Ordinul nr. 55/2008

Secțiunea 1 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR MAJORE

1. FEBRĂ AFTOASĂ (A - 010)
*Font 7*
STRATEGIA DE
SUPRAVEGHERE
CONDUITA DE EXECUȚIE
PRECIZĂRI TEHNICE
NIVELUL EXECUȚIEI
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecția planificată a animalelor din
speciile domestice și sălbatice receptive la
virusul febrei aftoase, aflate pe teritoriul
României:
a) în localitățile țintă din județele ce au
fost nominalizate ca zone cu risc major sau
minim de contaminare transfrontalieră;
b) în exploatațiile de animale în care se
efectuează carantina pentru animalele nou
introduse în efectiv.
1. Acțiunile de
inspecție planificată și
cele de evaluare rurală
rapidă vor fi efectuate,
certificate și
cuantificate de către
medici veterinari
oficiali conform
instrucțiunilor
prevăzute în legislația
specifică.
2. serologică:
a) pe probe de sânge recoltate de la
bovine și ovine din localitățile identificate
ca ținte pentru detecția unor eventuale
contaminări transfrontaliere de la:
b) 2% din bovine și 3% ovine și caprine
lunar din localitățile țintă identificate în
județele cu risc major de contaminare
transfrontalieră (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS,
GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV,
VS), situate în zona I de supraveghere,
c) 0,5% din bovine, ovine și caprine lunar
din localitățile țintă identificate în
județele cu risc minor de contaminare
transfrontalieră (BR, BC, CJ, HD, IL, IF,
NT), situate în zona II de supraveghere.
1. Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.
2. ANSVSA identifică județele din zonele
I și II de risc.
3. DSVSA identifică localitățile țintă din
zonele de risc I și II.
4. În cazul suspiciunilor de boală se aplică
prevederile Ordinului Președintelui ANSVSA
nr. 113/2007 pentru aprobarea normei sanitare
veterinare privind măsurile pentru combaterea
febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al
României, partea I, nr. 402 din 15 iunie 2007,
iar probele de sânge prelevate pentru
efectuarea examenelor serologice, virusologice
se trimit la LNR din cadrul IDSA conform
prevederilor Manualului de Instrucțiuni.
5. LNR comunică rezultatele obținute la
DSVSA, iar pentru probele pozitive și la
ANSVSA;
6. probele pot fi trimise la unele
laboratoare de referință comunitare și/sau
naționale, cu aprobarea ANSVSA cheltuielile
fiind suportate de DSVSA;
7. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare privind notificarea
bolilor animalelor, publicat în Monitorul
Oficial al României, partea I, nr. 788 din 30
august 2005, cu modificările ulterioare.
8. Se aplică prevederile legislației
comunitare.
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți de către
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
3. clinică:
În caz de suspiciune și în zonele de
protecție și de supraveghere în cazul
confirmării bolii, în conformitate cu
prevederile legislației în vigoare.
Se execută conform prevederilor Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 113/2007.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți de către
DSVSA.
2. STOMATITA VEZICULOASĂ (A - 020)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA,
în condiții de liniște epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecția planificată a animalelor din
speciile domestice sau sălbatice receptive la
virusul stomatitei veziculoase, aflate pe
teritoriul României:
a) în unitățile desemnate să efectueze
carantină pentru animale nou introduse din
țări situate pe continentele contaminate, pe
perioada duratei maxime de incubație a bolii
la intervale de timp mai scurte decât durata
minimă a perioadei de incubație;
Acțiunile de inspecție
planificată sunt
efectuate, certificate
și cuantificate de către
medicii veterinari
oficiali conform
instrucțiunilor
prevăzute în legislația
specifică.
b) în abatoare și puncte de tăiere a
animalelor din specii susceptibile tăiate în
perioada de carantină, nou introduse din țări
situate pe continente contaminate, efectuată
de personal veterinar instruit pentru
recunoașterea manifestărilor clinice și a
leziunilor produse de bolile veziculoase.
Examene anatomoclinice și necropsice a
animalelor susceptibile de moarte sau tăiate în
perioada de carantină.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți în
exploatațiile de
carantină și abatoare
autorizate.
2. serologică:
1. În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se
aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie și combatere conform prevederilor
legislației comunitare.
2. În unitățile desemnate a efectua carantină
pentru animale nou introduse din țări situate
pe continentele contaminate, supravegherea
serologică se efectuează pe probele prelevate
pentru supravegherea febrei aftoase.
3. Pentru examene virusologice de diagnostic,
probele se trimit de IDSA, cu aprobarea
ANSVSA, la laboratoare de referință naționale
și/sau internaționale, și sunt plătite de către
DSVSA.
4. Reagenții necesari examenelor serologice
prin metode necontaminante (ELISA cu
antigene recombinate), sunt procurați o dată
cu animalele importate din țări de pe
continente contaminate; această obligație
revine importatorului de animale, întrucât de
la laboratoarele de referință din Europa, nu se
pot procura acești reagenți.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți de către
DSVSA. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
3. clinică:
- în zonele de protecție și de supraveghere
în cazul suspiciunii de boală, conform
legislației în vigoare;
1. În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se
aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie și combatere, conform prevederilor
legislației comunitare.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți de către
DSVSA.
3. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI (A - 030)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecția planificată a animalelor din
speciile domestice sau sălbatice receptive la
virusul bolii veziculoase a porcului, aflate
pe teritoriul României:
a) în colectivități de porci cu mai mult de
20 de animale destinate reproducției;
Acțiunile de inspecție
planificată vor fi
efectuate, certificate
și cuantificate de către
medicii veterinari
oficiali conform
instrucțiunilor
prevăzute în legislația
în vigoare.
b) în unități desemnate a efectua carantină
pentru animale nou introduse, pe perioada
duratei maxime de incubație a bolii la
intervale de timp mai scurte decât durata
minimă a perioadei de incubație;
Se instruiesc medicii veterinari de liberă
practică, oficiali pentru recunoașterea
manifestărilor clinice și a leziunilor produse
de evoluția bolilor veziculoase
Se efectuează de medicii
veterinari oficiali
și/sau de liberă
practică împuterniciți
c) în abatoare de porcine
Se instruiesc medicii veterinari de liberă
practică, oficiali pentru recunoașterea
manifestărilor clinice la examenul antemortem
și a leziunilor produse de evoluția bolilor
veziculoase
Examenele anatomoclinice
și necropsice a
animalelor susceptibile
moarte sau tăiate în
perioada de carantină
sunt efectuate,
certificate și
cuantificate de către
medici veterinari
oficiali.
2. serologică:
- la 3% pe an de la porci în vârstă de 150 -
160 zile din exploatații comerciale industri-
ale cu activități de reproducție și selecție
cu capacitate de peste 100 capete.
1. În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se
aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie și combatere se aplică prevederile
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
care introduce măsuri generale pentru
controlul unor boli ale animalelor și măsuri
specifice referitoare la boala veziculoasă a
porcului, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006,
cu modificările și completările ulterioare, și
prevederile legislației comunitare.
2. Examenele serologice pentru
supravegherea efectivelor importate se
efectuează pe aceleași probe la care s-a
solicitat supravegherea pentru febra aftoasă,
3. Pentru examene virusologice de diagnostic,
probele se trimit de IDSA, cu aprobarea
ANSVSA, la laboratoare de referință naționale
și/sau internaționale și sunt plătite de către
DSVSA.
4. Probele serologic pozitive sau dubioase prin
ELISA vor fi retestate.
Medici veterinari de
libera practica
împuterniciți de către
DSVSA. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
3. clinică:
- în zonele de protecție și de supraveghere
în cazul suspiciunii de boală, conform legis-
lației în vigoare;
În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se
aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie și combatere și prevederile
legislației comunitare.
7. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți de către
DSVSA.
4. PESTA BOVINA (A - 040)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecția planificată a animalelor din
speciile domestice sau sălbatice receptive la
virusul pestei bovine, aflate pe teritoriul
României:
a) în localitățile țintă din județele ce au
fost nominalizate ca zone cu risc major sau
minim de contaminare transfrontalieră;
Acțiunile de inspecție
planificată sunt
efectuate, certificate
și cuantificate de către
medicii veterinari de
liberă practică,
oficiali conform
instrucțiunilor
prevăzute în legislația
în vigoare.
b) în unitățile desemnate a efectua carantină
pentru animale din specii susceptibile nou
introduse din țări situate la granița de sud,
est și de nord a României, pe perioada dura-
tei maxime de incubație a bolii la intervale
de timp mai scurte decât durata minimă a
perioadei de incubație;
Examene anatomoclinice și necropsice a
animalelor susceptibile moarte sau tăiate în
perioada de carantină.
Se efectuează de
medicii veterinari
oficiali și/sau de
liberă practică
împuterniciți
c) în abatoare:
Pentru animalele nou introduse în cadrul
comerțului intracomunitar sau importului din
țări terțe.
Examene anatomoclinice a animalelor
susceptibile tăiate în perioada de
supraveghere.
Se efectuează de medicii
veterinari oficiali
2. serologică:
Pentru detecția posibilei contaminări
transfrontaliere, de la:
a) 2% din efectivul de bovine, anual, defal-
cat pe 12 luni, dar nu mai puțin de 240 de
probe/an/județ, cumulate din localitățile
țintă în județele ce au un risc maxim de
contaminare situate în zona l-a de suprave-
ghere (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM,
MH, OT, TR, TL, SM, SV, VS);
b) 0,5% din efectivul de bovine, lunar, dar
nu mai puțin de 60 probe/an și județ,cumulate
din localitățile țintă, în județele ce au un
risc minim de contaminare zona II de
supraveghere (BR, BC, CJ, IL, IF, NT, TM);
1. Examenele serologice pentru supraveghere
se efectuează pe aceleași probe la care s-a
solicitat supravegherea pentru febra aftoasă.
2. Pentru examene virusologice de diagnostic,
probele se trimit de IDSA, cu aprobarea
ANSVSA, la laboratoare de referință naționale
și/sau internaționale, și sunt plătite de către
DSVSA.
3. România este indemnă la pesta bovină, nu a
practicat niciodată vaccinarea animalelor
contra acestei boli și nici nu a produs vaccin
pentru imunoprofilaxie.
4. România nu importă animale vii din
speciile receptive la virusul pestei bovine și
nici produse de origine animală provenite de
la acestea, din țări care nu au statut de țară
liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de
OIE.
5. La animalele vii din speciile receptive nou
introduse prin comerțul intracomunitar sau
importul din țări terțe, se respectă prevederile
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005
pentru aprobarea normei sanitare veterinare
privind acțiunile sanitare veterinare de
supraveghere și imunoprofilactice obligatorii
ale căror costuri sunt suportate de către
proprietarii animalelor, publicat în Monitorul
Oficial al României, partea I, nr. 716 din 08
august 2005.
6. Localitățile țintă și gospodăriile țintă din
cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA cu
avizul IDSA.
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți de către
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
3. clinică:
În zonele de protecție și de supraveghere în
cazul suspiciunii de boală, conform legisla-
ției în vigoare;
1. În caz de suspiciune sau apariție a bolii,
se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie și combatere și prevederile
legislației comunitare.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți de către
DSVSA.
5. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE (A - 050)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce furniza date
relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecția planificată a animalelor din
speciile domestice sau sălbatice receptive la
virusul micilor rumegătoare, aflate pe
teritoriul României:
a) în localitățile țintă din județele ce au
fost nominalizate ca zone cu risc major sau
minim de contaminare transfrontalieră;
Acțiunile de inspecție
planificată vor fi
efectuate, certificate
și cuantificate de către
medici veterinari
oficiali conform
instrucțiunilor
prevăzute în legislația
specifică.
b) în unitățile desemnate a efectua carantină
pentru animale din specii susceptibile nou
introduse din țări situate la granița de sud,
est și de nord a României, pe perioada dura-
tei maxime de incubație a bolii la intervale
de timp mai scurte decât durata minimă a
perioadei de incubație;
Examene anatomoclinice și necropsice a
animalelor susceptibile moarte sau tăiate în
perioada de așteptare.
Se efectuează de medici
veterinari oficiali
și/sau împuterniciți.
c) în abatoare, a animalelor nou introduse,
în perioada de așteptare.
Examene anatomoclinice a animalelor
susceptibile tăiate în perioada de așteptare.
Se efectuează de medici
veterinari oficiali.
2. serologică:
- pentru detecția posibilei contaminări
transfrontaliere, de la:
a) 1% din efectivul de ovine și caprine,
lunar, dar nu mai puțin de 400 probe/an/județ
cumulate din localitățile țintă în județele
ce au un risc maxim de contaminare(zona I-a
de supraveghere) (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS,
GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS);
b) 0,5% din efectivul de ovine și caprine,
lunar, dar nu mai puțin de 100 probe/an și
județ cumulate din localitățile țintă, în
județele ce au un risc minim de contaminare
(zona II de supraveghere), (BR, BC, CJ, HD,
IL, IF, NT),
1. Examenele serologice pentru supraveghere
se efectuează pe aceleași probe la care s-a
solicitat supravegherea pentru febra aftoasă.
2. Pentru examene virusologice de diagnostic,
probele se trimit de IDSA, cu aprobarea
ANSVSA, la laboratoare de referință naționale
și/sau internaționale, și sunt plătite de către
DSVSA.
3. România este indemnă la pesta micilor
rumegătoare, nu a practicat niciodată
vaccinarea animalelor contra acestei boli și
nici nu a produs vaccin pentru
imunoprofilaxie.
4. România nu aprobă introducerea de noi
animale vii din speciile receptive la virusul
pestei bovine și nici produse de origine
animală provenite de la acestea, din țări care
nu au statut de țară liberă de pesta micilor
rumegătoare, recunoscut oficial de OIE.
5. La animalele vii din speciile receptive
nou introduse prin comerțul intracomunitar
sau importul din țări terțe, se respectă
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 62/2005.
6. Desemnarea județelor situate în zonele de
risc I și II ce urmează a efectua supravegherea
pentru risc de contaminare transfrontalieră, va
fi făcută de ANSVSA. Localitățile țintă și
gospodăriile ținta din cadrul acestora, sunt
stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.
1. Medici veterinari de
libera practica
împuterniciți de către
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
3. clinică, în zonele de protecție și de
supraveghere în cazul suspiciunii de boală,
conform legislației în vigoare;
1. În caz de suspiciune sau apariție a bolii,
se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie și combatere și a prevederilor
legislației comunitare.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți de către
DSVSA.
6. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ (A - 060)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA în condiții de liniște epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecția planificată a animalelor din
speciile domestice sau sălbatice receptive la
pleuropneumonia contagioasă a bovinelor
aflate pe teritoriul României:
Acțiunile de inspecție
planificată vor fi
efectuate, certificate
și cuantificate de către
medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți conform
instrucțiunilor
prevăzute în legislația
în vigoare.
- în unitățile desemnate a efectua pentru
animalele nou introduse, din sudul și estul
României, pe perioada duratei maxime de
incubație a bolii la intervale de timp mai
scurte decât durata minimă a perioadei de
incubație;
Examene anatomoclinice și necropsice a
animalelor susceptibile moarte sau tăiate în
perioada de așteptare.
Se efectuează de medici
veterinari oficiali
și/sau de liberă
practică împuterniciți.
2. Animalele suspicionate pentru această
boală sunt investigate prin metode de la
laborator: serologice și microbiologice și/
sau PCR.
1. Animalele cu reacții serologice dubioase
sau pozitive se identifică, se examinează
clinic și sunt recontrolate serologic. De la
animalele la care se reconfirmă un rezultat
serologic pozitiv și care prezintă simptome
suspecte de pleuropneumonie se prelevează
probe (mucus nazal și lichid pleural recoltat
prin puncție aseptică) pentru examen
bacteriologic, care se efectuează la IDSA.
2. România este indemnă la pleuropneumonia
contagioasă bovină, nu a practicat niciodată
vaccinarea animalelor contra acestei boli și
nici nu a produs vaccin pentru
imunoprofilaxie.
3. România nu aprobă introducerea de noi animale
vii din speciile receptive la pleuropneumonia
contagioasă bovină și nici produse de origine
animală provenite de la acestea, din țări care
nu au statut de țară liberă de această boală,
recunoscut oficial de OIE.
4. La animalele vii din speciile receptive
nou introduse prin comerțul intracomunitar
sau importul din țări terțe, se respectă
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 62/2005.
1. Medici veterinari de
libera practica
împuterniciți de către
DSVSA
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
3. clinică, în zonele de protecție și de
supraveghere în cazul suspiciunii de boală,
conform legislației în vigoare;
1. În caz de suspiciune sau apariție a bolii,
se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie și combatere și prevederile
legislației comunitare.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
Medici veterinari de
liberă practica
împuterniciți de către
DSVSA.
4. În abatoare: inspecția de abator trebuie
să se realizeze prin proceduri adecvate în
scopul decelării leziunilor pulmonare
specifice.
De la toate animalele cu leziuni suspecte de
pleuropneumonie contagioasă se prelevează
probe de lichid pleural și țesut pulmonar,
reprezentative pentru examene bacteriologice,
histopatologice, în vederea precizării
diagnosticului de pleuropneumonie
contagioasă.
1. Medicul veterinar
oficial din abator
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul Institutul de
Diagnostic și Sănătate
Animală.
7. BLUETONGUE (A - 090)
*Font 7*
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│
1
│
2
│
3
│
4
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│I. Supraveghere │1. monitorizarea documentelor ce pot furniza │1. Raport trimestrial transmis la
│Medici veterinari
│
│pasivă
│date relevante în special a documentelor
│ANSVSA de către DSVSA, în condiții de
│oficiali din cadrul
│
│
│sanitare veterinare și a altor documente ce
│liniște epidemiologică.
│DSVSA.
│
│
│însoțesc transporturile de animale ce provin │2. Efectivele de animale pentru
│
│
│
│din alte state membre ale Uniunii Europene
│supraveghere vor fi stabilite de DSVSA,
│
│
│
│sau țări terțe, înainte de debarcarea anima- │de comun acord cu LNR din IDSA.
│
│
│
│lelor la destinație;
│
│
│
│
│2. supravegherea clinică pasivă efectuată de │
│
│
│
│către fermieri și raportarea oricărei
│
│
│
│
│suspiciuni de bluetongue medicilor veterinari│
│
│
│
│de liberă practică împuterniciți și/sau
│
│
│
│
│oficiali.
│
│
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│II. Supraveghere│1. Inspecția animalelor receptive din specii │1. Raport trimestrial transmis la
│Acțiunile de inspecție
│
│activă
│domestice și sălbatice existente pe terito-
│ANSVSA de către DSVSA în condiții de
│planificată vor fi
│
│
│riul României astfel:
│liniște epidemiologică.
│efectuate, certificate
│
│
│a) animale situate în localitățile țintă
│2. În caz de suspiciune sau apariție a
│și cuantificate de către│
│
│desemnate conform metodologiei de suprave-
│bolii, se aplică măsurile de diagnostic,
│medici veterinari
│
│
│ghere stabilită prin Ordinul președintelui
│supraveghere, profilaxie și combatere din
│oficiali conform
│
│
│ANSVSA nr. 154/2007 pentru aprobarea normei
│structura Programului de urgență,
│instrucțiunilor
│
│
│sanitare veterinare privind strategia de su- │conform legislației veterinare în vigoare.
