laborator.

4. a rabiei la vulpe:

supravegherea prin examene de laborator

Conform Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul și eradicarea turbării la vulpe în România, publicat în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2008, aprobat prin Decizia Comisiei 2007/782/CE

Investigațiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

5.

supravegherea circulației tulpinilor de virus rabic pe

teritoriul țării, prin investigații de biologie moleculară.

1.

Probele (capul animalelor moarte sau sacrificate) prelevate pentru examen virusologic (inclusiv bioprobă) și histologic, se trimit la laborator cu respectarea condițiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea și expedierea acestora.

2.

Probele de creier provenite de la rumegătoare domestice și sălbatice la care diagnosticul de rabie a fost negativ se vor examina pentru EST, Aujeszky, listerioză prin examene de laborator.

1.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificarile ulterioare

2.

În exploatațiile în care s-au diagnosticat cazuri de rabie se impun restricții de mișcare a animalelor și confiscarea produselor de origine animală provenite de la acestea, cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.

1.

Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și medicii veterinari din abator – recoltează probe.

2.

Examinare la LSVSA și/sau după caz la LNR din cadrul IDSA.

1.

Medicii veterinari oficiali ai DSVSA.

2.

Examinare la LSVSA.

32

33

16.

PARATUBERCULOZA (B -059)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din

cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

I. La taurine și bubaline

A. În exploatații indemne:

1.Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul

veterinar

oficial

-

recoltează probe

1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA cu faza de absorbtie) astfel:

1. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru bruceloză, leucoza enzootică bovină sau febra aftoasă.

a) toți taurii și bivolii de reproducție la autorizare și

de 2 ori pe an, în trimestrele II și IV;

b) 5% din vacile, bivolițele, junincile și vițelele din exploatațiile pentru reproducție și producție de lapte, odată pe an pe aceleași probe recoltate pentru LEB și bruceloză;

2 .

Examinarea

probelor

se

realizează la LSVSA Județean, respectiv a municipiului Bucureșri, sau după caz, la LNR

din cadrul IDSA.

c) 5% din bovinele din exploatațiile pentru carne, o

dată pe an în trimestrul II;

Supraveghere activă

B. În exploatații suspecte de contaminare cu paratuberculoză

1. Sunt considerate suspecte de paratuberculoză,

acele exploatații în care au fost depistate animale

Toate animalele care au fost diagnosticate ca

bolnave cu paratuberculoză se elimină din

Medicul

veterinar

de

liberă

practică

împuternicit

din

d)

toate bovinele cu reacții pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la T.C.S., se controlează prin examen serologic și bacterioscopic pe probe de fecale;

e)

toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin test alergic (TCS cu PPD bovin și PPD aviar și PPD-J), serologic, morfopatologic și bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe;

2.

Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac tăieri de animale, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic și/sau alergice pozitive de la care se prelevează porțiuni de ileon terminal (25 – 30 cm pornind de la valvula ileo- cecală), alte segmente de intestin cu leziuni și limfocentrii mezenterici aferenți, care se examinează necropsic, histopatologic și bacterioscopic.

3.

Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator pe animale tăiate în scop de diagnostic.

3.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medic veterinar oficial din abator – recoltează probe.

4.

Examinarea probelor se realizează la LSVSA sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

cu semne clinice, pozitive serologic și/sau alergic;

efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceștia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ

pentru paratuberculoză.

circumscripția sanitară veterinară de asistență, medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice (ELISA pe seruri absorbite) și alergic (TCS cu PPD-bovin și paratuberculină PPD);

1. La animalele pozitive serologic și/sau alergic se execută, obligatoriu și examen bacterioscopic pe probe fecale sau examen morfopatologic și bacterioscopic pe probe de

organe în cazul abatorizării acestora;

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență, medicul veterinar

oficial, din cadrul DSVSA.

2. Paratuberculoza se declară oficial, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploatație, diagnosticul a fost confirmat postmortem;

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență, medicul veterinar

oficial din cadrul DSVSA.

3. Atunci când într-un interval de cel puțin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat nici un caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive și reagente nu depășește 5 % din

efectivul controlat se aplică conduita pentru exploatații indemne de paratuberculoză

C. În exploatații contaminate

1. Examen serologic (ELISA pe seruri absorbite) și alergic (TCS cu PPD-bovin și paratuberculină PPD), trimestrial, la toate bovinele

în vârstă de peste 6 luni;

2. Animalele pozitive bacterioscopic, serologic și/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene

complexe de laborator.

II. La ovine și caprine domestice

A. În exploatații indemne, cu antecedente sau

suspecte de boală

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar

Supravegherea

prin

examene

serologice

prin

ELISA cu faza de absorbție , a ovinelor și

34

caprinelor în vârstă de peste 12 luni:

oficial din cadrul DSVSA.

1. berbecii și țapii la autorizare și de două ori pe an cu 14 zile înainte și după campania de montă

1. Examenele de laborator se efectuează pe

probe de sânge recoltate pentru examenul pentru bruceloză.

2. Testările serologice se efectuează la LSVSA.

2. 5% din oile și caprele de reproducție, o dată pe an.

2. Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru B. melitensis,

Maedi –Visna sau artrita-encefalita caprină;

Examinarea probelor se realizează la LSVSA, sau după

caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. 5% din oile și caprele din exploatațiile și zonele cu antecedente de boală și efective suspecte de infecție, de două ori pe an, după terminarea fătărilor și înaintea perioadei de montă;

3. Animalele cu semne clinice, suspecte și/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacterioscopic pe probe fecale sau prin examen morfopatologic și bacterioscopic pe probe de

organe, dacă acestea au murit sau au fost tăiate.

3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

Supraveghere activă

B. În exploatații contaminate

1. Se efectuează examen complex (serologic, alergic trimestrial la întreg efectivul,) și bacterioscopic pe probe fecale la animalele reagente;

Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecție depășește 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin

depopulare totală sau prin extracție

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar

oficial din cadrul DSVSA.

2. La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic, bacterioscopic și histopatologic.

2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, sau după

caz, la LNR din cadrul IDSA.

III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate și semicaptivitate din rezervații naturale, parcuri, grădini zoologice etc.

Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice și histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate precum și a celor vânate sau moarte în rezervații naturale;

Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză, se supune acțiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar

oficial din cadrul DSVSA.

IV. Măsuri generale:

Controlul eficienței decontaminării finale

2. LSVSA, sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

Combatere a paratuberculozei prin imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu aprobarea ANSVSA

3. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar

oficial din cadrul DSVSA

35

36

17.

BRUCELOZA LA BOVINE (B -103)

1

2

3

4

I. Supraveghere

pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din

cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

bolii în exploatații trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 961 din 31 octombrie 2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA 105/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naționale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei și leucozei bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 31 octombrie 2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile suine și bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.289 din 30 martie 2006, cu modificările și completările ulterioare,

calendaristic în curs ;

recoltează în scopul examinării pentru leucoza enzootică bovină .

liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

1.

Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a

2.

Supraveghere serologică prin RSAR-Roz Bengal sau ELISA (pe cumul de 10 probe), la:

a)

taurii și bivolii de reproducție autorizați sanitar- veterinar pentru monta sau recoltare de material seminal pentru însămânțări artificiale, control o data pe an;

b)

vacile, bivolițele, junincile și vițelele în vârstă de peste 12 luni o data pe an;

c)

bovinele de reproducție, în cazurile de vânzare cumpărare, la vânzător cu cel mult 30 de zile înainte de livrare, dacă nu au fost examinate în anul

1.

Examenele se efectuează pe probele care se

2.

Cazurile pozitive, dubioase și neconcludente prin RSAR Roz Bengal se examinează și prin SAT, RFC sau ELISA iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare.

3.

Se realizează conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 1042005, Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005, precum și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/ 2006 cu modificările și completările ulterioare.

4.

Dupa ce Romania va fi recunoscuta oficial liberă de bruceloza se vor aplica prevederile pct. 8 din anexa 1 la Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 61/2006 cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de

2.

Examinare la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. vacile, bivolițele și junincile care au avortat (după 14 - 21 zile de la avort) sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecției brucelice.

1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale pentru examen complex de laborator în vederea precizării diagnosticului, precum și probe de ser

sanguin la 14- 21 zile după avort.

obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic (la toate animalele vânate)

2. Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la fermele în primele 14 zile de la fătare și în cazul când a fost stabilit diagnosticul de certitudine. Se examinează imediat și apoi trimestrial.

MĂSURI

Carnea și subprodusele comestibile cu excepția ugerului, se sterilizează prin tratament termic și se dau în consum;

Medic veterinar oficial din

cadrul DSVSA

4.

testarea serologica a animalelor importate cu vârsta de peste 1 an;

5.

examenul bacteriologic al materialului seminal, a embrionilor si a ovulelor importate.

6.

supraveghere

bacteriologica

si

serologica

7.

în abator

a)

animalele vii:

se examinează ante mortem și post mortem ;

b)

carnea și organele:

se examinează în unități de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar

1.

Se confiscă și se distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile, glandele endocrine și sângele;

2.

Pieile se supun dezinfecției prin sărare timp de 60 zile după care se pot dirija la prelucrare ;

4.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificarile ulterioare.

5.

In cazul declarării bolii în abator se aplică prevederile legislației comunitare.

37

18.

BRUCELOZA LA OVINE (B =151 - infecția cu Brucella ovis)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

Serologică prin RFC și după caz (în funcție de simptome și leziuni) examene bacteriologice și histologice la:

1.

toți berbecii pentru reproducție, cu 2 săptămâni înainte și după perioada de montă, sau de însămânțări artificiale;

2.

berbecii cu manifestări de epididimită;

3.

berbecii de reproducție în cazurile de vânzare- cumpărare;

a)

la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte de livrare;

b)

la beneficiar - după cel puțin 7 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică);

4.

oile la 7-14 zile după avort;

1.

Examenele se efectuează pe probele care se recoltează pentru paratuberculoză.

2.

De la berbecii sacrificați cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit la IDSA probe de testicule pentru izolarea și identificarea (inclusiv prin teste de biologie moleculară)

Brucella ovis

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial recoltează probele

2.

Examinare la LSVSA Județean, respectiv a municipiului București și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

38

19.

BRUCELOZA LA OVINE Șl CAPRINE (B- 152 = infecția cu Brucella melitensis)

1

2

3

I. Supraveghere

pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali

din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

luni;

animale testate nu trebuie sa fie sub 50), iar daca turma contine mai putin de 50 de femele, atunci se testeaza

efectiv, iar restul efectivului de animale din

1.

Efectivul de ovine se afla sub control sanitar veterinar oficial.

2.

Supraveghere serologica odată pe an prin testul de aglutinare rapida pe lama cu antigen colorat cu Roz Bengal, astfel:

a)

din turmele cu pana la 1000 capete:

(i)

toti masculii necastrati in vârstă de peste 6

(ii)

toate animalele nou introduse in turma;

(iii)

25 % din femelele pentru reproductie (nr. de

1.

Conform Deciziei 2007/399/CE România a fost recunoscută oficial ca stat indemn de bruceloză (Brucella. melitensis).

2.

Conform Codului Zooveterinar 2006, cap. 2.4.2., pentru mentinerea statusului de oficial liber de boala supravegherea se va efectua ca la pct. 2, coloana 2 (conduita de execuție).

3.

Probele pozitive, dubioase și neconcludente se trimit la IDSA, pentru confirmarea diagnosticului.

4.

Animalele diagnosticate pozitiv se elimină din

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examinare la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

toate femelele pentru reproductie.

b) din turmele cu peste 1000 capete:

(i)

supravegherea serologica se va face pe un numar reprezentativ de animale pentru a furniza un nivel de confidenta de 99% in decelarea infectiei cu

Brucella melitensis

daca prevalenta este de peste 0,2%.

exploatație se supraveghează serologic trimestrial prin RFC.

B. Melitensis este interzisă.

3.

Examinare serologica (RSAR Roz Bengal și RFC/) la toate animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecției.

4.

Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză.

5.

Examene de laborator a avortonilor proveniți de la caprine și ovine.

6.

Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate și semicaptivitate, din rezervațiile naturale, parcuri, grădini zoologice, etc.

5.

În exploatațiile în care s-au diagnosticat cazuri pozitive se impun restricții de mișcare care se ridică după 45 de zile de la distrugerea ultimului animal infectat sau susceptibil de a fi infectat.

6.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificarile ulterioare.

7.

In cazul diagnosticării bolii se aplică prevederile legislației comunitare..

8.

În România vaccinarea împotriva infecției cu

39

20.

BRUCELOZA LA PORCINE (B - 253)

1

2

3

4

I. Supraveghere

pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali

din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. clinic:

porcine de reproducție, în mod deosebit la

cele aflate în localități învecinate cu zona silvatică

Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și

medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

la:

serologic, se trimit la IDSA pentru confirmare.

liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

serologic

prin SAT sau RSAR Roz Bengal și RFC

a)

vierii de reproducție-la intrarea în exploatare și apoi trimestrial ;

b)

scroafele și scrofițele pentru reproducție-o dată pe an-in trimestrul III, după cum urmează :

(i)

10% din exploatații comerciale industriale,

(ii)

100% în exploatații nonprofesionale .

c)

scroafele și vierii care prezintă semne clinice care

1.

Cazurile pozitive, dubioase și neconcludente

2.

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort.

3.

În colectivitățile și gospodăriile populației în care se confirmă infecția brucelică, nu se mai execută examene serologice ci se aplică Programul de asanare prin lichidarea întregului efectiv.

4.

La

animalele vii nou introduse în cadrul

1.

Medicul veterinar de

2.

Examinare la LSVSA Județean, și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

conduc la suspiciunea de infecție brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat (după 7-14 zile de la avort).

d) porcinele de reproducție în cazurile de vânzare- cumpărare, în perioada de carantină se examinează la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare și la 14- 21 zile de la preluare la beneficiar.

comerțului intracomunitar sau prin importul din țări terțe se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.62/2005.

prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

3. în abator

a) animalele vii:

se examinează ante mortem și post

MĂSURI

De la porcii din efectivele cu bruceloză:

Medic veterinar oficial din

cadrul DSVSA.

5.

Cerințe pentru calificarea unei exploatații libere de bruceloză (conform OIE și FAO):

a)

sa se afle sub control veterinar oficial;

b)

sa nu fi existat niciun animal infectat cu

B.suis

in ultimii trei ani și toate cazurile suspecte au fost trimise spre expetiză la laborator;

6.

Efectivele de reproducție în vârstă de peste 6 luni pot fi încadrate ca libere de bruceloză dacă:

a)

tot efectivul a fost testat cu rezultate negative;

b)

la examinarea trimestrială 25% din suine au rezultat negativ

c)

la examinarea lunară 10% au rezultat negativ;

d)

niciun animal nu se testează de două ori în interval de 12 luni;

e)

pentru menținerea statusului de liber, efectivele trebuie testate anual;

f)

trebuie mentinută supravegherea pasivă a semnelor clinice;

g)

testarea(bacteriologică și serologică) periodică a animalelor reacționate sau suspecte trimise la sacrificare.

7.

Teste serologice recomandate a fi utilizate în supraveghere sunt:

a)

Reacția de aglutinare rapidă pe lama cu antigen colorat cu Roz Bengal

b)

Reacția de Fixare a Complementului sau ELISA.

8.

Notificarea bolii se face în conformitate cu

40

mortem ;

b) carnea și organele :

se examinează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar

4. supraveghere bacteriologică și serologică obligatorie a speciilor susceptibile (mistreți și iepuri cu leziuni) din fondul cinegetic .

1.

se dispune sistarea reproducției și depopularea totală;

2.

carnea și subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricții;

3.

organele cu leziuni se confiscă

21.

CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ (B – 104)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

1. Raport trimestrial înaitat la ANSVSA de către

DSVSA.

Medici veterinari oficiali

din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

.3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

4. Pentru prevenirea introducerii bolii se aplică prevederile legislației comunitare.

Examinare la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1.

prin examene de laborator a

materialului seminal de la tauri și bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile:

a)

înaintea sezonului de pășunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

b)

imediat după întoarcerea la stabulație;

c)

mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal;

1.

Înainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se țin în repaos sexual 7 zile.

2.

De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni și învelitori placentare.

41

22.

CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC (ovine, porcine, păsări)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

1. Monitorizarea datelor despre boală.

1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de către

DSVSA.

Medici veterinari oficiali

din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

1. prin inspecție

și, în caz de suspiciune, prin examene de laborator

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial

din cadrul DSVSA.

2. în abator:

a) animalele și păsările vii:

se examinează ante

Măsuri

1 .

Tăierea în partidă separată a loturilor de pasări la

1. Medic veterinar oficial

din cadrul DSVSA.

și post mortem;

b) e xaminarea carcaselor și organelor;

care s-a decelat prezenta de specii de

Campylobacter termofile

2. Examinare la LSVSA județean și/sau după caz la laboratorul IISPV.

2.

Recoltarea de probe din carcase și organe de la ovine și porcine.

3.

Recoltarea de carcase și organe de la puii broiler

4.

Recoltarea de probe din apa potabilă.

5.

Carnea și organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

42

23.

TUBERCULOZA (B -105)

STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

1. Monitorizarea datelor despre boală.

1. Raport trimestrial înaitat la ANSVSA de către

DSVSA

Medici veterinari oficiali

din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

I. LA BOVINELE DOMESTICE

(taurine,

bubaline)

A. În exploatații considerate necontaminate:

1 Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Examinare la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.

1.

Tuberculinare generală prin test unic (TU) o dată pe an, la toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

2.

Animalele la care TU a dat rezultate neconcludente sau pozitive, se retestează la 42 zile prin TCS

3.

În situații concrete, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a crește gradul de confidență al diagnosticului în relație cu animalele dubioase, cum ar fi EIAs-yIFN.

4.

În cazul în care la tuberculinarea efectivelor din centrele de colectare pentru export sau pentru comerț intracomunitar se declară tuberculoza, centrul de colectare își încetează activitatea și se supune măsurilor de combatere și eradicare a bolilor.

5.

animalele pozitive la TCS și/sau ElAs-yIFN se elimină obligatoriu din exploatație prin

1.

Controalele intradermotuberculinice și/sau cele pentru răspuns imun mediat celular se planifică și se efectuează cu cel puțin două săptămâni înaintea acțiunilor imunoprofilactice.

2.

Cu trei săptămâni înaintea controalelor menționate la pct.1 se efectuează tratamente antiparazitare.

3.

Se interzice utilizarea, pentru testare alergică a tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și instrumentar de lucru defect, neautorizat metrologic.

4.

Nu vor fi supuse testării intradermotuberculinice sau pentru răspuns imun mediat celular:

a)

animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi:

(i)

dexametazona;

(ii)

hidrocortizon ;

b)

animalele aflate în ultima lună de gestație și cele în primele 30 de zile după fătare;

abatorizare.

animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în

convalescență.

completările ulterioare.

B.În exploatații suspecte de contaminare:

1. Până la clarificarea situației epidemiologice, se

1. Medicul veterinar de

5.

Expedierea animalelor reagente la abator se face în baza certificatului sanitar veterinar de transport și sănătate barat cu diagonală roșie și fișei de tăiere cu rezultatele testului intradermotuberculinic sau pentru răspuns imun mediat celular întocmite de medicul veterinar oficial.

6.

De la toate animalele reagente,tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se vor preleva obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

a)

limfonodurile capului: retrofaringiene (stâng și drept) mandibulare (stâng și drept), parotidiene (stâng și drept);

b)

limfonodurile traheobronhice (stâng și drept), mediastinale ( anterior și posterior);

c)

limfonodurile hepatice, iliac (intern și extern), retromamar (superior și inferior) și poplitei;

d)

porțiuni de țesuturi și organe (pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară, etc.);

7.

Este obligatorie și supravegherea anatomopatologică și de laborator pentru tuberculoză a tuturor bovinelor moarte sau tăiate de urgență, provenite din exploatații contaminate.

8.

Examenele bacteriologice și/sau PCR, morfopatologice pozitive certifică diagnosticul de tuberculoză.

9.

Proprietarii animalelor reagente sacrificate pentru precizare de diagnostic se despăgubesc potrivit legii indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

10.

Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederilor Ordinelor președintelui ANSVSA nr. 104/2005, 105/2005, nr. 61/2006 cu modificările și

43

interzice introducerea de bovine sănătoase în aceste exploatații.

2. Bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni, rămase în efectiv, sunt supuse testări la cel puțin 42 de zile după îndepărtarea bovinelor care au reacționat pozitiv în vederea clarificării statusului efectivului, atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator și laborator.

liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA județene, respectiv a municipiului București..

2. Examinare la LSVSA

și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA

Supraveghere activă

C. În exploatații contaminate:

a)

Se consideră exploatație contaminată, acea exploatație în care bovinele testate și reacționate pozitiv la testul alergic au fost eliminate, iar examenul de abator și laborator au confirmat tuberculoza.

b)

Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploatație sunt supuse trimestrial testării oficiale pentru tuberculoză

c)

măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006 cu modificările și completările ulterioare

d)

măsurile specifice de control al bolii la efectivele de bovine din România vor fi precizate prin Manual Operațional aprobat prin ordin al președintelui ANSVSA

1.

Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză și popularea îngrășătoriilor cu bovine provenite din exploatații contaminate;

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

3.

După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația împreună cu DSVSA, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de asanare.

4.

Medicul veterinar oficial comunică în scris deținătorului de animale restricțiile privind circulația animalelor și condițiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.

5.

Bovinele cu rezultat pozitiv la TU și/sau TCS se elimină pentru tăiere în abator, în vederea efectuării examenului de abator și de laborator pentru precizarea diagnosticului,

6.

Aceste bovine se taie în partidă separată sau în sala sanitară, sub supraveghere sanitară veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecția mediului.

7.

Bovinele tăiate în scop de diagnostic se despăgubesc conform Hotărârii Guvernului nr. 1415/2004 cu modificările și completările ulterioare;

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor.

2.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru implementarea celorlalte măsuri de control al bolii.

3.

Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.

44

Supraveghere activă

D. Alte rumegătoare domestice receptive (ovine

și caprine).

1. examene anatomopatologice pentru depistarea leziunilor de tuberculoză la ovinele și caprinele abatorizate, tăiate de urgență sau moarte;

ovine și caprine.

2. Ovinele și caprinele reagente la IDR- TCS vor fi supuse testelor serologice și examenelor bacteriologice pe probe de fecale pentru diagnosticul paratuberculozei; în același scop, de la animalele tăiate, limfocentrii mezenterici și mucoasa intestinală se vor examina necropsic, histopatologic și bacteriologic.

3. toate animalele pozitive la IDR – TCS se

abatorizează și de la acestea se recoltează probe pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză

4. efectivele de ovine și caprine în care boala a

fost confirmată și declarată oficial se supun programului de asanare prin depopulare totală

E. Porcine domestice și sălbatice.

Respectarea protocolului comun încheiat între ANSVSA, RNP-ROMSILVA și AGVPS nr.

1939/11379/700/2006 cu privire la supravegherea și prevenirea unor boli transmisibile de la animale la om; arealul în care au fost depistați porci sălbatici cu tuberculoză va fi supus acțiunilor de vânătoare

intensivă;

și/sau după caz, la LNR din

2. Exploatațiile în care boala a fost confirmată și

1.

La ovine, testul intradermic se execută prin injectarea intradermică a câte 0,1 ml PPD-bovin și PPD- aviar în puncte separate, pe latura toracelui posterior articulației cotului iar la caprine testul poate fi efectuat ca la bovine, pe latura gâtului. Citirea reacțiilor se face la 48 de ore după inoculare: interpretarea reacțiilor se face după cheia recomandată pentru diagnosticul alergic al paratuberculozei la

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examinare la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

2.

testare alergică, de două ori pe an (Trim. II și IV), prin IDR-TCS la ovinele și caprinele adulte din efective:

a)

cu antecedente de boală sau cu risc maxim de infecție;

b)

în care au fost depistate cazuri cu leziuni de tuberculoză confirmate prin examene de laborator

c)

rumegătoarele receptive din exploatații de bovine care au fost diagnosticate pozitiv pentru tuberculoză.

1.

Supraveghere prin expertiză de abator(după tăiere sau vânat) și recoltarea de probe de țesuturi și organe cu leziuni suspecte de tuberculoză care se expediază la laborator pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examinare la LSVSA

45

declarată oficial se supun măsurilor de asanare prin

depopulare totală.

cadrul IDSA.

3. Adăpostul și incinta exploatației de porcine în care au fost cazate animalele cu diagnostic de tuberculoză vor fi supuse acțiunilor de sanitație veterinară (deratizare, dezinsecție, decontaminare,

cu controlul eficienței acestora.

4. Arealul din care au provenit porcii sălbatici cu tuberculoză, la care s-au depistat leziuni de tuberculoză, se supune măsurilor de restricție privind circulația animalelor domestice și se

intensifică acțiunile de vânătoare în zonă.

F. Animale receptive din mediul silvatic în captivitate și semicaptivitate (Capre, cerbi, zimbri, girafe,lame, cămile și alte mamifere: carnasiere, feline; maimuțe) din rezervații

naturale, grădini zoologice, parcuri, etc.

Supraveghere prin examen anatomopatologic și de laborator la toate animalele depistate moarte, vânate sau tăiate;

1.

Zona din care au provenit animalele cu tuberculoză va fi supus măsurilor similare prevăzute la lit. E, pct.4, pentru porcii sălbatici.

2.

La rumegătoarele și alte animale receptive din fondul cinegetic, în captivitate sau semicaptivitate, organizarea acțiunilor de: depistare, diagnostic, asigurarea materialelor necesare revin MADR și proprietarilor de rezervații.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examinare la LSVSA, și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA

G. Carnasiere și feline domestice (Câini, pisici, nurci)

Examen anatomopatologic și de laborator la toate animalele cu leziuni suspecte de tuberculoză;

de analiză pentru confirmarea bolii, iar în crescătoriile contaminate se aplică programul de asanare prin

și/sau după caz, la LNR

1.

Este interzisă administrarea în hrana carnasierelor a produselor lactate, deșeurilor și confiscatelor de abator provenite de la animale cu tuberculoză, dacă acestea nu au fost tratate termic în conformitate cu legislația sanitară veterinară în vigoare;

2.

Declararea oficială a bolii se face pe baza buletinelor

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examinare la LSVSA

46

depopulare totală.

din cadrul IDSA.

H .

Păsări domestice (Găini, curci, bibilici, porumbei, fazani, etc.):

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator în ferme, curți, rezervații, parcuri, grădini zoologice, circuri, expoziții permanente, etc.

I. INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII

(bovinele, caprinele, porcinele, păsările, iepurii și vânatul sălbatic):

Se examinează ante și post mortem, inclusiv

1. Medic veterinar oficial

ganglioni limfatici ai capului și organelor.

din din cadrul DSVSA

II. CARNE și ORGANE

CARNE și ORGANE

(bovine, caprine și porcine,)

către autoritatea sanitară veterinara competenta.

a) submaxilari, retrofaringieni, bronhici;

caz de suspiciune se recoltează carcase întregi și 2. În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni (ficat, splină, ovare) pentru

organe cu leziuni și ganglioni limfatici în vederea examene de laborator în direcția tuberculozei..

examinării bacteriologice și histologice, după caz,

conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și limfonodulii aferenți. În lipsa organelor afectate se recoltează numai

limfonodulii cu leziuni.

1.

În exploatațiile comerciale și necomerciale avicole în care tuberculoza a fost diagnosticată la alte animale receptive sau la acestea se înregistrează frecvente reacții nespecifice, vor fi tăiate un număr suficient de păsări (minimum 5 capete) și examinate complex în direcția tuberculozei.

2.

Exploatațiile în care boala a fost confirmată și declarată oficial se supun programului de asanare prin depopulare totală și măsurilor de sanitație veterinară în conformitate cu prevederile legale.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examinare la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1.

Examinarea carcaselor și organelor se

1. În cazul animalelor care au reacționat pozitiv la efectuează în unități de tăiere autorizate/aprobate testele alergice și/sau serologice, la care după tăiere sanitar veterinar, de către medici veterinari

prin inspecția post mortem nu se constată leziuni, se oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de

vor recolta următorii ganglioni limfatici:

2.

Păsările se supun inspecției individuale după

b) mediastinali, eventual și mezenterici (dacă sunt tăiere, prin examinarea carcasei și organelor; în

măriți în volum), portali și retromamari.

1.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA

2.

Examinare la LSVA Județean, și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

MASURI

1. Medic veterinar

47

77/2005, cu modificările ulterioare.

oficial din cadrul DSVSA.

J .

PREVENIREA TRANSMITERII BOLII

DE LA ANIMALE LA OM ȘI DE LA OM LA ANIMALE.

1. Supravegherea și controlul permanent al funcționării regimului de filtru și mijloacelor de manipulare, decontaminare și distrugere a produselor patologice de origine animală în toate explatațiile organizate și în cele de cercetare și diagnosticul micobacteriozelor, în conformitate cu legislația sanitară veterinară în

vigoare;

1. Supravegherea și controlul aplicării măsurilor generale de prevenirea transmiterii bolii de la animale la om, se efectuează de către autoritatea veterinară competentă, în toate cazurile, iar când se constată încălcări ale legislației veterinare, autoritatea veterinară este în măsură să decidă suspendarea autorizației sanitare veterinare de funcționare pentru exploatația respectivă;

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Controlul aplicării și respectării Normelor de Protecția Muncii cu referire la prevenirea îmbolnăvirilor profesionale în exploatațiile comerciale de animale (colectivități), unitățile de prelucrare și comercializare a produselor de

origine animală, instituții de cercetare și diagnostic al micobacteriozelor;

2. Controlul sanitar a personalului și a membrilor familiilor din exploatațiile contaminate va fi efectuat odată pe an.

DSVSA

3.

Evaluarea

trimestrială

a

rezervoarelor

naturale și a surselor potențiale animale și

3. Supravegherea și controlul sanitar veterinar se vor

efectua în conformitate cu legislația veterinară în vigoare

DSVSA .

1.

Sancțiunile de abator la carnea și organele mamiferelor se aplică în funcție de localizare și extinderea leziunilor și în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

2.

Carcasele cu rezultate pozitive se confiscă și denaturează.

3.

Sancțiunile de abator pentru carnea și organele de pasăre sunt următoarele:

a)

confiscarea carcasei și organelor în întregime în caz de infecție generalizată sau de leziuni în organe însoțite de slăbire avansată și de infiltrații în musculatură;

b)

confiscarea organelor cu leziuni și admiterea în consum a carcasei, după sterilizare prin fierbere, dacă aceasta nu prezintă modificări organoleptice.

c)

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile

Ordinului

președintelui

ANSVSA

nr.

48

umane de infecție , a speciilor și subspeciilor de micobacterii prezente în teritoriu și a riscului de transmitere a bolii în relația animal – om –

animal;

privind producerea, prelucrarea și comercializarea laptelui și produselor lactate din exploatațiile contaminate.

4. Controlul trimestrial, prin examene radiologice, semiologice ori prin alte teste de depistare a tuberculozei la tot personalul angajat care desfășoară activități:

4. Expertiza sanitară veterinară de abator a carcaselor, organelor și produselor din carne destinate consumului uman, se efectuează de către medicii veterinari oficiali din cadrul

DSVSA. Carnea și organele cu leziuni de

tuberculoză se supun sancțiunilor de abator potrivit legii .

DSVSA

a)În exploatațiile comerciale/ nonprofesionale de animale (colectivități);

5. Pentru orice abatere de la prevederile legii se suspendă activitatea unității de prelucrare pentru o perioadă

stabilită de autoritatea veterinară competentă.

Medic veterinar oficial, din cadrul DSVSA

b) în unități de prelucrare și comercializare a

produselor de origine animală destinate consumului public;

Medic veterinar oficial, din cadrul DSVSA

c) personalul care acordă asistență zoo – veterinară în unitățile menționate;

d) personalul din unitățile de cercetare și

diagnostic al micobacteriozelor;

e)

membrii

familiilor

din

exploatațiile

nonprofesionale în care au fost diagnosticate animale cu tuberculoză.

5. Supravegherea și controlul sanitar veterinar permanent al producerii, prelucrării și comercializării produselor de origine animală

destinate consumului uman în:

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA

a)

toate exploatațiile comerciale de animale, inclusiv în cele nonprofesionale;

b)

toate unitățile prelucrătoare din industria alimentară;

c)

circuitul comercial din piețe și unități de desfacere produse și preparate de origine animală.

49

50

24.

RINOTRAHEITA INFECȚIOASĂ BOVINĂ (IBR) B-110

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică prin ELISA pentru:

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din

cadrul DSVSA

a) Taurii și bivolii autorizați pentru reproducție pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I și II.

b) mamele de tauri, la autorizare, și candidatele mame de tauri o dată pe an.

LSVSA abilitate și LNR din cadrul IDSA, după caz.

leucoconcentrat.

c) Tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după împlinirea vârstei de șase luni, înainte de plecarea din ferma de origine și la minimum 21 de zile

de la intrarea în carantină în ferma de destinație;

1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

d) Probele de sânge se recoltează de la animale

nevaccinate anti - IBR-IPV.

2. In caz de necesitate se aplică măsurile

dispuse prin deciziile Comisiei Europene.

2. în caz de suspiciune de boală, se efectuează

examene virusologice.

.

2.

Probele de sânge se testează la

3.

Examenele virusologice se efectuează la LSVSA abilitate și la LNR din cadrul IDSA, după caz, pe probe de organe, tampoane

nazale,

25.

TRICHOMONOZA BOVINĂ (B-112)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

1. Monitorizarea datelor despre boală.

1. Raport trimestrial înaitat la ANSVSA de către

DSVSA

Medici veterinari oficiali

din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică și anatomopatologica a efectivelor de bovine de reproducție în special la montă și la fătare, pentru efectivele indigene și a

celor aflate în perioada de carantină.

2. Supraveghere de laborator:

a) trimestrial la taurii și bivolii din centrele de însămânțări artificiale și unitățile furnizoare de material seminal - autorizate;

1.Inainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se

țin în repaus sexual 7 zile.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial

din cadrul DSVSA.

2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele și avortonii.

3. În comerțul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator o cantitate suficientă pentru

efectuarea

examenelor

și

păstrarea

de

contraprobe.

2. Examenele se efectuează la LSVSA și /sau LNR din cadrul IDSA

din comerțul intracomunitar destinat executării însămânțărilor artificiale.

b)

taurii și bivolii la autorizarea pentru montă, de 2 ori la interval de 7 zile;

(i)

înaintea sezonului de pășunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

(ii)

imediat după întoarcerea la stabulație;

c)

vacile, bivolițele și junicile care au avortat sau la care se suspicionează infecția;

d)

material seminal de tauri și/sau bivol provenit

51

52

26.

ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂ (B-115)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Raport lunar transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Deținătorii de bovine au obligația anunțării medicilor veterinari oficiali asupra oricarei suspiciuni

de ESB (semne clinice)

II. Supraveghere activă

,inclusiv cu trunchi cerebral și se efectuează investigații complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză.

trunchi cerebral .

numai de medicii veterinari abilitați,

5. Transportul probelor la LSVSA abilitate pentru

1.

Supraveghere și/sau monitorizare conform Regulamentului Parlamentului si Consiliului European nr. 999/2001.

2.

Supraveghere clinică în caz de suspiciune

1.

Supraveghere prin examene de laborator 2.Supraveghere și/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului 999/2001

1.

Prelevarea probelor de creier se efectuează în spații special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecțioase de la animale la om;

2.

Probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform prevederilor anexei III a Regulamentului Parlamentului si Consiliului European nr. 999/2000/CE (sacrificate in regim de urgență; cu semne clinice la inspecția antemortem), precum și probele de creier provenite de la bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum numai în abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine;

3.

De la toate bovinele domestice și rumegătoarele din mediul silvic și exotice, care au exprimat semne clinice nervoase, se prelevează creierul în întregime in vederea examinarii de laborator pentru ESB

4.

De la toate bovinele moarte; bovinele suspecte de ESB si bovinele ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB, în vârstă de peste 24 luni se prelevează creierul în întregime în vederea examinării de laborator pentru ESB (inclusiv cu

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință în baza protocoalelor stabilite de LNR - EST din I.D.S.A.,

3.

Examinare la LSVSA Județean, respectiv a municipiului București și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

diagnosticul ESB se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanșe, conform prevederilor

legislației

sanitare

veterinare

în

vigoare.

6. Procesarea și examinarea probelor de creier se realizează în LNR - EST din cadrul I.D.S.A. și în

LHS-EST abilitate din cadrul LSVSA, după caz.

7. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri" și a cerințelor specificate în Regulamentul

Parlamentului

și

Consiliului

European nr. 999/2001.

8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru ESB nu se va da în consum și nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice și

medicamentelor;

9. Evidențele privind efectivele de bovine indigene și din import, inclusiv mișcarea acestora, pe categorii de exploatare și vârstă se întocmesc și se țin la zi de specialiștii epidemiologi din fiecare

DSVSA.

10. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialiști din LNR-EST vor face stagii de perfecționare în cadrul unui program de pregătire continuă, în

conformitate cu cerințele O.I.E. și U.E.

11.

Medicii veterinari epidemiologi si histopatologi specialiști vor organiza, cu sprijinul conducerii D.S.V.S.A, instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din județ, cu fermierii și crescătorii de rumegătoare din teritoriu.

12.

Decizia Comisiei 2006/876/CE ce aprobă

53

programele de eradicare și monitorizare a bolilor la animale, a anumitor EST și prevenirea zoonozelor prezentate de Bulgaria și Romania pentru anul

2007, care amendează Decizia 2006/687/CE

INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII

1. Probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform prevederilor anexei III a Regulamentului Parlamentului si Consiliului European nr.999/2000 (sacrificate in regim de urgenta; cu semne clinice la inspectia antemortem) precum și probele de creier provenite de la bovinele sanatoase în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează

prin tehnica foramen magnum

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA

Se examinează ante și post mortem.

Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR - EST din I.D.S.A.

II. CARNE și ORGANE

1.Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali.

4 . Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 788 din 30 august 2005 cu modificările și completările ulterioare.

5. Se aplică prevederile legislației comunitare.

2.

În cazul confirmării bolii aceasta se declară oficial conform Ordinului președintelui ANSVSA nr.77/2005 cu modificarile si completarile ulterioare. Carnea, organele și subprodusele se confiscă aplicindu-se prevederile Regulamentului 999/2001 si a Regulamentului nr.1774/2002

3.

Se aplica măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului nr. 999/2001

1.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA

2.

Examinare la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

54

27.

ARTRITA ENCEFALITA CAPRINĂ (B-153)

1

2

3

4

Supraveghere activă

Supravegherea serologică, prin ID și/sau ELISA:

La caprinele domestice:

1. țapii, cu 14 zile înainte și după campania de montă,

Animalele condiționat sănătoase se testează de 2 ori la interval de 5 luni;

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul

veterinar oficial din cadrul DSVSA

2. 10%, dar nu mai puțin de 5 probe din caprele de reproducție de peste 24 luni, identificate, din exploatațiile cu activitate de reproducție autorizate, o

dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă.

2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv prin tăiere.

2. Examenele se efectuează la LSVSA, iar cazurile de expertiză la LNR din cadrul IDSA.

28.

MAEDI VISNA B – 161

1

2

3

4

Supraveghere activă

Supravegherea serologică, prin ID și/sau ELISA la:

- 10% , dar nu mai puțin de 5 probe de la ovinele de reproducție de peste 12 luni, identificate, din exploatațiile cu activitate de reproducție autorizate, o dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă.

cadrul IDSA.

1.

Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducție.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA abilitate de IDSA și acreditate RENAR și/sau la LNR din

55

29.

SCRAPIA (B-160)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Deținătorii de ovine și caprine au obligația anunțării medicilor veterinari oficiali asupra oricărei suspiciuni de scrapie - semne clinice.

II. Supraveghere activă

1.

Supraveghere

prin

examene

de

laborator

1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spații special

amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din

1. Medicul veterinar de

liberă practică împuternicit

1.

Monitorizarea informațiilor semnificative despre boală.

2.

Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

1.

Raport lunar transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

cerințele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine.

incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecțioase de la animale la om;

din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

5. Procesarea și examinarea probelor de creier se realizează în

laboratoarele EST din cadrul I.D.S.A. și în laboratoarele EST din cadrul LSVSA, după caz.

6. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri" și prevederilor

Regulamentului nr. 999/2001/CE.

7. Confirmarea diagnosticului se efectuează la laboartoarele

EST din I.D.S.A.

8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru scrapie nu se va da în consum și nici nu se va utiliza la fabricarea produse

lor

alimentare,

a

produselor

cosmetice

și

medicamentelor;

9. Evidențele privind efectivele de ovine indigene și din import, inclusiv mișcarea acestora, pe categorii de exploatare și vârstă se întocmesc și se țin la zi de specialiștii epidemiologi din fiecare

DSVSA.

2.

Supraveghere și/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului 999/2001

3.

Genotiparea ovinelor conform prevederilor Regulamentului nr. 999/2001 si a Deciziei 2002/1003 transpusă în Ordinul Președintelui ANSVSA nr. 133/2005, privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește

4.

Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentului nr. 999/2001

2.

Examinarea probelor de creier provenite de la ovinele în vârstă de peste 18 luni conform prevederilor anexei III a Regulamentului Parlamentului si Consiliului European nr. 999/2001/CE.

3.

Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință în baza protocoalelor stabilite de laboratoarele EST din IDSA, numai de medicii veterinari instruiți în acest sens.

4.

Pentru genotipare se recolteaza probe de sange pe EDTA

5.

Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanșe, conform prevederilor legislației sanitare veterinare în vigoare.

2.

Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință în baza protocoalelor stabilite de laboratoarele EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari instruiți ân acest sens.

3.

Examinare la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA

56

10. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii veterinari din cadrul laboratoarelor EST fac stagii de perfecționare în

cadrul unui program de pregătire

continuă, în conformitate cu cerințele O.I.E. și U.E.

decembrie 2005.

INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII - s e examinează ante

și post mortem.

II. CARNE și ORGANE

1.Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate/aprobate

sanitar veterinar, de către medici

4 . Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulteriore.

5. Se aplică prevederile legislației comunitare.

și/sau după caz la LNR din

11.

Medicii veterinari epidemiologi si histopatologi specialiști organizează, cu sprijinul conducerii DSVSA, instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din județ, cu fermierii și crescătorii de rumegătoare din teritoriu.

12.

Conform Deciziei Comisiei 2002/1003 transpusă în Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2005, privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește cerințele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 1157 din 21

1.

Probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform prevederilor anexei III a Regulamentului Parlamentului si Consiliului European nr. 999/2000/CE (sacrificate în regim de urgență; cu semne clinice la inspecția antemortem; suspecte de ESB ) precum și probele de creier provenite de la bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum.

2.

În cazul confirmării bolii aceasta se declară oficial conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005 cu modificările ulterioare. Carnea, organele și subprodusele se confiscă, aplicându-se prevederile Regulamentului Parlamentului si Consiliului European nr. 999/2001/CE și a Regulamentului nr. 1774/2002

3.

Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului nr. 999/2001

1.

Medic veterinar oficial din din cadrul DSVSA

1.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examinare la LSVSA

57

veterinari oficiali.

cadrul IDSA.

58

30.

DURINA (B-202)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

. 1. Monitorizarea informațiilor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

ANSVSA nr. 62/2005,

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA;

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

1.

Supravegherea serologică a armăsarilor din herghelii și depozit, o dată pe an;

2.

Examenele serologice prin RFC la animalele de reproducție cu semne clinice ce conduc la suspicionarea bolii.

1.

Întregul efectiv de cabaline din țară este supus controlului sanitar veterinar oficial.

2.

Pentru animalele vii livrate în cadrul comerțului intracomunitar, se respectă prevederile lit. c) pct. 4, sect. C, Cap. IV din anexa la Ordinul președintelui

31.

ANEMIA INFECȚIOASĂ ECVINĂ (B-205)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor pentru boală.

1. Supravegherea serologică prin ID (testul Coggins) sau ELISA cu confirmare prin ID a ecvideelor în

vârstă de peste 6 luni, astfel:

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

autorizare, de 2 ori pe an (februarie-martie și octombrie-noiembrie);

și se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de

a)

armăsarii folosiți în stațiunile temporare de montă, la autorizare și apoi de 3 ori pe an după cum urmează:

(i)

cu 15 zile înainte de plecarea din depozit;

(ii)

cu 15 zile înainte de retragerea din stațiunile de montă;

(iii)

după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit.

b)

armăsarii din stațiunile permanente de montă la

1.

Probele de ser cu rezultat neconcludent (dubios) sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA pentru expertiză

2.

Ecvideele reacționate pozitiv la testul Coggins, identificate prin dangalizare, nu se mai retestează și se vor trimite în termen de 10 zile de la primirea buletinului de analiză la abator pentru tăiere la sala sanitară.

3.

Localitățile indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate

1.

Examenele se efectuează la LSVSA și la LNR din cadrul IDSA, după caz, pe probe de ser.

2.

Probele de ser cu rezultat neconcludent (suspicios) sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVSA se trimit la LNR din cadrul IDSA, pentru expertiză.

legislația în vigoare pentru combatere.

în localități cu animale contaminate.

c)

iepele de reproducție, o dată pe an (februarie - martie);

d)

ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociații hipice și alte unități specializate, de două ori pe an, (februarie - martie, octombrie - noiembrie);

4.

Se interzice circulația ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localități contaminate în localități indemne.

5.

Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din stațiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociații hipice sau alte unități specializate, pentru a monta sau, a se monta

e)

toate ecvideele în exploatare, o dată pe an, după dezinsecție (februarie - aprilie),

f)

ecvideele seronegative din localitățile contaminate, ca și cele din zona de protecție de 10 Km, în jurul hergheliilor, depozitelor de armăsari, sau altor unități specializate, se testează de două ori pe an (februarie - martie și octombrie - noiembrie);

6.

Introducerea de armăsari sau iepe de reproducție din exploatațiile și localitățile contaminate, în herghelii, hipodroame, stațiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociații hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, înaintea acestui transfer.

7.

Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acționat în stațiuni temporare de montă dacă nu au fost examinați serologic cu 30 de zile inainte de a fi introdusi în efectivul de origine.

8.

Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene, respectiv a municipiului București, stabilesc în funcție de rezultatul examenelor de laborator și al numărului de animale serologic pozitive încadrarea în una din cele patru zone de risc epidemiologic:

a)

zona de risc epidemiologic înalt , reprezentată de județele intens contaminate, unde prevalența este > de 2% iar numărul total de reagenți pozitivi este > 300 animale;

b)

zona de risc epidemiologic moderat , reprezentată de județe mediu contaminate, unde prevalența este > de 2% iar numărul total de reagenți pozitivi este cuprins între 100-300 animale;

c)

zona de risc epidemiologic slab,

reprezentată de județe slab contaminate, unde prevalența este < de 2% iar numărul total de reagenți pozitivi este maximum 100 animale;

d)

zona indemnă,reprezentată

de județe libere de A.E.I., unde nu există nici un reagent pozitiv.

59

2. Supravegherea prin examene anatomopatologice și histologice la ecvinele moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii.

9. Respectarea prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA privind eradicarea accelerata a AEI pe teritoriul Romaniei,.

3. Pentru exportul cabalinelor cu destinația sport să rezulte că animalele au fost testate serologic (ID) pentru anemia infecțioasă, cu cel mult 30 zile înainte de export, prin imunodifuzie, contra cost pentru

propietar;

10. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

60

32.

MORVA (B-209)

1

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitoriozarea datelor pentru boală.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medicul veterinarul veterinar oficial din cadrul

DSVSA.

II. Supraveghere activă

1.Supravegherea obligatorie prin examen clinic, postmortem și testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor suspecte sau care urmează a fi sacrificate.

Examenele se efectuează la LSVSA pe probe recoltate pentru anemia infecțioasă

ecvină.

3. supraveghere bacteriologică și histologică la animalele moarte și suspecte clinic în perioada de

carantină profilactică;

2. Pentru comerțul intracomunitar și exportul în țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 62/2005.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

2.

Supravegherea prin testul alergic (maleinare intradermopalpebrală) la ecvideele:

a)

folosite în scop didactic sau experimental;

b)

cu reacții pozitive, dubioase sau anticomplementare la RFC;

61

33.

SINDROMUL RESPIRATOR și DE REPRODUCȚIE LA PORCINE (B-257)

1

2

3

4

Supraveghere activă

1.Supraveghere serologică.

a) Din exploatațiile de porcine supuse programului de supraveghere se vor expedia anual pentru confirmarea indemnității 20 probe de ser de la porcii în vârstă de 100-150 zile

1. Exploatațiile infectate care desfășoară activitate de reproducție nu fac obiectul programului de supraveghere serologică, decât după indemnizare și repopulare cu porci ce provin din efective certificate indemne pentru această boală .

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

b) de la animalele de reproducție recent achiziționate inclusiv a celor în cadrul comerțului intracomunitar sau importate din țări terțe, în perioada de carantină în funcție de efectiv, se vor recolta 10-20 probe de ser.

2. Exploatațiile profilate pe îngrășare și cele care nu desfășoară activitate de reproducție pe minim patru scroafe, nu fac obiectul Programului de supraveghere

2. Examenele de supraveghere serologică și de confirmare în cazuri de suspiciune de boală se execută la LSVSA abilitate și

la LNR din cadrul IDSA.

c) în cazurile de suspiciune de boală:.

(i) examene serologice pe probe perechi recoltate la interval de 30-35 zile, examene virusologice, histologice și/sau identificarea de genom viral specific

prin PCR la IDSA.

detecția antigenului viral.

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

3.

Este permisă afluirea în alte exploatații indemne doar a loturilor libere de această boală.

4.

Boala se confirmă prin evidențierea seroconversiei sau prin izolarea virusului /

62

34.

A. SALMONELOZELE AVIARE

34.1

TIFOZA AVIARĂ (Tifopuloroza) (B - 308)

1

2

3

4

Supraveghere activă

1.

Control bacteriologic pe păsări bolnave și cadavre din fermele de selecție, reproducție rase ușoare, reproducție rase grele si gaini ouă consum după cum urmează:

a)

fermele de bunici:

(i)

pui de o zi: în ziua popularii ,pe probe de cadavre sau meconiu;

(ii)

pe durata vieții: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale;

(iii)

pentru producție de ouă pentru incubat, lunar, pe probe de fecale din fiecare hală;

(iv)

din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morți sau meconiu de pe sitele de control.

b)

fermele de părinți:

(i)

pui de o zi: în ziua populării, pe probe de cadavre sau meconiu;

(ii)

pe durata vieții, cu 2 și 4 săptămâni înainte de declanșarea ouatului pe cadavre și pe probe de fecale;

(iii)

din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morți sau meconiu de pe sitele de control.

c)

fermele de gaini oua consum:

(i)

pui de o zi: în ziua popularii, pe probe de cadavre sau meconiu;

(ii)

pe durata vieții, cu 2 și 4 săptămâni înainte de declanșarea ouatului pe cadavre și pe probe de fecale;

(iii)

pe perioada de ouat, la fiecare 2 luni, pe probe de fecale recoltate din adăposturi.

1.

Toate efectivele pentru producție comercială, exceptând efectivele de găini ouătoare sub 250 de păsări, vor fi supuse controlului.

2.

Toate probele care au reacționat suspect sau pozitiv la RASI, vor fi examinate prin RSAL și examen bacteriologic.

3.

Toate păsările care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate, inclusiv porumbeii.

4.

În situația depistării unui caz pozitiv, se face recontrol la întregul efectiv, inclusiv în unitățile la care s-a livrat material biologic din loturile respective

5.

Pentru examene de laborator se recoltează probe constituite din: ouă, embrioni, fecale diareice, deșeuri de incubație (puf si coji de ouă din eclozionator), fecale proaspete (60 de probe/hala) păsări vii muribunde, reagenți pozitivi, cadavre proaspete, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis, pentru izolare bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge. Numărul probelor de sange recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minim 10; Prelevarea probelor se efectuează conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici, publicat în Monitorul Oficial al României, Patea I, nr. 199 din 02 martie 2006, cu modificările și completările ulterioare.

6.

Păsările pozitive la RASI obligatoriu se examinează prin RSAL și prin examen bacteriologic. In caz de confirmare prin examen bacteriologic, întregul lot se abatorizează sub control sanitar veterinar oficial, în partidă separată.

7.

Ouăle provenite din unitățiile contaminate nu se admit pentru incubat;

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligația de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării serologice și moleculare, precum și pentru monitorizarea antibiorezistenței;

2.

Controlul serologic în exploatații prin reacția de aglutinare cu sânge integral (RASI).

a)

10% parinți;

b)

25% bunici;

c)

100% linii pure.

1.

Controlul serologic în exploatații, prin reacția de aglutinare cu sânge integral (RASI), se execută de către proprietarul păsărilor cu personal de specialitate de la laboratorul sanitar veterinar instruit (atestat de către D.S.V.S.A) și pe cheltuiala acestuia, sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.

2.

Toate probele care au o reacție suspicioasă sau pozitivă la RASI, vor fi examinate prin RSAL și examen bacteriologic.

3.

Vaccinarea antisalmonelică a păsărilor este opțiunea fermierului și se efectuează numai în scop preventiv, cu aprobarea DSVSA și cu notificarea ANSVSA.

4.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 5.Supravegherea este obligatorie, iar contravaloarea supravegherii este suportată de proprietarul păsărilor.

63

34.2.

PARATIFOZA AVIARĂ (C - 855)

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Toate efectivele destinate tăierii (pui, găini, curci, rațe, gâște, fazani, struți, prepelițe, etc.) vor fi examinate bacteriologic pe cadavre, probe de fecale si/sau pasari bolnave; ultima examinare se efectuează cu 7-10 zile înainte de tăiere;

Suplimentar cadavrelor si păsărilor bolnave, se vor expedia la laborator 60 probe materii fecale

/hală.

Probele recoltate se grupează pentru analiza în minimum 2 probe compuse.

Se aplică Regulamentul Comisiei 646/2007/EC de punere în aplicare a Regulamentului nr.

2160/2003/CE al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium la puii de carne și de abrogare a Regulamentului nr. 1091/2005/CE

1. Toate efectivele pentru producție comercială, exceptând efectivele de găini ouătoare sub 250 de

păsări, sunt supuse controlului.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Control bacteriologic pe păsări bolnave și cadavre din fermele de selecție bunici, părinți și găini ouă consum, după cum urmează:

a) fermele de bunici:

2. Toate păsările, inclusiv porumbeii, care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate.

3. În situația depistării unui caz pozitiv, se efectueaza

2. Examenele se efectuează

la LSVSA

și/sau la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligația

64

- pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre control la întregul efectiv, inclusiv în unitățile la care de a trimite la LNR din

sau meconiu;

s-a livrat material biologic din loturile respective

cadrul IDSA toate tulpinile

(i)

pe durata vieții: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 4. Pentru examene de laborator se recoltează probe din

genul

Salmonela

pe probe de fecale;

constituite din: ouă, embrioni, fecale diareice, deșeuri rezultate în urma efectuării

(ii)

pentru producție de ouă pentru incubat, lunar, pe de incubație (puf si coji de ouă din eclozionator), examenului

bacteriologic,

probe de fecale din fiecare hală;

fecale proaspete (60 de probe/hala)

păsări vii în

vederea

tipizării muribunde,

reagenți

pozitivi,

cadavre

proaspete, serologice și

moleculare,

(iii)

din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe organe

(splină,

ficat

cu

vezică

biliară,

rinichi, precum

și

pentru cadavre, ouă cu embrioni morți sau meconiu de pe pulmon, gonade), os lung nedeschis, pentru izolare monitorizarea

sitele de control.

b)

fermele de părinți:

(i)

pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu;

(ii)

pe durata vieții, cu 2 și 4 săptămâni înainte de declanșarea ouatului pe cadavre și pe probe de fecale;

bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge. antibiorezistentei.

Numărul probelor de sange recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de minim 10;

Prelevarea

probelor

se

efectuează

conform prevederilor Ordinului președintelui A.N.S.V.S.A nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.

5.

Păsările

cu

reacție

pozitivă

la

examenul

(iii)

din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe bacteriologic și la RSAL se elimina;

cadavre, ouă cu embrioni morți sau meconiu de pe 6. Ouăle provenite din unitățile contaminate nu se

sitele de control.

c)

fermele de gaini oua consum:

admit pentru incubat;

7.

Vaccinarea

antisalmonelică

a

păsărilor

este opțională și se efectuează numai în scop preventiv,

(i)

pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre cu aprobarea DSVSA si cu notificarea ANSVSA.

sau meconiu;

8. Notificarea bolii se face în conformitate cu

(ii)

pe durata vieții,

cu 2 și 4 săptămâni înainte de prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. declanșarea ouatului pe cadavre și pe probe de 77/2005, cu modificările ulterioare.

fecale;

(iii)

pe perioada de ouat, lunar, pe probe de fecale recoltate din adăposturi.

34.3.

SALMONELOZE ZOONOTICE LA GĂINI DE REPRODUCȚIE ( S. Enteritidis, S. Typhimurium, S. Infantis, S.Hadar, S.Virchow)

1

2

3

4

Supraveghere activă

I. Pentru controlul oficial : numai în exploatații de păsări adulte.

Se prelevează probe de 3 ori în timpul ciclului de producție, astfel:

8 săptămâni înainte de sfârșitul ciclului de producție;

Se efectuează în conformitate cu Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.003/2005 de aplicare a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 2.160/2003 cu privire la stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere a prevalentei anumitor serotipuri de salmonella în efectivele de reproducere din specia

Gallus gallus

și

de

modificare

a

Regulamentului

(CE)

nr.

2.160/2003 și în conformitate cu Programul național

împuternicit, organizat in conditiile legii și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

a)

în primele 4 săptămâni de la intrarea în faza de ouat (sau de la transferul în exploatația comercială pentru găini ouătoare);

b)

către sfârșitul fazei de ouat, dar nu mai devreme de

1.

Medicul veterinar de liberă

practică

2.

Examenele se efectuează la LSVSA.

3.

LSVSA au obligația de

c) în perioada de producție, la un interval aproximativ egal față de recoltările menționate la literele a) și b).

Modul de prelevare este asemănător ca la punctul

II.

pentru controlul salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție, astfel:

1.

Numărul de probe ce trebuie recoltate din exploatațiile de păsări:

a trimite la LNR din cadrul IDSA, în vederea tipizării, toate tulpinile din genul

Salmonella spp . rezultate în urma efectuării

examenului bacteriologic.

Număr de Păsări

Nr. Probe Materii

din Adăpost

Fecale/Adăpost 250-349

200

350-449

220

450-799

250

800-999

260

1000 SAU MAI

300

MULTE

II. La inițiativa operatorului economic

A. În exploatațiile comerciale cu efective de păsări adulte:

a)

La fiecare 2 săptămâni, se recoltează probe de materii fecale proaspete cântărind fiecare cel puțin

1 gram, prelevate randomizat din diferite locuri din adăpost sau grup de adăposturi. Probele recoltate se grupează pentru analiza în minimum 2 probe compuse.

b) Numărul de probe ce trebuie recoltate sunt în conformitate cu cele menționate la precizările tehnice (col. 3)

250 pasări, se aplică măsurile prevăzute în Regulamentul Parlamentului si al Consiliului (CE) 2160/2003.

B. În exploatațiile comerciale de tineret:

Se procedează ca la punctul I, cu diferența ca la fiecare serie de tineret reproducător se vor realiza numai trei recoltări:

3. LSVSA au obligația de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării serologice si moleculare precum si pentru monitorizarea

antibiorezistentei;

2.

In cazul păsărilor de reproducție ținute în cuști, prelevarea se referă la amestecul de materii fecale de pe benzile de evacuare, raclare, fose, colectându- se 2 probe compuse de cel puțin 150 grame fiecare, ce sunt testate individual. Fiecare nivel de cuști trebuie să fie reprezentat în proba globală.

3.

În cazul depistării de salmonele zoonotice din serotipurile menționate în Regulamentul (CE) nr. 1.003/2005, la efective de reproducție cu peste

4.

Produsele antimicrobiene nu pot fi folosite ca metodă de combatere a salmonelozelor la pasări, decât în condițiile derogărilor stipulate în Regulamentul Comisiei nr. 1177/2006/CE. de punere în aplicare a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 2160/2003/ CE privind cerințele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naționale de control al salmonelei la păsările de curte.

5.

Vaccinurile împotriva

Salmonella spp . se folosesc numai in conformitate cu prevederile

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA, în conformitate cu ISO 6579/2002.

a)

la vârsta de o zi;

b)

la vârsta de 4 săptămâni;

c)

cu două săptămâni înainte de transfer în exploatația pentru găini adulte.

65

Regulamentului Comisiei nr.1177/2006.

6. Costurile examenelor de supraveghere sanitară veterinară neoficiala (la inițiativa operatorului) sunt suportate de proprietarul păsărilor.

66

34.4.

SALMONELOZELE LA GĂINI OUATOARE (Salmonella enteritidis, Salmonella typhimurium)

1

2

3

4

Supraveghere activă

I. Pentru controlul oficial: în exploatații cu cel puțin

1.000 de găini ouătoare.

1.

Prelevarea de probe pentru controlul oficial trebuie să aibă loc cel puțin:

a)

o dată pe an într-un efectiv din exploatațiile care au cel puțin 1 000 de păsări;

b)

la vârsta de 24 ± 2 săptămâni în efectivele de găini ouătoare ținute în adăposturi unde Salmonella a fost detectată la efectivele anterioare;

c)

în orice caz de suspiciune a infecției cu Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium, ca rezultat al anchetei epidemiologice a unor focare de toxiinfecții alimentare, în conformitate cu art. 8 al Directivei Parlamentului European și a Consiliului nr. 2003/99/CE privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei Consiliului 92/117/CEE;

d)

în toate celelalte efective de găini ouătoare din exploatație, în cazul în care a fost detectată infecția cu Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium la unul din efectivele de găini ouătoare din exploatație;

e)

în cazuri în care autoritatea competentă consideră că este necesar.

2.

O prelevare de probe efectuată in cadrul controlului oficial poate înlocui o prelevare de probe la inițiativa operatorului economic.

3.

Modul de prelevare este asemănător ca la pct. II.

Se efectuează în conformitate cu Regulamentul Comisiei nr. 1168/2006/ CE de aplicare a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 2.160/2003/ CE cu privire la stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere a prevalentei anumitor serotipuri de salmonella în efectivele de gaini ouatoare din specia

Gallus gallus

și de modificare a Regulamentului nr. 1003/2005/CE și în conformitate cu Programul național pentru controlul salmonelozelor la găinile ouatoare aprobat prin Decizia Comisiei nr. 848/2007 de aprobare a anumitor programe naționale privind controlul salmonelei în efectivele de găini ouătoare din specia Gallus gallus.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitar- veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA.

3.

LSVSA în vederea tipizării, toate tulpinile din genul

Salmonella spp . rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic.

II. Prelevarea de probe are loc la cel puțin fiecare 15 săptămâni; prima prelevare de probe are loc la vârsta de 24 ± 2 săptămâni;

A. În exploatațiile comerciale cu efective de păsări adulte, probele sunt prelevate atât din materiile fecale cât și probele din mediu:

a)

pentru efectivele de găini ouătoare ținute în baterii, trebuie să fie prelevate 2 probe x 150 grame de amestec de materii fecale de pe toate benzile sau racletele din adăpost după punerea în mișcare a sistemului de evacuare a dejecțiilor; în cazul adăposturilor care au baterii dispuse pe un singur nivel, dar fără benzi sau raclete pentru evacuarea dejecțiilor, se recoltează 2 probe x 150 grame de amestec proaspăt de fecale din 60 de puncte diferite aflate dedesubtul cuștilor în fosele de evacuare;

b)

în adăposturile sau compartimentele în care păsările sunt ținute libere, sunt prelevate două perechi de tampoane de pe încălțăminte sau de pe materialul de unică folosință folosit pentru protecția acesteia, utilizate pentru deplasarea în adăpost, fără substituirea tampoanelor prelevate de pe cizme cu cele prelevate de pe materialele de protecție a acestora. În cazul prelevării de probe pentru controlul oficial, se colectează o probă de 250 ml ce conține cel puțin 100 g de praf, colectat din surse generatoare de praf de pe tot cuprinsul adăpostului; în cazul în care nu există suficient praf, se prelevează o probă suplimentară de 150 g de materii fecale amestecate în mod natural, sau încă o pereche de tampoane prelevate de pe cizme sau de pe încălțămintea de protecție de unică folosință

pentru acestea.

1.

Produsele antimicrobiene nu sunt folosite ca metodă de combatere a salmonelozelor la păsări, decât în condițiile derogărilor stipulate în Regulamentul Comisiei nr. 1177/2006/CE. de punere în aplicare a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 2160/2003/CE privind cerințele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naționale de control al salmonelei la păsările de curte.

2.

Vaccinurile împotriva

Salmonella spp . se folosesc numai in conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei nr.1177/2006/CE.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitar- veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

2.

Examenele se efectuează la LSVSA, în conformitate cu ISO 6579/2002.

B. În exploatațiile comerciale de tineret:

1.

Prelevarea de probe trebuie să acopere următoarele faze de producție:

a)

puii în vârstă de o zi;

b)

puicuțe, cu două săptămâni înainte de intrarea în faza de ouat sau înainte de

mutarea în adăpostul

3. LSVSA au obligația de a trimite la IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma

efectuării

examenului bacteriologic,

67

pentru găini ouătoare.

2.

Prelevarea de probele trebuie să cuprindă:

a)

în cazul puilor de o zi, se prelevează probe din învelișul intern al cutiilor în care puii au fost livrați către o exploatație și din carcasele puilor găsiți morți la sosire;

b)

în cazul puicuțelor, se prelevează probe cu două săptămâni înainte de intrarea în faza de ouat, probe comasate de fecale, alcătuite din probe separate de fecale proaspete, fiecare probă cântărind cel puțin 1 gram, prelevate randomizat dintr-un număr de locuri din hala în care sunt ținute păsările sau, atunci când păsările au acces liber la mai mult decât un adăpost dintr-o exploatație, din fiecare grup de adăposturi din exploatația în care sunt ținute păsările;

c)

numărul de locuri din care se preleveză probe separate de fecale, în scopul realizării unei probe comasate:

în vederea tipizării serologice si moleculare precum si pentru monitorizarea antibiorezistentei;

Număr de păsări ținute în exploatație

Număr de probe de

fecale prelevate în compartiment

1-24

Număr egal cu numărul de păsări până la un

maxim de 20

25-29

20

30-39

25

40-49

30

50-59

35

60-89

40

90-199

50

200-499

55

500 sau mai multe

60

68

69

34.

B. MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARA ( M.R.A.)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasiva

Monitorizarea supravegherii semnelor de boală.

Rapoarte trimestriale la DSVSA si A.N.S.V.S.A.

Medicul Veterinar Oficial

II. Supraveghere activă

2.. Ridicarea restricției de introducere a ouălor la incubat se face în funcție de rezultatul embriotestelor efectuate pe 2 site de control, care pot fi introduse după 2 tratamente executate. Incidența aerosaculitelor trebuie să fie sub 5%.

Impunerea și ridicarea restricției privind introducerea ouălor de incubat se face de către D.S.V.S.A.

1.

examene clinice ;

2.

examene anatomopatologice ;

3.

embrioteste la LSVSA pe cate 10 embrioni morti in coaja si pui neviabili de pe sitele de control pentru fiecare lot in perioada de ouat, la intervale de 14 zile.

4.

confirmarea bolii prin - RT-PCR ;

1.

Conduita în funcție de rezultatul embriotestelor :

(i)

în cazul în care se constată o incidență de până la 10% embrioni morți în coajă cu leziuni de aerosaculita pe sitele de control (embrioni morți în coajă și pui neviabili), efectivul matca de la care au provenit ouale se supune unui tratament cu antibiotice de electie, timp de 7 zile (parenteral si masal) ;

(ii)

în cazul în care se constată la embriotest o incidență mai mare de 10% de aerosaculite pe sitele de control, se interzice introducerea la incubat a ouălor provenite de la lotul de reproducători de la care au provenit;

(iii)

lotul respectiv se supune unui program intensiv de patru tratamente cu o durată de 5 zile, parenteral și masal;

(iv)

să se facă trierea severă a efectivului, eliminând păsările tarate și cu semne clinice ;

(v)

se îmbunătățesc condițiile de îngrijire și întreținere a păsărilor.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit de către DSVSA organizat în condițiile legii.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA

70

35.

SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE (B-401)

1

2

3

4

Supraveghere activă

3 Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

4.

Raport

trimestrial

transmis

de

DSVSA

la

ANSVSA.

2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de pești clinic sănătoși, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural.

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică.

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității.

2.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP nr. 471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea si confirmarea prezenței septicemiei hemoragice virale - SHV - și necrozei hematopoetice infecțioase - NHI - la pești și Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește cerințele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură și produsele acestora, precum și pentru prevenirea și controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 679 din 05 octombrie 2007.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA București.și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

36.

Necroza hematopoietică infecțioasă a salmonidelor (B405)

1

2

3

4

Supraveghere activă

prezenței septicemiei hemoragice virale-SHV- și

2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de pești clinic sănătoși, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural.

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității

2.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP nr. 471/2002 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind planurile de prelevare, metodele de

diagnostic,

determinarea

și

confirmarea

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau LNR din

necrozei hematopoietice infecțioase – NHI – la pești, publicat în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 857 din 27 noiembrie 2002, Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007.

cadrul ISA.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

4.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

71

37.

Viremia de primăvară a crapului (B404)

STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

1

2

4

3

Supraveghere activă

IDSA.

2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de pești clinic sănătoși, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploatațiile de ciprinide și mediul natural

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității.

2.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP nr. 471/2002 și Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.

4.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau LNR din cadrul IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA Județean respectiv a municipiului București și/sau LNR din cadrul

72

38.

Herpesviroza crapului

STRATEGIA DE

SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL

EXECUȚIEI

1

2

4

3

Supraveghere activă

DSVSA.

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică.

2.

Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de pești clinic sănătoși, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploatațiile piscicole și mediul natural.

1.

Anunțarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală și a creșterii mortalității.

2.

Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină, hepatopancreas și branhii. O probă este constituită din 10 exemplare de pește ce este împărțită în 2 pool-uri de organe. Recoltarea probelor se efectuează la temperaturi ale apei de 22- 27ºC de două ori pe an.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

4.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau LNR din cadrul IDSA.

39.

Necroza pancreatică infecțioasă a salmonidelor

1

2

3

4

Supraveghere activă

IDSA.

2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de pești clinic sănătoși, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural.

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică

1.

Anunțarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală și a creșterii mortalității.

2.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP nr. 471/2002 și Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

4.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau

LNR din cadrul

40.

Boala bacteriană a rinichiului la salmonide

1

2

3

4

Supraveghere activă

2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de pești clinic sănătoși, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică

1.

Anunțarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală și a creșterii mortalității.

2.

În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de pește și/sau cu modificări anatomopatologice.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

4.

Raport trimestrial transmis de către DSVSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și /sau LNR din cadrul IDSA.

41.

Girodactilaza

1

2

3

4

Supraveghere activă

.4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de pești clinic sănătoși, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploatațiile piscicole și mediul natural

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității

2.

În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de pește și/sau cu modificări clinice ;i anatomopatologice.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau IDSA .

73

42.

Bonamioza (B431)

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

și metodele de diagnostic pentru detectarea și

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică

2.

Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de moluște bivalve în caz de suspiciune de boală și/sau mortalitate crescută.

1.

Anunțarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală și a creșterii mortalității.

2.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește planurile pentru prelevarea probelor

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau LNR din cadrul IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau LNR din cadrul

confirmarea prezenței bonamiozei (Bonamia ostreae) si marteiliozei (Marteilia refringens) la moluște, publicat în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 705 din 17 august 2006 și Ordinul președintelui ANSVSA nr. 117/2005.

IDSA .

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.

4.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

74

43.

Haplosporidioza (B432)

1

2

3

4

I. Supraveghere activă

.4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de moluște bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică

1.

Anunțarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală și a creșterii mortalității.

2.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 181/2006 și Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și /sau la LNR din cadrul IDSA..

44.

Perkinsoza (B433)

1

2

3

4

I Supraveghere activă.

1.

Anunțarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală și a creșterii mortalității.

2.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 181/2006 și Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare..

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și /sau la LNR din cadrul IDSA.

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică.

2.

Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de moluște bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

75

45.

Marteilioza (B434)

1

2

3

4

Supraveghere activă

2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de moluște bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică

1.

Anunțarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală și a creșterii mortalității;

2.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 181/2006 și Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007;

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.

4.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

76

46.

Mikrocitoza (B436)

1

2

3

4

Supraveghere activă

2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de moluște bivalve clinic sănătoase, iar în

caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică.

1.

Anunțarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală și a creșterii mortalității.

2.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 181/2006 și Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.

4.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA județene, și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau IDSA.

47.

ACARAPIOZA (ACARIOZA INTERNA) B- 451

1

2

3

4

Supraveghere activă

/probă, albine vii.

cu modificările ulterioare.

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, în perioada februarie - octombrie la:

a)

cel puțin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";

b)

5% din coloniile stupinelor de producție,

c)

primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral

d)

la schimbarea vetrei stupinei;

2.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din 15 g

3.

Diagnosticul de acarapioză se confirmă la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală , pentru probele pozitive.

4.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor,

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA

48.

LOCA AMERICANĂ B-452

1

2

3

4

Supraveghere activă

3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porțiuni de 20 cm 2 /probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conține și rezervă de hrană (miere căpăcită). 4.Diagnosticul de locă americană se confirmă la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală , pentru probele pozitive.

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea

Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2.Supraveghere clinică și anatomopatologică a puietului de albine lucrătoare, în perioada aprilie - septembrie la:

a)

cel puțin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";

b)

5% din coloniile stupinelor de producție,

c)

primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;

d)

la schimbarea vetrei stupinei;

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA .

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

77

49.

LOCA EUROPEANĂ B-453

1

2

3

4

Supraveghere activă

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică la fel ca în loca americană.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Diagnosticul de locă europeană se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive.

3.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porțiuni de 20 cm 2 /probă, fagure cu puiet necăpăcit și căpăcit.

4.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA .

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

78

50.

NOSEMOZA ALBINELOR B-454

1

2

3

4

Supraveghere activă

3 Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii și/sau moarte, recoltate de la urdiniș.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

51.

VARROOZA B-455

1

2

3

4

Supraveghere activă

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare și puietului , în perioada martie – octombrie la:

1.

cel puțin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";

2.

5% din coloniile stupinelor de producție:

a)

primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;

b)

la schimbarea vetrei stupinei;

2.

Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii și faguri întregi sau porțiuni de min. 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor și/sau albină lucrătoare.

3.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

2.

Tratamentele pentru varrooza se suportă de la bugetul de stat conform prevederii Legii nr. 89/1998 a apiculturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

52.

TROPILELAPSOZA B-456

1

2

3

4

Monitorizarea datelor despre boală

laborator.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

77/2005, cu modificările ulterioare.

I.

Supraveghere pasivă

II.

Supraveghere activă

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică la fel ca la varooză.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de

1.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză.

2.

Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

79

53.

ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP

1

2

3

4

Supraveghere activă

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică la fel ca în varooză.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis de DSVSA la ANSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză.

3.

Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

4.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA

80

54.

POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE

1

2

3

4

Supraveghere activă

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică la loturile de larve în fazele de creștere, la stadiul de fluture și pe fluxul de producere a oului.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

a)

larve vii, 30 - 50 larve mici/probă (vârstele I - III) sau 15- 20 larve mari/probă (vârstele IV- V); 15 fluturi vii/ probă;

b)

0, 25 gr. ouă

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

55.

FLAȘERIE

1

2

3

4

Supraveghere activă

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică la fel ca la poliedrie.

2.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.

3.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

56.

NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE

1

2

3

4

Supraveghere activă

Animală.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică la fel ca la poliedrie.

2.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.

3.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate

81

57.

MUSCARDINA

1

2

3

4

Supraveghere activă

Animală.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică la fel ca la poliedrie.

2.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.

3.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate

82

58.

DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR – BOALA MUCOASELOR (BVD - MD) C -652

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II.Supraveghere activă

LNR din cadrul IDSA și la LSVSA.

2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, leucoconcentrat, utilizand ca metoda alternativa si PCR.

cu modificările ulterioare.

1.

Supravegherea serologică prin ELISA sau VN, la toți taurii și bivolii autorizați pentru reproducție, o dată pe an.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la

1.

În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice.

2.

Animalele de reproducție diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducție.

3.

Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare economică a animalului.

4.

Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral:

a)

la toți taurii și mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin;

b)

la toți tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după vârsta de șase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin;

c)

supravegherea taurilor și bivolilor de reproducție din import, vaccinați anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus.

5.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor,

SECȚIUNEA 2

SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR TUMORALE

83

59.

LEUCOZA BOVINĂ (B-108)

1

2

3

4

I.Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA.

Medici veterinari oficiali din

cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

A. FORMA ENZOOTICĂ

1. Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploatații trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006 cu modificările și completările ulterioare.

6. Exploatațiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, intră în regim de asanare prin extracție.

1.

Supravegherea serologică la bovine , bubaline astfel :

a)

Taurii și bivolii de reproducție la autorizare o data pe an, prin ELISA și confirmare prin ID.

b)

Toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză, o data pe an.

c)

Toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 12 luni, din efectivele supuse asanării prin extracție, se testează odata pe an, prin ELISA.

1.

Examenele se efectuează de regulă pe aceleași probe care se recoltează pentru bruceloză.

2.

Examenele se efectuează pe aceleași probe recoltate în scopul examinării pentru bruceloza bovină.

3.

În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA întregul efectiv din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.

4.

Declararea bolii se face dacă un animal a reacționat pozitiv la examenul serologic ELISA și ID, iar în cazul neconcordanței dintre ELISA și ID se va efectua retestarea animalului prin ID după 30 zile de la prima recoltare.

5.

Probele de ser cu rezultat neconcludent (dubios) sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA.

3.

Expertiza de diagnostic se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

7.

Bovinele din exploatațiile supuse asanarii prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului;

8.

Bovinele pozitive la examenele serologice, sau după caz hematologice, din exploatațiile aflate în asanare prin extracție, se elimină din

efective prin abatorizare, sub supravegherea DSVSA;

12 luni, au reacționat negativ la 2 testări serologice, realizate conform lit.A pct.3 la cel puțin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv și ai oricăror descendenți ai acestuia;

c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că investigațiile de laborator au fost negative și au fost aplicate măsurile stabilite la pct. 10, lit. b);

11. De la animale reagente, taiate se recolteaz probe pentru examenul histopatologic.

12. Destinația cărnii și a subproduselor comestibile rezulte de la animalele diagnosticate pozitv se stabileste de medicul veterinar de

abator

13. Se aplică prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 104/2005, Ordinului președintelui

9.

Vițeii proveniți de la vaci reacționate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităților veterinare. DSVSA poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii vițelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare. În acest caz, vițelul trebuie ca, după identificare, să rămână în exploatație până la vârsta de 24 luni și să fie testat în concordanță cu prevederile Ordinului Președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.

10.

Exploatațiile aflate în asanare prin extracție devin libere de LEB dacă:

a)

animalul reacționat pozitiv părăsește efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităților veterinare; la fel se vor dirija și vițeii proveniți din vaci infectate conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006;

b)

toate animalele din efectiv, în vârstă de peste

84

ANSVSA nr. 105/2005 si Ordinului președintelui

ANSVSA

nr.

61/2006,

cu

modificările și completările ulterioare.

14. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.

77/2005, cu modificările ulterioare.

B. FORMA SPORADICĂ

Examene histologice efectuate la bovinele moarte în perioada de supraveghere după introducerea de animale prin comerțul intracomunitar sau import din țări terțe, cu

precizarea tipului celular de proliferare.