│prevăzute în legislația │
│
│praveghere a bolii limbii albastre, publicat │3. Localitățile și efectivele țintă, sunt
│în vigoare.
│
│
│în Monitorul Oficial al României, partea I,
│stabilite de DSVSA de comun acord cu
│
│
│
│nr. 580 din 23 august 2007;
│LNR din IDSA.
│
│
│
│b) toate rumegătoarele care intră în România │
│
│
│
│ca urmare a comerțului intracomunitar și toate
│
│
│
│rumegătoarele importate din țări terțe, pe
│
│
│
│
│durata perioadei de așteptare.
│
│
│
│
│c) rumegătoarele autohtone, rumegătoarele care
│
│
│
│intră în România ca urmare a comerțului
│
│
│
│
│intracomunitar sau cele importate din țări
│
│
│
│
│terțe și aflate în perioada de așteptare,
│
│
│
│
│tăiate în abatoare autorizate.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│2. Supravegherea serologică prin ELISA astfel│Se efectuează:
│1. Medici veterinari de │
│
│a) 3% din rumegătoare/județ, dar nu mai
│a) lunar, pe probe de seruri prelevate de
│liberă practică, special│
│
│puțin de 1200 probe/județ, pe durata
│la animale receptive (bovine, ovine,
│instruiți, împuterniciți│
│
│sezonului de activitate intensă a vectorilor │caprine) din localități țintă, desemnate
│de către DSVSA.
│
│
│(perioada mai - octombrie);
│conform metodologiei de supraveghere
│2. Examenele serologice │
│
│b) 1% din rumegătoare/județ, dar nu mai puțin│stabilită prin Ordinul președintelui
│de supraveghere, se
│
│
│de 400 probe/județ, pe durata sezonului de
│ANSVSA nr. 154/2007;
│efectuează la LSVSA,
│
│
│activitate redusă a vectorilor (perioada
│b) pentru rețeaua BT-NET, raportarea
│respectiv abilitate
│
│
│noiembrie-aprilie);
│rezultatelor supravegherii serologice se
│și/sau LNR din cadrul
│
│
│c) toate rumegătoarele care intră în România │efectuează lunar, prin fișele de
│IDSA.
│
│
│ca urmare a comerțului intracomunitar și
│supraveghere serologică
│
│
│
│toate rumegătoarele importate din țări terțe,│
│
│
│
│pe durata perioadei de așteptare, la 7 zile
│
│
│
│
│de la intrarea pe teritoriul României.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│3. Supravegherea prin examene de izolare a
│Notificarea bolii se face în conformitate
│Examenele se efectuează │
│
│virusului și de detecție a genomului viral pe│cu prevederile Ordinului președintelui
│la LNR din cadrul IDSA, │
│
│probe prelevate de la animale la care testele│ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările
│iar probele pentru
│
│
│serologice au avut rezultate neconcludente
│ulterioare.
│confirmarea serotipului │
│
│(stabilite prin coroborarea rezultatelor
│
│viral sau a speciilor de│
│
│testelor de laborator și a datelor
│
│vectori se trimit de
│
│
│epidemiologice);
│
│IDSA cu aprobarea
│
│
│4. Supravegherea prin detecție a genomului
│
│ANSVSA, la laboratoarele│
│
│viral, într-un interval de 48 de ore de la
│
│de referință comunitare │
│
│debarcarea animalelor, în cazul în care aces-│
│și/sau internaționale.
│
│
│tea provin din zone restricționate conform
│
│
│
│
│Regulamentului Comisiei 1266/2007/CE.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│5. Supravegherea virusologică sau prin teste │
│Examenele se efectuează │
│
│de biologie moleculară a rumegătoarelor săl- │
│la LNR din cadrul IDSA
│
│
│batice moarte, vânate în condiții normale ori│
│
│
│
│vânate datorită faptului că prezintă simptome│
│
│
│
│ce ar putea fi atribuite bluetongue.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│6. Monitorizarea vectorilor și a parametrilor│1. Stabilirea localităților țintă pentru
│1. Medici veterinari de │
│
│mediului ambiant (insecte din genul
│supravegherea vectorilor și pentru
│liberă practică, special│
│
│Culicoides), astfel:
│supravegherea serologică se face conform
│instruiți, împuterniciți│
│
│a) capturarea săptămânală de vectori (o
│metodologiei stabilite prin Ordinul
│de către DSVSA
│
│
│captură/săptămână) cu capcane fixe, pe tot
│președintelui ANSVSA nr. 154/2007.
│2. Examenele de
│
│
│parcursul anului, în puncte de capturare
│2. Înregistrarea coordonatelor de
│identificare a genului
│
│
│stabilite conform metodologiei de suprave-
│latitudine, longitudine și altitudine pentru
│și speciei vectorilor
│
│
│ghere stabilite prin Ordinul președintelui
│fiecare punct de colectare a vectorilor se
│culicoizi se efectuează │
│
│ANSVSA nr. 154/2007.
│face cu mijloace GPS.
│la LSVSA abilitate, iar │
│
│b) capturarea sistematică de vectori cu cap- │3. Locurile de recoltare a vectorilor, sunt
│confirmarea se face de
│
│
│cane mobile,pe durata sezonului de activitate│stabilite de către DSVSA de comun
│către LNR din cadrul
│
│
│intensă a vectorilor (mai - octombrie), în
│acord cu LNR din IDSA.
│IDSA.
│
│
│situații deosebite (apariția bluetongue în
├────────────────────────────────────────────────┤
│
│
│țările vecine, depistarea unor specii noi de │4. În caz de suspiciune sau confirmare a
│
│
│
│vectori). Stabilirea punctelor de colectare a│bluetongue, se aplică prevederile
│
│
│
│vectorilor va fi realizată de grupul de ex-
│Ordinului președintelui ANSVSA nr.
│
│
│
│perți pentru bluetongue, conform metodologiei│32/2006 pentru aprobarea normei sanitare
│
│
│
│stabilite prin Ordinul președintelui ANSVSA
│veterinare care stabilește prevederi
│
│
│
│nr. 154/2007;
│specifice pentru controlul și eradicarea
│
│
│
│c) monitorizarea parametrilor mediului de su-│bolii limbii albastre, publicat în
│
│
│
│praviețuire a vectorilor cu meteostații HOBO │Monitorul Oficial al României Partea I,
│
│
│
│în locații desemnate de către LNR din cadrul │nr. 207 din 7 martie 2006, cu modificările
│
│
│
│Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală.│ulterioare, (Directiva CE 75/2000/CE cu
│
│
│
│d) înregistrarea coordonatelor geografice
│toate amendamentele și completările
│
│
│
│(latitudine, longitudine, altitudine) cu
│ulterioare).
│
│
│
│dispozitive GPS în toate punctele de colec-
│
│
│
│
│tare a vectorilor, a probelor de seruri sau a│
│
│
│
│parametrilor de mediu.
│
│
│
└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
8. VARIOLA OVINĂ ȘI CAPRINĂ (A - 100)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecția planificată a animalelor din
speciile domestice sau sălbatice receptive la
virusul variolei ovinelor și caprinelor, din
județele aflate pe granița de sud și est a
României:
a) în localitățile țintă din județele ce au
fost nominalizate ca zone cu risc major sau
minim de contaminare transfrontalieră: AR, CL,
CS, CT, DJ, GR, GL, IL, OT, MH, TM, TL;
prevăzute în legislația
Acțiunile de inspecție
planificată se
efectuează, certifică și
cuantifică de către
medicii veterinari
oficiali conform
instrucțiunilor
în vigoare.
b) în unități desemnate a efectua carantină
pentru animale nou introduse, pe perioada
duratei maxime de incubație a bolii, la
intervale de timp mai scurte decât durata
minimă a perioadei de incubație;
Se instruiesc medicii veterinari de liberă
practică, oficiali pentru recunoașterea
manifestărilor clinice și a leziunilor produse
de variola ovină și caprină
Se efectuează de medicii
veterinari oficiali
și/sau de liberă
practică împuterniciți
c) anatomopatologică a animalelor importate
din țări libere de boală dar cu risc
epidemiologic de vecinătate.
Se instruiesc medicii veterinari de liberă
practică, oficiali pentru recunoașterea
leziunilor produse de variola ovină și caprină
Se efectuează de medicii
veterinari oficiali
și/sau de liberă
practică împuterniciți.
d) în abatoare pe animale din specii
susceptibile nou introduse care provin din
localități țintă, precum și a celor tăiate
în perioada de așteptare.
Se instruiesc medicii veterinari de liberă
practică, oficiali pentru recunoașterea
manifestărilor clinice la examenul antemortem
și a leziunilor produse de variola ovină și
caprină
Examene efectuate de
către medici veterinari
oficiali.
2. clinică: în zonele de protecție și de
supraveghere în cazul suspiciunii de boală,
conform legislației în vigoare;
1. Pentru diagnosticul virusologic probele se
trimit de către IDSA cu aprobarea ANSVSA la
laboratoare de referință naționale și/sau
internaționale, și sunt plătite de către DSVSA.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți de către
DSVSA.
2. România este indemnă de variola ovinelor și
caprinelor, nu practică vaccinarea animalelor
contra acestei boli și nici nu produce vaccin
pentru imunoprofilaxie.
3. România nu aprobă introducerea de noi
animale vii din speciile receptive la virusul
variolei ovinelor și caprinelor și nici produse
de origine animală provenite de la acestea, din
țări care nu au statut de țară liberă,
recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din
speciile receptive nou introduse prin comerțul
intracomunitar sau importul din țări terțe, se
respectă prevederile Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 62/2005.
4. Desemnarea județelor situate în zonele de
risc I și II ce urmează a efectua supravegherea
pentru risc de contaminare transfrontalieră, va
fi făcută de ANSVSA. Localitățile țintă, sunt
stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.
5. În caz de suspiciune sau apariție a bolii,
se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie și combatere și prevederile
legislației comunitare.
6. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
7. Pentru prevenirea introducerii bolii se
aplică prevederile legislației comunitare.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți de către
DSVSA.
9. PESTA AFRICANĂ A CALULUI (A - 110)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA,
în condiții de liniște epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecția planificată a animalelor din
speciile domestice sau sălbatice receptive la
virusul pestei africane a calului aflate pe
teritoriul României:
a) în localitățile țintă din județele ce au
fost nominalizate ca zone cu risc major sau
minim de contaminare transfrontalieră;
Acțiunile de inspecție
planificată sunt
efectuate, certificate
și cuantificate de către
medicii veterinari
oficiali conform
instrucțiunilor
prevăzute în legislația
în vigoare.
b) în unitățile desemnate a efectua carantină
pentru animale nou introduse din sudul și
estul României, pe perioada duratei maxime de
incubație a bolii, la intervale de timp mai
scurte decât durata minimă a perioadei de
incubație;
Examene anatomoclinice și necropsice a
animalelor susceptibile moarte sau tăiate în
perioada de carantină
Se efectuează medicii
veterinari oficiali
și/sau de liberă
practică împuterniciți.
2. serologică:
pentru detecția posibilei contaminări
transfrontaliere:
a) în județele cu risc maxim de contaminare
CS, CL, CT, DJ, GR, MH, OT, TL, TR, TM pe
probe recoltate de la 2% din cabalinele din
localitățile țintă dar nu mai puțin de 200
probe/an/județ (zona I de supraveghere);
b) în județele cu risc minim de contaminare:
GJ, VL, AG, DB, IF, Municipiului Buc., IL, BR
pe probe recoltate de la 0,5% de la cabali-
nele din localitățile țintă dar nu mai puțin
de 50 de probe/an/județ (zona II de supra-
veghere);
1. Probele pentru examene serologice de
supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru
examene virusologice de diagnostic se trimit
de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de
referință naționale și/sau internaționale, și
sunt plătite de către DSVSA.
2. România este indemnă de pesta africană a
calului, nu practică vaccinarea animalelor
contra acestei boli și nici nu produce vaccin
pentru imunoprofilaxie.
3. România nu aprobă introducerea de noi
animale vii din speciile receptive la virusul
pestei africane a calului și nici produse de
origine animală provenite de la acestea, din
țări care nu au statut de țară liberă,
recunoscut oficial de OIE
4. La animalele vii din speciile receptive
nou introduse prin comerțul intracomunitar
sau importul din țări terțe, se respectă
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 62/2005.
5. în cazul apariției de probe pozitive, se
aplică prevederile Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea normei
sanitare veterinare privind măsurile de control
și combatere a pestei africane a calului,
publicat în Monitorul Oficial al României
partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu
modificările și completările ulterioare și
prevederile legislației comunitare.
1. Medici veterinari de
libera practica
împuterniciți de către
DSVSA
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA
3. clinică în zonele de protecție și de
supraveghere în cazul suspiciunii de boală,
conform legislației în vigoare;
1. Realizarea supravegherii clinice în zonele
de protecție și de supraveghere în cazul
suspiciunii de apariție a bolii, se aplică
conform prevederilor legislației comunitare.
2. în caz de suspiciune sau apariție a bolii,
se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie și combatere.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți de către
DSVSA.
10. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ (A - 120)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. inspecția planificată a animalelor din
speciile domestice sau sălbatice receptive la
virusul ce produce boala, aflate pe
teritoriul României:
a) în localitățile țintă din județele ce au
fost nominalizate ca zone cu risc major sau
minim de contaminare transfrontalieră;
Acțiunile de inspecție
planificată, precum și
cele de evaluare rurală
rapidă, se efectuează,
certifică și cuantifică
de către medicii
veterinari oficiali
conform instrucțiunilor
prevăzute în legislația
în vigoare.
b) în unități desemnate a efectua carantină
pentru animale nou introduse, pe perioada
duratei maxime de incubație a bolii, la
intervale de timp mai scurte decât durata
minimă a perioadei de incubație;
Se efectuează de de
medicii veterinari
oficiali și/sau de
liberă practică
împuterniciți.
c) în abatoare pe animale din specii
susceptibile ce provin din localități țintă,
precum și a celor tăiate în perioada de
așteptare după import sau comerț
intracomunitar.
Examene efectuate de
către medici veterinari
oficial.
2. serologică:
a) în județele cu risc maxim de contaminare
(zona I-a de supraveghere), (BT, CL, CT, GL,
IS, GR, MM, TL, SM, SV, VS) pe 300
probe/an/județ de la porcinele din
localitățile țintă;
b) în județele cu risc minim de contaminare
(zona II de supraveghere), (BR, CJ, IL, IF)
pe 100 probe/an/județ de la porcinele din
localitățile țintă;
1. Probele pentru examene serologice de
supraveghere și cele destinate examenelor
virusologice în vederea precizării
diagnosticului în cazul suspiciunii de boală,
se trimit la IDSA. Atunci când este cazul cu
aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor
laboratoare de referință naționale și/sau
internaționale, cheltuielile fiind suportate
de către DSVSA.
2. România este indemnă de pesta porcină
africană.
3. România nu aprobă introducerea de noi
animale vii din speciile receptive la virusul
pestei porcine africane și nici produse de
origine animală provenite de la acestea, din
țări care nu au statut de țară liberă,
recunoscut oficial de OIE. La comerțul
intracomunitar și importul de animale vii din
speciile receptive se respectă prevederile
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 99/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind controlul pestei porcine africane,
publicat în Monitorul Oficial al României,
nr. 426 din 17 mai 2006.
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți de către
DSVSA
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul Institutului de
Diagnostic și Sănătate
Animală.
3. clinică în zonele de protecție și de
supraveghere în cazul suspiciunii de boală,
conform legislației în vigoare;
1. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
2. Pentru prevenirea introducerii bolii se
aplică prevederile legislației comunitare.
1. Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți de către
DSVSA.
11. PESTA PORCINĂ CLASICĂ (A - 130)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către
DSVSA, în condiții de liniște
epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
Conform prevederilor Programului de
monitorizare, control și eradicare a Pestei
Porcine Clasice în România pentru anul 2008,
transmis la Comisia Europeană aprobat de
Comisia Europeană prin Decizia Comisiei
870/2007 publicată în Jurnalul Oficial L 340
din 22.12.2007.
1. Se aplică derogări prin aprobarea
măsurilor dispuse conform unor Decizii
ale Comisiei Europene.
2. Ordinul președintelui ANSVSA nr.
67/2005 pentru aprobarea Normei sanitar
veterinare cu privire la măsurile pentru
controlul pestei porcine clasice, publicat
în Monitorul Oficial al României, nr. 707
și 707 bis din 05 august 2005, care
transpune Directiva Consiliului
2001/89/CE;
3. Ordinul președintelui ANSVSA nr.
66/2005 privind aprobarea Normei sanitar
veterinare care aprobă un manual de
diagnostic stabilind proceduri de
diagnostic, metode de prelevare a
probelor și criterii pentru evaluarea
testelor de laborator pentru confirmarea
pestei porcine clasice, publicat în
Monitorul Oficial al României, nr. 707 și
707 bis din 05 august 2005, ce transpune
Decizia Comisiei 2001/106/CE;
4. Programul strategic privind
monitorizarea, controlul și eradicarea
pestei porcine clasice în România pentru
anul 2008, prevăzut în anexa nr. 4 din
Hotărârea Guvernului nr. 515/2008
pentru
aprobarea acțiunilor de supraveghere,
prevenire și control al bolilor la animale,
al celor transmisibile de la animale la om,
protecția animalelor și protecția mediului,
precum și alte acțiuni prevăzute în alte
programe naționale, precum și a tarifele
aferente acestora pentru anul 2008,
publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 401 din 28 mai
2008.
5. Normele metodologice privind
implementarea Programului strategic
privind monitorizarea, controlul și
eradicarea pestei porcine clasice în
România pentru anul 2008 aprobate prin
ordin al președintelui ANSVSA.
6. Decizia Comisiei 2006/779/ CE cu
privire la măsurile tranzitorii de control a
sănătății animalelor în relație cu pesta
porcină clasică din România.
1. Medicii veterinari
oficiali și/sau de
liberă practică
împuterniciți.
12. INFLUENȚA AVIARĂ (GRIPA AVIARA) - A - 150
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
monitorizarea documentelor ce pot furniza
date relevante.
Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA,
în condiții de liniște epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
Supravegherea și combaterea influenței aviare
la păsările domestice și sălbatice. Programul
de supraveghere a gripei aviare în România,
în anul 2008, la păsările domestice și sălba-
tice, aprobat prin Decizia Comisiei 782/2007/
CEE conține date concrete privind numărul de
probe, metodele de diagnostic, zonele cu risc
crescut de contaminare, pentru fiecare județ
în parte.