85

60.

ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ȘI LIMFOAME (Inclusiv BOALA MAREK), ALTE TUMORI

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

1. Monitorizarea datelor relevante despre

boală.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA

Medici veterinari oficiali din

cadrul DSVSA

II.Supraveghere activă

comunică la IDSApentru centralizare în "Registrul național de cancer la animale".

.Examenele anatomopatologice și precizarea diagnosticului cito-histopatologic se efectuează la LSVSA și la LNR din cadrul IDSA.

2.Tumorile diagnosticate anatomoclinic, necropsic și cu ocazia inspecției carcaselor se vor investiga citologic și/sau histopatologic în proporție de 100% la animalele care nu au fost testate serologic și la care au fost observate

modificări anatomopatologice.

3.O atenție deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral:

1.

Supraveghere anatomoclinică, de abator în cursul inspecției carcaselor și de laborator a efectivelor de păsări de carne și de reproducție.

1.

Probele de sânge, alte lichide biologice, țesuturi se trimit la laboratorul de histopatologie însoțite de fișa oncologică tip cu precizarea datelor anatomoclinice, evolutive și epidemiologice privind interelația posibilă "animal-om” – „om-animal" în boala canceroasă.

2.

Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic la fiecare LSVSA și se

a)

boala Marek;

b)

leucoze aviare

86

SECȚIUNEA 3

SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCȚIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE

61.

ANTRAX (B 051)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor pentru boală.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă.

1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor și speciilor receptive din fondul cinegetic.

1. Recoltarea probelor se face de catre medicul veterinar de libera practica imputernicit si medicul veterinar oficial din cadrul

DSVSA

splină, os lung nedeschis.

tampoane

INSPECȚIA ANIMALELOR IN ABATOR

I. ANIMALE VII

(i) bovinele, ovinele, ecvinele și porcinele se supun inspecției ante și post mortem.

1. Recoltarea probelor se face de catre medicul veterinar oficial din cadrul

DSVSA

II. CARNE ȘI ORGANE

Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici

veterinari

oficiali

sau

personal

MASURI:

2.

în caz de suspiciune se prelevează:

a)

de la animale vii:

probe de sânge sau secreții sangvinolente;

b)

de la cadavre nedeschise : secreții sangvinolente si probe de sânge;

c)

de la cadavre deschise accidental sau animale taiate de urgenta : probe sange,

1.

De la cadavre nedeschise probele de sânge se recolteaza prin punctie venoasa

2.

De la cadavre deschise accidental probele de sânge se recolteaza prin punctie cardiaca sau pe

1.

Recoltarea probelor se face de catre medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și la LNR din cadrul IDSA

3.

în cazurile de antrax localizat se prelevează:

a)

țesut din regiunea glosofaringiana impreuna cu limfonodurile adiacente si tonsile;

b)

lichid de puncție din zona edemastoasa.

desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.

cu acestea, se confiscă și distrug.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

1.

Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie in abator; în partida separată, la sfârșitul zilei de lucru.

2.

În toate situațiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om și a contaminării mediului de lucru.

3.

Carcasele, organele și subprodusele de la animale bolnave și cele care au venit în contact

87

62.

ECHINOCOCOZA (B 053)

1

2

3

4

Monitorizarea incidenței cazurilor clinice la bovine ovine și caprine in abatoarele autorizate

Identificarea obligatorie prin marcarea individuala a cainilor din ferme si stani.

Deparazitarea obligatorie de sase ori pe an a tuturor câinilor identificați in ferme și/sau stâni.

I.

Supraveghere pasivă

II.

Supraveghere activă .

1.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

2.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență.

88

63.

LEPTOSPIROZA (B 056)

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă

(în condiții de liniște epidemiologică)

I. La bovine

Monitorizarea datelor despre boală

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

1. Medici veterinari oficiali din cadrul

DSVSA

II. Supraveghere activă

2. Examenele se efectuează la LSVSA și după caz la LNR din cadrul IDSA

2. Examinarea histologică a avortonilor și examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la

viței când se suspicionează boala.

II. La cabaline:

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară

1.

Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7 serotipuri la:

a)

taurii și bivolii de reproducție, la autorizare și ulterior o dată pe an în trimestrul IV

b)

10 % numărul de animale/localitățile unde au fost declarate focare de boala în ultimii 5 ani,

c)

în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare;

d)

animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică;

1.

Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei.

2.

Setul de 7 serotipuri de Leptospira interrogans:

a)

pomona;

b)

icterohaemorrhagiae;

c)

canicola;

d)

Wolffi;

e)

hardjo;

f)

grippotyphosa;,

g)

australis;

h)

autumnalis;

i)

bataviae;

3.

Setul de 11 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import:

a)

pomona; b)ichterohaemorrhagiae;

c)

canicola

d)

wolffi;

e)

hardjo;

f)

ballum;

g)

sejroe;

h)

bataviae

i)

australis;

j)

gnppotyphosa

k)

autumnalis;

1.

Examen clinic și anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care:

a)

există antecedente de boală;

b)

s-a diagnosticat recent boala.

veterinară de asistență și

medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

de livrare, în cazurile de vânzare- cumpărare.

2. Examenele se efectuează la LSVSA după caz la LNR din cadrul IDSA.

III. La porcine:

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial

din cadrul DSVSA

2.

Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conține 6 serotipuri a:

a)

armăsarilor reproducători din stațiunile temporare și permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociații hipice, circuri, alte unități specializate, exploatația nonprofesională;

b)

10% din numărul de animale/localitățile unde au fost declarate focare de boala în ultimii 5 ani;

c)

cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică;

d)

la furnizor cu cel mult 30 zile înainte

1.

Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans:

a)

pomona,

b)

icterohaemorrhagiae,

c)

canicola

d)

hardjo,

e)

grippotyphosa,

f)

australis

1.

Examen clinic și anatomopatologic în zonele în care:

a)

există antecedente de boală;

b)

s-a diagnosticat recent boala;

89

2. Supraveghere serologică prin RMA cu

setul de 6 serotipuri la:

1.Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans:

a) pomona,

2. Pentru cabalinele introduse prin comerț intracomunitar se folosesc aceleași serotipuri ca pentru bovine din import;

2. Examenele se efectuează la LSVSA și după caz la LNR din cadrul IDSA.

înregistrării de mortalități la purceii sugari și tineret.

IV. La canide

Supraveghere clinică, anatomopatologică, serologică, hematologică și histologică.

Examenele serologice se efectuează cu setul

de

4

serotipuri:

pomona,

ichterohaemorrhagiae, canicola, sejroe.

Examenele se efectuează la LSVSA și după caz la

LNR din cadrul IDSA.

INSPECȚIA ANIMALELOR IN ABATOR

I. ANIMALE VII

Bovinele, cabalinele și porcinele se

I. ANIMALE VII (bovinele, cabalinele, porcinele)

Medic veterinar oficial

din cadrul DSVSA.

g)

icterohaemorrhagiae,

h)

canicola

i)

hardjo,

j)

grippotyphosa,

k)

australis

a)

20 % vierii (vierușii) nevaccinați antileptospiric sau 10 % din cei vaccinați de două ori pe an, în trimestrele II și IV în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creste procentul astfel încât să se examineze minimum 10 probe;

b)

10 % din scroafele și scrofițele existente în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creste procentul astfel încât să se examineze minimum 10 probe;

c)

10 % din porcinele de reproducție în cazurile de vânzare – cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare;

d)

la autorizarea vierilor și vierușilor pentru însămânțări artificiale sau pentru monta naturală;

e)

porcinele destinate exportului - cu cel mult 30 zile înainte de livrare;

f)

animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică;

g)

la solicitare, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

3.

Supraveghere histologică:

a)

a avortonilor;

b)

când se suspicionează boala, în cazul

90

supun inspecției ante și post mortem.

În caz de suspiciune se recoltează probe de sânge și urină de la animalele în viață;

II. CARNEA ȘI ORGANE

Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar

oficial.

II. CARNEA ȘI ORGANE

Se prelevează porțiuni de rinichi și ficat de

la animalele tăiate .

III. MASURI :

1. Carnea și organele

se confiscă în

totalitate, precum și carcasele icterice,

marasmatice sau cu modificări importante

ale musculaturii;

2. Grăsimea se dă în consum după topire;

3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată și

se livrează după 14 zile.

91

64.

FEBRA Q (B -057)

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă

1. Monitorizarea datelor despre boală.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II.Supraveghere activă

1.

Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor și caprinelor:

a)

la 5% din efectivul de reproducție (dar nu mai puțin de 10 probe) din unitățile în care sau diagnosticat cazuri de febră Q la persoane ce au acces în fermă sau legături cu aceasta;

b)

în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile;

c)

la 0,2% din efectivul fermelor de producție

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și după caz la LNR din cadrul IDSA.

92

65.

ANAPLASMOZA (B 101); BABESIOZA (B 102), inclusiv NUTALIOZA cabalinelor; THEILERIOZA bovinelor și ovinelor (B 111)

1

2

3

4

Supraveghere activă

I. La taurine și bubaline:

Supravegherea hematologică prin efectuarea și examinarea frotiurilor de sânge la 10% din bovinele cu semne clinice, în vârstă de peste 6 luni, în perioadele de activitate maximă a căpușelor (mai-iunie și septembrie-octombrie), în funcție de zona geografică și condițiile climaterice ale anului respectiv

2. Pentru babesioză și anaplasmoză la celelalte specii de animale se procedează ca în cazul bovinelor.

II.

La ovine și caprine:

Supravegherea hematologică prin efectuarea și examinarea frotiurilor din sânge la 5% din ovinele cu semne clinice în vârstă de peste 3 săptămâni, în perioadele de activitate maximă a căpușelor (mai-iunie și septembrie-octombrie), în funcție de zona geografică și condițiile climaterice ale anului respectiv.

limfonodurilor abdominali.

III.

La cabaline:

Supravegherea hematologică prin efectuarea și examinarea frotiurilor de sânge la 10% din cabalinele cu semne clinice în vârstă de peste 6

luni, în perioadele de activitate maximă a

1.

Supraveghere în zonele în care:

a)

există antecedente de boală ;

b)

s-a diagnosticat boala in ultimii doi ani ;

c)

animalele sunt în tranzit, în special cele în transhumanță;

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și după caz la LNR din cadrul IDSA.

1.

Supravegherea în zonele în care:

a)

există antecedente epizootice de boală ;

b)

s-a diagnosticat boala in utimii doi ani ;

c)

a animalelor în transhumanță ;

d)

a celor aflate în perioada de carantină profilactică după import.

2.

La ovine pentru babesioză și anaplasmoză se procedează ca în cazul bovinelor.

3.

Pentru theilerioză, atât la bovine cât și la ovine, în cazul examenelor hematologice negative, la animalele la care se suspicionează boala se prepară în completare frotiuri

din

materialul

reoltat

în

urma

puncției

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și la LNR din cadrul IDSA.

1.

Supravegherea clinică a cabalinelor din zonele în care:

a)

există antecedente epizootice de boală ;

b)

s-a diagnosticat boala in ultimii

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și

căpușelor (mai-iunie și septembrie-octombrie), în funcție de zona geografică și condițiile climaterice ale anului respectiv.

doi ani ;

2. La cabaline pentru babesioză și anaplasmoză se procedează ca în

cazul bovinelor.

la LNR din cadrul IDSA.

c)

animalele staționează în tranzit prelungit (peste 45 zile) ;

d)

animalele nou introduse sunt în perioada de carantină.

93

66.

AVORTUL SALMONELIC AL OILOR ( B-156)

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II Supraveghere activă.

Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al oilor

Examele de laborator se execută pe avortoni, placente prelevate de la ovinele avortate.

antibiorezistenței.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și după caz la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligatia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării (serologice, fagice, genotipizare) și a monitorizării

94

67.

INFLUENȚA ECVINĂ (B-206)

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă.

1. În caz de suspiciune, la interval de 21 zile se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge și virusologice.

1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din

cadrul DSVSA.

2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la 10% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale

nevaccinate.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare

2.Supravegherea serologică se efectuează la IDSA.

68.

RINOPNEUMONIA ECVINĂ (B-208)

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe perechi la interval de 21 zile, virusologice și histologice

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul

DSVSA.

2. Avortonii se examinează prin examen virusologic și histologic.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

2.Examenele virusologice și serologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

3. Examenele histologice se efectuează la LSVSA și după caz la

LNR din IDSA pentru județele a căror LSVSA, nu sunt abilitate.

95

69.

ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ (B-211)

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali

din

cadrul

DSVSA.

II.Supraveghere activă

fără restricții.

1.

Supraveghere serologică prin ELISA sau seroneutralizare a:

a)

armăsarilor de reproducție din herghelii și depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte autorizare și începerea campaniei de montă;

b)

la 20% din iepele mame din herghelii și din unitățile specializate, o dată pe an, cu minim o lună înainte de începerea campaniei de montă;

1.

În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 21 zile, și virusologice.

2.

Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.

3.

Armăsarii de sport și pentru reproducție reacționați serologic pozitiv se retestează prin seroneutralizare. după 14 zile în vederea stabilirii dinamicii anticorpilor.

4.

Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate serologic negative iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate serologic pozitive și se testează virusologic.

5.

Armăsarii vaccinați nu se testează serologic.

6.

Armăsarii serologic pozitivi se testează virusologic prin izolarea virusului pe culturi celulare și/sau PCR pe probe de material seminal prelevate de ori la interval de 7 zile.

7.

Armăsarii eliminatori de virus se izolează și se elimină de la montă. Pentru acești armăsari circulația va fi permisă numai dacă sunt castrați.

8.

Animalele cu titru constant sau in remisiune sunt considerate negative.

9.

Iepele reacționate seropozitiv prin ELISA se retestează prin seroneutralizare de 2 ori la interval de 14 zile pentru stabilirea dinamicii anticorpilor.

10.

Iepele la care titrul este constant sau în scădere sunt negative, celelalte se mențin izolate până stabilizarea titrului de anticorpi, în această perioadă fiind interzisă utilizarea la montă.

11.

Animalele seronegative nu sunt supuse restrictiilor de circulatie.

12.

Ecvinele de sport și pentru reproducție, provenite din exploații certificate sanitar veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni,pot circula

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Examenele se efectuează la la LNR din cadrul IDSA.

3.

România

nu

importa ecvine cu arterita virala.

2.

Pentru circulația intracomunitară/export țări terțe, armăsarii necastrați în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinația sport și 21 de zile pentru ecvinele de producție/reproducție.

3.

Costurile examenelor de laborator sunt suportate de către proprietar.

13.

Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator.

14.

Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastrați în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoși clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere și care nu sunt eliminatori de virus.

15.

Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat și înregistrat oficial, costurile fiind suportate de proprietar.

16.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările ulterioare.

96

70.

AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR (B – 214)

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

și/sau la la LNR din cadrul IDSA

LSVSA au obligatia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, in vederea tipizarii (serologice, fagice, genotipizare) si a monitorizarii

antibiorezistentei.

1.

Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA

71.

TULAREMIA (B-352)

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici

veterinari

oficiali din cadrul DSVSA.

II.Supraveghere activă

hemoragică.

I.

La iepurii domestici

1.

Supravegherea morfopatologică și bacteriologică pe toate animalele moarte.

2.

Supravegherea serologică prin RSAR la constituirea crescătoriei;

II.

La iepurii sălbatici prin examene morfopatologice și bacteriologice pe cei găsiți morți.

1.

În unitățile în care se practică vaccinarea, nu se efectuează examene serologice sau alte examene de laborator.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu complrtările ulterioare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, pe aceleași probe pe care se execută și examinările serologice pentru bruceloza și boala

virală

97

72.

BRUCELOZA LA CANIDE

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Examinare clinică, anatomopatologică și bacteriologică

a efectivelor din canise de reproducție și a tuturor masculilor folosiți la reproducție, efectuată la cerere.

Probele cu rezultate pozitive, dubioase sau neconcludente vor fi reexaminate prin hemoculturi la IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență

și medicul veterinar oficial

din

cadrul

DSVSA

Brucella canis colorat cu Roz- Bengal și prin RFC/ ELISA , efectuată la cerere, costurile fiind suportate de către proprietar/ operatorul economic la:

inclusiv la câinii comunitari.

De la femelele avortate și de la masculii seropozitivi

care au fost castrați în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale și respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

2.

Examinare

la

LSVSA și/sau după caz la la LNR din cadrul IDSA.

2.

Examinare serologică

prin RSAR cu antigen

a)

canidele de reproducție o dată pe an, cu ocazia acțiunilor imunoprofilactice,.

b)

canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică

98

73.

BRUCELOZA LA IEPURI

1

2

3

4

Supraveghere activă

caz la la LNR din cadrul IDSA.

2. în abator

MASURI

De la iepurii din efectivele cu bruceloză:

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

1.

Examinare serologică

la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacția de seroaglutinare (RSAR cu antigen colorat cu Roz - Bengal).

1.

De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri, splina și uter în vederea efectuării examenului complex de laborator.

2.

Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examinare la LSVSA și/sau după

a)

animalele vii

se examinează ante mortem și post mortem ;

b)

carnea și organele

se examinează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar

a)

carnea și subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricții;

b)

organele cu leziuni se confiscă.

74.

Furunculoza salmonidelor cu Aeromonas salmonicida

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

.1. Medicul veterinar împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial

recoltează

probele, DSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

II.Supraveghere activă

1.Supraveghere clinică și anatomopatologică

2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de pești în caz de suspiciune de boală și/sau mortalitate crescută.

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității;

2.

Prelevarea probelor de la exemplarele de pești muribunzi și/sau cu modificări anatomopatologice.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA Județene, respectiv a municipiului București, și /sau la LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii la IDSA

99

75.

Yersinioza (Boala gură roșie) la salmonide)

1

2

3

4

Monitorizarea datelor despre boală.

probele,

DSVSA

și/sau IDSA.

I.

Supraveghere pasivă

II.

Supravegherea activă

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică . 2.Supraveghere prin diagnostic de laborator a populțiilor de pești in caz de suspiciune/ mortalitate crescută.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității, medicului veterinar practician.

3.

Prelevarea probelor se realizează de la peștii muribunzi și/sau cu modificări anatomopatologice.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial

recoltează

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii la IDSA.

100

76.

Anemia infecțioasă a somonului

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările ulterioare.

II. Supravegherea activă

1. Supraveghere clinică și anatomopatologică

2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de pești clinic sănătoși, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploatațiile piscicole și mediul natural

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității

2.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, Ordinul președintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare ce stabilește criterii pentru zonare și supraveghere oficială ca urmare a suspiciunii sau confirmării anemiei infecțioase a somonului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 327 din 11 aprilie 2006.

3.

Notificarea

bolii

se

face

în

conformitate

cu

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.

3.

Confirmarea bolii la IDSA.

77.

Mixosomiaza

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

IDSA.

II. Supraveghere activă

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității

2.

Prelevarea probelor se realizează de la peștii muribunzi și/sau cu modificări clinice și anatomopatologice.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii la

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică

2.

Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de pești în caz de suspiciune de boală și/sau mortalitate crescută.

78.

Boala Columnaris la salmonide

1

2

3

4

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

și/sau cu modificări clinice și anatomopatologice.

I.

Supraveghere pasivă

II.

Supraveghere activă

2.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității, medicului veterinar de liberă practică.

3.

Prelevarea probelor

de la peștii

muribunzi

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA recoltează probele.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii la IDSA.

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică

2.

Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de pești în caz de suspiciune de boală și/sau mortalitate crescută.

101

79.

Eritrodermatita la ciprinide

1

2

3

4

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

.1.Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medicul veterinar oficial din cadrul, DSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA recoltează probele.

2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de pești în caz de suspiciune de boală și/sau mortalitate crescută.

I.

Supraveghere pasivă

II.

Supraveghere activă

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității

2.

Probele se prelevează de la peștii muribunzi și/sau cu modificări anatomopatologice.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.

102

80.

Ihtioftiriaza

1

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Supraveghere clinică și anatomopatologică

2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de pești în caz de suspiciune de boală și/sau mortalitate crescută.

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității

2.

Prelevarea probelor de la peștii muribunzi și/sau cu modificări clinice și anatomopatologice.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.

81.

Criptobiaza

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

probele, DSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

II. Supraveghere activă

1. Supraveghere clinică și anatomopatologică

2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de pești în caz de suspiciune de boală și/sau mortalitate crescută.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității

2.

Prelevarea probelor de la peșii muribunzi și/sau cu modificări clinice și anatomopatologice.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial

recoltează

2.

Examenele se efectuează la LSVSA Județene, respectiv a municipiului București și/sau la LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.

82.

Coccidioza moluștelor bivalve

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

și/sau cu modificări anatomopatologice.

II. Supraveghere activă

1. Supraveghere clinică și anatomopatologică

2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de moluște bivalve în caz de suspiciune de boală și/sau mortalitate crescută.

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității.

2.

Prelevarea probelor de la moluște bivalve muribunde

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.

103

83.

Nematodoze ale moluștelor bivalve

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

și/sau cu modificări anatomopatologice.

IDSA.

II. Supraveghere activă

1. Supraveghere clinică și anatomopatologică 2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de moluște bivalve în caz de suspiciune de boală și/sau mortalitate crescută.

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității.

2.

Prelevarea probelor de la moluște bivalve muribunde

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii la la LNR din cadrul

104

84.

Ricketioza moluștelor bivalve

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

II. Supraveghere activă

1. Supraveghere clinică și anatomopatologică

2 Supravegherea prin diagnostic de laborator a populațiilor de moluște bivalve în caz de suspiciune de boală și/sau mortalitate crescută.

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității

2.

Prelevarea probelor se realizează de la moluște bivalve muribunde și/sau cu modificări anatomopatologice.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA recoltează probele.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii la IDSA.

85.

Vibrioza moluștelor bivalve

1

2

3

4

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

și/sau cu modificări anatomopatologice.

I.

Supraveghere pasivă

II.

Supraveghere activă

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator a populațiilor de moluște bivalve în caz de suspiciune de boală și/sau mortalitate crescută.

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității

2.

Prelevarea probelor de la moluște bivalve muribunde

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA București și/sau la LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii la la LNR din cadrul IDSA.

86.

Moluște gasteropode - Cryptobia heticis,Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

nematode

II. Supravaghere activă

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității

2.

Prelevarea probelor de la moluște gasteropode muribunde și/sau cu modificări anatomopatologice ]n vederea realizării examenului parazitologic pentru Cryptobia heticis,Klossia helicina, cestode, metacercari,

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică

2.

Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de moluște gasteropode în caz de suspiciune de boală și/sau mortalitate crescută.

105

87.

Batracieni- trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze și micobacterioze

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

II. Supravaghere activă

1. Supraveghere clinică și anatomopatologică

2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de batracieni în caz de suspiciune de boală și/sau mortalitate crescută.

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității, medicului veterinar de liberă practică.

2.

Prelevarea probelor de la batracienii muribunzi și/sau cu modificări anatomopatologice, în vederea realizării examenului parazitologic pentru trematode și acantocefali și bacteriologic pentru pseudomonoze, aeromonoze, micobacterioze.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial recoltează probele.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

106

88.

Pesta racilor

1

2

3

4

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

I.

Supraveghere pasivă

II.

Supravaghere activă

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică

2.

Supraveghere prin diagnostic de laborator a populațiilor de raci în caz de suspiciune de boală și/sau mortalitate crescută.

1.

Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității, medicului veterinar de liberă practică.

2.

În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de raci și/sau cu modificări anatomopatologice.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii la la LNR din cadrul IDSA.

89.

AMOEBIOZA

1

2

3

4

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru nosemoza albinelor.

cadrul IDSA.

I.

Supraveghere pasivă

II.

Supraveghere activă

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA. recoltează probele,

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau

la LNR din

90.

BRAULOZA

1

2

3

4

Monitorizarea datelor despre boală

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooza albinelor.

cadrul IDSA.

I.

Supraveghere pasivă.

II.

Supraveghere activă .

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică .

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA recoltează probele,

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau

la LNR din

107

91.

ASCOSFEROZA ȘI ASPERGILOZA ALBINELOR

1

2

3

4

Monitorizarea datelor despre boală.

Examenele de laborator se efectuează din 10 g

/probă albine moarte și porțiuni de min. 10/15 cm/probă, fagure cu puiet în diferite stadii de dezvoltare.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

I.

Supraveghere pasivă.

II.

Supraveghere activă.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA recoltează probele,.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA

108

92.

PUIETUL ÎN SAC ȘI BOALA BOTCILOR NEGRE

1

2

3

4

Monitorizarea datelor despre boală

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru loca americană și/sau 10-15 botci.

cadrul IDSA.

I.

Supraveghere pasivă.

II.

Supraveghere activă

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică .

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA recoltează probele.

2.

Examenele se efectuează la LNR din

93.

BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE

1

2

3

4

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSAde către DSVSA

Examenele de laborator se efectuează pe probe de albine vii, minimum 25g/probă.

efectuează la LNR din cadrul IDSA

I.

Supraveghere pasivă

II.

Supraveghere activă

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA recoltează probele.

2.

Examenele

se

94.

ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE

1

2

3

4

Monitorizarea datelor despre boală

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.

oficial

recoltează

probele,

DSVSA

și/sau IDSA.

I.

Supraveghere pasivă

II.

Supraveghere activă

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic

veterinar

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

109

95.

ONCOPATII LA ANIMALE DE COMPANIE

1

2

3

4

Monitorizarea datelor despre boală

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele

după caz

I.

Supraveghere pasivă

II.

Supraveghere activă .

1.

Supraveghere prin examene hematologice și citomorfologice pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelație om - animal, animal - om în apariția bolilor leucemice.

2.

Tumorile diagnosticate anatomoclinic și necropsic sunt investigate cito-histopatologic.

1.

Examenele hematologice și citomorfologice, cito- histopatologice pentru precizarea diagnosticului se efectuează la cererea proprietarului de animale, contra cost.

2.

Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic de la fiecare LSVSA și IDSA. Centralizarea tumorilor în Registrul Național de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secția de morfopatologie.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență

și/sau

2.

Examenele se efectuează la LSVSA București și la LNR din

cadrul

IDSA,

110

96.

LISTERIOZA (C – 611)

1

2

3

4

Supraveghere activă.

Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase si pe avortoni.

Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie nu s-a confirmat, se vor examina pentru listerioză.

LNR din cadrul IDSA.

INSPECȚIA ANIMALELOR IN ABATOR

I. ANIMALE VII

Inspecția ante și post mortem se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, desemnat de către

autoritatea sanitar veterinară competentă.

I. ANIMALE VII

(bovine, ovine, porcine) Supraveghere prin examene de laborator

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PESTE și PRODUSE DIN PESCUIT

Examinarea probelor se efectuează în IISPV și

LSVSA.