1. Având în vedere statutul României de stat
membru al Uniunii Europene, supravegherea,
diagnosticul și controlul influenței aviare se
realizează în conformitate cu prevederile
comunitare în domeniu. Aceste prevederi pot fi
grupate în:
a) Legislația europeană de bază pentru
influența aviară o constituie:
(i) Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE
privind măsurile comunitare de combatere a
influenței aviare;
(îi) Decizia europeană privind punerea în
aplicare a programelor de supraveghere a
gripei aviare la păsările domestice și păsările
sălbatice, destinate aplicării în statele
membre;
(iii) Deciziei Comisiei nr. 2006/437/CE care
aprobă Manualul de diagnostic pentru
influența aviară așa cum este prevăzut în
Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE;
(iv) Decizia Comisiei nr. 2007/594/CE din
29 august 2007 de modificare a anexei IV la
Directiva 90/539/CE a Consiliului privind
modele de certificare veterinară pentru
comerțul intracomunitar de păsări de curte și
de ouă de incubație, pentru a lua în
considerare anumite cerințe de sănătate
publică.
b) Legislația europeană secundară pentru
influența aviară este reprezentată de decizii
ale Comisiei Europene. După publicarea lor în
Jurnalul Oficial, A.N.S.V.S.A. transmite în
teritoriu aceste decizii, însoțite de Note de
Serviciu. Menționăm dintre acestea, Decizia
Comisiei 2005/734/CE care stabilește măsurile
de biosecuritate pentru a reduce riscul
transmiterii influenței aviare înalt patogene
provocată de virusul A al influenței aviare
subtipul H5N1 de la păsările vii care trăiesc
în sălbăticie la păsările domestice și alte
păsări captive și care prevede un sistem de
detectare rapidă în zonele expuse unui risc
deosebit,
2. În caz de suspiciune sau confirmare a
bolii, se aplică prevederile:
a) Directivei Consiliului nr. 2005/94/CE
privind măsurile comunitare de combatere a
influenței aviare, transpusă în legislația
națională prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.
54/2007 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind măsurile de control pentru
gripa aviară, publicat în Monitorul Oficial al
României, nr. 191 din 20 martie 2007;
b) Planului de contingență al României
pentru influența aviară, aprobat anual prin
decizie a Comisiei Europene;
c) Manualului de Instrucțiuni pentru influența
aviară, aprobat anual prin decizie a Comisiei
Europene;
d) Diagnosticul în influența aviară se
realizează în conformitate cu prevederile
Deciziei Comisiei nr. 2006/437/CE care aprobă
Manualul de diagnostic pentru influența aviară
așa cum este prevăzut în Directiva Consiliului
nr. 2005/94/CE.
Medicii veterinari
oficiali și/sau de
liberă practică
împuterniciți.
13. BOALA DE NEWCASTLE (pseudopesta aviară) - A - 160
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea documentelor care furnizează
date despre situația epidemiologică a
efectivelor de păsări.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA, în condiții de liniște
epidemiologică.
1. Medicii veterinari
oficiali ai DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică și anatomopatologică
permanentă a tuturor păsărilor din exploata-
ții comerciale, nonprofesionale și de
agrement aflate pe teritoriul României.
2. Supravegherea stării de sănătate a
efectivelor de păsări receptive (găini,
bibilici, curci, fazani, prepelițe, struți,
porumbei și păsări de agrement) prin:
a) examene anatomopatologice;
b) examene virusologice; supravegherea
virusologică a porumbeilor aflați în evidența
asociațiilor de profil, se efectuează pe
tampoane cloacale la o prevalența de 10% cu o
confidență de 95%.
c) Supravegherea serologică prin RIHA efec-
tuată în:
(i) fermele de reproducție și selecție 30-50
probe după vaccinarea a 2-a și a 4-a la
fiecare serie;
(îi) fermele de găini, ouă consum 10-25 probe
după vaccinarea a 2-a și a 4-a la fiecare
serie;
(iii) ferme de pui carne 30 probe/serie, după
vârsta de 28 zile;
d) Supravegherea serologică prin RIHA în
exploatațiile nonprofesionale, efectuată la
14 - 21 zile după fiecare campanie de vacci-
nare, din
zonele stabilite de autoritatea veterinară
competentă: câte 30 probe/campanie/locali-
tate, prelevate randomizat din minimum 5
exploatații nonprofesionale;
1. LNR din cadrul IDSA întocmește lista
laboratoarelor județene stabilite pentru
efectuarea examenelor de laborator pentru boala
de Newcastle, prelevarea, condiționarea,
expedierea și graficul de afluire a probelor
fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR.
2. În caz de suspiciune sau confirmare a bolii,
se aplică prevederile:
a)
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 153/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind controlul bolii de Newcastle
(pseudopesta aviară), publicat în Monitorul
Oficial al României, nr. 622 din 19 iulie 2006;
b) Planului de contingență al României pentru
boala de Newcastle, aprobat anual prin decizie
a Comisiei Europene;
c) Manualului de Instrucțiuni pentru Boala de
Newastle, aprobat anual prin decizie a Comisiei
Europene;
3. Notificarea bolii, inclusiv la porumbei, se
realizează în conformitate cu prevederile
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005 , cu
modificările ulterioare.
4. Notele de însoțire a probelor de sânge
recoltate în scopul testării imunității
postvaccinale, trebuie să menționeze:
a) categoria de vârstă a păsărilor
b) profilul exploatației
c)programul de vaccinare (schema de vaccinare)
aplicat;
d) vaccinul folosit;
e) data vaccinării.
5. Buletinele de analiză privind statusul imun
postvaccinal trebuie să precizeze:
a) interpretarea rezultatelor;
b) recomandări.
6. IDSA elaborează după fiecare campanie de
vaccinare a păsărilor în exploatațiile
nonprofesionale (GP) și trimestrial pentru
exploatațiile comerciale, rapoarte privind
statusul imun postvaccinal care vor fi
analizate de către ANSVSA, IDSA, CMVR și UCPR.
1. Inspecția și/sau alte
metode de examinare
clinică, necropsia și
prelevarea de probe se
efectuează de către
medicii veterinari
oficiali și/sau medicii
veterinari de liberă
practică împuterniciți.
14. BOALA AUJESZKY (B - 052)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea documentelor ce pot furniza
date.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. inspecția planificată pentru efectivele de
porcine libere de infecție:
- în unitățile desemnate a efectua carantină
pentru animalele nou introduse, pe perioada
duratei maxime de incubație a bolii, la
intervale de timp mai scurte decât durata
minimă a perioadei de incubație;
Acțiunile de inspecție
planificată se
efectuează, certifică și
cuantifică de către
medicii veterinari
oficiali conform
instrucțiunilor
prevăzute în legislația
în vigoare.
2. serologică (ELISA gE):
La 10% din animalele de reproducție din
exploatațiile comerciale industriale de
porcine organizate;
Probele de sânge se recoltează de la porcinele
nevaccinate sau vaccinate cu vaccin deletat
(cu marker).
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți de către
DSVSA
3. în caz de suspiciune de boală se efectuea-
ză examene virusologice, histologice și, după
caz, identificarea genomului viral specific
prin PCR la IDSA
Probele de creier de la rumegătoarele la care
diagnosticul de boala Aujeszky a fost negativ
se vor examina pentru encefalopatii
spongiforme transmisibile.
Medici veterinari de
liberă practică
împuterniciți de către
DSVSA
15. TURBAREA (B -058)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea documentelor ce pot furniza
date.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA, în condiții de liniște
epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. clinică obligatorie a carnivorelor care au
mușcat sau zgâriat persoane și animale, în
perioada de 10 zile de la data producerii
mușcăturii sau zgârieturii.
A. Animalele cu simptome de turbare:
1. sunt ucise și după prelevarea probelor
pentru investigații de laborator, sunt
distruse, cu respectarea măsurilor de prevenire
a contaminării sau îngropate și denaturate,
după caz, la adâncimea de cel puțin un metru.
Animalele domestice ucise în cadrul măsurilor
de control a bolii se despăgubesc conform
Hotărârea Guvernului nr. 1415/2004
pentru
acordarea despăgubirilor pentru animalele
tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea
lichidării rapide a focarelor de boli
transmisibile ale animalelor, publicat în
Monitorul Oficial al României, nr. 837 din 10
septembrie 2004, cu modificările și
completările ulterioare.
2. restul animalelor din exploatație se țin sub
supraveghere sanitar veterinară timp de 3 luni,
fiind interzisă înstrăinarea lor în această
perioadă.
B. Animale suspecte de turbare:
1. carnivorele suspecte de turbare:
a) ce nu au mușcat sau zgâriat alte animale
sau oameni, se supun măsurilor stabilite la
lit. A, pct. 1.
b) cele care au mușcat, zgâriat sau au fost
mușcate, sau au venit în alt mod în contact cu
alte animale sau oameni, vor fi puse sub
observație sanitară veterinară obligatorie,
timp de 10 zile;
2. animalele domestice suspecte de turbare,
care au venit în contact cu oameni, în
condițiile în care ar fi fost posibilă o
contaminare a acestora, sunt puse sub
observație sanitară veterinară obligatorie,
timp de 10 zile;
C. Animale suspecte de contaminare -
suspicionate că au fost mușcate sau care au
venit în contact cu animale bolnave sau
suspecte de boală, se procedează astfel:
1. carnivorele nevaccinate antirabic se ucid
2. carnivorele vaccinate antirabic într-o
perioadă de 21 de zile sunt puse sub
observație sanitară veterinară obligatorie,
timp de 10 zile;
D. În cazul localităților în care există riscul
ca boala să poată căpăta aspect endemic,
Centrele Locale de Combatere a Bolilor,
respectiv Centrul Local de Combatere a Bolilor
al municipiului București, constituite conform
prevederilor art. 26 alin. (5) din Ordonanța
Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea
activității sanitar-veterinare și pentru
siguranța alimentelor, aprobată cu modificări
și completări prin
Legea nr. 215/2004 , cu
modificările și completările ulterioare, decid
măsuri referitoare la capturarea, deținerea sau
uciderea animalelor fără stăpân și a acelora
care difuzează boala, conform legislației în
vigoare, precum și organizarea vânătorii la
vulpe în scopul controlului numărului acestora
și al eficacității vaccinării orale a vulpilor.
E. În cazul animalelor din exploatații în care
au pătruns carnivore domestice sau sălbatice
turbate sau suspecte de turbare, se procedează
conform prevederilor Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 29/2008.
F. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte
de turbare, se distrug în întregime, nejupuite.
1. Inspecția, examinarea
clinică, necropsia și
prelevarea de probe se
efectuează de către
medicii veterinari de
liberă practică
împuterniciți.
2. de laborator - prin examene virusologice,
histologice la carnivore domestice și
sălbatice, precum și la celelalte mamifere
domestice moarte sau tăiate de urgență care
au prezentat simptome nervoase.
1. Probele (capul animalelor moarte sau
sacrificate) prelevate pentru examen
virusologic (inclusiv bioprobă) și histologic,
se trimit la laborator cu respectarea
condițiilor sanitare veterinare obligatorii
privind prelevarea, ambalarea, identificarea
și expedierea acestora.
2. Probele de creier provenite de la
rumegătoare domestice și sălbatice la care
diagnosticul de rabie a fost negativ se vor
examina pentru EST, Aujeszky, listerioză prin
examene de laborator.
1. Medicii veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA și medicii
veterinari din abator -
recoltează probe.
2. Examinare la LSVSA
și/sau după caz la LNR
din cadrul IDSA.
3. în fondurile cinegetice.
Animalele din fondul cinegenetic cu modifi-
cări comportament ce pot fi atribuite rabiei,
se ucid, cu respectarea prevederilor legale
privind protecția și bunăstarea animalelor.
După ucidere, se prelevează probe în scop de
diagnostic de laborator.
1. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare
2. În exploatațiile în care s-au diagnosticat
cazuri de rabie se impun restricții de mișcare
a animalelor și confiscarea produselor de
origine animală provenite de la acestea, cu
respectarea prevederilor legislației în
vigoare.
Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial recoltează probe
în scop de diagnostic
probe de la animale din
fondul cinegetic
suspecte de boală, de
câte ori se consideră
necesar, conform
prevederilor
protocolului comun
ANSVSA, RNP ROMSILVA și
AGVPS
1939/11379/700/2006.
4. a rabiei la vulpe: supravegherea prin
examene de laborator
Conform
Hotărârii Guvernului nr. 55/2008
pentru aprobarea Programului strategic privind
supravegherea, controlul și eradicarea turbării
la vulpe în România, publicat în Monitorul
Oficial al României partea I, nr. 55 din 24
ianuarie 2008, aprobat prin Decizia Comisiei
2007/782/CE
1. Medicii veterinari
oficiali ai DSVSA.
2. Examinare la LSVSA.
5. supravegherea circulației tulpinilor de
virus rabic pe teritoriul țării, prin
investigații de biologie moleculară.
Investigațiile se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
16. PARATUBERCULOZA (B -059)
*Font 7*
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│
1
│
2
│
3
│
4
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│I. Supraveghere │Monitorizarea documentelor ce pot furniza
│Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
│Medici veterinari
│
│pasivă
│date.
│DSVSA în condiții de liniște epidemiologică.
│oficiali din cadrul
│
│
│
│
│DSVSA
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│II. Supraveghere│I. La taurine și bubaline
│
│
│
│activă
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│A. În exploatații indemne:
│
│1. Medicul veterinar de │
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤liberă practică
│
│
│1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste│1. Testările serologice se efectuează pe
│împuternicit din
│
│
│24 luni prin examen serologic prin ELISA cu
│probele recoltate pentru bruceloză, leucoza
│circumscripția sanitară │
│
│faza de absorbție) astfel:
│enzootică bovină sau febra aftoasă.
│veterinară de asistență │
│
│
│
│și medicul veterinar
│
│
│
│
│oficial - recoltează
│
│
│
│
│probe
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│a) toți taurii și bivolii de reproducție la
│
│
│
│
│autorizare și de 2 ori pe an, în trimestrele │
│
│
│
│II și IV;
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│b) 5% din vacile, bivolițele, junincile și
│
│2. Examinarea probelor
│
│
│vițelele din exploatațiile pentru reproducție│
│se realizează la LSVSA
│
│
│și producție de lapte, odată pe an pe aceleași
│Județean, respectiv a
│
│
│probe recoltate pentru LEB și bruceloză;
│
│municipiului București, │
│
│
│
│sau după caz, la LNR din│
│
│
│
│cadrul IDSA.
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│c) 5% din bovinele din exploatațiile pentru
│
│
│
│
│carne, o dată pe an în trimestrul II;
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│d) toate bovinele cu reacții pozitive la
│2. Pentru precizarea diagnosticului de
│3. Medicul veterinar de │
│
│tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile │paratuberculoză, se fac tăieri de animale, cu
│liberă practică
│
│
│de la T.C.S., se controlează prin examen se- │semne clinice suspecte de paratuberculoză,
│împuternicit din
│
│
│rologic și bacterioscopic pe probe de fecale;│serologic, bacterioscopic și/sau alergice
│circumscripția sanitară │
│
│e) toate animalele cu manifestări clinice ce │pozitive de la care se prelevează porțiuni de
│veterinară de asistență │
│
│conduc la suspiciunea de paratuberculoză se
│ileon terminal (25 - 30 cm pornind de la
│și medic veterinar
│
│
│controlează prin test alergic (TCS cu PPD
│valvulă ileocecală), alte segmente de intestin
│oficial din abator -
│
│
│bovin și PPD aviar și PPD-J), serologic,
│cu leziuni și limfocentrii mezenterici
│recoltează probe.
│
│
│morfopatologic și bacterioscopic pe probe de │aferenți, care se examinează necropsic,
│4. Examinarea probelor
│
│
│fecale sau, în cazul animalelor moarte sau
│histopatologic și bacterioscopic.
│se realizează la LSVSA
│
│
│tăiate, pe probe de organe;
│3. Confirmarea bolii se realizează prin examene │sau după caz, la LNR din│
│
│
│de laborator pe animale tăiate în scop de
│cadrul IDSA.
│
│
│
│diagnostic.
│
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Supraveghere
│B. În exploatații suspecte de contaminare cu │
│
│
│activă
│paratuberculoză
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│1. Sunt considerate suspecte de
│Toate animalele care au fost diagnosticate ca
│Medicul veterinar de
│
│
│paratuberculoză, acele exploatații în care
│bolnave cu paratuberculoză se elimină din
│liberă practică
│
│
│au fost depistate animale cu semne clinice,
│efectiv, iar în cazul taurilor, materialul
│împuternicit din
│
│
│pozitive serologic și/sau alergic;
│seminal recoltat de la aceștia nu se va
│circumscripția sanitară │
│
│
│comercializa decât după examenul de laborator
│veterinară de asistență,│
│
│
│cu rezultat negativ pentru paratuberculoză.
│medicul veterinar
│
│
│
│
│oficial din cadrul
│
│
│
│
│DSVSA.
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din
│1. La animalele pozitive serologic și/sau
│Medicul veterinar de
│
│
│aceste efective, se supun de două ori pe an
│alergic se execută, obligatoriu și examen
│liberă practică
│
│
│la examene serologice (ELISA pe seruri
│bacterioscopic pe probe fecale sau examen
│împuternicit din
│
│
│absorbite) și alergic (TCS cu PPD-bovin și
│morfopatologic și bacterioscopic pe probe de
│circumscripția sanitară │
│
│paratuberculină PPD);
│organe în cazul abatorizării acestora;
│veterinară de asistență,│
│
│
│
│medicul veterinar
│
│
│
│
│oficial, din cadrul
│
│
│
│
│DSVSA.
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│2. Paratuberculoza se declară oficial, când
│Medicul veterinar de
│
│
│
│la unul sau la mai multe animale tăiate,
│liberă practică
│
│
│
│dintr-o exploatație, diagnosticul a fost
│împuternicit din
│
│
│
│confirmat postmortem;
│circumscripția sanitară │
│
│
│
│veterinară de asistență,│
│
│
│
│medicul veterinar
│
│
│
│
│oficial din cadrul
│
│
│
│
│DSVSA.
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│3. Atunci când într-un interval de cel puțin
│
│
│
│
│12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe
│
│
│
│
│un număr reprezentativ de probe, nu au
│
│
│
│
│confirmat nici un caz de paratuberculoză,
│
│
│
│
│iar procentul de seropozitive și reagente nu
│
│
│
│
│depășește 5% din efectivul controlat se
│
│
│
│
│aplică conduita pentru exploatații indemne
│
│
│
│
│de paratuberculoză
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│C. În exploatații contaminate
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│1. Examen serologic (ELISA pe seruri
│
│
│
│
│absorbite) și alergic (TCS cu PPD-bovin și
│
│
│
│
│paratuberculină PPD), trimestrial, la toate
│
│
│
│
│bovinele în vârstă de peste 6 luni;
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│2. Animalele pozitive bacterioscopic,
│
│
│
│
│serologic și/sau alergic se elimină din
│
│
│
│
│efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu│
│
│
│
│programul de asanare elaborat. De la anima-
│
│
│
│
│lele tăiate se prelevează probe individuale
│
│
│
│
│pentru examene complexe de laborator.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│II. La ovine și caprine domestice
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│A. În exploatații indemne, cu antecedente sau│
│1. Medicul veterinar de │
│
│suspecte de boală
│
│liberă practică
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤împuternicit din
│
│
│Supravegherea prin examene serologice prin
│
│circumscripția sanitară │
│
│ELISA cu faza de absorbție, a ovinelor și
│
│veterinară de asistență │
│
│caprinelor în vârstă de peste 12 luni:
│
│și medicul veterinar
│
│
│
│
│oficial din cadrul
│
│
│
│
│DSVSA.
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│1. berbecii și țapii la autorizare și de două│1. Examenele de laborator se efectuează pe
│2. Testările serologice │
│
│ori pe an cu 14 zile înainte și după campania│probe de sânge recoltate pentru examenul
│se efectuează la LSVSA. │
│
│de montă
│pentru bruceloză.
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│2. 5% din oile și caprele de reproducție, o
│2. Analizele pentru supraveghere se
│Examinarea probelor se
│
│
│dată pe an.
│efectuează pe probe de sânge recoltate
│realizează la LSVSA, sau│
│
│
│pentru B. melitensis, Maedi-Visna sau
│după caz, la LNR din
│
│
│
│artrita-encefalita caprină;
│cadrul IDSA.
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│3. 5% din oile și caprele din exploatațiile
│3. Animalele cu semne clinice, suspecte
│3. Examinarea probelor
│
│
│și zonele cu antecedente de boală și efective│și/sau pozitive serologic se controlează
│se realizează la LSVSA, │
│
│suspecte de infecție, de două ori pe an, după│prin examen bacterioscopic pe probe fecale
│sau după caz, la LNR
│
│
│terminarea fătărilor și înaintea perioadei de│sau prin examen morfopatologic și
│din cadrul IDSA.
│
│
│montă;
│bacterioscopic pe probe de organe, dacă
│
│
│
│
│acestea au murit sau au fost tăiate.
│
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Supraveghere
│B. În exploatații contaminate
│
│
│
│activă
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│1. Se efectuează examen complex (serologic,
│Atunci când, în turmele contaminate,
│1. Medicul veterinar de │
│
│alergic trimestrial la întreg efectivul,) și │procentul de infecție depășește 10% din
│liberă practică
│
│
│bacterioscopic pe probe fecale la animalele
│animalele controlate, în efectivul respectiv
│împuternicit din
│
│
│reagente;
│se aplică măsurile prevăzute în programul de
│circumscripția sanitară │
│
│
│asanare prin depopulare totală sau prin
│veterinară de asistență │
│
│
│extracție
│și medicul veterinar
│
│
│
│
│oficial din cadrul
│
│
│
│
│DSVSA.
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│2. La animalele moarte sau tăiate se
│
│2. Examinarea probelor
│
│
│efectuează examen necropsic, bacterioscopic
│
│se realizează la LSVSA, │
│
│și histopatologic.
│
│sau după caz, la LNR din│
│
│
│
│cadrul IDSA.
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate
│
│
│
│și semicaptivitate din rezervații naturale,
│
│
│
│
│parcuri, grădini zoologice etc.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│Supraveghere prin examene morfopatologice,
│Arealul în care au fost depistate animale cu
│1. Medicul veterinar de │
│
│bacteriologice și histopatologice a tuturor
│paratuberculoză, se supune acțiunilor de
│liberă practică
│
│
│animalelor moarte sau tăiate în captivitate
│vânătoare intensivă sau prin depopulare
│împuternicit din
│
│
│precum și a celor vânate sau moarte în
│totală în cazul animalelor crescute în
│circumscripția sanitară │
│
│rezervații naturale;
│captivitate.
│veterinară de asistență │
│
│
│
│și medicul veterinar
│
│
│
│
│oficial din cadrul
│
│
│
│
│DSVSA.
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│IV. Măsuri generale:
│Controlul eficienței decontaminării finale
│2. LSVSA, sau după caz, │
│
│
│
│la LNR din cadrul IDSA. │
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│Combatere a paratuberculozei prin
│3. Medicul veterinar de │
│
│
│imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu
│liberă practică
│
│
│
│aprobarea ANSVSA
│împuternicit din
│
│
│
│
│circumscripția sanitară │
│
│
│
│veterinară de asistență │
│
│
│
│și medicul veterinar
│
│
│
│
│oficial din cadrul DSVSA│
└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
17. BRUCELOZA LA BOVINE (B -103)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea documentelor ce pot furniza
date.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. Măsurile aplicate pentru supravegherea
activă a bolii în exploatații trebuie să
respecte prevederile Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind criteriile pentru
planuri naționale de eradicare accelerată a
brucelozei, tuberculozei și leucozei enzooti-
ce bovine, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 961 din 31 octombrie
2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA
105/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare care introduce măsuri naționale
pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei și
leucozei bovine,publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 964 din 31 octom-
brie 2005 și ale Ordinului președintelui ANS-
VSA 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind problemele de sănătate a
animalelor ce afectează comerțul intracomuni-
tar cu animale din speciile suine și bovine,
publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 289 din 30 martie 2006, cu
modificările și completările ulterioare,
2. Supraveghere serologică prin RSAR-Roz
Bengal sau ELISA (pe cumul de 10 probe), la:
a) taurii și bivolii de reproducție autorizați
sanitar-veterinar pentru montă sau recoltare
de material seminal pentru însămânțări arti-
ficiale, control o dată pe an;
b) vacile, bivolițele, junincile și vițelele
în vârstă de peste 12 luni o dată pe an;
c) bovinele de reproducție, în cazurile de
vânzare cumpărare, la vânzător cu cel mult 30
de zile înainte de livrare, dacă nu au fost
examinate în anul calendaristic în curs;
1. Examenele se efectuează pe probele care se
recoltează în scopul examinării pentru leucoza
enzootică bovină.
2. Cazurile pozitive, dubioase și neconcludente
prin RSAR Roz Bengal se examinează și prin
SAT, RFC sau ELISA iar apoi se trimit la IDSA
pentru confirmare.
3. Se realizează conform prevederilor Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 1042005, Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 105/2005, precum și
ale
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/ 2006
cu modificările și completările ulterioare.
4. După ce România va fi recunoscută oficial
liberă de bruceloza se vor aplica prevederile
pct. 8 din anexa 1 la Ordinul președintelui
ANSVSA nr. 61/2006 cu modificările și
completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
și/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
3. vacile, bivolițele și junincile care au
avortat (după 14 - 21 zile de la avort) sau
care prezintă manifestări clinice ce conduc
la suspicionarea infecției brucelice.
1. De la toate animalele care au avortat se
trimit la laborator avortoni, placentă,
lichide fetale pentru examen complex de
laborator în vederea precizării
diagnosticului, precum și probe de ser
sanguin la 14-21 zile după avort.
4. testarea serologică a animalelor importate
cu vârsta de peste 1 an;
5. examenul bacteriologic al materialului se-
minal, a embrionilor și a ovulelor importate.
6. supraveghere bacteriologică și serologică
obligatorie a speciilor susceptibile din
fondul cinegetic (la toate animalele vânate)
2. Nu se prelevează probe pentru examene de
laborator de la fermele în primele 14 zile de
la fătare și în cazul când a fost stabilit
diagnosticul de certitudine. Se examinează
imediat și apoi trimestrial.
7. în abator
a) animalele vii: se examinează ante mortem
și post mortem;
b) carnea și organele: se examinează în
unități de tăiere autorizate/aprobate sanitar
veterinar
MĂSURI
Carnea și subprodusele comestibile cu excepția
ugerului, se sterilizează prin tratament
termic și se dau în consum;
1. Se confiscă și se distrug ugerul, celelalte
viscere necomestibile, glandele endocrine și
sângele;
2. Pieile se supun dezinfecției prin sărare
timp de 60 zile după care se pot dirija la
prelucrare;
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
5. În cazul declarării bolii în abator se
aplică prevederile legislației comunitare.
Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA
18. BRUCELOZA LA OVINE (B =151 - infecția cu Brucella ovis)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea documentelor ce pot furniza
date.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.
Medicii veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
Serologică prin RFC și după caz (în funcție
de simptome și leziuni) examene bacteriolo-
gice și histologice la:
1. toți berbecii pentru reproducție, cu 2
săptămâni înainte și după perioada de montă,
sau de însămânțări artificiale;
2. berbecii cu manifestări de epididimită;
3. berbecii de reproducție în cazurile de
vânzare-cumpărare;
a) la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte
de livrare;
b) la beneficiar - după cel puțin 7 zile de
la preluare (în perioada de carantină
profilactică);
4. oile la 7-14 zile după avort;
1. Examenele se efectuează pe probele care se
recoltează pentru paratuberculoză.
2. De la berbecii sacrificați cu forme clinice
de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC,
se trimit la IDSA probe de testicule pentru
izolarea și identificarea (inclusiv prin teste
de biologie moleculară) Brucella ovis
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele
2. Examinare la LSVSA
Județean, respectiv a
municipiului București
și/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
19. BRUCELOZA LA OVINE ȘI CAPRINE (B- 152 = infecția cu Brucella melitensis)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea documentelor ce pot furniza
date.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. Efectivul de ovine se afla sub control
sanitar veterinar oficial.
2. Supraveghere serologică odată pe an prin
testul de aglutinare rapidă pe lama cu
antigen colorat cu Roz Bengal, astfel:
a) din turmele cu până la 1000 capete:
(i) toți masculii necastrați în vârstă de
peste 6 luni;
(îi) toate animalele nou introduse în turma;
(iii) 25% din femelele pentru reproducție
(nr. de animale testate nu trebuie să fie sub
50), iar dacă turma conține mai puțin de 50
de femele, atunci se testează
toate femelele pentru reproducție.
b) din turmele cu peste 1000 capete:
(i) supravegherea serologică se va face pe un
număr reprezentativ de animale pentru a furni
za un nivel de confidență de 99% în decelarea
infecției cu Brucella melitensis dacă
prevalența este de peste 0,2%.
3. Examinare serologică (RSAR Roz Bengal și
RFC/) la toate animalele care prezintă
manifestări clinice ce conduc la suspicio-
narea infecției.
4. Examene de laborator pentru probele
provenite de la carcase cu leziuni suspecte
de bruceloză.
5. Examene de laborator a avortonilor pro-
veniți de la caprine și ovine.
6. Rumegătoarele sălbatice crescute în
captivitate și semicaptivitate, din
rezervațiile naturale, parcuri, grădini
zoologice, etc.
1. Conform Deciziei 2007/399/CE România a
fost recunoscută oficial ca stat indemn de
bruceloză (Brucella. melitensis).
2. Conform Codului Zooveterinar 2006, cap.
2.4.2., pentru menținerea statusului de oficial
liber de boala supravegherea se va efectua ca
la pct. 2, coloana 2 (conduita de execuție).
3. Probele pozitive, dubioase și neconcludente
se trimit la IDSA, pentru confirmarea
diagnosticului.
4. Animalele diagnosticate pozitiv se elimină
din efectiv, iar restul efectivului de animale
din exploatație se supraveghează serologic
trimestrial prin RFC.
5. În exploatațiile în care s-au diagnosticat
cazuri pozitive se impun restricții de mișcare
care se ridică după 45 de zile de la
distrugerea ultimului animal infectat sau
susceptibil de a fi infectat.
6. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
7. În cazul diagnosticării bolii se aplică
prevederile legislației comunitare.
8. În România vaccinarea împotriva infecției
cu B. Melitensis este interzisă.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
și/sau, după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
20. BRUCELOZA LA PORCINE (B - 253)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea documentelor ce pot furniza
date.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. clinic: porcine de reproducție, în mod
deosebit la cele aflate în localități
învecinate cu zona silvatică
Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. serologic prin SAT sau RSAR Roz Bengal și
RFC la:
a) vierii de reproducție-la intrarea în
exploatare și apoi trimestrial;
b) scroafele și scrofițele pentru
reproducție-o dată pe an - în trimestrul III,
după cum urmează:
(i) 10% din exploatații comerciale
industriale,
(îi) 100% în exploatații nonprofesionale.
c) scroafele și vierii care prezintă semne
clinice care conduc la suspiciunea de infec-
ție brucelică inclusiv toate scroafele care
au avortat (după 7-14 zile de la avort).
d) porcinele de reproducție în cazurile de
vânzare-cumpărare, în perioada de carantină
se examinează la furnizor cu cel mult 30 zile
înainte de livrare și la 14-21 zile de la
preluare la beneficiar.
1. Cazurile pozitive, dubioase și neconcludente
serologic, se trimit la IDSA pentru confirmare.
2. De la toate animalele care au avortat se
trimit la laborator: avortoni, placentă,
lichide fetale, precum și ser sanguin după 14 -
21 zile de la avort.
3. În colectivitățile și gospodăriile
populației în care se confirmă infecția
brucelică, nu se mai execută examene
serologice ci se aplică Programul de asanare
prin lichidarea întregului efectiv.
4. La animalele vii nou introduse în cadrul
comerțului intracomunitar sau prin importul din
țări terțe se respectă prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 62/2005.
5. Cerințe pentru calificarea unei
exploatații libere de bruceloză
(conform OIE și FAO):
a) să se afle sub control veterinar oficial;
b) să nu fi existat niciun animal infectat cu
B. suis în ultimii trei ani și toate cazurile
suspecte au fost trimise spre expertiză la
laborator;
6. Efectivele de reproducție în vârstă de
peste 6 luni pot fi încadrate ca libere de
bruceloză dacă:
a) tot efectivul a fost testat cu rezultate
negative;
b) la examinarea trimestrială 25% din suine au
rezultat negativ
c) la examinarea lunară 10% au rezultat
negativ;
d) niciun animal nu se testează de două ori în
interval de 12 luni;
e) pentru menținerea statusului de liber,
efectivele trebuie testate anual;
f) trebuie menținută supravegherea pasivă a
semnelor clinice;
g) testarea(bacteriologică și serologică)
periodică a animalelor reacționate sau suspecte
trimise la sacrificare.
7. Teste serologice recomandate a fi utilizate
în supraveghere sunt:
a) Reacția de aglutinare rapidă pe lama cu
antigen colorat cu Roz Bengal
b) Reacția de Fixare a Complementului sau
ELISA.
8. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
Județean, și/sau după
caz, la LNR din cadrul
IDSA.
3. în abator
a) animalele vii: se examinează ante mortem
și post mortem;
b) carnea și organele: se examinează în
unități de tăiere autorizate sanitar
veterinar
4. supraveghere bacteriologică și serologică
obligatorie a speciilor susceptibile(mistreți
și iepuri cu leziuni) din fondul cinegetic.
MĂSURI
De la porcii din efectivele cu bruceloză:
1. se dispune sistarea reproducției și
depopularea totală;
2. carnea și subprodusele comestibile la care nu
s-au constatat leziuni se dau în consum fără
restricții;
3. organele cu leziuni se confiscă
Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
21. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ (B - 104)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea datelor relevante despre
boală.
1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de
către DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. prin examene de laborator a materialului
seminal de la tauri și bivoli pentru montă
naturală din taberele de vară, de 2 ori la
interval de 7 zile:
a) înaintea sezonului de pășunat, într-o
perioadă nu mai mare de 14 zile;
b) imediat după întoarcerea la stabulație;
c) mamelor de tauri prin examinare de mucus
vaginal;
1. Înainte de prelevarea probelor taurii
și bivolii se țin în repaus sexual 7 zile.
2. De la femelele care au avortat se trimit
la laborator avortoni și învelitori
placentare.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările
ulterioare.
4. Pentru prevenirea introducerii bolii se
aplică prevederile legislației comunitare.
Examinare la LSVSA
și/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
22. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC (ovine, porcine, păsări)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea datelor despre boală.
1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de
către DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. prin inspecție și, în caz de suspiciune,
prin examene de laborator
Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. în abator:
a) animalele și păsările vii: se examinează
ante și post mortem;
b) examinarea carcaselor și organelor;
Măsuri
1. Tăierea în partidă separată a loturilor de
păsări la care s-a decelat prezența de specii
de Campylobacter termofile
2. Recoltarea de probe din carcase și organe
de la ovine și porcine.
3. Recoltarea de carcase și organe de la puii
broiler
4. Recoltarea de probe din apă potabilă.
5. Carnea și organele contaminate se dirijează
pentru prelucrare în produse supuse
tratamentului termic.
1. Medic veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
județean și/sau după
caz la laboratorul
IISPV.
23. TUBERCULOZA (B -105)
*Font 7*
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│
1
│
2
│
3
│
4
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│I. Supraveghere │1. Monitorizarea datelor despre boală.
│1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de
│Medici veterinari
│
│pasivă
│
│către DSVSA
│oficiali din cadrul
│
│
│
│
│DSVSA.
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│II. Supraveghere│I. LA BOVINELE DOMESTICE (taurine,
│
│
│
│activă
│bubaline)
│
│
│
│
│A. În exploatații considerate necontaminate: │
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│1. Tuberculinare generală prin test unic (TU)│1. Controalele intradermotuberculinice și/sau
│1. Medicul veterinar de │
│
│0 dată pe an, la toate taurinele și bubali-
│cele pentru răspuns imun mediat celular se
│liberă practică
│
│
│nele în vârstă de peste 6 săptămâni.
│planifică și se efectuează cu cel puțin două
│împuternicit din
│
│
│2. Animalele la care TU a dat rezultate
│săptămâni înaintea acțiunilor imunoprofilactice.│circumscripția sanitară │
│
│neconcludente sau pozitive, se retestează la │2. Cu trei săptămâni înaintea controalelor
│veterinară de asistență │
│
│42 zile prin TCS
│menționate la pct. 1 se efectuează tratamente
│și medicul veterinar
│
│
│3. În situații concrete, ANSVSA poate aproba │antiparazitare.
│oficial din cadrul
│
│
│utilizarea unor metode alternative, pentru a │3. Se interzice utilizarea, pentru testare
│DSVSA.
│
│
│crește gradul de confidență al diagnosticului│alergică a tuberculinelor neomologate, alterate │2. Examinare la LSVSA
│
│
│în relație cu animalele dubioase, cum ar fi
│sau cu termen de valabilitate expirat, precum
│și/sau după caz, la LNR │
│
│EIAs-yIFN.
│și instrumentar de lucru defect, neautorizat
│din cadrul Institutului │
│
│4. În cazul în care la tuberculinarea
│metrologic.
│de Diagnostic și
│
│
│efectivelor din centrele de colectare pentru │4. Nu vor fi supuse testării
│Sănătate Animală.
│
│
│export sau pentru comerț intracomunitar se
│intradermotuberculinice sau pentru răspuns
│
│
│
│declară tuberculoza, centrul de colectare își│imun mediat celular:
│
│
│
│încetează activitatea și se supune măsurilor │a) animalele tratate anterior cu
│
│
│
│de combatere și eradicare a bolilor.
│medicamente imunosupresoare, cum ar fi:
│
│
│
│5. animalele pozitive la TCS și/sau EIAs-yIFN│(i) dexametazona;
│
│
│
│se elimină obligatoriu din exploatație prin
│(îi) hidrocortizon;
│
│
│
│abatorizare.
│b) animalele aflate în ultima lună de gestație
│
│
│
│
│și cele în primele 30 de zile după fătare;
│
│
│
│
│animalele bolnave, aflate în tratament sau
│
│
│
│
│cele în convalescență.
│
│
│
│
│5. Expedierea animalelor reagente la abator se
│
│
│
│
│face în baza certificatului sanitar veterinar
│
│
│
│
│de transport și sănătate barat cu diagonală
│
│
│
│
│roșie și fișei de tăiere cu rezultatele
│
│
│
│
│testului intradermotuberculinic sau pentru
│
│
│
│
│răspuns imun mediat celular întocmite de
│
│
│
│
│medicul veterinar oficial.