II. CARNEA ȘI ORGANE

În caz de suspiciune se recoltează capul întreg sau creierul, os lung și porțiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8

o C) timp de o săptămână.

II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PESTE

și PRODUSE DIN PESCUIT

În caz de suspiciune se recoltează probe

III. MASURI :

confirmarea bolii.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele.

2.

Examenele se efectueză la LSVSA și după caz la

1.

In cazul confirmării bolii, carnea, organele și grăsimea, care nu prezintă modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

2.

In cazul confirmării prezentei

L. monocytogenes

în produse din carne, produse lactate, peste și produse din pescuit, acestea se retrag din consum se confisca și se distrug.

3.

Tulpinile de

L. monocytogenes

izolate din produsele alimentare de origine animala, se trimit la IISPV pentru

1.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

97.

TOXOPLASMOZA (C 612)

1

2

3

4

Supraveghere activă

A. La ovine

Examenele serologice se efectuează pe

1. Medicul veterinar de liberă

Supravegherea serologică prin ELISA la:

probele

care

se

recoltează

pentru

practică

împuternicit

din

a) 5 % din probele recoltate pentru Brucella

bruceloză.

circumscripția

sanitară

melitensis

veterinară de asistență și/sau

b) 5% de la toate oile cu avorturi, la 7-14 zile

medic

veterinar

oficial

după avort;

recoltează probele, DSVSA

2. Examenele se efectuează la

LNR din cadrul IDSA, și la

LSVSA după caz

B. La porcine

Examenele serologice se efectuează pe

1. Medicul veterinar de liberă

Supraveghere serologica prin ELISA la :

probele

care

se

recoltează

pentru

practică

împuternicit

din

a) 5% de la vierii pentru reproducție din

examenul pentru bruceloză.

circumscripția

sanitară

efectivele

de

reproductie

unde

au

fost

veterinară de asistență și/sau

inregistrate avorturi;

medic

veterinar

oficial

b) 5% de la scroafele de reproducție, la 7-14

recoltează probele, DSVSA

zile după avort.

2. Examenele se efectuează la

IDSA, și la LSVSA Județean,

după caz la LNR din cadrul

IDSA

C. la carnasiere

(pisici) Supraveghere serologică la cerere.

Examenele

ELISA

se

efectuează la cerere contra

cost la LNR din cadrul IDSA,

sau LSVSA

111

98.

BOTULISM (C – 615)

1

2

3

4

Supraveghere pasiva

Monitorizarea datelor despre boală.

Supraveghere pe probe provenite de la animale din speciile receptive

Prezența toxinei botulinice in probe se determină prin bioproba pe șoareci .

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele.

2.

Examenele se efectuează la LNR din

cadrul IDSA și la LSVSA.

INSPECTIA ANIMALELOR IN ABATOR

I. ANIMALE VII

Inspecția ante și post mortem se efctuează în unități de tăiere autorizate

sanitar veterinar

În caz de suspiciune se recoltează probe de sânge.

Medic veterinar oficial din abator.

II. CARNEA SI ORGANE

În caz de suspiciune se recoltează probe

din loturile de produse de origine animală

Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se efectuează prin bioproba pe

șoareci.

MĂSURI:

În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului

uman, se confiscă și se denaturează.

112

99.

SALMONELOZA (C – 620)

1

2

3

4

Supraveghere activă

Supraveghere anatomopatologică și prin examene bacteriologice a animalelor din speciile receptive.

Sunt testate toate speciile de animale care prezintă semne clinice care sunt atribuite salmonelozei.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic

veterinar

oficial recoltează probele, DSVSA

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligatia de a trimite la LNR

din cadrul IDSA

toate tulpinile Salmonella izolate, in vederea tipizarii (serologice, fagice, genotipizare) si a monitorizarii

antibiorezistentei.

Tineretul bovin și porcinele, păsările se supun inspecției ante și post mortem după cum

urmează:

Probele recoltate (os lung, splină, porțiuni de ficat)

I.

La bovine

a)

lunar câte o probă de fecale din adăpostul pentru tineret;

b)

din bovinele tăiate vor fi examinate pe probe

de limfonoduri.

II.

La porcine

a)

lunar, câte o probă de fecale din halele pentru purcei în vârstă de 2-6 luni și din maternitate;

b)

de la porcii tăiați pe probe de limfonoduri.

Se aplică Decizia Comisiei 55/2008/EC privind o contribuție financiară din partea Comunității pentru efectuarea în Statele Membre, a unui studiu cu privire la prevalența Salmonellei spp. și a Staphylococcus aureus rezistent la meticilină la efectivele de porci pentru reproducție.

Se aplica Decizia Comisiei 219/2007/EC privind o contribuție financiară pentru efectuarea unui studiu cu privire la prevalența Salmonellei la porcii abatorizați,studiu ce va fi efectuat cu

Romania și Bulgaria.

III . La curcani

Se recoltează o probă de fecale din adăpost

Se aplică Decizia Comisiei 208/2007/EC privind o contribuție financiară pentru efectuarea unui stadiu cu privire la prevalența Salmonellei la curcani,studiu ce va fi efectuat de către Romania

și Bulgaria.

INSPECȚIA ANIMALELOR IN ABATOR

I. ANIMALE VII

(bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, pasări)

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele,

I. ANIMALE VII

(bovine, ovine, porcine, păsări)

Programul de control pentru

Salmonella

la animalele vii se efectuează conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 2160/2003, privind controlul

Salmonellei și a altor agenți zoonotici specifici, prezenți în

113

cabalinele și pasările se supun inspecției ante- și post mortem.

rețeaua alimentară

Decizia Comisiei 407/2007/EC privind o monitorizare armonizată a rezistenței antimicrobiene a Salmonellei la păsările

de curte și la porcine.

II. CARNEA și ORGANELE de la bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, pasări.

1.

Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal auxiliar oficial.

2.

Inspecția include și sălile de tranșare sau unitățile de tranșare a cărnii proaspete și a cărnii de pasare, precum și depozitele destinate pentru aceste cărnuri.

II. CARNEA ȘI ORGANELE

1.

Programul de control pentru

Salmonella

cuprinde recoltarea de probe, în condițiile legii de la carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine și cabaline :

a)

se recoltează probe de țesut (metoda distructiva) sau probe tampon (metoda nedistructiva) de pe suprafața carcasei, de la fiecare lot, randomizat ;

b)

limfonodurile ileo-cecale de la bovine, ovine și porcine, recoltate randomizat la fiecare lot ;

c)

os lung nedeschis și țesut muscular (in cazul tăierilor în abatorul sanitar).

2. Carcase de păsări , care se recoltează carcase întregi.

III. OUA

Inspecția și recoltarea de probe se efectuează în ferme, centre de colectare, depozite și unități de procesare oua, unități de desfacere, autorizate/aprobate sanitar veterinar

IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALA-

Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella conform legislației în vigoare

IV. MASURI:

1.

În cazul cărnii roșii și a cărnii de vânat se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută; în cazul identificării în carnea roșie și carnea de vânat a prezenței S. Entiritidis și/sau S.

Typhimurium, aceasta se confiscă și se distruge.

2.

în

cazul produselor din carne roșie și carne de vânat la care s-a decelat prezenta

S. enteritidis

si/sau

S. typhimurium , acestea se confiscă și se distrug.

3.

In situația identificării altor serotipuri de

Salmonella

la produsele din carne roșie și carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care suportă un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară , consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste ca acestea sunt corespunzătoare microbiologic.

a).

Tăierea în partidă separată a loturilor de pasări la care în fermă s-a decelat prezența în mod sporadic (neinvaziv) a

Salmonella

spp., (serotipurile

S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson și

altele) precum și luarea masurilor

114

ce se impun , atât la ferme cât și la abator.

b).

În cazul abatorizării unor loturi de pasări, la care a fost decelată în mod sporadic (neinvaziv)

Salmonella

spp., (serotipurile

S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson și

altele), tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiționat, după procesare și tratament termic sub supraveghere sanitar veterinară, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare din punct de vadere microbiologic ;

Decizia admiterii în consum se ia de către medicul veterinar oficial având în baza situației epidemiologice.

c)

În toate cazurile în care s-a izolat

S. enteritidis

si/sau

S. typhimurium,

carnea se confiscă și se distruge.

d)

DSVSA organizează și monitorizează programul de recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru

Salmonella

și au obligația să notifice la ANSVSA orice situație în care se depistează

Salmonela

la animale vii, produsele acestora, alimentele de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum și pentru a efectua investigațiile epidemiologice în scopul eliminării sursei

de infecție sau contaminare.

4.

În cazul decelării serotipurilor

S. gallinarum, S. pullorum,

S. ifantis, S. berta, S. thompson și

alte salmonelle în produsele din carne, se adoptă următoarea procedură:

a)

produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă și se distrug ;

b)

produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară se supun unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care sa ateste ca acestea sunt corespunzătoare microbiologic ;

c)

semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă și se distrug ;

d)

în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat

S. enteritidis

si/sau

S. typhimurium,

se comunică la DSVSA de destinație, de către medicii veterinari care au efectuat examinarea cărnii, în al cărui teritoriu au fost acestea diagnosticate, precum și la DSVSA din județele de proveniență a animalelor, prin sistemul rapid de alertă pentru înregistrarea grafică a temperaturii și a duratei tratamentului termic; fiecare șarjă de fabricație se

supune unui control microbiologic care să ateste că acestea sunt

115

corespunzătoare microbiologic.

Loturile de carne de pasare dezosata mecanic la care s-a decelat

S. enteritidis

si/sau

S. typhimurium , se confisca și se distrug.

5.

Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat

Salmonella

spp., (serotipurile

S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson și

altele), se prelucrează în produse din carne tratate termic în unități autorizate sanitar veterinar, care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii și duratei tratamentului termic sub supraveghere sanitară veterinară și se supun unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste ca aceasta este corespunzătoare microbiologic.

Loturile din carne de pasare dezosată mecanic la care s-a decelat

S. enteritidis

si/sau

S. typhimurium,

se confiscă și se distrug.

6.

Ouăle provenite din ferme în care s-au depistat cazuri sporadice (neinvaziv)

Salmonella

spp., (serotipurile

S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson și

altele) se pot admite în consum uman numai după procesare în produse din ouă tratate termic.

Ouăle provenite din ferme în care contaminarea cu

Salmonella

spp (serotipurile

S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson și

altele) a fost invazivă, se confiscă și se distrug; în toate cazurile în care a fost depistată

Salmonella

spp. în carnea proaspătă, carnea de pasăre, alimentele de origine animala sau hrana pentru animale (furaje), tulpina izolată se trimite la Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară, pentru confirmare și tipizare.

7.

Măsurile precizate anterior care se iau în cazul cărnii de pasăre și ouălor, se notifică autorității veterinare competente.

116

SECȚIUNEA 4

117

SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE DE LA ANIMALE LA OM (zoonoze)

BOALA SUPRAVEGHEATĂ

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

I. BACTERIOZE

2

4

3

ANTRAXUL B - 051

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

LEPTOSPIROZA B - 056

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

FEBRA Q B -057

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

BRUCELOZA E - 001

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

TUBERCULOZA BOVINA B -

105

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

MORVA B - 209

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

TULAREMIA B - 352

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

LISTERIOZA C -611

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

PASTEURELOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

SALMONELOZA E-002

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

RUJETUL C -801

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

STREPTOCOCIA R -015

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

STAFILOCOCIA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

YERSINIOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

CAMPILOBACTERIOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

CLOSTRIDIOZE

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

CHLAMYDIOZA AVIARĂ B-312

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare competente

DSVSA LSVSA

COLIBACILOZA (O 157 H7)

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

II. MICOZE

ASPERGILOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

CANDIDOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

DERMATO-MICOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

III. VIROZE

FEBRA AFTOASA A -010

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

IDSA

FEBRA VĂII DE RIFT A-080

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

IDSA

BOALA DE NEWCASTLE A -160

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

IDSA

RABIA B -058

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

GRIPA (Influența aviară)

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

BOALA CARRE C - 921

Supraveghere anatomopatologică și prin examene hematologice pentru punerea în evidență a

incluziunilor virale intracitoplasmatice specifice la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare competente

DSVSA LSVSA

BOALA LYME

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente .

DSVSA

LSVSA

BOALA DE CRIMEEA- CONGO

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente .

DSVSA

LSVSA

ENCEFALITA WEST NILE

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente.

DSVSA

LSVSA

ENCEFALITA JAPONEZĂ B-212

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente .

DSVSA

LSVSA

ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ

VENEZUELEANĂ B-216

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente .

DSVSA

LSVSA

ENCEFALITA DE CĂPUȘE

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente .

DSVSA

LSVSA

ONCOPATII LA ANIMALELE DE

PRODUCȚIE,

ÎN

LIBERTATE Șl EXOTICE.

Supraveghere anatomopatologică și prin examene hematologice periodice la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar veterinare competente .

DSVSA LSVSA

118

IV. PARAZITOZE

COCHLIOMYIA HOMINIVORAX B-060

Supraveghere prin examen clinic și de laborator la speciile receptive.

1.

Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv omul.

2.

Femela depune până la 400 de ouă pe rănile deschise și în 24 de ore apar larvele care se afundă în țesuturile lezate, unde se transformă în stadiul II și III, în 10 zile.

3.

In nomenclatorul OIE se intitulează

“Viermele spiralat din Lumea Noua” (America de Nord).

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

CHRYSOMYA BEZZIANA B- 061

Supraveghere prin examen clinic și de laborator la speciile receptive.

1.

Specii receptive: de regula ouăle sunt depuse pe cadavre și ocazional pe corpul animalelor vii.

2.

Larvele sunt obligatoriu miazigene. În nomenclatorul OIE se intitulează ’’Viermele spiralat din Lumea Veche’’( Europa).

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA

ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA B- 053

1.

Supravegherea gazdelor intermediare prin examene anatomopatologice și de laborator.

2.

Supravegherea gazdelor definitive prin examene anatomopatologice si de laborator, inclusiv prin examen serologic ELISA- coproantigen.

1.

Denumirea bolii include atât parazitoza determinate de Echinococcus granulosus, cât și Echinococcus multilocularis.

2.

Animale receptive pentru cele două specii:

a)

gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică;

b)

gazde intermediare: copitate domestice și sălbatice (pentru E. granulosus); rozătoare, copitate (pentru E. multilocularis). Omul

este receptiv la ambele specii de parazit.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA

CISTICERCOZA BOVINĂ B- 106

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la animalele receptive.

(i)

pe gazde definitive: omul;

(ii)

pe gazde intermediare: bovinele

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din

cadrul IDSA.

CISTICERCOZA PORCINA B- 252

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la animalele receptive.

(i)

pe gazde definitive: omul;

(ii)

pe gazde intermediare: porcinele

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din

cadrul IDSA.

TRICHINELOZA B- 062

Supraveghere prin examene de laborator

respectiv trichineloscopic si digestie artificială la speciile receptive.

Speciile receptive sunt porcul, mistrețul, ursul, nutria, calul, asinul, etc.

Examenele se efectuează la

LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA si IISPV.

119

LEISHMANIOZA B- 501

Supraveghere prin examene de laborator la animalele receptive si identificarea vectorilor.

Agentul etiologic este Leishmania spp. Transmiterea parazitului la animale și om este asigurată de vectori. Aceștia sunt reprezentați de către insecte flebotomine, care fac parte din genurilePhlebotomus și

Lutzomyia

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

FASCIOLOZA C- 621

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive, inclusiv prin examen serologic ELISA și examen de identificare a gasteropodelor gazde intermediare.

1.

Supravegherea gazdelor definitive (bovine, ovine), prin examen coproparazitologic pe probe medie de fecale de la intreg efectivul, de două ori pe an in perioada aprilie - octombrie.

2.

Examenele de identificare a gasteropodelor se efectuează în intervalul aprilie-octombrie.

3.

Examenul serologic se poate folosi ca

examen complementar.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

FILARIOZE C- 622

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive și identificarea vectorilor.

1.

Examene clinice și de laborator pentru gazdele definitive.

2.

Filarioze, boli produse de helminți: parafilarioza cailor, dirofilarioza câinelui și oncocercozele. Acestea boli sunt transmise de insecte vectori.

3.

Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis pentru parafilarioza cailor; țânțarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya și Anopheles, pentru dirofilarioza câinelui,

uneori și a pisicii;

culicoizii

pentru oncocercoza cervicală a calului; simulidele pentru oncocercoza bovină .

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive.

Specii receptive sunt câinele, pisica și vulpea. La om, paraziții de la câine produc

boală denumită “Larva migrans”.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din

cadrul IDSA .

BALANTIDIOZA

Supraveghere prin examene de laborator la

speciile receptive.

Specii receptive: porcinele, bovinele,

inclusiv omul.

IDSA

HEMOSPORIDIOZE

Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

Examene de laborator pentru gazdele definitive (ovine, bovine, cabaline, etc.) și

examene

de

identificarea

a

vectorilor

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din

cadrul IDSA

120

respectiv a speciilor de căpuse Ixodidae.

PNEUMOCISTOZA

Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt ovinele, caprinele, câinele, pisica, iepurele, cobaiul, șoarecele, vulpea, calul, taurinele, porcinele, omul și

maimuța (cu predilecție tineretul).

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA

SARCOCISTOZA

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator, la speciile receptive.

Speciile receptive sunt bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de

casă, găina și omul.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din

cadrul IDSA

TENIAZE

Supraveghere prin examen anatomopatologic și de laborator (coproparazitologic) la speciile receptive.

Speciile receptive sunt ovinele, bovinele, suinele, caprinele, etc.

Omul este gazda definitivă pentru Taenia

saginata și Taenia solium.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA

THELAZIOZA

Supraveghere prin examene clinice si de laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt bovinele, cabalinele și omul.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din

cadrul IDSA

DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENII PARAZIȚI LA ANIMALE

Supraveghere prin examene clinice și de laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt mamiferele și păsările.

Omul se contaminează prin contact cu animalele parazitate, adăposturi, ustensile,

etc.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA

121

122

SECȚIUNEA 5

SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE

A.

SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR PREPUBERALE ȘI DE REPRODUCȚIE (ANTEPARTUM, PARTURITIE, POSTPARTUM ) LA SPECIILE DE

ANIMALE DE INTERES ECONOMIC

1.

AVORTURI

STRATEGIA DE

SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

1

2

3

4

Supravegherea tuturor cazurilor de avort prin:

reproducție în care s-au înregistrat avorturi.

I.

Supraveghere pasivă.

II.

Supraveghere activă.

1.

Monitorizarea datelor.

a)

anchetă ginecologică;

b)

examen clinic și de laborator la femelele care au avortat pe probe de sânge, avortoni și secreții;

c)

examen bacteriologic, micologic al materialului seminal utilizat în exploatațiile de

1.

Monitorizarea avorturilor de către DSVSA, cu transmiterea lunară a raportului la IDSA și ANSVSA.

2.

Toți avortonii, placentele, lichidele placentare, probe de sânge după 21 de zile de la producerea avortului, se vor trimite la laborator de către proprietar pentru precizarea diagnosticului.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA

2.

TULBURĂRI DE REPRODUCȚIE NEINFECȚIOASE

Supraveghere pasivă

Supravegherea tulburărilor de reproducție neinfecțioase prin examen clinic și de laborator (hormonal)

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență recoltează probele, DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

B.

SUPRAVEGHEREA

SANITARĂ

VETERINARĂ

A

MATERIALULUI

SEMINAL

CONGELAT

PENTRU

UTILIZARE

INTERNĂ,

INCLUSIV CERCETARE, EXPORT , IMPORT.

123

MATERIAL SEMINAL CONGELAT (MSC)

Supraveghere pasivă

I. Material seminal congelat pentru export Supravegherea prin examene specifice de laborator, conform cerințelor de certificare, impuse de țara importatoare.

1. Examenele de laborator bacteriologice, micologice, parazitologice (taur); bacteriologice, micologice (vier/țap/berbec), se efectuează la LSVSA Județene, respectiv a municipiului București , iar cele morfologice (taur, vier, țap, berbec) și virusologice (taur) se efectuează la IDSA, dacă laboratoarele județene și al municipiului București nu dispun de dotarea corespunzătoare sau nu au

fost instruite încă.

1. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorității veterinare teritoriale competente

II. Material seminal congelat importat:

amendata cu Decizia 2004/101/CE si Directiva 2003/43/CE, si al Deciziei 2004/639/CE;

2. Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA .

1.

Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat. Provenit de la bovine in cadrul comerțului intracomunitar, pe un număr de minimum 6 paiete/șarjă, conform Ordinului presedintelui A.N.S.V.S.A. nr. 205/2006, pentru aprobarea Normei anitare veterinare care stabilește cerințele de sănătate a animalelor, aplicabile comerțului intracomunitar și importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006 ce transpune Directiva 88/407/CEE, modificata si ulterior amendata cu Decizia 2004/101/CE si Directiva 2003/43/CE;

2.

Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat. Provenit de la bovine importat din tari terte, pe un număr de minimum 6 paiete/șarjă, conform Ordinului presedintelui ANSVSA nr. 205/2006, ce transpune Directiva

88/407/CEE,

modificata

si

ulterior

1.

Supravegherea comerțului intracomunitar din C.E. se efectueaza pe baza certificatului de sănătate din țara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul presedintelui A.N.S.V.S.A. nr. 205/2006 care stabilește cerințele de sănătate a animalelor aplicabile comerțului intracomunitar și importului de material seminal provenit de la animalele domestice din specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006.

2.

Materialul seminal destinat însămânțărilor artificiale trebuie să corespundă calităților de salubritate.

3. Examinarea materialului seminal precum și altor produse biologice provenite de la alte specii decât cele de interes economic, se face la cererea proprietarului, contracost.

2.

Material seminal congelat pentru utilizare internă:

a)

în caz de necesitate, în contextul investigațiilor complexe pentru tulburări de reproducție la femele sau masculi, pe un număr de minimum 6 paiete/șarjă, provenite de la donatorii suspectați.

b)

supraveghere profilactică semestrială, a 10 % din reproducători, pe un număr de minimum 6 paiete/șarjă.

124

C.

SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL NEPRELUCRAT („CRUD”) ȘI REFRIGERAT, AUTOHTON/ DE IMPORT, PENTRU UTILIZARE

1

2

3

4

Supravegherea prin examene specifice de laborator, corespunzătoare speciei analizate, de la toți donatorii autohtoni (reproducători autorizați), prin sondaj, semestrial.

Pentru materialul seminal refrigerat importat, examenele de laborator se efectueaza conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 217/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește cerințele de sănătate a animalelor, aplicabile comerțului intracomunitar și importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia porcine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 24 ocombrie 2006, ce trasnpune Directiva 90/429/CEE și a Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289

din 30 martie 2006, ce trasnpune Directiva 64/432/CEE

1.

Supravegherea importurilor se face numai pe baza certificatului internațional de sănătate.

1.

Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorității veterinare teritoriale competente

2.

Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

125

D.

SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE. MAMITELE (MASTITELE)

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă

II Supraveghere activă

1.

Monitorizarea documentelor privind supravegherea mamitelor.

2.

Examen clinic al glandei mamare.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul și la jumătatea perioadei de lactație, la vacile producătoare de lapte destinat procesării.

3.

Se interzice livrarea pentru procesare și consum uman a laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator (numărătoare celule somatice).

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de circumscripția sanitară veterinară de asistență, medici veterinari oficiali și DSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.

126

SECȚIUNEA 6

ACȚIUNI DE PROTECȚIE ECOLOGICĂ

1.

ECOPATOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI, ANALIZA POTABILITĂȚII APEI

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1.

Monitorizarea documentelor privind analiza potabilității apei.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA. de DSVSA .

2.

Se va întocmi un raport anual privind calitatea apei distribuite adăpării animalelor din teritoriul aflat sub supraveghere, care va fi înaintat IDSA pentru centralizare în scopul realizării raportului național.

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de circumscripția sanitară veterinară de asistență, medici veterinari oficiali și DSVSA.

2.

ANALIZA APELOR DIN BAZINE PISCICOLE ,LACURI ȘI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ȘI DIN APE CURGĂTOARE

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Monitorizare documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de circumscripția sanitară veterinară de asistență, medici veterinari oficiali și DSVSA.

Supraveghere activa

2. Pe probe de apă recoltate de două ori pe an, sau de câte ori impune situația.

2. Recoltarea probelor de apă ori de câte ori situația o impune conform prevederilor Ordinul președintelui ANSVSA nr. 161/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranta alimentelor privind asistenta și cooperarea acordate Comisiei Europene pentru cercetarea științifică a problemelor referitoare la alimente si a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 22 martie 2002.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.

127

3.

ANALIZA AERULUI

1

2

3

4

I Supraveghere pasivă

1. Monitorizare documentelor privind

1. Examenele se efectueaza conform metodelor

1.Medici

veterinari

oficiali

și

analiza aerului.

omologate.

DSVSA.

2.

Examenele

de

laborator

se

II.Supraveghere activă

2. Pe probe de aer prelevate din

efectuează la LSVSA.

adăposturile de animale;

128

4.

VERIFICAREA EFICIENȚEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUȚIA UNOR BOLI ORI ACȚIUNI PROFILACTICE

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienței decontaminării .

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciți din circumscripția sanitar veterinară de asistență, medici veterinari oficiali și DSVSA

Supravegherea activa

Prin testarea eficienței decontaminării:

Elaborarea de instructiuni specifice

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.

a)

în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate;

b)

în PIF de la granita Uniunii Europene – ori de cate ori situatia o impune.

5.

SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ SPECIFICĂ A EXPLOATAȚIILOR ZOOTEHNICE ECOLOGICE ȘI A EXPLOATAȚIILOR MIXTE ECOLOGIOCE CARE AU SECTOR ZOOTEHNIC

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

respectarea de către aceste exploatații a condițiilor sanitare veterinare de funcționare

1.

Monitorizarea și controlul documentelor privind supravegherea exploatațiilor zootehnice ecologice și a exploatațiilor mixte ecologice care au sector zootehnic

2.

Controlul respectării condițiilor pentru zootehnie ecologică .

1.

Identificarea și înregistrarea separată a exploatațiilor zootehnice ecologice și a exploatațiilor mixte ecologice cu sector zootehnic

2.

Controlul respectării regulilor sanitare veterinare pentru funcționarea fermelor ecologice zootehnice și a fermelor ecologice ,în special condițiile de biosecuritate și de combatere a bolilor

3.

Raport trimestrial transmis ANSVSA privind

1.

Medici veterinari oficiali ai DSVSA:

2.

Acțiunile se vor desfășura în baza Ordonanța de urgență Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 21 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare.

SECȚIUNEA 7

ACȚIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECȚIA ȘI BUNĂSTAREA ANIMALELOR ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

129

1.