│
│
│
│
│6. De la toate animalele reagente, tăiate
│
│
│
│
│pentru precizarea diagnosticului de
│
│
│
│
│tuberculoză, se vor preleva obligatoriu probe
│
│
│
│
│individuale pentru examene de laborator,
│
│
│
│
│astfel:
│
│
│
│
│a) limfonodurile capului: retrofaringiene
│
│
│
│
│(stâng și drept) mandibulare (stâng și drept),
│
│
│
│
│parotidiene (stâng și drept);
│
│
│
│
│b) limfonodurile traheobronhice (stâng și
│
│
│
│
│drept), mediastinale (anterior și posterior);
│
│
│
│
│c) limfonodurile hepatice, iliac (intern și
│
│
│
│
│extern), retromamar (superior și inferior) și
│
│
│
│
│poplitei;
│
│
│
│
│d) porțiuni de țesuturi și organe (pleură,
│
│
│
│
│pulmon, ficat, splină, rinichi, organe
│
│
│
│
│genitale, glandă mamară, etc.);
│
│
│
│
│7. Este obligatorie și supravegherea
│
│
│
│
│anatomopatologică și de laborator pentru
│
│
│
│
│tuberculoză a tuturor bovinelor moarte sau
│
│
│
│
│tăiate de urgență, provenite din exploatații
│
│
│
│
│contaminate.
│
│
│
│
│8. Examenele bacteriologice și/sau PCR,
│
│
│
│
│morfopatologice pozitive certifică
│
│
│
│
│diagnosticul de tuberculoză.
│
│
│
│
│9. Proprietarii animalelor reagente sacrificate │
│
│
│
│pentru precizare de diagnostic se despăgubesc
│
│
│
│
│potrivit legii indiferent de rezultatele
│
│
│
│
│examenelor de laborator.
│
│
│
│
│10. Precizările tehnice sunt în conformitate
│
│
│
│
│cu prevederilor Ordinelor președintelui ANSVSA
│
│
│
│
│nr. 104/2005, 105/2005, nr. 61/2006 cu
│
│
│
│
│modificările și completările ulterioare.
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│B. În exploatații suspecte de contaminare:
│
│
│
│
│1. Până la clarificarea situației
│
│1. Medicul veterinar de │
│
│epidemiologice, se interzice introducerea de │
│liberă practică
│
│
│bovine sănătoase în aceste exploatații.
│
│împuternicit din
│
│
│2. Bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni,
│
│circumscripția sanitară │
│
│rămase în efectiv, sunt supuse testări la cel│
│veterinară de asistență │
│
│puțin 42 de zile după îndepărtarea bovinelor │
│și medicul veterinar
│
│
│care au reacționat pozitiv în vederea
│
│oficial din cadrul
│
│
│clarificării statusului efectivului, atunci
│
│DSVSA județene,
│
│
│când animalele tăiate în scop de diagnostic
│
│respectiv a
│
│
│au fost negative la examenele de abator și
│
│municipiului
│
│
│laborator.
│
│București.
│
│
│
│
│2. Examinare la LSVSA
│
│
│
│
│și/sau după caz, la LNR │
│
│
│
│din cadrul IDSA
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Supraveghere
│C. În exploatații contaminate:
│1. Este interzisă constituirea de centre de
│1. Medicul veterinar de │
│activă
│a) Se consideră exploatație contaminată, acea│izolare pentru tuberculoză și popularea
│liberă practică
│
│
│exploatație în care bovinele testate și
│îngrășătoriilor cu bovine provenite din
│împuternicit are
│
│
│reacționate pozitiv la testul alergic au fost│exploatații contaminate;
│responsabilitatea
│
│
│eliminate, iar examenul de abator și labora- │2. Notificarea bolii se face în conformitate
│efectuării
│
│
│tor au confirmat tuberculoza.
│cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
│tuberculinărilor.
│
│
│b) Toate bovinele în vârstă de peste 6
│nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
│2. Medicul veterinar
│
│
│săptămâni rămase în exploatație sunt supuse
│3. După declararea bolii, medicul veterinar
│oficial din cadrul DSVSA│
│
│trimestrial testării oficiale pentru
│oficial în a cărui responsabilitate este
│are responsabilitatea
│
│
│tuberculoză
│exploatația împreună cu DSVSA, efectuează
│pentru implementarea
│
│
│c) măsurile aplicate pentru controlul bolii
│ancheta epidemiologică și întocmește programul
│celorlalte măsuri de
│
│
│în exploatațiile contaminate trebuie să res- │de asanare.
│control al bolii.
│
│
│pecte prevederile Ordinului președintelui
│4. Medicul veterinar oficial comunică în scris
│3. Examenele de
│
│
│ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președin- │deținătorului de animale restricțiile privind
│laborator pentru
│
│
│telui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului
│circulația animalelor și condițiile de
│precizarea
│
│
│președintelui ANSVSA nr. 61/2006 cu modifică-│valorificare a produselor de origine animală
│diagnosticului se
│
│
│rile și completările ulterioare
│provenite de la acestea.
│realizează la LSVSA sub │
│
│d) măsurile specifice de control al bolii la │5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TU și/sau
│coordonarea LNR pentru
│
│
│efectivele de bovine din România vor fi
│TCS se elimină pentru tăiere în abator, în
│Tuberculoză.
│
│
│precizate prin Manual Operațional aprobat
│vederea efectuării examenului de abator și de
│
│
│
│prin ordin al președintelui ANSVSA
│laborator pentru precizarea diagnosticului.
│
│
│
│
│6. Aceste bovine se taie în partidă separată
│
│
│
│
│sau în sala sanitară, sub supraveghere
│
│
│
│
│sanitară veterinară și cu aplicarea măsurilor
│
│
│
│
│de decontaminare și protecția mediului.
│
│
│
│
│7. Bovinele tăiate în scop de diagnostic se
│
│
│
│
│despăgubesc conform Hotărârii Guvernului
│
│
│
│
│nr. 1.415/2004 cu modificările și
│
│
│
│
│completările ulterioare;
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│D. Alte rumegătoare domestice receptive
│
│
│
│
│(ovine și caprine).
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│1. examene anatomopatologice pentru depista- │1. La ovine, testul intradermic se execută
│1. Medicul veterinar de │
│
│rea leziunilor de tuberculoză la ovinele și
│prin injectarea intradermică a câte 0,1 ml
│liberă practică
│
│
│caprinele abatorizate, tăiate de urgență sau │PPD-bovin și PPD-aviar în puncte separate, pe
│împuternicit din
│
│
│moarte;
│latura toracelui posterior articulației
│circumscripția sanitară │
│
│
│cotului iar la caprine testul poate fi
│veterinară de asistență │
│
│
│efectuat ca la bovine, pe latura gâtului.
│și medicul veterinar
│
│
│
│Citirea reacțiilor se face la 48 de ore după
│oficial din cadrul
│
│
│
│inoculare: interpretarea reacțiilor se face
│DSVSA.
│
│
│
│după cheia recomandată pentru diagnosticul
│2. Examinare la LSVSA
│
│
│
│alergic al paratuberculozei la ovine și
│și/sau după caz, la LNR │
│
│
│caprine.
│din cadrul IDSA.
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│2. testare alergică, de două ori pe an (Trim.│2. Ovinele și caprinele reagente la IDR-TCS
│
│
│
│II și IV), prin IDR-TCS la ovinele și capri- │vor fi supuse testelor serologice și
│
│
│
│nele adulte din efective:
│examenelor bacteriologice pe probe de fecale
│
│
│
│a) cu antecedente de boală sau cu risc maxim │pentru diagnosticul paratuberculozei; în
│
│
│
│de infecție;
│același scop, de la animalele tăiate,
│
│
│
│b) în care au fost depistate cazuri cu lezi- │limfocentrii mezenterici și mucoasa
│
│
│
│uni de tuberculoză confirmate prin examene de│intestinală se vor examina necropsic,
│
│
│
│laborator
│histopatologic și bacteriologic.
│
│
│
│c) rumegătoarele receptive din exploatații de│
│
│
│
│bovine care au fost diagnosticate pozitiv
│
│
│
│
│pentru tuberculoză.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│3. toate animalele pozitive la IDR - TCS se
│
│
│
│
│abatorizează și de la acestea se recoltează
│
│
│
│
│probe pentru precizarea diagnosticului de
│
│
│
│
│tuberculoză
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│4. efectivele de ovine și caprine în care
│
│
│
│
│boala a fost confirmată și declarată oficial │
│
│
│
│se supun programului de asanare prin
│
│
│
│
│depopulare totală
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│E. Porcine domestice și sălbatice.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│1. Supraveghere prin expertiză de abator (du-│Respectarea protocolului comun încheiat între
│1. Medicul veterinar de │
│
│pă tăiere sau vânat) și recoltarea de probe
│ANSVSA, RNP-ROMSILVA și AGVPS nr.
│liberă practică
│
│
│de țesuturi și organe cu leziuni suspecte de │1939/11379/700/2006 cu privire la
│împuternicit din
│
│
│tuberculoză care se expediază la laborator
│supravegherea și prevenirea unor boli
│circumscripția sanitară │
│
│pentru precizarea diagnosticului de
│transmisibile de la animale la om; arealul în
│veterinară de asistență │
│
│tuberculoză.
│care au fost depistați porci sălbatici cu
│și medicul veterinar
│
│
│
│tuberculoză va fi supus acțiunilor de
│oficial din cadrul
│
│
│
│vânătoare intensivă;
│DSVSA.
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤2. Examinare la LSVSA
│
│
│2. Exploatațiile în care boala a fost
│
│și/sau după caz, la LNR │
│
│confirmată și declarată oficial se supun
│
│din cadrul IDSA.
│
│
│măsurilor de asanare prin depopulare totală. │
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│3. Adăpostul și incinta exploatației de
│
│
│
│
│porcine în care au fost cazate animalele cu
│
│
│
│
│diagnostic de tuberculoză vor fi supuse
│
│
│
│
│acțiunilor de sanitație veterinară
│
│
│
│
│(deratizare, dezinsecție, decontaminare, cu
│
│
│
│
│controlul eficienței acestora.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│4. Arealul din care au provenit porcii
│
│
│
│
│sălbatici cu tuberculoză, la care s-au
│
│
│
│
│depistat leziuni de tuberculoză, se supune
│
│
│
│
│măsurilor de restricție privind circulația
│
│
│
│
│animalelor domestice și se intensifică
│
│
│
│
│acțiunile de vânătoare în zonă.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│F. Animale receptive din mediul silvatic în
│
│
│
│
│captivitate și semicaptivitate (Capre, cerbi,│
│
│
│
│zimbri, girafe, lame, cămile și alte mamifere:
│
│
│
│carnasiere, feline; maimuțe) din rezervații
│
│
│
│
│naturale, grădini zoologice, parcuri, etc.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│Supraveghere prin examen anatomopatologic și │1. Zona din care au provenit animalele cu
│1. Medicul veterinar de │
│
│de laborator la toate animalele depistate
│tuberculoză va fi supus măsurilor similare
│liberă practică
│
│
│moarte, vânate sau tăiate;
│prevăzute la lit. E, pct. 4, pentru porcii
│împuternicit din
│
│
│
│sălbatici.
│circumscripția sanitară │
│
│
│2. La rumegătoarele și alte animale receptive
│veterinară de asistență │
│
│
│din fondul cinegetic, în captivitate sau
│și medicul veterinar
│
│
│
│semicaptivitate, organizarea acțiunilor de:
│oficial din cadrul
│
│
│
│depistare, diagnostic, asigurarea materialelor
│DSVSA.
│
│
│
│necesare revin MADR și proprietarilor de
│2. Examinare la LSVSA,
│
│
│
│rezervații.
│și/sau după caz, la LNR │
│
│
│
│din cadrul IDSA
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│G. Carnasiere și feline domestice (Câini,
│
│
│
│
│pisici, nurci)
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│Examen anatomopatologic și de laborator la
│1. Este interzisă administrarea în hrana
│1. Medicul veterinar de │
│
│toate animalele cu leziuni suspecte de
│carnasierelor a produselor lactate, deșeurilor
│liberă practică
│
│
│tuberculoză;
│și confiscatelor de abator provenite de la
│împuternicit din
│
│
│
│animale cu tuberculoză, dacă acestea nu au fost │circumscripția sanitară │
│
│
│tratate termic în conformitate cu legislația
│veterinară de asistență │
│
│
│sanitară veterinară în vigoare;
│și medicul veterinar
│
│
│
│2. Declararea oficială a bolii se face pe baza
│oficial din cadrul
│
│
│
│buletinelor de analiză pentru confirmarea
│DSVSA.
│
│
│
│bolii, iar în crescătoriile contaminate se
│2. Examinare la LSVSA
│
│
│
│aplică programul de asanare prin
│și/sau după caz, la LNR │
│
│
│depopulare totală.
│din cadrul IDSA.
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│H. Păsări domestice (Găini, curci, bibilici, │1. În exploatațiile comerciale și necomerciale
│1. Medicul veterinar de │
│
│porumbei, fazani, etc.):
│avicole în care tuberculoza a fost
│liberă practică
│
│
│Supraveghere prin examene anatomopatologice
│diagnosticată la alte animale receptive sau la
│împuternicit din
│
│
│și de laborator în ferme, curți, rezervații, │acestea se înregistrează frecvente reacții
│circumscripția sanitară │
│
│parcuri, grădini zoologice, circuri, expozi- │nespecifice, vor fi tăiate un număr suficient
│veterinară de asistență │
│
│ții permanente, etc.
│de păsări (minimum 5 capete) și examinate
│și medicul veterinar
│
│
│
│complex în direcția tuberculozei.
│oficial din cadrul
│
│
│
│
│DSVSA.
│
│
│
│2. Exploatațiile în care boala a fost
│2. Examinare la LSVSA
│
│
│
│confirmată și declarată oficial se supun
│și/sau după caz, la LNR │
│
│
│programului de asanare prin depopulare totală
│din cadrul IDSA.
│
│
│
│și măsurilor de sanitație veterinară în
│
│
│
│
│conformitate cu prevederile legale.
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│I. INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│I. ANIMALE VII (bovinele, caprinele, porcine-│
│
│
│
│le, păsările, iepurii și vânatul sălbatic):
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│Se examinează ante și post mortem, inclusiv
│
│1. Medic veterinar
│
│
│ganglioni limfatici ai capului și organelor. │
│oficial din din cadrul
│
│
│
│
│DSVSA
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│II. CARNE și ORGANE
│CARNE și ORGANE (bovine, caprine și porcine)
│1. Medic veterinar
│
│
│1. Examinarea carcaselor și organelor se
│1. În cazul animalelor care au reacționat
│oficial din cadrul
│
│
│efectuează în unități de tăiere
│pozitiv la testele alergice și/sau serologice,
│DSVSA
│
│
│autorizate/aprobate sanitar veterinar, de
│la care după tăiere prin inspecția post mortem
│2. Examinare la LSVA
│
│
│către medici veterinari oficiali sau alt
│nu se constată leziuni, se vor recolta
│Județean, și/sau după
│
│
│personal veterinar, desemnat de către autori-│următorii ganglioni limfatici:
│caz, la LNR din cadrul
│
│
│tatea sanitară veterinară competentă.
│a) submaxilari, retrofaringieni, bronhici;
│IDSA.
│
│
│2. Păsările se supun inspecției individuale
│b) mediastinali, eventual și mezenterici (dacă
│
│
│
│după tăiere, prin examinarea carcasei și
│sunt măriți în volum), portali și retromamari.
│
│
│
│organelor; în caz de suspiciune se recoltează│2. În cazul suspiciunii de TBC se recoltează
│
│
│
│carcase întregi și organe cu leziuni (ficat, │probe de organe cu leziuni și ganglioni
│
│
│
│splină, ovare) pentru examene de laborator în│limfatici în vederea examinării bacteriologice
│
│
│
│direcția tuberculozei.
│și histologice, după caz, conform normelor
│
│
│
│
│sanitare veterinare. Se recoltează porțiuni de
│
│
│
│
│organe cu leziuni și limfonodulii aferenți.
│
│
│
│
│În lipsa organelor afectate se recoltează numai │
│
│
│
│limfonodulii cu leziuni.
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│MĂSURI
│1. Medic veterinar
│
│
│
│1. Sancțiunile de abator la carnea și organele
│oficial din cadrul
│
│
│
│mamiferelor se aplică în funcție de localizare
│DSVSA.
│
│
│
│și extinderea leziunilor și în conformitate cu
│
│
│
│
│prevederile normelor sanitare veterinare în
│
│
│
│
│vigoare.
│
│
│
│
│2. Carcasele cu rezultate pozitive se confiscă
│
│
│
│
│și denaturează.
│
│
│
│
│3. Sancțiunile de abator pentru carnea și
│
│
│
│
│organele de pasăre sunt următoarele:
│
│
│
│
│a) confiscarea carcasei și organelor în
│
│
│
│
│întregime în caz de infecție generalizată sau
│
│
│
│
│de leziuni în organe însoțite de slăbire
│
│
│
│
│avansată și de infiltrații în musculatură;
│
│
│
│
│b) confiscarea organelor cu leziuni și
│
│
│
│
│admiterea în consum a carcasei, după
│
│
│
│
│sterilizare prin fierbere, dacă aceasta nu
│
│
│
│
│prezintă modificări organoleptice.
│
│
│
│
│c) Notificarea bolii se face în conformitate cu │
│
│
│
│prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
│
│
│
│
│77/2005, cu modificările ulterioare.
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│J. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA
│
│
│
│
│ANIMALE LA OM ȘI DE LA OM LA ANIMALE.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│1. Supravegherea și controlul permanent al
│1. Supravegherea și controlul aplicării
│1. Medicul veterinar de │
│
│funcționării regimului de filtru și
│măsurilor generale de prevenirea transmiterii
│liberă practică
│
│
│mijloacelor de manipulare, decontaminare și
│bolii de la animale la om, se efectuează de
│împuternicit din
│
│
│distrugere a produselor patologice de origine│către autoritatea veterinară competentă, în
│circumscripția sanitară │
│
│animală în toate exploatațiile organizate și │toate cazurile, iar când se constată încălcări
│veterinară de asistență │
│
│în cele de cercetare și diagnosticul
│ale legislației veterinare, autoritatea
│și medicul veterinar
│
│
│micobacteriozelor, în conformitate cu
│veterinară este în măsură să decidă
│oficial din cadrul
│
│
│legislația sanitară veterinară în vigoare;
│suspendarea autorizației sanitare veterinare
│DSVSA.
│
│
│
│de funcționare pentru exploatația respectivă;
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│2.Controlul aplicării și respectării Normelor│2. Controlul sanitar a personalului și a
│DSVSA
│
│
│de Protecția Muncii cu referire la prevenirea│membrilor familiilor din exploatațiile
│
│
│
│îmbolnăvirilor profesionale în exploatațiile │contaminate va fi efectuat odată pe an.
│
│
│
│comerciale de animale (colectivități),
│
│
│
│
│unitățile de prelucrare și comercializare a
│
│
│
│
│produselor de origine animală, instituții de │
│
│
│
│cercetare și diagnostic al micobacteriozelor;│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│3. Evaluarea trimestrială a rezervoarelor
│3. Supravegherea și controlul sanitar
│DSVSA
│
│
│naturale și a surselor potențiale animale și │veterinar se vor efectua în conformitate cu
│
│
│
│umane de infecție, a speciilor și subspecii- │legislația veterinară în vigoare
│
│
│
│lor de micobacterii prezente în teritoriu și │privind producerea, prelucrarea și
│
│
│
│a riscului de transmitere a bolii în relația │comercializarea laptelui și produselor lactate
│
│
│
│animal - om - animal;
│din exploatațiile contaminate.
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│4. Controlul trimestrial, prin examene
│4. Expertiza sanitară veterinară de abator a
│DSVSA
│
│
│radiologice, semiologice ori prin alte teste │carcaselor, organelor și produselor din carne
│
│
│
│de depistare a tuberculozei la tot personalul│destinate consumului uman, se efectuează de
│
│
│
│angajat care desfășoară activități:
│către medicii veterinari oficiali din cadrul
│
│
│
│
│DSVSA. Carnea și organele cu leziuni de
│
│
│
│
│tuberculoză se supun sancțiunilor de abator
│
│
│
│
│potrivit legii.
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│a) În exploatațiile comerciale/
│5. Pentru orice abatere de la prevederile
│Medic veterinar oficial,│
│
│nonprofesionale de animale (colectivități);
│legii se suspendă activitatea unității de
│din cadrul DSVSA
│
│
│
│prelucrare pentru o perioadă stabilită de
│
│
│
│
│autoritatea veterinară competentă.
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│b) în unități de prelucrare și comercializare│
│Medic veterinar oficial,│
│
│a produselor de origine animală destinate
│
│din cadrul DSVSA
│
│
│consumului public;
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│c) personalul care acordă asistență zoo -
│
│
│
│
│veterinară în unitățile menționate;
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│d) personalul din unitățile de cercetare și
│
│
│
│
│diagnostic al micobacteriozelor;
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│e) membrii familiilor din exploatațiile
│
│
│
│
│nonprofesionale în care au fost diagnosticate│
│
│
│
│animale cu tuberculoză.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│5. Supravegherea și controlul sanitar veteri-│
│Medic veterinar oficial │
│
│nar permanent al producerii, prelucrării și
│
│din cadrul DSVSA
│
│
│comercializării produselor de origine animală│
│
│
│
│destinate consumului uman în:
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│a) toate exploatațiile comerciale de animale,│
│
│
│
│inclusiv în cele nonprofesionale;
│
│
│
│
│b) toate unitățile prelucrătoare din industria
│
│
│
│alimentară;
│
│
│
│
│c) circuitul comercial din piețe și unități
│
│
│
│
│de desfacere produse și preparate de origine │
│
│
│
│animală.
│
│
│
└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
24. RINOTRAHEITA INFECȚIOASĂ BOVINĂ (IBR) B-110
*Font 7*
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│
1
│
2
│
3
│
4
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Supraveghere
│1. Supravegherea serologică prin ELISA pentru:
│1. Medicul veterinar de │
│activă
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤liberă practică
│
│
│a) Taurii și bivolii autorizați pentru
│
│împuternicit din
│
│
│reproducție pe teritoriul României, de două
│
│circumscripția sanitară │
│
│ori pe an, în semestrele I și II.
│
│veterinară de asistență │
│
│
│
│și medicul veterinar
│
│
│
│
│oficial din cadrul DSVSA│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│b) mamele de tauri, la autorizare, și
│
│2. Probele de sânge se
│
│
│candidatele mame de tauri o dată pe an.
│
│testează la LSVSA
│
│
│
│
│abilitate și LNR din
│
│
│
│
│cadrul IDSA, după caz.
│
│
│
│
│3. Examenele
│
│
│
│
│virusologice se
│
│
│
│
│efectuează la LSVSA
│
│
│
│
│abilitate și la LNR din │
│
│
│
│cadrul IDSA, după caz,
│
│
│
│
│pe probe de organe,
│
│
│
│
│tampoane nazale,
│
│
│
│
│leucoconcentrat.
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│c) Tăurașii care se achiziționează pentru
│1. Notificarea bolii se face în conformitate
│
│
│
│reproducție, după împlinirea vârstei de șase │cu prevederile Ordinului președintelui
│
│
│
│luni, înainte de plecarea din ferma de
│ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările
│
│
│
│origine și la minimum 21 de zile de la intra-│ulterioare.
│
│
│
│rea în carantină în ferma de destinație;
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│d) Probele de sânge se recoltează de la
│2. În caz de necesitate se aplică măsurile
│
│
│
│animale nevaccinate anti - IBR-IPV.
│dispuse prin deciziile Comisiei Europene.
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│2. în caz de suspiciune de boală, se efectu- │
│
│
│
│ează examene virusologice.
│
│
│
└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
25. TRICHOMONOZA BOVINĂ (B-112)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea datelor despre boală.
1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de
către DSVSA
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică și
anatomopatologică a efectivelor de bovine de
reproducție în special la montă și la
fătare, pentru efectivele indigene și a
celor aflate în perioada de carantină.
2. Supraveghere de laborator:
a) trimestrial la taurii și bivolii din cen-
trele de însămânțări artificiale și unitățile
furnizoare de material seminal - autorizate;
1. Înainte de prelevarea probelor taurii
și bivolii se țin în repaus sexual 7 zile.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
b) taurii și bivolii la autorizarea pentru
montă, de 2 ori la interval de 7 zile;
(i) înaintea sezonului de pășunat, într-o
perioadă nu mai mare de 14 zile;
(îi) imediat după întoarcerea la stabulație;
2. De la femelele care au avortat se trimit la
laborator, placentele și avortonii.
3. În comerțul intracomunitar cu material
seminal, paietele se trimit la laborator o
cantitate suficientă pentru efectuarea
examenelor și păstrarea de contraprobe.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA și
/sau LNR din cadrul
IDSA
c) vacile, bivolițele și junicile care au
avortat sau la care se suspicionează infecția;
d) material seminal de tauri și/sau bivol
provenit din comerțul intracomunitar destinat
executării însămânțărilor artificiale.
26. ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂ (B-115)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Supraveghere și/sau monitorizare conform
Regulamentului Parlamentului și Consiliului
European nr. 999/2001.
2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune
Raport lunar transmis la ANSVSA de către
DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.
Deținătorii de bovine au
obligația anunțării
medicilor veterinari
oficiali asupra oricărei
suspiciuni de ESB (semne
clinice)
II. Supraveghere
activă
1. Supraveghere prin examene de laborator
2. Supraveghere și/sau monitorizare conform
prevederilor Regulamentului 999/2001
1. Prelevarea probelor de creier se efectuează
în spații special amenajate în abatoarele
autorizate sau în sălile de necropsie din
incinta laboratoarelor EST, cu respectarea
măsurilor de prevenire a transmiterii unor
boli infecțioase de la animale la om;
2. Probele de creier provenite de la toate
bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform
prevederilor anexei III a Regulamentului
Parlamentului și Consiliului European nr.
999/2000/CE (sacrificate în regim de urgență;
cu semne clinice la inspecția antemortem),
precum și probele de creier provenite de la
bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni
sacrificate în regim de tăiere normală se
prelevează prin tehnica foramen magnum numai în
abatoarele autorizate pentru a sacrifica
bovine;
3. De la toate bovinele domestice și
rumegătoarele din mediul silvic și exotice,
care au exprimat semne clinice nervoase, se
prelevează creierul în întregime în vederea
examinării de laborator pentru ESB, inclusiv cu
trunchi cerebral și se efectuează investigații
complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky,
listerioză.
4. De la toate bovinele moarte; bovinele
suspecte de ESB și bovinele ucise în cadrul
măsurilor de eradicare a ESB, în vârstă de
peste 24 luni se prelevează creierul în
întregime în vederea examinării de laborator
pentru ESB (inclusiv cu trunchi cerebral.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Recoltarea probelor
de creier se realizează
cu truse de unică
folosință în baza
protocoalelor stabilite
de LNR - EST din
I.D.S.A., numai de
medicii veterinari
abilitați,
3. Examinare la LSVSA
Județean, respectiv a
municipiului București
și/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
5. Transportul probelor la LSVSA abilitate
pentru diagnosticul ESB se efectuează cât mai
curând posibil după recoltare, în ambalaje
etanșe, conform prevederilor legislației
sanitare veterinare în vigoare.
6. Procesarea și examinarea probelor de creier
se realizează în LNR - EST din cadrul I.D.S.A.
și în LHS-EST abilitate din cadrul LSVSA, după
caz.
7. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB
sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza
prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde
pentru teste de diagnostic și vaccinuri" și a
cerințelor specificate în Regulamentul
Parlamentului și Consiliului European nr.
999/2001.
8. Până în momentul în care prin examenul de
laborator se va stabili un diagnostic negativ,
nici o parte din corpul animalelor care au
făcut obiectul sacrificării și investigației
pentru ESB nu se va da în consum și nici nu se
va utiliza la fabricarea produselor
alimentare, a produselor cosmetice și
medicamentelor;
9. Evidențele privind efectivele de bovine
indigene și din import, inclusiv mișcarea
acestora, pe categorii de exploatare și vârstă
se întocmesc și se țin la zi de specialiștii
epidemiologi din fiecare DSVSA.
10. Periodic (anual sau trimestrial, după caz)
sau, ori de câte ori este cazul, medicii
specialiști din LNR-EST vor face stagii de
perfecționare în cadrul unui program de
pregătire continuă, în conformitate cu
cerințele O.I.E. și U.E.
11. Medicii veterinari epidemiologi și
histopatologi specialiști vor organiza, cu
sprijinul conducerii D.S.V.S.A, instruiri
trimestriale în domeniul EST cu întreg
personalul medical veterinar din județ, cu
fermierii și crescătorii de rumegătoare din
teritoriu.
12. Decizia Comisiei 2006/876/CE ce aprobă
programele de eradicare și monitorizare a
bolilor la animale, a anumitor EST și
prevenirea zoonozelor prezentate de Bulgaria
și România pentru anul 2007, care amendează
Decizia 2006/687/CE
INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE
I. ANIMALE VII
1. Probele de creier provenite de la toate
bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform
prevederilor anexei III a Regulamentului
Parlamentului și Consiliului European
nr. 999/2000 (sacrificate în regim de urgenta;
cu semne clinice la inspecția antemortem)
precum și probele de creier provenite de la
bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni
sacrificate în regim de tăiere normală se
prelevează prin tehnica foramen magnum
1. Medic veterinar
oficial din cadrul DSVSA
Se examinează ante și post mortem.
2. În cazul confirmării bolii aceasta se
declară oficial conform Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 77/2005 cu modificările și
completările ulterioare. Carnea, organele și
subprodusele se confiscă aplicându-se
prevederile Regulamentului 999/2001 și a
Regulamentului nr. 1774/2002
3. Se aplica măsurile de eradicare a bolii
conform prevederilor Regulamentului nr.
999/2001
Confirmarea
diagnosticului se
efectuează la LNR - EST
din I.D.S.A.
II. CARNE și ORGANE
1. Examinarea carcaselor se efectuează în
unități de tăiere autorizate/aprobate sanitar
veterinar, de către medici veterinari
oficiali.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
77/2005, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 788 din 30 august 2005
cu modificările și completările ulterioare.
5. Se aplică prevederile legislației comunitare.
1. Medic veterinar
oficial din cadrul DSVSA
2. Examinare la LSVSA
și/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
27. ARTRITA ENCEFALITA CAPRINĂ (B-153)
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
Supravegherea serologică, prin ID și/sau
ELISA:
La caprinele domestice:
1. țapii, cu 14 zile înainte și după campania
de montă,
Animalele condiționat sănătoase se
testează de 2 ori la interval de 5 luni;
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
2. 10%, dar nu mai puțin de 5 probe din
caprele de reproducție de peste 24 luni,
identificate, din exploatațiile cu activitate
de reproducție autorizate, o dată pe an, după
fătări sau înaintea perioadei de montă.
2. Animalele pozitive vor fi eliminate
din efectiv prin tăiere.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA, iar
cazurile de expertiză la
LNR din cadrul IDSA.
28. MAEDI VISNA B - 161
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
Supravegherea serologică, prin ID și/sau
ELISA la:
- 10%, dar nu mai puțin de 5 probe de la
ovinele de reproducție de peste 12 luni,
identificate, din exploatațiile cu activitate
de reproducție autorizate, o dată pe an, după
fătări sau înaintea perioadei de montă.
1. Animalele pozitive vor fi eliminate din
efectiv, nemaifiind folosite pentru
reproducție.
2. Notificarea bolii se face în
conformitate cu prevederile Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu
modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
abilitate de IDSA și
acreditate RENAR și/sau
la LNR din cadrul IDSA.
29. SCRAPIA (B-160)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea informațiilor
semnificative despre boală.
2. Supraveghere clinică în caz de
suspiciune sau de confirmare a bolii.
1. Raport lunar transmis la ANSVSA de către
DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.
Deținătorii de ovine și
caprine au obligația
anunțării medicilor
veterinari oficiali
asupra oricărei
suspiciuni de scrapie -
semne clinice.
II. Supraveghere
activă
1. Supraveghere prin examene de laborator
2. Supraveghere și/sau monitorizare conform
prevederilor Regulamentului 999/2001
3. Genotiparea ovinelor conform prevederilor
Regulamentului nr. 999/2001 și a Deciziei
2002/1003 transpusă în Ordinul Președintelui
ANSVSA nr. 133/2005 privind aprobarea Normei
sanitare veterinare care stabilește cerințele
minime pentru studiul genotipurilor de pro-
teine prionice la rasele de ovine.
4. Efectuarea testelor moleculare
discriminatorii conform prevederilor
Regulamentului nr. 999/2001
1. Prelevarea probelor de creier se efectuează
în spații special amenajate în abatoarele
autorizate sau în sălile de necropsie din
incinta laboratoarelor EST, cu respectarea
măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli
infecțioase de la animale la om;
2. Examinarea probelor de creier provenite de
la ovinele în vârstă de peste 18 luni conform
prevederilor anexei III a Regulamentului
Parlamentului și Consiliului European nr.
999/2001/CE.
3. Recoltarea probelor de creier se realizează
cu truse de unică folosință în baza
protocoalelor stabilite de laboratoarele EST
din IDSA, numai de medicii veterinari instruiți
în acest sens.
4. Pentru genotipare se recoltează probe de
sânge pe EDTA
5. Transportul probelor la LSVSA pentru
diagnosticul EST se efectuează cât mai curând
posibil după recoltare, în ambalaje etanșe,
conform prevederilor legislației sanitare
veterinare în vigoare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Recoltarea probelor
de creier se realizează
cu truse de unică
folosință în baza
protocoalelor stabilite
de laboratoarele EST din
I.D.S.A., numai de
medicii veterinari
instruiți în acest sens.
3. Examinare la LSVSA
și/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA
5. Procesarea și examinarea probelor de creier
se realizează în laboratoarele EST din cadrul
I.D.S.A. și în laboratoarele EST din cadrul
LSVSA, după caz.
6. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt
cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor
"Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de
diagnostic și vaccinuri" și prevederilor
Regulamentului nr. 999/2001/CE.
7. Confirmarea diagnosticului se efectuează la
laboratoarele EST din I.D.S.A.
8. Până în momentul în care prin examenul de
laborator se va stabili un diagnostic negativ,
nici o parte din corpul animalelor care au
făcut obiectul sacrificării și investigației
pentru scrapie nu se va da în consum și nici nu
se va utiliza la fabricarea produse lor
alimentare, a produselor cosmetice și
medicamentelor;
9. Evidențele privind efectivele de ovine
indigene și din import, inclusiv mișcarea
acestora, pe categorii de exploatare și vârstă
se întocmesc și se țin la zi de specialiștii
epidemiologi din fiecare DSVSA.
10. Periodic (anual sau trimestrial, după caz)
sau, ori de câte ori este cazul, medicii
veterinari din cadrul laboratoarelor EST fac
stagii de perfecționare în cadrul unui program
de pregătire continuă, în conformitate cu
cerințele O.I.E. și U.E.
11. Medicii veterinari epidemiologi și
histopatologi specialiști organizează, cu
sprijinul conducerii DSVSA, instruiri
trimestriale în domeniul EST cu întreg
personalul medical veterinar din județ, cu
fermierii și crescătorii de rumegătoare din
teritoriu.
12. Conform Deciziei Comisiei 2002/1003
transpusă în Ordinul președintelui ANSVSA nr.
133/2005 privind aprobarea Normei sanitare
veterinare care stabilește cerințele minime
pentru studiul genotipurilor de proteine
prionice la rasele de ovine, publicat în
Monitorul Oficial al României, nr. 1157 din
21 decembrie 2005.
INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE
I. ANIMALE VII - se examinează ante
și post mortem.
1. Probele de creier provenite de la toate
bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform
prevederilor anexei III a Regulamentului
Parlamentului și Consiliului European nr.
999/2000/CE (sacrificate în regim de urgență;
cu semne clinice la inspecția antemortem;
suspecte de ESB) precum și probele de creier
provenite de la bovinele sănătoase în vârstă
de peste 30 luni sacrificate în regim de
tăiere normală se prelevează prin tehnica
foramen magnum.
2. În cazul confirmării bolii aceasta se
declară oficial conform Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 77/2005 cu modificările ulterioare.
Carnea, organele și subprodusele se confiscă,
aplicându-se prevederile Regulamentului
Parlamentului și Consiliului European nr.
999/2001/CE și a Regulamentului nr. 1774/2002
3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii
conform prevederilor Regulamentului nr.
999/2001
1. Medic veterinar
oficial din din cadrul
DSVSA
II. CARNE și ORGANE
1. Examinarea carcaselor se efectuează în
unități de tăiere autorizate/aprobate
sanitar veterinar, de către medici
veterinari oficiali.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile
Ordinului ANSVSA nr. 77/2005 , cu
modificările ulterioare.
5. Se aplică prevederile legislației comunitare.
1. Medic veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
și/sau după caz la LNR
din cadrul IDSA.
30. DURINA (B-202)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea informațiilor despre boală.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. Supravegherea serologică a armăsarilor din
herghelii și depozit, o dată pe an;
1. Întregul efectiv de cabaline din țară este
supus controlului sanitar veterinar oficial.
Examenele se efectuează
la LNR din cadrul IDSA;
2. Examenele serologice prin RFC la animalele
de reproducție cu semne clinice ce conduc la
suspicionarea bolii.
2. Pentru animalele vii livrate în cadrul
comerțului intracomunitar, se respectă
prevederile lit. c) pct. 4, sect. C, Cap. IV
din anexa la Ordinul președintelui ANSVSA
nr. 62/2005,
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
31. ANEMIA INFECȚIOASĂ ECVINĂ (B-205)
*Font 7*
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│
1
│
2
│
3
│
4
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│I. Supraveghere │Monitorizarea documentelor pentru boală.
│Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
│Medicul veterinar de
│
│pasivă
│
│DSVSA.
│liberă practică
│
│
│
│
│împuternicit din
│
│
│
│
│circumscripția sanitară │
│
│
│
│veterinară de asistență │
│
│
│
│și medicul veterinar
│
│
│
│
│oficial din cadrul
│
│
│
│
│DSVSA.
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│II. Supraveghere│1. Supravegherea serologică prin ID (testul
│1. Probele de ser cu rezultat neconcludent
│1. Examenele se
│
│activă
│Coggins) sau ELISA cu confirmare prin ID a
│(dubios) sau cazurile de litigiu înregistrate
│efectuează la LSVSA și
│
│
│ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:│la LSVSA se trimit la IDSA pentru expertiză
│la LNR din cadrul IDSA, │
│
│a) armăsarii folosiți în stațiunile temporare│2. Ecvideele reacționate pozitiv la testul
│după caz, pe probe de
│
│
│de montă, la autorizare și apoi de 3 ori pe
│Coggins, identificate prin dangalizare, nu se
│ser.
│
│
│an după cum urmează:
│mai retestează și se vor trimite în termen de
│2. Probele de ser cu
│
│
│(i)cu 15 zile înainte de plecarea din depozit│10 zile de la primirea buletinului de analiză
│rezultat neconcludent
│
│
│(îi) cu 15 zile înainte de retragerea din
│la abator pentru tăiere la sala sanitară.
│(suspicios) sau cazurile│
│
│stațiunile de montă;
│
│de litigiu înregistrate │
│
│(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în│
│la LSVSA se trimit la
│
│
│depozit.
│
│LNR din cadrul IDSA,
│
│
│
│
│pentru expertiză.
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│b) armăsarii din stațiunile permanente de
│3. Localitățile indemne, în care s-au
│
│
│
│montă la autorizare, de 2 ori pe an
│înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE,
│
│
│
│(februarie-martie și octombrie-noiembrie);
│se declară contaminate și se aplică măsurile
│
│
│
│
│sanitare veterinare prevăzute de
│
│
│
│
│legislația în vigoare pentru combatere.
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│c) iepele de reproducție, o dată pe an
│4. Se interzice circulația ecvideelor pozitive, │
│
│
│(februarie - martie);
│indiferent de scop, din localități contaminate
│
│
│
│
│în localități indemne.
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│d) ecvideele din herghelii, depozite de
│5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe
│
│
│
│armăsari, hipodroame, asociații hipice și
│din stațiuni temporare de montă, herghelii,
│
│
│
│alte unități specializate, de două ori pe an,│depozite de armăsari, hipodroame, asociații
│
│
│
│(februarie - martie, octombrie - noiembrie); │hipice sau alte unități specializate, pentru a
│
│
│
│
│montă sau, a se monta în localități cu animale
│
│
│
│
│contaminate.
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│e) toate ecvideele în exploatare, o dată pe
│6. Introducerea de armăsari sau iepe de
│
│
│
│an, după dezinsecție (februarie - aprilie),
│reproducție din exploatațiile și localitățile
│
│
│
│
│contaminate, în herghelii, hipodroame,
│
│
│
│
│stațiuni temporare sau permanente de montă,
│
│
│
│
│depozite de armăsari, asociații hipice sau
│
│
│
│
│alte aglomerări specializate de cabaline, este
│
│
│
│
│permisă numai după două examene serologice
│
│
│
│
│negative efectuate la interval de 30 zile,
│
│
│
│
│înaintea acestui transfer.
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│f) ecvideele seronegative din localitățile
│7. Se interzice folosirea la montă a
│
│
│
│contaminate, ca și cele din zona de protecție│armăsarilor care au acționat în stațiuni
│
│
│
│de 10 Km, în jurul hergheliilor, depozitelor │temporare de montă dacă nu au fost examinați
│
│
│
│de armăsari, sau altor unități specializate, │serologic cu 30 de zile înainte de a fi
│
│
│
│se testează de două ori pe an (februarie -
│introduși în efectivul de origine.
│
│
│
│martie și octombrie - noiembrie);
│8. Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru
│
│
│
│
│Siguranța Alimentelor județene, respectiv a
│
│
│
│
│municipiului București, stabilesc în funcție de │
│
│
│
│rezultatul examenelor de laborator și al
│
│
│
│
│numărului de animale serologic pozitive
│
│
│
│
│încadrarea în una din cele patru zone de risc
│
│
│
│
│epidemiologic:
│
│
│
│
│a) zona de risc epidemiologic înalt,
│
│
│
│
│reprezentată de județele intens contaminate,
│
│
│
│
│unde prevalența este > de 2% iar numărul total
│
│
│
│
│de reagenți pozitivi este > 300 animale;
│
│
│
│
│b) zona de risc epidemiologic moderat,
│
│
│
│
│reprezentată de județe mediu contaminate, unde
│
│
│
│
│prevalența este > de 2% iar numărul total de
│
│
│
│
│reagenți pozitivi este cuprins între 100-300
│
│
│
│
│animale;
│
│
│
│
│c) zona de risc epidemiologic slab,
│
│
│
│
│reprezentată de județe slab contaminate, unde
│
│
│
│
│prevalența este < de 2% iar numărul total de
│
│
│
│
│reagenți pozitivi este maximum 100 animale;
│
│
│
│
│d) zona indemnă, reprezentată de județe libere
│
│
│
│
│de A.E.I., unde nu există nici un reagent
│
│
│
│
│pozitiv.
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│2. Supravegherea prin examene anatomopatolo- │9. Respectarea prevederilor Ordinului
│
│
│
│gice și histologice la ecvinele moarte în
│președintelui ANSVSA privind eradicarea
│
│
│
│perioada de carantină sau în cazul suspici-
│accelerată a AEI pe teritoriul României.
│
│
│
│unii bolii.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│3. Pentru exportul cabalinelor cu destinația │10. Notificarea bolii se face în conformitate
│
│
│
│sport să rezulte că animalele au fost testate│cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
│
│
│
│serologic (ID) pentru anemia infecțioasă, cu │nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
│
│
│
│cel mult 30 zile înainte de export, prin
│
│
│
│
│imunodifuzie, contra cost pentru proprietar; │
│
│
└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
32. MORVA (B-209)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor pentru boală.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
Medicul veterinarul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. Supravegherea obligatorie prin examen
clinic, postmortem și testarea alergică sau
serologică a tuturor animalelor suspecte sau
care urmează a fi sacrificate.
Examenele se efectuează
la LSVSA pe probe
recoltate pentru anemia
infecțioasă ecvină.
2. Supravegherea prin testul alergic
(maleinare intradermopalpebrală) la ecvideele
a) folosite în scop didactic sau experimental
b) cu reacții pozitive, dubioase sau
anticomplementare la RFC;
3. supraveghere bacteriologică și histologică
la animalele moarte și suspecte clinic în
perioada de carantină profilactică;
2. Pentru comerțul intracomunitar și exportul
în țări terțe, se respectă prevederile
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005 .
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
33. SINDROMUL RESPIRATOR și DE REPRODUCȚIE LA PORCINE (B-257)
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supraveghere serologică.
a) Din exploatațiile de porcine supuse
programului de supraveghere se vor expedia
anual pentru confirmarea indemnității 20
probe de ser de la porcii în vârstă de 100-
150 zile
1. Exploatațiile infectate care desfășoară
activitate de reproducție nu fac obiectul
programului de supraveghere serologică, decât
după indemnizare și repopulare cu porci ce
provin din efective certificate indemne pentru
această boală.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
b) de la animalele de reproducție recent
achiziționate inclusiv a celor în cadrul
comerțului intracomunitar sau importate din
țări terțe, în perioada de carantină în
funcție de efectiv, se vor recolta 10-20
probe de ser.
2. Exploatațiile profilate pe îngrășare și
cele care nu desfășoară activitate de
reproducție pe minim patru scroafe, nu fac
obiectul Programului de supraveghere
2. Examenele de
supraveghere serologică
și de confirmare în
cazuri de suspiciune de
boală se execută la
LSVSA abilitate și la
LNR din cadrul IDSA.
c) în cazurile de suspiciune de boală:
(i) examene serologice pe probe perechi
recoltate la interval de 30-35 zile, examene
virusologice, histologice și/sau identifica-
rea de genom viral specific prin PCR la IDSA.
3. Este permisă afluirea în alte exploatații
indemne doar a loturilor libere de această
boală.
4. Boala se confirmă prin evidențierea
seroconversiei sau prin izolarea virusului/
detecția antigenului viral.
5. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
34. A. SALMONELOZELE AVIARE
34.1. TIFOZA AVIARĂ (Tifopuloroza) (B - 308)
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Control bacteriologic pe păsări bolnave și
cadavre din fermele de selecție, reproducție
rase ușoare, reproducție rase grele și găini
ouă consum după cum urmează:
a) fermele de bunici:
(i) pui de o zi: în ziua popularii, pe probe
de cadavre sau meconiu;
(îi) pe durata vieții: în săptămânile 1-2, 4,
9-11, 13-14 pe probe de fecale;
(iii) pentru producție de ouă pentru incubat,
lunar, pe probe de fecale din fiecare hală;
(iv) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni
pe cadavre, ouă cu embrioni morți sau meconiu
de pe sitele de control.
b) fermele de părinți:
(i) pui de o zi: în ziua populării, pe probe
de cadavre sau meconiu;
(îi) pe durata vieții, cu 2 și 4 săptămâni
înainte de declanșarea ouatului pe cadavre și
pe probe de fecale;
(iii) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni
pe cadavre, ouă cu embrioni morți sau meconiu
de pe sitele de control.
c) fermele de găini ouă consum:
(i) pui de o zi: în ziua popularii, pe probe
de cadavre sau meconiu;
(îi) pe durata vieții, cu 2 și 4 săptămâni
înainte de declanșarea ouatului pe cadavre și
pe probe de fecale;
(iii) pe perioada de ouat, la fiecare 2 luni,
pe probe de fecale recoltate din adăposturi.
1. Toate efectivele pentru producție
comercială, exceptând efectivele de găini
ouătoare sub 250 de păsări, vor fi supuse
controlului.
2. Toate probele care au reacționat suspect sau
pozitiv la RASI, vor fi examinate prin RSAL și
examen bacteriologic.
3. Toate păsările care prezintă semne clinice
ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie
testate, inclusiv porumbeii.
4. În situația depistării unui caz pozitiv, se
face recontrol la întregul efectiv, inclusiv în
unitățile la care s-a livrat material biologic
din loturile respective
5. Pentru examene de laborator se recoltează
probe constituite din: ouă, embrioni, fecale
diareice, deșeuri de incubație (puf și coji de
ouă din eclozionator), fecale proaspete (60 de
probe/hala) păsări vii muribunde, reagenți
pozitivi, cadavre proaspete, organe (splină,
ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon,
gonade), os lung nedeschis, pentru izolare
bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge.
Numărul probelor de sânge recoltate de la un
efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să
fie de minim 10; Prelevarea probelor se
efectuează conform prevederilor Ordinului
președintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru
aprobarea normei sanitare veterinare
referitoare la monitorizarea zoonozelor și
agenților zoonotici, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 02
martie 2006, cu modificările și completările
ulterioare.
6. Păsările pozitive la RASI obligatoriu se
examinează prin RSAL și prin examen
bacteriologic. În caz de confirmare prin examen
bacteriologic, întregul lot se abatorizează sub
control sanitar veterinar oficial, în partidă
separată.
7. Ouăle provenite din unitățile contaminate
nu se admit pentru incubat;
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din cadrul
IDSA. LSVSA au obligația
de a trimite la LNR din
cadrul IDSA toate
tulpinile din genul
Salmonela rezultate în
urma efectuării
examenului
bacteriologic, în
vederea tipizării
serologice și
moleculare, precum și
pentru monitorizarea
antibiorezistenței;
2. Controlul serologic în exploatații prin
reacția de aglutinare cu sânge integral(RASI)
a) 10% părinți;
b) 25% bunici;
c) 100% linii pure.
1. Controlul serologic în exploatații, prin
reacția de aglutinare cu sânge integral (RASI),
se execută de către proprietarul păsărilor cu
personal de specialitate de la laboratorul
sanitar veterinar instruit (atestat de către
D.S.V.S.A) și pe cheltuiala acestuia, sub
responsabilitatea medicului veterinar oficial.
2. Toate probele care au o reacție suspicioasă
sau pozitivă la RASI, vor fi examinate prin
RSAL și examen bacteriologic.
3. Vaccinarea antisalmonelică a păsărilor este
opțiunea fermierului și se efectuează numai în
scop preventiv, cu aprobarea DSVSA și cu
notificarea ANSVSA.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
5. Supravegherea este obligatorie, iar
contravaloarea supravegherii este suportată de
proprietarul păsărilor.
34.2. PARATIFOZA AVIARĂ (C - 855)
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Toate efectivele destinate tăierii (pui,
găini, curci, rațe, gâște, fazani, struți,
prepelițe, etc.) vor fi examinate bacteriolo-
gic pe cadavre, probe de fecale și/sau păsări
bolnave; ultima examinare se efectuează cu 7-
10 zile înainte de tăiere; Suplimentar cada-
vrelor și păsărilor bolnave, se vor expedia
la laborator 60 probe materii fecale/hală.
Probele recoltate se grupează pentru analiza
în minimum 2 probe compuse.
Se aplică Regulamentul Comisiei 646/2007/EC de
punere în aplicare a Regulamentului nr.
2160/2003/CE al Parlamentului European și al
Consiliului în ceea ce privește obiectivul
comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella
Enteritidis și Salmonella Typhimurium la puii
de carne și de abrogare a Regulamentului nr.
1091/2005/CE
1. Toate efectivele pentru producție
comercială, exceptând efectivele de găini
ouătoare sub 250 de păsări, sunt supuse
controlului.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Control bacteriologic pe păsări bolnave și
cadavre din fermele de selecție bunici, pă-
rinți și găini ouă consum, după cum urmează:
a) fermele de bunici:
- pui de o zi: în ziua popularii pe probe de
cadavre sau meconiu;
(i) pe durata vieții: în săptămânile 1-2, 4,
9-11, 13-14 pe probe de fecale;
(îi) pentru producție de ouă pentru incubat,
lunar, pe probe de fecale din fiecare hală;
(iii) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni
pe cadavre, ouă cu embrioni morți sau meconiu
de pe sitele de control.
b) fermele de părinți:
(i) pui de o zi: în ziua popularii pe probe
de cadavre sau meconiu;
(îi) pe durata vieții, cu 2 și 4 săptămâni
înainte de declanșarea ouatului pe cadavre și
pe probe de fecale;
(iii) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni
pe cadavre, ouă cu embrioni morți sau meconiu
de pe sitele de control.
c) fermele de găini ouă consum:
(i) pui de o zi: în ziua popularii pe probe
de cadavre sau meconiu;
(îi) pe durata vieții, cu 2 și 4 săptămâni
înainte de declanșarea ouatului pe cadavre și
pe probe de fecale;
(iii) pe perioada de ouat, lunar, pe probe de
fecale recoltate din adăposturi.
2. Toate păsările, inclusiv porumbeii, care
prezintă semne clinice ce pot fi atribuite
salmonelozei trebuie să fie testate.
3. În situația depistării unui caz pozitiv,
se efectuează control la întregul efectiv,
inclusiv în unitățile la care s-a livrat
material biologic din loturile respective
4. Pentru examene de laborator se recoltează
probe constituite din: ouă, embrioni, fecale
diareice, deșeuri de incubație (puf și coji de
ouă din eclozionator), fecale proaspete (60 de
probe/hala) păsări vii muribunde, reagenți
pozitivi, cadavre proaspete, organe (splină,
ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon,
gonade), os lung nedeschis, pentru izolare
bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge.
Numărul probelor de sânge recoltate de la un
efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să
fie de minim 10; Prelevarea probelor se
efectuează conform prevederilor Ordinului
președintelui A.N.S.V.S.A nr. 34/2006, cu
modificările și completările ulterioare.
5. Păsările cu reacție pozitivă la examenul
bacteriologic și la RSAL se elimina;
6. Ouăle provenite din unitățile contaminate
nu se admit pentru incubat;
7. Vaccinarea antisalmonelică a păsărilor este
opțională și se efectuează numai în scop
preventiv, cu aprobarea DSVSA și cu
notificarea ANSVSA.
8. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din
cadrul IDSA. LSVSA au
obligația de a trimite
la LNR din cadrul IDSA
toate tulpinile din
genul Salmonela
rezultate în urma
efectuării examenului
bacteriologic, în
vederea tipizării
serologice și
moleculare, precum și
pentru monitorizarea
antibiorezistenței.
34.3. SALMONELOZE ZOONOTICE LA GĂINI DE REPRODUCȚIE (S. Enteritidis, S. Typhimurium, S. Infantis, S.Hadar, S.Virchow)
*Font 7*
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│
1
│
2
│
3
│
4
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Supraveghere
│I. Pentru controlul oficial: numai în
│Se efectuează în conformitate cu Regulamentul
│1. Medicul veterinar de │
│activă
│exploatații de păsări adulte.
│Comisiei (CE) nr. 1.003/2005 de aplicare a
│liberă practică
│
│
│Se prelevează probe de 3 ori în timpul
│Regulamentului Parlamentului European și al
│împuternicit, organizat │
│
│ciclului de producție, astfel:
│Consiliului (CE) nr. 2.160/2003 cu privire la
│în condițiile legii și
│
│
│a) în primele 4 săptămâni de la intrarea în
│stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere
│medicul veterinar
│
│
│faza de ouat (sau de la transferul în
│a prevalenței anumitor serotipuri de salmonella │oficial din cadrul DSVSA│
│
│exploatația comercială pentru găini ouătoare)│în efectivele de reproducere din specia Gallus
│2. Examenele se
│
│
│b) către sfârșitul fazei de ouat, dar nu mai │gallus și de modificare a Regulamentului (CE)
│efectuează la LSVSA.
│
│
│devreme de 8 săptămâni înainte de sfârșitul
│nr. 2.160/2003 și în conformitate cu Programul
│3. LSVSA au obligația de│
│
│ciclului de producție;
│național pentru controlul salmonelozelor
│a trimite la LNR din
│
│
│c) în perioada de producție, la un interval
│zoonotice la găinile de reproducție, astfel:
│cadrul IDSA, în vederea │
│
│aproximativ egal față de recoltările
│1. Numărul de probe ce trebuie recoltate din
│tipizării, toate
│
│
│menționate la literele a) și b).
│exploatațiile de păsări:
│tulpinile din genul
│
│
│Modul de prelevare este asemănător ca la
│
│Salmonella spp.
│
│
│punctul II.
│
Număr de Păsări
Nr. Probe Materii
│rezultate în urma
│
│
│
│
din Adăpost
Fecale/Adăpost
│efectuării examenului
│
│
│
│
250-349
200
│bacteriologic.