INSTITUIREA ȘI RESPECTAREA MASURILOR DE BIOSECURITATE

Supraveghere pasivă

Control și supraveghere privind :

siguranta alimentelor care stabileste metoda analitica de determinare a constituentilor de origine animala pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 873 din 29 septembrie 2005; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste conditiile care reglementeaza prepararea, punerea pe piata si utilizarea furajelor medicamentate in Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006;

Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase cu modificările și completările ulterioare;

și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;

1.

Monitorizarea documentelor privind instituirea și respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind:

a)

aplicarea și respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea și desfășurarea fluxului tehnologic;

b)

accesul în exploatațiile de animale;

c)

livrări de animale și produse;

d)

condiții de igienă din adăposturi, spații de prelucrare și incinte;

e)

parametrii de microclimat

f)

atestări medicale privind sănătatea personalului;

g)

amplasarea și sistematizarea unităților zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară și alte unități cu profil zooveterinar indiferent de proprietate;

h)

potabilitatea apei;

i)

salubritatea furajelor;

j)

instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploatație;

k)

evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecție a exploatațiilor;

l)

controlul privind condițiile sanitare veterinare pentru functionarea târgurilor, bazelor de achizitii, pietelor și altor locuri cu aglomerări temporare de animale;

m)

controlul legalității circulației animalelor, în cadrul localităților și în afara lor;

n)

controlul legalității comerțului intracomunitar, importului, tranzitului și a exportului (verificarea documentară și fizică);

o)

evaluarea condițiilor de bunăstare a animalelor.

-

protecția mediului.

-

vânzările și cumpărările de animale;

-

aplicarea și respectarea condițiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploatație;

-

respectarea regulilor de protecție și bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea și valorificarea produselor de origine animală;

-

controlul privind respectarea interdicției creșterii animalelor pe gropile de gunoi.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA.de către DSVSA.

2.

Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului și ieșirii necontrolate a animalelor și personalului.

3.

Asigurarea funcționalității dezinfectorului rutier și a filtrului sanitar veterinar.

4.

Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale.

5.

Asigurarea spațiului pentru executarea necropsiilor.

6.

Ecarisarea corespunzătoare a fermelor, exploatațiilor individuale și a teritoriului.

7.

asigurarea echipamentului de protecție și materialelor de igienizare.

8.

Tehnologiile privind creșterea animalelor și sanitare veterinare pe specii.

9.

Legea nr.

72/2002

a zootehniei, publicată în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările și completările ulterioare;

10.

Ordinul ministerului sănătății nr .

536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandarilor privind mediul de viață al populatiei, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997.

11.

Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenției europene pentru protecția animalelor in timpul transportului internațional (revizuită), semnată la Chisinău la 6 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006.

12.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

13.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 93/2005 privind aprobarea Norme

14.

Regulamentul nr. 1774/2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman; Regulamentul 999/2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă..

15.

Hotărârea Guvernului nr.

100/2002

pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2002, cu

16.

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității veterinare aprobată cu modificări

17.

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare, cu modificările și completările ulterioare.

18.

Se identifică și se apreciază pe obiective, acțiuni și efective de animale.

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de circumscripția sanitară veterinară de asistență, medici veterinari oficiali și DSVSA.

130

2.

BUNĂSTAREA ANIMALELOR

2.1.

BUNĂSTAREA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

ulterioare.

Medicii veterinari de liberă practică împuterniciți de circumscripția sanitară veterinară și medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

1.

Evidența rezervațiilor sau parcurilor naturale, a grădinilor zoologice precum și a speciilor de animale existente în acestea.

2.

Controlul asigurării condițiilor de cazare, furajare, adăpare, odihnă etc., din grădinile zoologice, rezervațiile naturale.

1.

Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, adoptată la Washington la 3 martie 1973, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 211 din 12 august 1994.

2.

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității veterinare aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 814 din 8 septembrie 2005, cu modificările și competările ulterioare.

4.

Legea nr. 191/2002 a grădinilor zoologice și a acvariilor publice, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 271 din 23 aprilie 2002, cu modificările și completările

131

2.2.

BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAȚII

|

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

3. completarea fișei anuale de raportare privind respectarea legislației în domeniul protecției animalelor de fermă.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 198 din 22 martie 2007.

II. Supraveghere activa

Evaluarea bunăstării vițeilor din exploatatii comerciale prin determinarea nivelului hemoglobinei din sânge. Aceste teste se efectuează trimestrial, la cel puțin 10 animale din exploatații.

Examenele se efectuează la LSVSA și IDSA, pe probe de sânge recoltate de la animale clinic

sănătoase,

alese

randomizat.

1.

Monitorizarea documentelor privind bunăstarea animalelor.

2.

completarea referatelor de evaluare la autorizarea unei exploatatii noi:

a)

evaluarea sistemelor de creștere a animalelor în funcție de criteriile stabilite de ANSVSA;

b)

verificarea respectării prevederilor legale referitoare la: personal, inspecții, ținerea evidențelor, libertatea de mișcare, adăposturi și cazare, animalele care nu sunt ținute în adăposturi, echipamentele mecanice sau automate, hrana pentru animale, apa și alte substanțe, mutilări și metode de creștere;

c)

verificarea condițiilor de microclimat (luminozitate, temperatură, umiditate, curenți de aer), ventilație, densitate de cazare și a echipamentelor pentru monitorizarea acestora;

1.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 72/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește standarde minime pentru protecția vițeilor, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 759 din 19 august 2005;

2.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecția animalelor de fermă, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 776 din 25 august 2005;

3.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecția găinilor ouătoare, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006;

4.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 749 din 01 septembrie 2006;

5.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 13/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerintele minime pentru inregistrarea de informatii cu ocazia inspectiilor in exploatatiile in care animalele sunt tinute pentru scopuri zootehnice, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.

219 din 21 martie

2008

,

5.

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare.

6.

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, privind organizarea activității veterinare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 cu modificările și completările ulterioare.

7.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 62/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de inregistrare și autorizare sanitară veterinară a unităților și a mijloacelor de transport din domeniul sănătății și al bunastării animalelor,

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de circumscripția sanitară veterinară de asistență, medici veterinari oficiali și DSVSA.

1.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 72/2005;

2.

OG nr. 42/2004, privind organizarea activității sanitar- veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;

1.

Medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

132

3.

PROTECȚIA ANIMALELOR

3.1.

PROTECȚIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1.

Monitorizarea evidenței autorizațiilor sanitare veterinare eliberate pentru proiectarea, construirea și dotarea abatoarelor prin:

a)

controlul atestării sanitare veterinare a îndeplinirii de către animale a condițiilor pentru a fi sacrificate sau ucise;

b)

controlul și existența condițiilor de descărcare, mișcare și cazare a animalelor, inclusiv a celor transportate în containere

c)

controlul și evidența condițiilor de manipulare, contenție, asomare, sângerare sau ucidere pentru cabaline, bovine, ovine, caprine, porcine și păsări;

d)

controlul și evidența procedurilor de ucidere a animalelor pentru blană;

e)

controlul și evidența procedurilor de ucidere a puilor de o zi neviabili sau supranumerari precum și a embrionilor de pasăre;

f)

supravegherea și evidența tăierilor rituale religioase;

1.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecția animalelor în timpul sacrificării și uciderii, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 721 din 23 august 2006;

2.

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, privind organizarea activității sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 cu modificările și completările ulterioare

3.

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare.

4.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de circumscripția sanitară veterinară de asistență, medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

133

3.2.

PROTECȚIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

1. Monitorizarea documentelor privind bunăstarea animalelor, în timpul transportului.

1. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de circumscripția sanitară veterinară de asistență, medici veterinari oficiali și DSVSA

PROTECȚIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI PRIN:

d). controlul intervalelor de oprire, odihnă, furajare, adăpare și îngrijire a animalelor în timpul transportului acestora;

a)

controlul îndeplinirii de către mijloacele de transport și a containerelor pentru animale a condițiilor de transport prevăzute de legislația în vigoare, pentru efectuarea unor astfel de activități (ventilație, luminozitate, hrană, îngrijire, apă) pe căi rutiere, maritime, aeriene, feroviare;

b)

controlul densității de încărcare a animalelor în mijloace de transport în funcție de specie, vârstă, greutate, categorie de producție, mărimea corporală și stare fiziologică;

c)

controlul echipamentelor utilizate pentru încărcarea și descărcarea animalelor în/și din mijloacele de transport;

e)

controlul condițiilor adecvate pentru transport;

f)

controlul documentelor de autorizare a transportatorilor de animale și a mijloacelor de transport a animalelor de către DSVSA;

g)

controlul înregistrării mijloacelor de transport destinate transporturilor de animale pe distante de până la 65 de km

h)

controlul autorizației de transport, a certificatului de competență profesională și a documentelor de mișcare și veterinare pentru transporturile cu o durată mai mică de 8 ore;

i)

controlul autorizației de transport, a jurnalului de călătorie, a certificatului de competență profesională pentru conducătorii auto și însoțitori și a altor documente însoțitoare pentru transporturile cu o durată mai mare de 8 ore;

j)

controlul punctelor de control pentru transportul de animale, sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute de legislația în vigoare (autorizație sanitară veterinară, condiții de sănătate si bunastarea animalelor, precum și igiena adăpostirii, furajării, adăpării, etc.);

k)

întocmirea evidenței mijloacelor de transport autorizate și înregistrate pentru transportul animalelor ;

l)

evidența transportatorilor de animale autorizați de către compartimentul de bunăstare a animalelor din cadrul DSVSA .

1.

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității veterinare cu modificări, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 cu modificările și completările ulterioare

2.

Legea nr.71/2006 privind ratificarea Convenției europene pentru protecția animalelor in timpul transportului internațional (revizuită), semnată la Chisinau la 6 noiembrie 2003;

3.

Regulamentul Consiliului nr.1/2005 /CE privind protecția animalelor în timpul transportului și operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/C.E. și 93/119/C.E. și a Regulamentului Consiliului nr.255/97/C.E.

4.

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare.

5.

Protocolul de cooperare nr. 2361/27/ 21487/2006 încheiat între ANSVSA, M.A.I. și M.T.C.T. în scopul efectuării unor acțiuni comune de control privind respectarea legislației sanitare veterinare referitoare la transportul de animale vii, produse și subproduse de origine animală pe drumurile publice.

6.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 62/2007, cu modificările ulterioare.

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de circumscripția sanitară veterinară de asistență, medici veterinari oficiali și DSVSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

m)

completarea fișei anuale de raportare privind respectarea legislației în domeniul protecției animalelor în timpul transportului cu precizarea numărului de animale transportate pentru sacrificare, exportate, importate pentru creștere, alte animale transportate, a numărului de inspecții în timpul transportului rutier, la locul de destinație, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate, a numărului de sancțiuni aplicate în timpul transportului rutier, la locul de destinație, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate.

n)

controlul modului de gestionare a animalelor bolnave sau moarte în timpul transportului.

134

3.3.

PROTECȚIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTARE SAU ÎN ALTE SCOPURI

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, privind organizarea activității sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 cu modificările și completările ulterioare

2 Ordonanța Guvernului nr. 37/2002 pentru protecția animalelor folosite în scopuri științifice sau în alte scopuri experimentale, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare;

3. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare.

4. Ordinul MAAP nr. 143/2002 pentru aprobarea instrucțiunilor privind adăpostirea și îngrijirea animalelor folosite în scopuri științifice sau în alte scopuri experimentale, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,

nr. 697 din 24 septembrie 2002.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de circumscripția sanitară veterinară de asistență, medici veterinari oficiali și DSVSA

a)

evidența laboratoarelor ori a institutelor în care se realizează experimente pe animale;

b)

evidența metodelor de experimentare utilizate;

c)

evidența speciilor și numărului de animale vertebrate utilizate în experimentare;

d)

evidența avizelor A.N.S.V.S.A. pentru experimentele pe animale și controlul respectării celor aprobate;

4.

ACTIUNI GENERALE DE MEDICINĂ PREVENTIVĂ, DE IDENTIFICARE ȘI ÎNREGISTRARE A ANIMALELOR

135

4.1.

EXPERTIZA PAJIȘTILOR NATURALE ȘI A PĂȘUNILOR

STRATEGIA DE

SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

și gazde intermediare;

pășunii/pajiștii și furajelor recoltate de pe acestea.

1.

monitorizarea documentelor privind expertiza pajiștilor naturale și a pășunilor

2.

Expertiza înainte de începerea sezonului de pășunat/recoltare și ulterior periodic atât a pășunilor, pajiștilor, cât și a drumului de acces pentru animale, sub raportul:

a)

prezenței biotopilor pentru paraziți

b)

prezenței plantelor toxice sau potențial toxice;

c)

prezenței îngrășămintelor chimice sau pesticidelor;

d)

prezenței resturilor metalice sau a cadavrelor;

e)

modului de utilizare a suprafețelor (specii și grupe de vârstă, succesiunea acestora);

f)

surselor de apă de pe pajiști și pășuni.

3.

Se stabilesc măsuri privind:

a)

desecarea zonelor inundate sau împrejmuirea acestora;

b)

aplicarea de tratamente cu moluscocide a zonelor umede;

c)

eliminarea corpurilor străine;

d)

eliminarea plantelor toxice;

e)

modul de utilizare a

1.

Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

2.

Se identifică și se evaluează numărul de acțiuni și efectivele de animale, pe specii și categorii de vârstă.

3.

La nivelul județului se întocmește harta cu biotopii activi și potențiali activi pentru fascioloză, dicrocelioză și paramfistomoză.

4.

Laboratoarele de parazitologie trebuie să dețină moluște și gasteropode gazde intermediare din județul respectiv.

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de circumscripția sanitară veterinară de asistență, medici veterinari oficiali și DSVSA.

136

4.2.

EXPERTIZA PARAZITOLOGICĂ A PAJIȘTILOR NATURALE ȘI A PĂȘUNILOR

1

2

3

4

Supraveghere activa

Supraveghere prin prelevare și examinare periodică a probelor de :

respectiv

a)

apă din sursele de apă;

b)

pășune, pajiști, fânețe, mâl si gasteropode.

1.

Se preleveaza probe de pasune, pajiști, fânețe, mâl, apa din surse de apa, gazde intermediare (gasteropode, acarieni, insecte etc.)

2.

Specialiștii laboratoarelor de parazitologie județene intocmesc harta cu biotopii activi si potentiali activ pentru fascioloza, dicrocelioza, paramfistomoza, care va fi anual reactualizată.

3.

Specialiștii laboratoarelor de parazitologie județene trebuie să dețină gasteropode, gazde intermediare

pentru

geohelminți

in

județul

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de circumscripția sanitară veterinară de asistență medici veterinari oficiali și DSVSA.

2.

Supravegherea biotopilor și gazdelor intermediare pentru geohelminți se efectuează de către specialiștii parazitologi de la LSVSA, sau la IDSA.

4.3.

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIȚIA MORBIDITĂȚII ȘI MORTALITĂȚII CRESCUTE

1

2

3

4

Supraveghere activa

Supravegherea prin examene de laborator în toate stările de morbiditate sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele: de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice și minerale etc.

1.

Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri.

2.

Probele se examinează: organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic etc.

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de circumscripția sanitară veterinară de asistență, medici veterinari oficiali și DSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau după caz la LNR din cadrul IDSA.

4.4.

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ZONELOR DE RECOLTARE A MOLUȘTELOR BIVALVE

4.4.1.

Contaminanți bacterieni și virali la moluște bivalve vii

1

2

4

3

monitorizarea documentelor privind zonele de recoltare a moluștelor bivalve

Supraveghere prin diagnostic de laborator

Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA

Hotărârea Guvernului nr. 955/2005 privind aprobarea Regulilor specifice pentru organizarea de controale oficiale referitoare la produse de origine animala destinate consumului uman

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

3. Confirmarea rezultatului la LNR din cadrul IDSA

I.

Supraveghere pasivă

II.

Supraveghere activă

137

4.4.2 Biotoxine marine

1

2

4

3

Supraveghere activă

Supraveghere prin diagnostic de laborator

1.

Hotărârea Guvernului nr 955/2005

2.

Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medicului veterinar oficial din cadrul DSVSA, recoltează probele.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

138

4.4.3. Icre embrionate

1

2

4

3

Supraveghere activa

Supraveghere prin diagnostic de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 2.Determinarea contaminanților și a substanțelor interzise, o dată pe an, în perioada obținerii icrelor embrionate

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitar veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele

2.

Examenele se efectuează la laboratoarele zonale de control reziduuri și IISPV.

4.5.

ACȚIUNI PROFILACTICE DE DECONTAMINARE, DERATIZARE ȘI DEZINFECȚIE (DDD)

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Supraveghere activa

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

1.

Monitorizarea documentelor privind acțiunile profilactice de DDD

1.

Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA

2.

Lucrările DDD se execută numai de către personalul auxiliar oficial.

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de circumscripția sanitară veterinară de asistență, medici veterinari oficiali și DSVSA.

1.

Controlul executării în exploatațiile nonprofesionale de animale a două acțiuni generale de decontaminare și deratizare, primăvara și toamna;

2.

În lăptării, puncte de tăiere, bazine de colectarea dejecțiilor și platforme de gunoi, se fac dezinsecții săptămânale, în funcție de intensitatea invaziei;

3.

În unitățile zootehnice de tip industrial și fermele cu porcine și păsări, acțiunile DDD se execută în tot cursul anului, în funcție de fluxul tehnologic de producție;

4.

În industria alimentară, unitățile autorizate în care se prelucrează și se valorifică produse de origine animală, operațiunile DDD se înscriu în programele de igienizare și se execută, cel puțin o dată pe săptămână.

5.

În cazuri de necesitate și la cerere.

1.

Deratizările vor cuprinde în mod obligatoriu și zonele de protecție din jurul unităților.

2.

În situații de necesitate, acțiunile se execută conform măsurilor stabilite prin programele de combatere sau eradicare.

3.

Acțiunile profilactice de DDD se execută la cerere pe cheltuiala proprietarului.

4.

Atestarea eficienței decontaminării se face printr-un buletin de analiză emis de laboratorul care a efectuat testarea.

139

4.6.

CONTROLUL ECARISĂRII

STRATEGIA DE

SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1.

Controlul aplicării și respectării normelor sanitare veterinare, privind:

a)

colectarea, transportul și prelucrarea subproduselor de origine animală, ce nu sunt destinate consumului uman în unități aprobate sanitar veterinar, conform prevederilor Regulamentului Parlamentului și Consiliului European nr. 1774 /2002.

b)

amenajarea și folosirea cimitirelor de animale, puțuri seci și crematoriilor în zonele greu accesibile- zonele izolate;

c)

igienizarea locurilor sau containerelor de colectare a cadavrelor și deșeurilor, după ridicarea și evacuarea acestora;

1.

Controlul se execută de către serviciul de inspecții de la nivelul DSVSA;

2.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 80/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind stabilirea documentelor și evidențelor veterinare necesare în cadrul activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală, publicat în Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 822 din 12 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

140

SECȚIUNEA 8 SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

STRATEGIA DE

SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

1

2

3

4

1. Supraveghere pasivă

la următoarele specii de animale: bovine

cabaline porcine

ovine și caprine păsări

animale de blană animale sălbatice pești, moluște albine

viermi de mătase

1. Monitorizarea datelor din programul de supraveghere;

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență și/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA

2. Supraveghere activa

1.

în cazuri de intoxicație sau suspiciune de intoxicație;

2.

Expertiză de necesitate

1.

Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conținut gastric, organe, țesut muscular, precum furajele și apa folosite în hrănirea și adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicație.

2.

Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute

la pct. 1 se utilizează metodele de analiză stabilite de laboratorul național de referință.

1.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA

SECȚIUNEA 9

ACȚIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE

1.

PESTA PORCINĂ CLASICĂ

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

1

2

3

I. ÎN EXPLOATAȚIILE NONPROFESIONALE DE PORCINE :

III. LA MISTREȚI:

Vaccinarea de urgență se face în campanii cu completări lunare utilizându-se vaccin viu atenuat.

Vaccinarea de urgență se realizează cu momeli vaccinale pentru care operatorul economic trebuie să dețină autorizație de comercializare obținută în condițiile prevăzute de legislația europeană specifică.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență.

.

3. Aplicarea momelilor vaccinale se face de către gestionarul fondului de vânătoare sub coordonarea medicului veterinar oficial.

4. Acțiunea de recoltare a probelor de sânge, destinate evaluării imunității postvaccinale se executa sub responsabilitatea medicului veterinar

oficial,

141

`

142

2.

BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviară) A -160

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

1

2

3

I. ÎN EXPLOATAȚIILE NONPROFESIONALE DE PĂSĂRI:

Se execută obligatoriu, 3 vaccinări/an:

veterinare ce se impun.

a)

campania de vaccinare în lunile februarie – martie;

b)

campania de vaccinare în lunile iunie – iulie;

c)

campania de vaccinare în lunile octombrie- noiembrie;

1.

Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor din gospodăriile populației se avizează de DSVSA și de Consiliul Județean al Colegiului Medicilor Veterinari.

2.

Administrarea vaccinului se realizeaza obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;

3.

Vaccinarea contra bolii de Newcastle, indiferent de sursa de vaccin, se realizează astfel:

a)

primele două vaccinări din viața unei păsări, se realizează cu vaccin viu atenuat preparat dintr-o tulpină lentogenă;

b)

a treia vaccinare din viața unei păsări se realizează cu vaccin viu atenuat sau inactivat.

4.

În intervalele dintre vaccinările programate se efectuează vaccinări de completare.

5.

Vaccinul se achiziționează de medicul veterinar responsabil de efectuarea vaccinării, pe baza rețetei cu timbru sec aprobată de DSVSA.

6.

După fiecare campanie de vaccinare, în baza rezultatelor supravegherii postvaccinale, IDSA va elabora un raport privind rezultatele testării statusului imun postvaccinal care va fi analizat de către ANSVSA, IDSA, CMVR și UCPR În funcție de rezultatele constatate, se vor stabili măsurile pentru etapa următoare.

7.

Ancheta epidemilogică a fiecarui focar de Newcastle va fi efectuată de reprezentanții instituțiilor menționate la punctul 7, pentru stabilirea cauzelor și a măsurilor sanitare

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență.

2.

La actiunea de recoltare a probelor de sange în scopul evaluarii imunitatii postvaccinale va participa: medicul veterinar oficial, medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență.

II. ÎN EXPLOATAȚIILE AVICOLE COMERCIALE

A. In județele/exploatațiile indemne de boală de Newcastle

Obligatoriu:

Obligatoriu:

B. In județele/exploatațiile cu antecedente de boală de Newcastle in ultimile 12 luni

Pui de carne:

1.

Pui de carne:

a)

obligatoriu 2 vaccinări (la vârsta de 9-10 zile și 23-24 zile) cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene;

b)

căile de vaccinare: oculo-nazal sau prin aerosoli; fiind exclusă vaccinarea prin administrarea vaccinului în apa de băut;

c)

opțional se pot aplica 3 vaccinări (la vârsta de o zi, 9-10 zile și 23-24 zile).

2.

Găini reproducție – părinți rase ușoare și grele

a)

vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi (în stațiile de incubație), 9 zile, 24 zile, 42 zile, 84 zile și la transfer;

b)

vaccinul se administrează masal – sub formă de aerosoli sau individual (oculo nazal sau injectabil);

c)

la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată optional de 2 vaccinări (32 - 36 săptămâni și 42- 48 săptămâni) cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene.

3.

Găini ouă consum

a)

vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la ârsta de o zi (în stațiile de incubație), 9 zile, 24 zile, 42 zile, 84 ile și la transfer;

b)

vaccinul se administrează masal – sub formă de aerosoli au individual (oculonazal sau injectabil);

c)

după transferu păsărilor se efectuează vaccinări la interval e 2-3 luni.

a)

obligatoriu 3 vaccinări (la vârsta de o zi, 9-10 zile și 23-24 zile) cu vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini lentogene;

b)

opțional, vaccinarea la vârsta de o zi cu vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli, poate fi dublată de o vaccinare efectuată injectabil, cu vaccin inactivat.

1.

Procedura de vaccinare în exploatațiile avicole, autorizate sanitar veterinar, se aplica la propunerea administrației acestora, cu aprobarea obligatorie a DSVSA care verifica existenta si functionalitatea aparaturii si instrumentarului necesar vaccinarii.

2.

Pentru exploatațiile profesionale, strategia de vaccinare este in mod obligatoriu însoțită de măsuri de biosecuritate specifice.

3.

In exploatațiile avicole si grădinile zoologice autorizate sanitar veterinar.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, organizat în condițiile legii.

2.

La acțiunea de recoltare a probelor de sânge in scopul evaluării imunității postvaccinale participă medicul veterinar oficial și medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

143

144

3.

ANTRAX (B - 051)

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

Conform recomandărilor producătorilor de vaccin

b) Se execută vaccinări de completare lunar la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicațiilor stabilite de producător;

tuberculoza bovină, la bovinele și bubalinele tuberculinate în vârsta de 2 luni.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitară veterinară de asistență.

1.

1. a) Vaccinarea se execută obligatoriu, o dată pe an, pe întreg teritoriul României, în perioada martie – mai, înainte de ieșirea la pășunat, sau octombrie – noiembrie, la animalele din specii receptive, conform recomandărilor producătorului de vaccin;

2.

Vaccinare se aplică după interpretarea testului alergic pentru

4.

TURBAREA (Rabia) - B – 058

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

1.Conform recomandărilor producătorilor de vaccin

I. Vaccinarea animalelor domestice

1.

Vaccinarea antirabica a câinilor și pisicilor în vârsta de peste 3 luni se efectueaza o dată pe an.

2.

Vaccinarea antirabica a cainilor și pisicilor din curti, exploatatii sau stani se efectueaza în campanie, in perioada octombrie-decembrie, cu completari lunare pentru animalele ajunse la varsta de vaccinare sau nou introduse, nevaccinate.

3.

Campaniile de vaccinare antirabica a cainilor și pisicilor din curti, exploatatii sau stani se raporteaza la sfarsitul acesteia la DSVSA

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripția sanitar-veterinară de asistență.

II. Vaccinarea animalelor în mediul silvatic

1.

Vaccinarea orală a vulpilor se aplică de două ori pe an în lunile mai- iunie, octombrie-noiembrie, conform programului de eradicare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 cu modificările și completările ulterioare.

2.

Vaccinarea orală a animalelor din mediul silvatic se aplică, la vizuină, de două ori pe an în lunile mai – iunie, octombrie - noiembrie

3) După finalizarea campaniilor de vaccinare, după minim 45 de zile, se efectuează obligatoriu vânători de control a eficienței vaccinării

2. Administratorii fondurilor de vânătoare din fondul cinegetic, în ceea ce privește distribuția momelilor la vizuină

SECȚIUNEA 10

ACTIVITĂȚI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE, ÎN DOMENIUL SANITAR VETERINAR

1.

Activitatea de elaborare și difuzare de materiale științifice în domeniul sanitar veterinar.

2.

Activitate de instruire și perfecționare continuă a specialiștilor din cadrul ANSVSA și din structurile subordonate, pe domeniile de competență, prin organizarea de cursuri de profil, în țară și în străinătate.

3.

Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc și prognoze sanitare veterinare și protecția consumatorilor.

4.

Acțiuni de instruire, informare și educație sanitar-veterinară a populației pentru apărarea sănătății publice și protecției consumatorilor.

145

5.

Monitorizarea activităților și a situației sanitar veterinare la nivel județean, ale institutelor veterinare de profil și ale ANSVSA, astfel:

1

MONITORIZAREA BOLILOR INFECTIOASE ȘL PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

1.

Prelucrarea statistică a datelor obtinute din activitățile de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om.

2.

Efectuarea de analize epidemiologice

3.

Utilizarea rezultatelor obtinute pentru activitati de control al bolilor.

Se execută la ANSVSA – UEC

2

MONITORIZAREA BOLILOR INFECTIOASE ȘI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere furnizate de labatoratoarele judetene

3. Utilizarea rezultatelor obtinute pentru activitati de control al bolilor si informarea populatiei

Se execută la IDSA.

3

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND ECOPATOLOGIA ȘI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR SI SANATATEA PUBLICA

1.

Monitorizarea datelor obținute la nivelul D.S.V.S.A și raportarea semestrială la IDSA

și IISPV.

2.

La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul și supravegherea mediului înconjurător. Se va face pe circumscripții și localități.

3.

Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA, și IDSA: semestrial în zone cunoscute ca poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului și gradul de poluare; unitățile poluatoare care pot influența sănătatea animalelor și calitatea producției a animalelor.

a.

Identificarea și monitorizarea bolilor produse de agenți poluanți.

b.

Monitorizarea condițiilor de colectare, epurare și evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activitățile zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentară.

3. Utilizarea rezultatelor obtinute pentru activitati de cercetare si control al bolilor.

Se execută la DSVSA, iar sinteza datelor la IDSA.

4

MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE

Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale și boli și se raportează semestrial la IDSA

Utilizarea rezultatelor obtinute pentru activitati de control al bolilor si informarea populatiei

Se execută la IDSA.

5

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ

Rezultatele examenelor de laborator obținute la LSVSA se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării

Utilizarea rezultatelor obtinute pentru activitati de control al bolilor.

IDSA

6

MONITORIZAREA UNITĂȚILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR

1.

Monitorizarea condițiilor de producere, depozitare, comercializare și utilizare a produselor furajere

2.

Monitorizarea condițiilor de funcționare a unităților producătoare de nutrețuri combinate.

3.

Utilizarea rezultatelor obtinute pentru activitati de control al bolilor.

Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.

DSVSA

7

MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL IGIENEI ȘI SĂNĂTĂȚII PUBLICE, MONITORIZAREA REZISTENȚEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR

TRANSMISIBILE LA OM

Gestionarea și prelucrarea statistică a activității pe linie de supraveghere prin inspecție și examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii și a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală și furaje se realizează de IISPV și se raportează trimestrial la ANSVSA. Utilizarea rezultatelor obtinute pentru activitati de control al bolilor.

IISPV

8

MONITORIZAREA REZISTENTEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM

1.

Efectuarea testelor de sensibilizare la substanțele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare și la alte specii bacteriene patogene (Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, s.a.), izolate de LSVSA.

2.

Înregistrarea și prelucrarea computerizată a datelor privind rezistența la antibiotice.

3.

Utilizarea rezultatelor obtinute pentru activitati de control al bolilor.

Se execută la IDSA si IISPV, în funcție de agenții zoonotici izolați.

146

CAPITOLUL II

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A FURAJELOR SECȚIUNEA I

147

DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

I. ANIMALE VII

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, leporide)

BRUCELOZA*

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și leporidele se supun inspecției ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE și ORGANE

Supraveghere de laborator pentru speciile receptive (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II. CARNE și ORGANE

Se recoltează organe în următoarele cazuri:

a)

de la animalele reacționate pozitiv, dubioase sau neconcludente la testele pentru brucella;

b)

de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la

carcase cu leziuni suspecte de bruceloza.

1

(B-103)

(B-151)

Inspecția post mortem a carcaselor se

efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar

veterinar,

de

către

medici

III. MĂSURI

1. În cazul în care animalele prezintă o reacție pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care

(B-152)

(B-153)

veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

există alte motive pentru suspectarea unei infecții, acestea trebuie să fie

sacrificate separat fa ț ă de celelalte animale, luându-se toate precau ț iile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a

liniei de sacrificare

ș i a personalului prezent în abator.

2. Carnea care provine de la animale la care inspec ț ia post-mortem a

permis punerea în eviden ț ă a unei bruceloze acute trebuie să fie

declarată improprie pentru consumul uman.

3. Mamelele, tractusul genital și sângele care provin de la animalele la

care a fost depistată o reac ț ie pozitivă sau neconcludentă la un test de

depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

III. LAPTE

consumul uman,se confiscă și se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip. Carnea și subprodusele comestibile, se sterilizează prin tratament termic și se pot pune în consum.

4.

Pieile se supun dezinfecției prin sărare timp de 60 zile după care se pot dirija la prelucrare ;

5.

În toate cazurile:

a)

se vor lua măsuri de protecție a personalului operator care întra în contact cu animalele vii destinate abatorizării și/sau cu carcase/organe;

b)

mamelele, tractusul genital, sângele și organele cu leziuni se confiscă, se îndepărtează și se denaturează în condiții de siguranță.

Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacție pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru consum uman.

2

CAMPILOBACTERIOZA* (B-104)

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, porcinele și păsările se supun inspecției ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE și ORGANE

Inspecția post mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I.

ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, păsări )

Supraveghere de laborator pentru speciile receptive

( vezi Capitolul I din prezentul Program ).

II.

CARNE și ORGANE ( bovine, ovine, porcine, păsări)

Recoltarea de probe din :

a)

carcase și organe de bovine, ovine, porcine ;

b)

carcasă întreaga și cecum de pasăre ;

III.

MĂSURI

Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenta de specii de

Campylobacter

termofile.

1.

Carnea și organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

2.

Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obținute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării și aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecției în ferme.

3.

Medicul veterinar oficial va controla ( prin

148

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

III. APA POTABILĂ

inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) :

a)

programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește, moluște;

b)

Evitarea contaminării carcaselor cu fecale in abatoarele de bovine, ovine si porcine;

c)

Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

d)

Recoltarea de probe de apă potabilă și gheață, utilizată în procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol în unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, alimentație publică, în vederea efectuării examenului microbiologic;

e)

Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație publică.

IV. RECOLTAREA DE PROBE DE APĂ POTABILĂ.

2

CAMPILOBACTERIOZA* (B-104)

( Program Specific

efectuat în unitățile de tăiere autorizate sanitar veterinar pentru determinarea prevalenței

Campylobacter spp . în carcasele de pui broiler, conform

Deciziei Comisiei nr.

516/2007/CE )

1.

În vederea determinării prevalenței

Campylobacter

în carcasele de pui broiler se vor preleva și analiza probe în conformitate cu specificațiile tehnice din studiul preliminar descris în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE

2.

Metoda de eșantionare se stabilește de către ANSVSA.

3.

Prelevarea de probe se realizează de către medicii veterinari oficiali din abatoare,

I.

ANIMALE VII (pui broiler)

Programul de control la fermă pentru

Campylobacter

la puii broiler se efectuează conform specificațiilor tehnice din studiul preliminar descris în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE.

II.

CARNE ȘI ORGANE

Se recoltează:

a)

carcase întregi.

b)

cecum.

III.

MĂSURI

Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezența de specii de

Campylobacter

termofile.

1.

Carnea și organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

2.

Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obținute în

urma examenelor de laborator, în vederea elaborării și aplicării de către

149

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

4.

Carcasele intregi prelevate se analizează bacteriologic, cu confirmare fenotipică, conform prevederilor Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE numai de către IISPV

5.

Toate tulpinile de

Campylobacter

izolate vor fi păstrate de IISPV, asigurându-se integritatea tulpinilor timp de minimum 2 ani.

6.

IISPV va păstra înregistrarea actualizată și separată a tuturor examenelor bacteriologice efectuate la toate probele analizate și rezultatele lor în scopul prezentului Program Specific.

7.

IISPV va efectua prelucrarea statistică a datelor rezultate în urma examenelor de laborator și va trimite Direcției de Igienă și Sănătate Publică Veterinară din cadrul ANSVSA, rezultatele supravegherii sub forma de date primare, utilizând un dicționar de date și formulare de colectare a datelor conform Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE.

8.

Cecumurile prelevate in abatoare, de la puii broiler, se analizează bacteriologic cu confirmare fenotipică conform prevederilor Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE numai de către IDSA

9.

Toate tulpinile de

Campylobacter

fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecției în ferme.

3.

Medicul veterinar oficial va controla ( prin inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) :

a)

Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de procesare carne pasăre;

b)

Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

c)

Recoltarea de probe de apă potabilă și gheață, utilizată în procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol în unitățile de procesare carne pasăre în vederea efectuării examenului microbiologic;

d)

Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație publică.

IV. RECOLTAREA DE PROBE DE APĂ POTABILĂ.

150

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

izolate vor fi păstrate de IDSA, asigurându-se integritatea tulpinilor timp de minimum 2 ani.

10.

IDSA va păstra înregistrarea actualizată și separată a tuturor examenelor bacteriologice efectuate la toate probele analizate și rezultatele lor în scopul prezentului Program Specific.

11.

IDSA va efectua prelucrarea statistică a datelor rezultate în urma examenelor de laborator și va trimite Direcției Generale Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA, rezultatele supravegherii sub forma de date primare, utilizând

un

dicționar

de

date

și

formulare de colectare a datelor conform Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE.

3

ECHINOCOCOZA* (HIDATIDOZA)

(B-053)

I.

ANIMALE VII

Animalele din speciile receptive tăiate pentru consum uman se supun inspecției antemortem în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE ȘI ORGANE

Inspecția post mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul

I.

ANIMALE VII

Supravegherea serologica de 2 ori pe an a câinilor din ferme și/sau stâne (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II.

CARNE ȘI ORGANE

Se examinează fiecare carcasă și organele de bovine, porcine și ovine, caprine, ecvine și cervide destinate consumului uman.

III.

MĂSURI GENERALE

Interzicerea prezenței câinilor în abatoare.

IV.

MĂSURI SPECIFICE

151

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

auxiliar oficial.

Carnea și organele infestate se supun următoarelor măsuri:

a)

Carnea și organele infestate și/sau cu chisti hidatici se confiscă, se denaturează și se îndepărtează în condiții de siguranță.

b)

Grăsimea se dă în consum fără restricții.

c)

Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru alimentația carnivorelor;

4

LISTERIOZA* (C-611)

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele și porcinele se supun inspecției ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE , PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEȘTE ȘI PRODUSE DIN PESCUIT

1.

Inspecția post mortem se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2.

Recoltarea probelor de către medici veterinari oficiali și efectuarea examenelor în LSVSA și în IISPV.

I.

ANIMALE VII (bovine, ovine,caprine, porcine)

Supraveghere prin examene de laborator (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II.

a. CARNE ȘI ORGANE

În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung și porțiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8

o C) timp de 48 de ore.

II.

b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEȘTE ȘI PRODUSE DIN PESCUIT

recoltarea de probe se face conform Capitolului II, Secțiunea 4 din prezentul Program.

III.

RECOLTAREA DE PROBE DE APĂ POTABILĂ

IV.

MĂSURI

1)

În cazul confirmării bolii, carnea, organele și grăsimea, care nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

2)

În cazul confirmării prezenței

L. monocytogenes

în produse din carne, produse lactate, pește și produse din pescuit, acestea se retrag din consum se confiscă, se denaturează și se îndepărtează în condiții de siguranță, conform Regulamentului nr.1774/2002/CE .

3)

Tulpinile de

L. monocytogenes

izolate din produsele alimentare de origine animală, se trimit la IISPV pentru confirmare.

4)

Medicul veterinar oficial va controla ( prin

inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) :

152

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

a)

Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de procesare carne roșie, lapte, pește, moluște;

b)

Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare, alimentație publică, în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum, cu termen lung de valabilitate ;

c)

Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la temperatura de refrigerare (ex. brânzeturi cu pastă moale, produse din carne tip pate și produse din carne feliate, produse din carne sau pește ambalate sub vid);

d)

Prelevarea de teste de sanitație de pe suprafețele cu care vin în contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului de autocontrol în unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește, moluște, precum și în unitățile de alimentație publică;

e)

Recoltarea de probe de apă potabilă și gheață utilizată în procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol în unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește, moluște, precum și în unitățile de alimentație publică, în vederea efectuării examenului microbiologic;

f)

Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație publică, de către personalul

angajat.

153

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

5

SALMONELOZA* (C-620)

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele și păsările se supun inspecției ante mortem în abatoare autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE și ORGANE

1.

Inspecția post mortem a carcaselor și organelor precum și recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2.

Inspecția și recoltarea de probe include și sălile de tranșare sau unitățile de tranșare și reambalare a cărnii roșii și a cărnii de pasăre, precum și depozitele destinate pentru aceste cărnuri.

III. OUĂ

Inspecția și recoltarea de probe se efectuează în centre de colectare, unități producere ouă lichide, unități de procesare ouă, depozite, unități de alimentație publică și unități de desfacere autorizate și înregistrate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial (vezi

I.

ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline,lagomorfe, păsări) :

Programul de control pentru

Salmonella

la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II.

CARNE și ORGANE

Programul de control pentru

Salmonella

cuprinde recoltarea de probe și analize, conform procedurilor de recoltare :

1.

Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine și cabaline :

a)

se recoltează probe de țesut (metoda distructivă) sau probe tampon (metoda nedistructivă) de pe suprafața carcasei conform Capitoluilui II, Secțiunea 4 din prezentul Program;

b)

noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine și porcine recoltați randomizat la fiecare lot ;

c)

os lung nedeschis și țesut muscular (în cazul tăierilor în partidă separată în abator).

2. Carcase de păsări : se recoltează carcase întregi.

III. MĂSURI:

A.1.

În cazul cărnii roșii și a cărnii de vânat, se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acuta ;

În cazul identificării în carnea roșie și carnea de vânat a prezentei

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium , aceasta se confiscă și se distruge.

În situația identificării altor serotipuri de

Salmonella

la carnea roșie și carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod condiționat, după procesare și tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară și consecutiv executării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.

2.

În cazul produselor din carne roșie și carne de vânat la care s-a decelat prezenta

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium , acestea se confiscă și se distrug.

În situația identificării altor serotipuri de

Salmonella

la produsele din carne roșie și carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele

154

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

Capitolul II, Secțiunile 1,2,3 și 4 din prezentul Program).

IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ

Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru

Salmonella , conform legislației în vigoare (vezi Capitolul II Secțiunile 1,2,3 și 4 din prezentul Program).

V. HRANA ANIMALĂ (Furaje)

–

(vezi Capitolul II, Secțiunea 9 din prezentul Program)

produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară și consecutiv, efectuării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic.

3.a)

Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în ferma s-a decelat prezența în mod sporadic (neinvaziv)

Salmonella

spp., (serotipurile

S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson

și altele) și luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât și la abator.

b)

În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în mod sporadic (neinvaziv)

Salmonella

spp., (serotipurile

S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson

și altele), tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiționat, după procesare și tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară și consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic;

Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial având în vedere situația epidemiologică a efectivelor.

155

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

5

SALMONELOZA* (C-620)

În toate cazurile în care s-a izolat serotipul

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium,

carnea se confiscă și se distruge.

DSVSA organizează și monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru

Salmonella.

DSVSA au obligația de a notifica la ANSVSA orice situație în care se depistează

Salmonela

la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum și de a efectua investigațiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecție sau contaminare.

c)

În cazul decelării serotipurilor

S. galinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson

și altele în produsele din carne de pasăre și/sau alte produse care au în compoziție carne de pasăre, se aplică următoarea procedură :

1.

produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă și se distrug ;

2.

produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic, se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară și se supun unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic ;

3.

semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă și se distrug ;

4.

în toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat serotipul

S. enteritidis

și/sau

S. Typhimurium,

DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unitățile situate pe teritoriul unde au fost diagnosticate acestea, precum și la DSVSA din județele de proveniența a animalelor, prin Sistemul Rapid de Alerta.

5.

în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat

Salmonella

spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza înregistrarea grafică a temperaturilor și a duratei tratamentului termic, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic ;

d. Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat serotipul

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium , se confiscă și se distrug. Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat

156

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

Salmonella

spp., (serotipurile

S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson

și altele), se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate termic, în unități autorizate sanitar veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii și duratei tratamentului și se supun unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.

4.

Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu serotipuri de

Salmonella ssp

(pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere sau care au fost identificate că fiind sursa de infec ț ie în cadrul unui focar specific de toxiinfec ț ie alimentară la om) se pot admite în consum uman numai după tratare, astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului

S. enteritidis

și/sau

S. Typhimurium .

5.

Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu

Salmonella spp:

a)

sunt considerate ouă de categoria B (conform art. 2 alin. (4) Regulamentul nr. 557/2007/CE de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr.1028/2006/CE privind standardele de comercializare aplicabile ouălor),

b)

sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe pia ț ă (conform art.10 din Regulamentul nr. 557/2007/CE),

c)

sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii contaminării încruci ș ate cu ouă provenite din alte efective.

B . În toate cazurile în care a fost depistata prezenta

Salmonella

spp. în carnea roșie, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau hrana pentru animale (furaje), tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare și tipizare.

C . Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecției ante și

post mortem, precum și a rezultatelor pozitive obținute în urma examenelor de laborator,

în vederea elaborării și aplicării de către

157

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecției în ferme.

Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roșii, cărnii de vânat, cărnii de pasăre și ouălor se notifica ANSVSA.

D.

Medicul veterinar oficial va controla (prin inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) :

1.

Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește, moluște;

2.

Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

3.

Respectarea programelor DDD în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

4.

Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de industrie alimentară în vederea identificării și eliminării purtătorilor de germeni din genul Salmonella din toate unitățile de procesare și alimentație publică;

5.

Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație publică.

6.

În toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a izolat serotipul

S. enteritidis

și/sau

S. Typhimurium

cărnurile și produsele derivate se confiscă, se denaturează și se îndepărtează în condiții de siguranță.

5

SALMONELOZA* (C-620)

( Program Specific

efectuat în unitățile de tăiere autorizate sanitar veterinar pentru determinarea prevalenței

Salmonella spp . în carcasele de pui broiler -

Decizia Comisiei

I. În carcasele de pui broiler :

1.

În vederea determinării prevalenței

Salmonella spp.

în carcasele de pui broiler se vor preleva și analiza probe în conformitate cu specificațiile tehnice din studiul preliminar descris în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE

2.

Metoda de eșantionare se va stabili de către ANSVSA.

3.

Prelevarea de probe se va efectua de

I.

ANIMALE VII (pui broiler)

Programul de control la fermă pentru

Salmonella ssp. la

puii broiler se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II.

CARNE

Recoltarea de probe: se recoltează carcase întregi.

III.

MĂSURI

Se aplică măsurile prevăzute. la Capitolul II, Secțiunile 1,2,3 și 4 din prezentul Program.

158

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

nr.516/2007/CE )

către medicii veterinari oficiali din abatoare,

4.

Probele prelevate vor fi analizate bacteriologic, iar tulpinile izolate vor fi serotipizate numai în cadrul IISPV.

5.

Toate tulpinile de

Salmonella spp

izolate vor fi păstrate în IISPV, asigurându-se integritatea tulpinilor timp de minimum 2 ani.

6.

IISPV va păstra înregistrarea actualizată și separată a tuturor examenelor bacteriologice efectuate la toate probele analizate și rezultatele lor, în scopul prezentului Program Specific.

7.

IISPV va realiza prelucrarea statistică a datelor rezultate în urma examenelor de laborator și va transmite Direcției de Igienă și Sănătate Publică Veterinară din cadrul ANSVSA rezultatele supravegherii sub formă de date primare, folosind un dicționar de date și formulare de colectare a datelor, menționat în

Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE.

159

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

SALMONELOZA* (C-620)

II. La porcii la îngrășat sacrificați în abatoare:

1.

În vederea determinării prevalenței

Salmonella spp

la porcii la îngrășat sacrificați în abatoare, se vor preleva și analiza probe în conformitate cu specificațiile tehnice, care vor fi transmise de către ANSVSA.

2.

Metoda de eșantionare se va stabili de către ANSVSA.

I.

ANIMALE VII (porcii grași)

Programul de control pentru

Salmonella ssp la

porcii la îngrășat se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II.

CARNE ȘI ORGANE

Recoltarea de probe: limfonoduli ileo – cecali.

III.

MĂSURI

Se aplică măsurile prevăzute la Capitolul II, Secțiunile 1,2,3 și 4 din prezentul Program.

5

(Program Specific

efectuat în unitățile de tăiere autorizate sanitar veterinar pentru determinarea prevalenței

Salmonella spp

la porcii la îngrășat)

3.

Prelevarea probelor se va efectua de către medicii veterinari oficiali cu responsabilități în examinarea post mortem.

4.

Probele prelevate în scopul prezentului Program Specific se vor examina bacteriologic iar tulpinile izolate vor fi serotipizate numai de către LNR pentru Salmonelozele Animalelor din cadrul IDSA.

5.Toate tulpinile de

Salmonella spp

izolate vor fi păstrate în IDSA, asigurându-se integritatea tulpinilor timp de minimum 2 ani.

160

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

6.

IDSA va păstra înregistrarea actualizată și separată a tuturor examenelor bacteriologice efectuate și rezultatele lor, în scopul prezentului Program Specific.

7.

IDSA va realiza prelucrarea statistică a datelor rezultate în urma examinărilor de laborator și trimite Direcției de Sănătate Animală din cadrul ANSVSA, rezultatele supravegherii sub forma de date primare, folosind un dicționar de date și formulare de colectare a datelor menționat în

Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE.

161

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

6

TRICHINELOZA* (B-255)

I.

ANIMALE VII

Animalele tăiate pentru consum uman (porc domestic, mistreț, urs, cabaline și alte specii receptive) trebuie examinate la tăiere pentru

Trichinella spp.

II.

CARNEA

1.

Carnea proaspătă provenita de la speciile de animale receptive se admite pentru consum uman numai după efectuarea examenului pentru decelarea

Trichinella spp.

de către medici veterinari oficiali sau medici veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA.

2.

Efectuarea examenului pentru decelarea

Trichinella spp.

poate fi efectuată și de personalul auxiliar oficial sau de personalul din unitățile de tăiere autorizate sanitar veterinar, care își desfășoară activitatea sub supravegherea și responsabilitatea medicului veterinar oficial sau medicului veterinar de liberă practică împuternicit, decizia finală privind admiterea în consum a cărnii fiind luată de către medicul veterinar oficial.

3.

În conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul nr.2075/2005/CE tot personalul implicat în examinarea

probelor pentru decelarea

Trichinella

I.

ANIMALE VII (porc domestic, mistreț, urs, cabaline și alte specii receptive)

Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II.

CARNE

Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spiralis se face conform prevederilor Regulamentului nr. 2075/2005/CE.

Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr-una din următoarele metode, după cum urmează:

1.

Metoda digestiei:

a)

metoda digestiei eșantioanelor combinate/colective, utilizând un agitator magnetic – metoda de referință;

b)

metoda digestiei eșantioanelor combinate/colective cu asistență mecanică :

i)

tehnica sedimentării- metoda echivalentă;

ii)

tehnica de izolare prin filtrare- metoda echivalentă.

c) metoda de digestie automată pentru eșantioane combinate/colective până la 35g – metoda echivalentă.

2.

Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condițiile prevăzute de Regulamentul nr. 2075/2005/CE.

Marcarea cărnurilor care au fost supuse examenului pentru decelarea

Trichinella

spiralis

se efectuează conform prevederilor legale.

III. MĂSURI

a)

Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată

Trichinella spiralis

se declară improprie consumului uman.

b)

DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piață a cărnurilor la care a fost depistată

Trichinella, vor dispune

distrugerea acestora, vor iniția investigații epidemiologice în vederea identificării fermei și a eliminării surselor.

c)

În situația în care se constată că produsele din carne, carnea preparată și carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la baza declanșării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au obligația ca în timpul investigațiilor din cadrul anchetei

162

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

spp.

trebuie să fie instruit corespunzător

și să participe la:

a.

un program de control al testelor utilizate pentru decelarea

Trichinella spp ;

b.

o evaluare periodică a procedurilor de testare, înregistrare și analiză utilizate în

laborator.

4.

Examenul pentru decelarea

Trichinella spiralis

se efectuează în cadrul institutelor naționale de referință, la LSVSA din cadrul DSVSA, în circumscripțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, în laboratoarele din circumscripțiile sanitare veterinare de asistentă, în laboratoarele special amenajate și dotate pentru decelarea trichinei din abatoarele în care se sacrifică porcine și/sau cabaline, ori

în laboratoarele din unitățile care manipulează carne de vânat sălbatic.

5.

Contravaloarea examenelor pentru decelarea trichinei se va efectua în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

epidemiologice să recolteze și să examineze toate probele suspecte.

7

I. ANIMALE VII

Bovinele, caprinele, porcinele, leporidei

și vânatul sălbatic

se supun examenului ante mortem în

I. ANIMALE VII (bovine, caprine, porcine, leporide și vânat sălbatic)

Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice și/sau serologice pentru tuberculoză și expedierea animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă separată,

163

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

TUBERCULOZA* (B-105)

(produsă de Mycobacterium bovis)

unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE și ORGANE

1.

Inspecția post mortem a carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2.

În cadrul inspecției post mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului și organelor.

(vezi Capitolul I din prezentul Program).

II. CARNE și ORGANE

Se recoltează probe în următoarele cazuri:

a)

În cazul animalelor care au reacționat pozitiv la testele alergice și/sau serologice, la care după tăiere prin inspecția post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici:

1.

submaxilari, retrofaringieni, bronhici;

2.

mediastinali, eventual și mezenterici (dacă sunt măriți în volum), portali și retromamari.

b)

În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni și ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice și histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare.

Se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și limfonodulii aferenți.

În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni.

c)

Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post mortem.

III. MĂSURI

3. în cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiții normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.

a)

În cazul în care animalele prezintă o reac ț ie pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infec ț ii, acestea trebuie să fie sacrificate separat fa ț ă de celelalte animale, luându-se toate precau ț iile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare

ș i a personalului prezent în abator.

b)

Sancțiunile de abator la carnea și organele mamiferelor se aplică în funcție de localizare și extinderea leziunilor și în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

c) Toată carnea care provine de la animale la care inspec ț ia post- mortem a permis punerea în eviden ț ă a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau păr ț i ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman.

d) În cazul în care a fost eviden ț iată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluia ș i organ sau în aceea ș i parte a

164

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei

ș i ganglionii limfatici asocia ț i trebuie să fie declara ț i improprii pentru consumul uman.

7

TUBERCULOZA* (B-105)

(produsa de Mycobacterium bovis)

III. LAPTE CRUD

În exploatațiile de animale producătoare de lapte

III. MĂSURI LAPTE CRUD

a)

Laptele provenit de la vacile cu reacții pozitive sau dubioase la testul unic ( TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului comparativ simultan ( TCS) nu va fi pus în consum public.

Laptele provenit de la vacile cu reacții pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi livrat la:

1.

centre de colectare lapte;

2.

centre de prelucrare lapte inregistrate sanitar veterinar;

3.

unități de procesare a laptelui autorizate sanitar veterinar.

b)Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală și nu au dat reacții pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploatații care nu sunt libere sau oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA județene, în vederea obținerii de produse lactate, cu condiția să fie supus unui tratament termic

care să dea o reacție negativă la testul fosfatazei alcaline.

III. LAPTE CRUD

În unități de procesare a laptelui supuse autorizării și/sau înregistrării sanitare veterinare

a)

Laptele provenit de la vacile cu reacții pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepționat și admis la procesare în unitățile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui ) și în unitățile de procesare autorizate sanitar veterinar.

b)

Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală și nu au dat reacții pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploatații care nu sunt libere sau oficial libere de tuberculoză, poate fi recepționat și utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obținerii de produse lactate, cu condiția să fie supus unui tratament termic

care să dea o reacție negativă la testul fosfatazei alcaline.

165

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

8

ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENA*

E. coli O157 H7

I.

ANIMALE VII

Bovinele se supun examenului ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARCASE și ORGANE

Inspecția post mortem a carcaselor și organelor precum și recoltarea de probe se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

III.

LAPTE CRUD

I.

ANIMALE VII (bovine)

Supraveghere prin examene de laborator (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II.

CARNE

Se recoltează probe de pe suprafața carcaselor conform normelor sanitare veterinare în vigoare

III.

MĂSURI

Carne

1.

Carcasele cu rezultate pozitive se confiscă și denaturează.

2.

Medicul veterinar oficial va controla ( prin inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):

a)

Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP în toate unitățile de abatorizare bovine și în mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

b)

Evitarea contaminării carcaselor cu fecale in abatoarele de bovine, ovine si caprine.

c)

Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare, alimentație publică și în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi;

d)

Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație publică.

e)

Recoltarea de probe de apă potabilă și gheață utilizată în procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol în unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește, moluște, precum și în alimentație publică, în vederea efectuării examenului microbiologic;

Lapte

Respectarea igienei mulsului.

166

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

9

INFLUENTA AVIARA

I.

PĂSĂRI VII

Păsările vii se supun examenului ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar și în ferme, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I.

PĂSĂRI VII

Vezi Capitolul I din prezentul Program.

II.

MĂSURI:

1.

DSVSA au obligația de a notifica prin SRAAF în regim de urgență cazurile suspecte.

2.

Medicul veterinar oficial va controla ( prin inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) :

a)

Respectarea măsurilor de curățire, spălare și dezinfecție a mijloacelor de transport și cuștilor;

b)

Abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecția între tăieri;

c)

Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP în toate unitățile de abatorizare a păsărilor;

d)

Prevenirea contaminării încrucișate în timpul tăierii și procesării;

e)

Îndepărtarea subproduselor rezultate în urma abatorizării păsărilor (pene, viscere) și a cadavrelor în condiții de siguranță;

f)

Interzicerea prezenței animalelor indezirabile (câini, pisici, rozătoare) în incinta abatoarelor de păsări;

g)

Înterzicerea recuperării subproduselor pentru alimentația carnivorelor.

3.

În toate cazurile se vor lua măsuri de protecție a personalului operator care intră în contact cu păsările vii destinate abatorizării și/sau carcase.

10

RABIA ** B-058

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele si vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARCASE

I.

ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, ecvine, vânat sălbatic)

Supraveghere (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II.

CARNE ȘI ORGANE:

Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic (inclusiv bioproba)

și histologic.

(diagnostic diferențial EST, Aujeszky și Listeria, conform Capitolul I din prezentul Program)

167

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

Inspecția post mortem a carcaselor precum și recoltarea de probe se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

III. MĂSURI

a)

În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de 6 zile de la mușcătura infectanta se confiscă animalul în întregime ;

b)

În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puțin de 6 zile de la mușcătură, fără semne clinice de turbare, se confiscă locul mușcăturii , capul și coloana vertebrală;

c)

Restul cărnii și subproduselor comestibile se livrează pentru consum uman, fără restricții.

11

BOTULISM ** (C-615)

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și leporidele se supun inspecției ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE și ORGANE (bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și leporidele)

Inspecția post mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I.

ANIMALE VII (bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și leporide)

Supraveghere specii receptive (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II.

CARNE ,ORGANE ȘI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală.

Determinarea prezenței toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe șoareci și testele imunologice (ELISA, RIA s. a.).

III.

MĂSURI

1.

În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declara improprie consumului uman, se confiscă și se denaturează;

2.

În cazul în care se identifica prezența toxinei botulinice în produse de origine animală, acestea se distrug;

3.

DSVSA au obligația de a notifica la ANSVSA toate situațiile de suspiciune și confirmare a cazurilor de botulism sau orice situație în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum și de a efectua investigațiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecție sau contaminare;

4.

Medicul veterinar oficial va controla ( prin inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) :

a)

Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic (durata, presiunea și temperatura de sterilizare

și/sau pasteurizare) în toate unitățile de procesare carne, lapte,

168

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

pește;

b)

Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare, alimentație publică;

c)

Identificarea și eliminarea conservelor și semiconservelor bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale că urmare a controlului oficial în unități de procesare, depozitare

și comercializare.

12

LEPTOSPIROZA ** (B-056)

I.

ANIMALE VII

Bovinele, cabalinele și porcinele se supun inspecției ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE și ORGANE

Inspecția post mortem a carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I.

ANIMALE VII (bovinele, porcinele, cabalinele)

Supraveghere serologică prin examene de laborator (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II.

CARNE și ORGANE

Se prelevează porțiuni de rinichi și ficat de la animalele tăiate ;

III.

MĂSURI

1.

Carnea și organele:

a)

Se confiscă în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii ;

b)

Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenței leziunilor degenerative numai în ficat și a examenului bacteriologic pozitiv;

c)

Grăsimea se dă în consum după topire iar glandele endocrine și sângele se confiscă ;

d)

Pieile se prelucrează prin sărare uscată și se livrează după 14 zile.

2.

Medicul veterinar oficial va controla ( prin inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe)

:

a)

Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă și a programului HACCP în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

b)

Evitarea contaminării carcaselor cu excreții de la speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere și inspecție adecvate care includ protejarea vezicii urinare și a rinichilor;

c)

Îndepărtarea și eliminarea în condiții de siguranță a excrețiilor de la speciile receptive, din boxele de așteptare;

d)

Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreții provenite

169

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

III. LAPTELE

de la speciile receptive;

e) Respectarea programelor DDD în toate unitățile de procesare, precum și în unitățile de alimentație publică;

În toate cazurile se vor lua măsuri de protecție a personalului operator care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării și/sau carcase.

3. Laptele:

a)

Respectarea igienei mulsului;

b)

Evitarea contaminării cu excreții provenite de la animalele receptive.

13

TUBERCULOZA**

(alta decât cea produsa de Mycobacterium bovis)

I.

ANIMALE VII

Porcinele, ovinele, cabalinele și păsările se supun examenului ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE și ORGANE

1.

porcine, ovine, cabaline

a.

Inspecția post mortem a carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

b.

La inspecția post mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului și organelor.

c.

În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere

în condiții normale, în caz contrar

I.

ANIMALE VII ( porcine, ovine, cabaline, păsări)

Supraveghere (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II.

CARNE și ORGANE

1.

porcine, ovine, cabaline :

a)

în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni și ganglioni limfatici aferenți în vederea examinării bacteriologice și histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare;

b)

în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni.

2.

păsări : în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi și organe cu leziuni (ficat, splină).

III. MĂSURI

1.

porcine, ovine, cabaline :

masurile de abator la carne și organe se aplică în funcție de localizarea și extinderea leziunilor și în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

2.

păsări:

Masurile de abator pentru carne și organe se aplică în funcție de localizarea și extinderea leziunilor.

Se confiscă carcasele și organele în caz de:

a)

infecție generalizată;

170

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.

2. păsări

Pasările se supun inspecției post mortem individuale după tăiere, prin examinarea carcasei și organelor.

b) leziuni pe organe însoțite de cahexie și infiltrații în musculatură .

În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni iar carnea se admite în consum după sterilizare prin fierbere.

14

YERSINIOZA **

I.

ANIMALE VII

Porcinele se supun inspecției ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE și ORGANE

Inspecția post mortem a carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I.

ANIMALE VII ( porcine) :

Supraveghere anatomopatologică și de laborator (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II.

CARNE și ORGANE

În caz de suspiciune se recoltează :

a)

probe de pe suprafața carcaselor ;

b)

ganglionii limfatici mezenterici, intestinul subțire, organele cu leziuni ;

c)

la porcine se recoltează inclusiv ganglionii limfatici retrofaringieni și tonsilele palatine.

III.

MĂSURI

1.

Carnea, organele și grăsimea, fără modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

2.

Medicul veterinar oficial va controla ( prin inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) :

a)

Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte;

b)

Prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic;

c)

Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării

171

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

încrucișate în toate unitățile de procesare, alimentație publică și în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate;

d) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație publică.

15

ANISAKIDOZA **

ȘI ALTE PARAZITOZE LA PEȘTI

1.

Fiecare lot de pește, icrele și lapții se supun examenului prin inspecție vizuală.

2.

Se prelevează probe reprezentative din fiecare lot de pește, icre și lapți.

I.

Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de pește, icrele și lapții sunt supuse inspecției vizuale randomizate de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial în vederea depistării și îndepărtării paraziților vizibili cu ochiul liber.

II.

MĂSURI

Medicul veterinar oficial va controla ( prin inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) modul în care se prelucrează peștele, icrele și lapții:

a)

peștele parazitat sau părțile parazitate din acesta nu vor fi comercializate pentru consum uman;

b)

peștele întreg la care au fost evidențiate formațiuni parazitare doar la nivelul viscerelor și care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar veterinar care dispune de facilitați pentru îndepărtarea eficientă a părților parazitate și în care sunt respectate condițiile de igienă pentru evitarea posibilităților de contaminare;

c)

peștele întreg la care au fost evidențiate formațiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii și a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman și nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman.

16

CISTICERCOZA ** (B-252)

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele și porcinele se supun

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine)

Supravegherea prin examene de laborator (vezi Capitolul I din prezentul

172

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

inspecției ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE ȘI ORGANE

1.

Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecției post mortem imediat după tăiere.

2.

Inspecția post mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

Program).

II. CARNE ȘI ORGANE

Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman.

III. MĂSURI

1.

Carnea și organele infestate trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări:

a)

În cazul infestației generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări senzoriale carnea și organele se confiscă, se denaturează și se distrug;

b)

În cazul infestației localizate, porțiunile infestate se confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiționat după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când caracterele senzoriale ale cărnii, organelor și subproduselor sunt normale;

c)

Grăsimea de porc se topește la 100 0 C după care se poate utiliza pentru consum;

d)

masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără restricții, dacă nu prezintă chisti.

2.

Medicul veterinar oficial va controla ( prin inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):

a)

Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de procesare carne roșie;

b)

Respectarea programelor DDD în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

c)

Interzicerea prezentei câinilor în abatoare.

17

ANTRAX ** (B-051)

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele,caprinele, cabalinele și porcinele se supun inspecției ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I.

ANIMALE VII (bovinele, ovinele, caprine, cabalinele, porcinele)

Supraveghere anatomopatologică și de laborator pentru speciile receptive (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II.

MĂSURI :

a)

animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare în partidă separată;

b)

în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate sub

173

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice ***

0

1

2

3

II. CARNE și ORGANE

Inspecția post mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

restricții și se recoltează porțiuni de splina, ganglioni limfatici și os lung nedeschis;

c)

în toate situațiile în care se suspicionează o formă de antrax în abator trebuie suspendate toate activitățile până la confirmarea diagnosticului;

d)

în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse și îndepărtate în condiții de siguranță;

e)

reluarea activității se poate face numai după efectuarea unei dezinfecții severe astfel încât

agentul chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu suprafețele supuse dezinfecției;

f)

În toate situațiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă

de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om/personalul operator și a contaminării mediului de lucru.

174

Conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei Sanitare Veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 199 din 2 martie 2006, cu modificările și completările ulterioare :

* Zoonoze care trebuie monitorizate

**Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situația epidemiologică

***

MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR INSPEC Ț IEI:

(1)

Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze și să evalueze rezultatele activităților din cadrul inspecției.

(2)

a) În cazul în care inspecțiile pun în evidență prezența unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta.

b)

În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producției primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar concesionar responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploatația de origine, operatorul din sectorul alimentar și DSVSA, și după caz, fondul de vânătoare respectiv.

c)

În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o țară terță, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA.

(3)

Rezultatele inspecțiilor și testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA și DSVSA.

(4)

Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecții ante-mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activități de inspectare, suspectează prezența unui agent infecțios menționat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA și să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile și precauțiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecțios, în conformitate cu legislația comunitară care se aplică.

SECȚIUNEA 2

175

CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂȚILE AUTORIZATE SANITAR - VETERINAR

Nr.

CATEGORIA DE PRODUS/ ACTIVITATE

UNITATEA

CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN INSPECȚIE/VERIFICARE/TESTARE/SUPRAVEGHERE/ MONITORIZARE/RECOLTARE DE PROBE

Frecvența inspecțiilor/verificărilor/ supravegherii/ monitorizării

RECOLTARE DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

Natura probei

Frecvența recoltării probelor pentru examenele de laborator prevăzute la Capitolul II, Secțiunea 4 din prezentul

Programului

Precizări tehnice *

0

1.

2.

3.

4.

5

1.

Activități generale

a) Depozit frigorific

Lunar

Produse depozitate care necesită regim

termic

Trimestrial - pentru fiecare categorie de produse

1)

Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA în scop bine determinat în cadrul controlului oficial ,

în vederea verificării siguranței produsului și respectiv a conformității alimentului cu criteriile de siguranță prevăzute în Regulamentul (CE) 1441/2007, după cum urmează:

a)

verificarea siguranței produsului și respectiv a conformității alimentului cu criteriile de siguranță prevăzute în Regulamentul (CE) 1441/2007;

b)

verificarea siguranței produsului și respectiv a conformității alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranță care nu sunt prevăzute de legislația comunitară, dar care sunt cuprinse în legislația națională;

c)

obținerea de informații privind

b) Unitate de reambalare

Lunar

Produse alimentare de

origine animală

Trimestrial - pentru fiecare categorie de produse reambalate

c) Piața en-gros

Semestrial

Produse alimentare de origine animală

expuse la vânzare

În caz de reclamație, sesizare, suspiciune, toxiinfecții alimentare

2.

Carne de ongulate domestice

a)

Abator

Permanentă

Țesut muscular, organe (ficat, rinichi, splina,

ganglioni).

Lunar - pentru fiecare specie.

Probe de pe suprafața carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E.

coli și Salmonella

a)

Lunar - conform reglementărilor Uniunii Europene în vigoare

b)

Conform programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităților autorizate pentru export în țări terțe

b)Abator sacrificare porci la îngrășat***

limfonodulii ileo – cecali pentru testarea Salmonella

spp. ***

conform specificațiilor tehnice transmise de ANSVSA ***

statusul microbiologic al unor alimente comercializate pe piață;

d)

verificarea sistemului de proceduri și programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării siguranței alimentelor (proceduri de bune practici de igienă și producție, program HACCP, sistem de trasabilitate, proceduri de retragere/rechemare, evitarea contaminării încrucișate și/sau a contaminării post tratament termic);

e)

verificarea conformității alimentului/ lotului/loturilor suspicionate;

f)

dezvoltarea investigațiilor în cursul anchetelor de Toxiinfecții Alimentare, reclamațiilor, sesizărilor;

g)

obținerea de informații cu privire la

noi pericole, rezultate în urma evaluării riscului

c) Unitate de tranșare

Permanentă

Carne tranșată

Trimestrial - pentru fiecare categorie de carne pe specii.

3.

Carne de pasăre și de lagomorfe

a) Abator

Permanentă

Țesut muscular, organe.

Lunar - pentru fiecare specie.

2)

În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neconformitate care necesită investigații de laborator recoltarea de probe va fi

însoțită întotdeauna și de notă de control,

în care autoritatea sanitară veterinară locală va înscrie rezultatul controlului oficial și va argumenta scopul recoltării

3)

Recoltarea de probe de către autoritatea sanitară veterinară locală

se realizează planificat în baza unei strategii stabilite

de către DSVSA și care trebuie să urmărească obținerea de informații – date comparabile, necesare autorității veterinare locale;

În stabilirea strategiei de recoltare,

Probe de pe suprafața carcaselor pentru testarea E. coli și Salmonella

a)

Lunar - conform reglementarilor Uniunii Europene în vigoare

b)

Conform programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităților autorizate pentru export

în țări terțe

b)Abator sacrificare pui broiler****

1.

cecum pentru testarea Campylobacter spp****

2.

carcasă întreagă pentru testarea Campylobacter spp și Salmonella

spp

conform specificațiilor tehnice prevăzute în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE ****

176

c) Unitate de tranșare

Permanentă

Carne tranșată

Trimestrial - pentru fiecare categorie de carne pe specii.

DSVSA trebuie să țină cont de următoarele principii:

a)

recoltare

randomizată și reprezentativă pentru lot;

b)

recoltare selectivă

– când se adresează unor categorii de alimente cu risc înalt (în baza informațiilor, investigațiilor și a experienței anterioare);

c)

recoltare în caz de suspiciune

– care se bazează pe o analiză și o experiență privind lotul și circumstanțele recoltării ( ex. recoltarea efectuată ca o parte a investigației în focarele de toxiinfecții alimentare (TIA), sau în timpul unei inspecții sau evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată deficiențe care afectează siguranța produsului); În scopul obținerii de date relevante, monitorizării și supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanțul alimentar, DSVSA trebuie să tină cont în elaborarea strategiei de recoltare că frecvența și procedura de recoltare să se aleagă în funcție de tipul de micro- organism sau toxina și tipul de aliment implicat (perisabil, stabil).

4)

În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvența de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea și eliminarea cauzei**

4.

Carne de vânat de crescătorie

a)

Abator

Permanentă

Țesut muscular, organe (ficat, rinichi, splina,

ganglioni).

Lunar - pentru fiecare specie.

Probe de pe suprafața carcaselor pentru testarea E. coli și Salmonella

a)

Lunar - conform reglementarilor Uniunii Europene în vigoare

b)

Conform programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităților autorizate pentru export

în țări terțe

b) Unitate de tranșare carne de vânat de

crescătorie

Permanentă

Carne tranșată

Trimestrial - pentru fiecare categorie de carne pe specii

5.

Carne de vânat sălbatic

a) Unitate care manipulează carne de vânat sălbatic

Permanentă

Materii prime

Trimestrial - pentru fiecare specie

Produse finite

Trimestrial - pentru fiecare

categorie de produse.

b) Unitate de

tranșare carne vânat sălbatic

Permanentă

Carne tranșată

Trimestrial - pentru fiecare categorie de carne pe specii.

6.

Carne tocată, preparată și carne separată mecanic

a) Unitate carne tocată

Lunar

Produse finite

Trimestrial - conform prevederilor Regulamentului (CE)1441/2007

b) Unitate carne

preparată

Lunar

Produse finite

Trimestrial - conform prevederilor

Regulamentului (CE)1441/2007

c) Unitate carne separată mecanic

Lunar

Produse finite

Semestrial - pentru fiecare

categorie carne tocată obținută pe specie

7.

Produse din carne

Unitate de procesare

Lunar

Produse finite

Trimestrial - conform prevederilor Regulamentului (CE)1441/2007

8.

Moluște bivalve vii

a) Centru de colectare

Semestrial

Moluște bivalve vii .

Apă de contact

Trimestrial

b) Centru de purificare

Semestrial

Moluște bivalve vii

Apă de contact

Trimestrial

177

9.

Pește și produse din pescuit

a) Vas fabrică

Semestrial

Pește și produse

din pescuit

Semestrial - pentru fiecare specie

b) Vas congelator

Semestrial

Pește și produse

din pescuit congelate

Semestrial - pentru fiecare specie

c) Unitate produse proaspete din pescuit (Cherhana)

Trimestrial

Pește și produse din pescuit

Semestrial - pentru fiecare specie

Produse proaspete din

pescuit

Trimestrial - pentru fiecare categorie de produse din pescuit

obținute

d) Unitate procesare produse din pescuit

Lunar

Materii prime

Trimestrial - pentru fiecare

categorie

Produse finite

Trimestrial - pentru fiecare

categorie de produse obținute

e) Piața de licitație

Trimestrial

Produse valorificate

Semestrial - pentru fiecare categorie de produse

f) Piața de

desfacere

Trimestrial

Produse

valorificate

Semestrial - pentru fiecare

categorie de produse

10

Lapte crud și produse din lapte

a) Exploatații de animale producătoare de lapte care livrează lapte la unitățile de procesare

Trimestrial

Lapte crud

-

Bilunar – număr total de germeni

-

Lunar – Număr Celule Somatice după cum urmează:

1) Se vor recolta probe de lapte crud de la cel puțin 0,5% din numărul total de exploatații care livrează lapte la unitățile de procesare autorizate sanitar veterinar, în vederea stabilirii

178

criteriilor pentru laptele crud conform prevederilor Regulamentului (CE) 853/2004, astfel:

a)

Pentru laptele crud de vacă:

1.

0 numărul total de germeni la 30 C ≤ 100.000/ml*****

2.

Număr C * e * l * u * l * e *

Somatice ≤

400.000/ml

b)

Pentru laptele crud provenit de la alte specii:

0

numărul total de germeni la 30 C

≤ 1.500.000/ml*****

c)

Pentru laptele crud provenit de la alte specii, care este destinat fabricării de produse lactate din lapte crud:

0

numărul total de germeni la 30 C

≤ 500.000/ml*****

2) În cazul în care laboratoarele DSVSA nu dispun de capacitatea analitică pentru a acoperi numărul de probe recoltate, DSVSA vor întocmi un Plan defalcat de recoltare a probelor, astfel încât în decursul unui an de zile să se recolteze și analizeze probe de lapte crud de la cel puțin 0,5% din numărul total de exploatații care livrează lapte la unitățile de procesare autorizate sanitar veterinar (minim o medie geometrică pentru NTG și o medie geometrică pentru NCS, pentru fiecare exploatație din cele 0,5 %).

3.

În cazul în care se constată că laptele crud livrat de un producător nu îndeplinește criteriile stabilite de Regulamentul (CE)

853/2004,

DSVSA

va

notifica producătorul de lapte iar acesta are obligația de a remedia situația în termen de 3 luni de la notificare.

4.

În situația in care producătorul

de lapte nu a remediat criteriile de

179

calitate a laptelui crud după 3 luni de la notificare, DSVSA vor proceda conform instrucțiunilor stabilite de ANSVSA în baza Regulamentelor (CE) 853/2004 și 854/2004.

b) Centre de colectare lapte

Trimestrial

Lapte crud

-

Bilunar – Număr Total de Germeni

-

Lunar – Număr Celule Somatice după cum urmează:

1)

Se vor recolta probe de lapte crud de la fiecare centru de colectare care livrează lapte la unitățile de procesare autorizate sanitar veterinar, în vederea stabilirii criteriilor pentru laptele crud conform prevederilor Regulamentului (CE) 853/2004, astfel:

a)

Pentru laptele crud de vacă:

1.

0 numărul total de germeni la 30 C ≤ 100.000/ml*****

2.

Numar C * e * l * u * l * e *

Somatice ≤

400.000/ml

b)

Pentru laptele crud provenit de la alte specii:

0

numărul total de germeni la 30 C

≤ 1.500.000/ml*****

c)

Pentru laptele crud provenit de la alte specii care este destinat fabricării de produse lactate din lapte crud:

0

numărul total de germeni la 30 C

≤ 500.000/ml*****

180

2)

În cazul în care laboratoarele DSVSA nu dispun de capacitatea analitică pentru a acoperi numărul de probe recoltate, DSVSA vor întocmi un Plan defalcat de recoltare a probelor, astfel încât în decursul unui an de zile să se recolteze și analizeze probe de lapte crud de la toate centrele de colectare care livrează lapte la unitățile de procesare autorizate sanitar veterinar (minim o medie geometrică pentru NTG și o medie geometrică pentru NCS, pentru fiecare centru de colectare lapte).

3)

În cazul în care se constată că laptele crud livrat de centrul de colectare lapte nu îndeplinește criteriile stabilite de Regulamentul (CE)

853/2004,

DSVSA

va

notifica unitatea de procesare a laptelui si centrul de colectare lapte, iar acesta din urmă are obligația de a remedia situația în

termen de 3 luni de la notificare.

181

c) Unitate de procesare a laptelui

Permanentă

Lapte crud

1.

Lunar, se va recolta o probă de lapte crud de vacă imediat înainte de procesare, pentru stabilirea conformității cu cerințele din Regulamentul (CE) 853/2004, astfel:

Pentru laptele crud de vacă destinat obținerii de produse lactate:

numărul total de germeni la 30 0 C

< 300.000/ml

Pentru laptele de vacă procesat destinat obținerii de produse lactate:

numărul total de germeni la 30 0 C

< 100.000/ml

2.

Lunar, se va recolta o probă de lapte crud în vederea efectuarii analizelor pentru Listeria monocytogenes.

Produse finite

Trimestrial pentru fiecare categorie de produse finite obținute

d) Unitate de procesare a produselor din

lapte

Permanentă

Produse finite

Trimestrial pentru fiecare categorie de produse finite obținute

11

Ouă și produse din ouă

a) Centru de

ambalare ouă

Trimestrial

Ouă

Trimestrial

b) Unitate producere ouă lichide

Lunar

Ouă

Trimestrial

Produse finite

Trimestrial - pentru fiecare

categorie de produse obținute

c) Unitate procesare ouă

Lunar

Ouă

Trimestrial

Produse finite

Trimestrial - pentru fiecare

categorie de produse obținute

182

12

Pulpe de broască și melci

Unitate de procesare

Trimestrial

Materii prime Produse finite

Trimestrial

13

Grăsimi animale, untură, jumări

a) Centru de

colectare grăsimi animale

Trimestrial

Materii prime

Semestrial

b) Unitate de

procesare grăsimi animale

Trimestrial

Produse finite

Semestrial

14

Gelatina

a) Centru de colectare materii prime pentru