│
│
│
│
350-449
220
│
│
│
│
│
450-799
250
│
│
│
│
│
800-999
260
│
│
│
│
│
1000 SAU MAI MULTE
300
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│II. La inițiativa operatorului economic
│2. În cazul păsărilor de reproducție ținute în
│1. Medicul veterinar de │
│
│A. În exploatațiile comerciale cu efective de│cuști, prelevarea se referă la amestecul de
│liberă practică
│
│
│păsări adulte:
│materii fecale de pe benzile de evacuare,
│împuternicit din
│
│
│a) La fiecare 2 săptămâni, se recoltează
│raclare, fose, colectându-se 2 probe compuse de │circumscripția sanitară │
│
│probe de materii fecale proaspete cântărind
│cel puțin 150 grame fiecare, ce sunt testate
│veterinară de asistență │
│
│fiecare cel puțin 1 gram,prelevate randomizat│individual. Fiecare nivel de cuști trebuie să
│și medicul veterinar
│
│
│din diferite locuri din adăpost sau grup de
│fie reprezentat în proba globală.
│oficial din cadrul
│
│
│adăposturi. Probele recoltate se grupează
│3. În cazul depistării de salmonele zoonotice
│DSVSA.
│
│
│pentru analiza în minimum 2 probe compuse.
│din serotipurile menționate în Regulamentul
│2. Examenele se
│
│
│b) Numărul de probe ce trebuie recoltate
│(CE) nr. 1.003/2005, la efective de reproducție │efectuează la LSVSA, în │
│
│sunt în conformitate cu cele menționate la
│cu peste 250 păsări, se aplică măsurile
│conformitate cu ISO
│
│
│precizările tehnice
│prevăzute în Regulamentul Parlamentului și al
│6579/2002.
│
│
│(col. 3)
│Consiliului (CE) 2160/2003.
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┤4. Produsele antimicrobiene nu pot fi folosite
├────────────────────────┤
│
│B. În exploatațiile comerciale de tineret:
│ca metodă de combatere a salmonelozelor la
│3. LSVSA au obligația de│
│
│Se procedează ca la punctul I, cu diferența
│păsări, decât în condițiile derogărilor
│a trimite la LNR din
│
│
│ca la fiecare serie de tineret reproducător
│stipulate în Regulamentul Comisiei nr.
│cadrul IDSA toate
│
│
│se vor realiza numai trei recoltări:
│1177/2006/CE. de punere în aplicare a
│tulpinile din genul
│
│
│a) la vârsta de o zi;
│Regulamentului Parlamentului European și al
│Salmonela rezultate în
│
│
│b) la vârsta de 4 săptămâni;
│Consiliului nr. 2160/2003/ CE privind cerințele │urma efectuării
│
│
│c) cu două săptămâni înainte de transfer în
│în vederea utilizării de metode de control
│examenului
│
│
│exploatația pentru găini adulte.
│specifice în cadrul programelor naționale de
│bacteriologic, în
│
│
│
│control al salmonelei la păsările de curte.
│vederea tipizării
│
│
│
│5. Vaccinurile împotriva Salmonella spp. se
│serologice și moleculare│
│
│
│folosesc numai în conformitate cu prevederile
│precum și pentru
│
│
│
│Regulamentului Comisiei nr. 1177/2006.
│monitorizarea
│
│
│
│6. Costurile examenelor de supraveghere
│antibiorezistenței;
│
│
│
│sanitară veterinară neoficială (la inițiativa
│
│
│
│
│operatorului) sunt suportate de proprietarul
│
│
│
│
│păsărilor.
│
│
└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
34.4. SALMONELOZELE LA GĂINI OUĂTOARE (Salmonella enteritidis, Salmonella typhimurium)
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
I. Pentru controlul oficial: în exploatații
cu cel puțin 1.000 de găini ouătoare.
1. Prelevarea de probe pentru controlul
oficial trebuie să aibă loc cel puțin:
a) o dată pe an într-un efectiv din
exploatațiile care au cel puțin 1 000 de
păsări;
b) la vârsta de 24 ± 2 săptămâni în efecti-
vele de găini ouătoare ținute în adăposturi
unde Salmonella a fost detectată la efecti-
vele anterioare;
c) în orice caz de suspiciune a infecției cu
Salmonella enteritidis sau Salmonella
typhimurium, ca rezultat al anchetei
epidemiologice a unor focare de toxiinfecții
alimentare, în conformitate cu art. 8 al
Directivei Parlamentului European și a
Consiliului nr. 2003/99/CE privind
monitorizarea zoonozelor și a agenților
zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/
CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei
Consiliului 92/117/CEE;
d) în toate celelalte efective de găini
ouătoare din exploatație, în cazul în care a
fost detectată infecția cu Salmonella
enteritidis sau Salmonella typhimurium la
unul din efectivele de găini ouătoare din
exploatație;
e) în cazuri în care autoritatea competentă
consideră că este necesar.
2. O prelevare de probe efectuată în cadrul
controlului oficial poate înlocui o prelevare
de probe la inițiativa operatorului economic.
3. Modul de prelevare este asemănător ca
la pct. II.
Se efectuează în conformitate cu Regulamentul
Comisiei nr. 1168/2006/ CE de aplicare a
Regulamentului Parlamentului European și al
Consiliului nr. 2.160/2003/ CE cu privire la
stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere
a prevalenței anumitor serotipuri de salmonella
în efectivele de găini ouătoare din specia
Gallus gallus și de modificare a Regulamentului
nr. 1003/2005/CE și în conformitate cu
Programul național pentru controlul
salmonelozelor la găinile ouătoare aprobat prin
Decizia Comisiei nr. 848/2007 de aprobare a
anumitor programe naționale privind controlul
salmonelei în efectivele de găini ouătoare din
specia Gallus gallus.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitar-
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA.
3. LSVSA în vederea
tipizării, toate
tulpinile din genul
Salmonella spp.
rezultate în urma
efectuării examenului
bacteriologic.
II. Prelevarea de probe are loc la cel puțin
fiecare 15 săptămâni; prima prelevare de
probe are loc la vârsta de 24 ± 2 săptămâni;
A. În exploatațiile comerciale cu efective de
păsări adulte, probele sunt prelevate atât
din materiile fecale cât și probele din mediu
a) pentru efectivele de găini ouătoare ținute
în baterii, trebuie să fie prelevate 2 probe x
150 grame de amestec de materii fecale de pe
toate benzile sau racletele din adăpost după
punerea în mișcare a sistemului de evacuare a
dejecțiilor; în cazul adăposturilor care au
baterii dispuse pe un singur nivel, dar fără
benzi sau raclete pentru evacuarea dejecțiilor
se recoltează 2 probe x 150 grame de amestec
proaspăt de fecale din 60 de puncte diferite
aflate dedesubtul cuștilor în fosele de
evacuare;
b) în adăposturile sau compartimentele în care
păsările sunt ținute libere, sunt prelevate
două perechi de tampoane de pe încălțăminte
sau de pe materialul de unică folosință folo-
sit pentru protecția acesteia, utilizate pen-
tru deplasarea în adăpost, fără substituirea
tampoanelor prelevate de pe cizme cu cele
prelevate de pe materialele de protecție a
acestora. În cazul prelevării de probe pentru
controlul oficial, se colectează o probă de
250 ml ce conține cel puțin 100 g de praf,
colectat din surse generatoare de praf de pe
tot cuprinsul adăpostului; în cazul în care nu
există suficient praf, se prelevează o probă
suplimentară de 150 g de materii fecale
amestecate în mod natural, sau încă o pereche
de tampoane prelevate de pe cizme sau de pe
încălțămintea de protecție de unică folosință
pentru acestea.
1. Produsele antimicrobiene nu sunt folosite ca
metodă de combatere a salmonelozelor la păsări,
decât în condițiile derogărilor stipulate în
Regulamentul Comisiei nr. 1177/2006/CE. de
punere în aplicare a Regulamentului
Parlamentului European și al Consiliului nr.
2160/2003/CE privind cerințele în vederea
utilizării de metode de control specifice în
cadrul programelor naționale de control al
salmonelei la păsările de curte. 2. Vaccinurile
împotriva Salmonella spp. se folosesc numai în
conformitate cu prevederile Regulamentului
Comisiei nr. 1177/2006/CE.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitar-
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
2. Examenele se
efectuează la LSVSA, în
conformitate cu ISO
6579/2002.
B. În exploatațiile comerciale de tineret:
1. Prelevarea de probe trebuie să acopere
următoarele faze de producție:
a) puii în vârstă de o zi;
b) puicuțe, cu două săptămâni înainte de
intrarea în faza de ouat sau înainte de
mutarea în adăpostul pentru găini ouătoare.
2. Prelevarea de probele trebuie să cuprindă:
a) în cazul puilor de o zi,se prelevează probe
din învelișul intern al cutiilor în care puii
au fost livrați către o exploatație și din
carcasele puilor găsiți morți la sosire;
b) în cazul puicuțelor, se prelevează probe cu
două săptămâni înainte de intrarea în faza de
ouat, probe comasate de fecale, alcătuite din
probe separate de fecale proaspete, fiecare
probă cântărind cel puțin 1 gram, prelevate
randomizat dintr-un număr de locuri din hala
în care sunt ținute păsările sau, atunci când
păsările au acces liber la mai mult decât un
adăpost dintr-o exploatație, din fiecare grup
de adăposturi din exploatația în care sunt
ținute păsările;
c) numărul de locuri din care se prelevează
probe separate de fecale, în scopul
realizării unei probe comasate:
serologice și moleculare
3. LSVSA au obligația de
a trimite la IDSA toate
tulpinile din genul
Salmonela rezultate în
urma efectuării
examenului
bacteriologic, în
vederea tipizării
precum și pentru
monitorizarea
antibiorezistenței;
Număr de păsări ținute
în exploatație
Număr de probe de
fecale prelevate în
compartiment
1-24
Număr egal cu numărul
de păsări până la un
maxim de 20
25-29
20
30-39
25
40-49
30
50-59
35
60-89
40
90-199
50
200-499
55
500 sau mai multe
60
34. B. MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARA (M.R.A.)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea supravegherii semnelor de
boală.
Rapoarte trimestriale la DSVSA și A.N.S.V.S.A.
Medicul Veterinar
Oficial
II. Supraveghere
activă
1. examene clinice;
2. examene anatomopatologice;
3. embrioteste la LSVSA pe câte 10 embrioni
morți în coaja și pui neviabili de pe sitele
de control pentru fiecare lot în perioada de
ouat, la intervale de 14 zile.
4. confirmarea bolii prin - RT-PCR;
1. Conduita în funcție de rezultatul
embriotestelor:
(i) în cazul în care se constată o incidență de
până la 10% embrioni morți în coajă cu leziuni
de aerosaculita pe sitele de control (embrioni
morți în coajă și pui neviabili), efectivul
matca de la care au provenit ouăle se supune
unui tratament cu antibiotice de elecție, timp
de 7 zile (parenteral și masal);
(îi) în cazul în care se constată la
embriotest o incidență mai mare de 10% de
aerosaculite pe sitele de control, se
interzice introducerea la incubat a ouălor
provenite de la lotul de reproducători de la
care au provenit;
(iii) lotul respectiv se supune unui program
intensiv de patru tratamente cu o durată de 5
zile, parenteral și masal;
(iv) să se facă trierea severă a efectivului,
eliminând păsările tarate și cu semne clinice;
(v) se îmbunătățesc condițiile de îngrijire și
întreținere a păsărilor.
2. Ridicarea restricției de introducere a ouălor
la incubat se face în funcție de rezultatul
embriotestelor efectuate pe 2 site de control,
care pot fi introduse după 2 tratamente
executate. Incidența aerosaculitelor trebuie să
fie sub 5%. Impunerea și ridicarea restricției
privind introducerea ouălor de incubat se face
de către D.S.V.S.A.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit de către
DSVSA organizat în
condițiile legii.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
35. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE (B-401)
*Font 7*
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│
1
│
2
│
3
│
4
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Supraveghere
│1. Supraveghere clinică și anatomopatologică.│1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală │1. Medicul veterinar de │
│activă
├─────────────────────────────────────────────┤și a creșterii mortalității.
│liberă practică
│
│
│2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │2. Prelevarea probelor și examenul de laborator │împuternicit din
│
│
│a populațiilor de pești clinic sănătoși, iar │se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP
│circumscripția sanitară │
│
│în caz de necesitate, diagnostic complet de
│nr. 471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare
│veterinară de asistență │
│
│laborator în toate exploatațiile de salmonide│veterinare privind planurile de prelevare,
│și medicul veterinar
│
│
│și mediul natural.
│metodele de diagnostic, determinarea și
│oficial din cadrul DSVSA│
│
│
│confirmarea prezenței septicemiei hemoragice
│București și/sau IDSA.
│
│
│
│virale - SHV - și necrozei hematopoetice
│2. Examenele se
│
│
│
│infecțioase - NHI - la pești și Ordinul
│efectuează la LSVSA
│
│
│
│președintelui ANSVSA nr. 170/2007 pentru
│și/sau la LNR din cadrul│
│
│
│aprobarea Normei sanitare veterinare ce
│IDSA.
│
│
│
│stabilește cerințele de sănătate animală pentru │
│
│
│
│animalele de acvacultură și produsele acestora, │
│
│
│
│precum și pentru prevenirea și controlul
│
│
│
│
│anumitor boli ale animalelor acvatice, publicat │
│
│
│
│în Monitorul Oficial al României,
│
│
│
│
│nr. 679 din 05 octombrie 2007.
│
│
│
│
│3. Notificarea bolii se face în conformitate
│
│
│
│
│cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
│
│
│
│
│nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
│
│
│
│
│4. Raport trimestrial transmis de DSVSA la
│
│
│
│
│ANSVSA.
│
│
└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
36. Necroza hematopoietică infecțioasă a salmonidelor (B405)
*Font 7*
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│
1
│
2
│
3
│
4
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Supraveghere
│1. Supraveghere clinică și anatomopatologică │1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală │1. Medicul veterinar de │
│activă
├─────────────────────────────────────────────┤și a creșterii mortalității
│liberă practică
│
│
│2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │2. Prelevarea probelor și examenul de laborator │împuternicit din
│
│
│a populațiilor de pești clinic sănătoși, iar │se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP
│circumscripția sanitară │
│
│în caz de necesitate diagnostic complet de
│nr. 471/2002 pentru aprobarea normei sanitare
│veterinară de asistență │
│
│laborator în toate exploatațiile de salmonide│veterinare privind planurile de prelevare,
│și medicul veterinar
│
│
│și mediul natural.
│metodele de diagnostic, determinarea și
│oficial din cadrul DSVSA│
│
│
│confirmarea prezenței septicemiei hemoragice
│și/sau IDSA.
│
│
│
│virale-SHV- și necrozei hematopoietice
│2. Examenele se
│
│
│
│infecțioase - NHI - la pești, publicat în
│efectuează la LSVSA
│
│
│
│Monitorul Oficial al României partea I, nr. 857 │și/sau LNR din cadrul
│
│
│
│din 27 noiembrie 2002, Ordinul președintelui
│ISA.
│
│
│
│ANSVSA nr. 170/2007.
│
│
│
│
│3. Notificarea bolii se face în conformitate cu │
│
│
│
│prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
│
│
│
│
│77/2005, cu modificările ulterioare.
│
│
│
│
│4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
│
│
│
│
│către DSVSA.
│
│
└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
37. Viremia de primăvară a crapului (B404)
*Font 7*
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│
1
│
2
│
3
│
4
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Supraveghere
│1. Supraveghere clinică și anatomopatologică │1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală │1. Medicul veterinar de │
│activă
├─────────────────────────────────────────────┤și a creșterii mortalității.
│liberă practică
│
│
│2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │2. Prelevarea probelor și examenul de
│împuternicit din
│
│
│a populațiilor de pești clinic sănătoși, iar │laborator se efectuează în conformitate cu
│circumscripția sanitară │
│
│în caz de necesitate diagnostic complet de
│ Ordinul MAAP nr. 471/2002
și Ordinul
│veterinară de asistență │
│
│laborator în toate exploatațiile de
│președintelui ANSVSA nr. 170/2007.
│și medicul veterinar
│
│
│ciprinide și mediul natural
│3. Notificarea bolii se face în conformitate cu │oficial din cadrul DSVSA│
│
│
│prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
│și/sau LNR din cadrul
│
│
│
│77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
│IDSA.
│
│
│
│veterinare privind notificarea bolilor
│2. Examenele se
│
│
│
│animalelor, cu modificările ulterioare.
│efectuează la LSVSA
│
│
│
│4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
│Județean respectiv a
│
│
│
│către DSVSA.
│municipiului București
│
│
│
│
│și/sau LNR din cadrul
│
│
│
│
│IDSA.
│
└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
38. Herpesviroza crapului
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică.
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de pești clinic sănătoși, iar
în caz de necesitate diagnostic complet de
laborator în toate exploatațiile piscicole și
mediul natural.
1. Anunțarea obligatorie de către proprietarul
de animale medicului veterinar privind
suspiciunea de boală și a creșterii
mortalității.
2. Se prelevează probe de organe interne:
rinichi, splină, hepatopancreas și branhii. O
probă este constituită din 10 exemplare de
pește ce este împărțită în 2 pool-uri de
organe. Recoltarea probelor se efectuează la
temperaturi ale apei de 22-27°C de două ori pe
an.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau LNR din cadrul
IDSA.
39. Necroza pancreatică infecțioasă a salmonidelor
*Font 7*
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│
1
│
2
│
3
│
4
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Supraveghere
│1. Supraveghere clinică și anatomopatologică │1. Anunțarea obligatorie de către proprietarul
│1. Medicul veterinar de │
│activă
├─────────────────────────────────────────────┤de animale medicului veterinar privind
│liberă practică
│
│
│2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │suspiciunea de boală și a creșterii
│împuternicit din
│
│
│a populațiilor de pești clinic sănătoși, iar │mortalității.
│circumscripția sanitară │
│
│în caz de necesitate diagnostic complet de
│2. Prelevarea probelor și examenul de laborator │veterinară de asistență │
│
│laborator în toate exploatațiile de
│se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP
│și medicul veterinar
│
│
│salmonide și mediul natural.
│nr. 471/2002 și Ordinul președintelui ANSVSA
│oficial din cadrul DSVSA│
│
│
│nr. 170/2007.
│și/sau Institutul de
│
│
│
│3. Notificarea bolii se face în conformitate
│Diagnostic și Sănătate
│
│
│
│cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
│Animală.
│
│
│
│nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
│2. Examenele se
│
│
│
│4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
│efectuează la LSVSA
│
│
│
│către DSVSA.
│și/sau LNR din cadrul
│
│
│
│
│IDSA.
│
└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
40. Boala bacteriană a rinichiului la salmonide
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de pești clinic sănătoși, iar
în caz de necesitate diagnostic complet de
laborator în toate exploatațiile de salmonide
și mediul natural
1. Anunțarea obligatorie de către proprietarul
de animale medicului veterinar privind
suspiciunea de boală și a creșterii
mortalității.
2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se
realizează din exemplarele muribunde de pește
și/sau cu modificări anatomopatologice.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
4. Raport trimestrial transmis de către DSVSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau LNR din cadrul
IDSA.
41. Girodactilaza
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de pești clinic sănătoși, iar
în caz de necesitate diagnostic complet de
laborator în toate exploatațiile piscicole și
mediul natural
1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală
și a creșterii mortalității
2. În caz de mortalitate prelevarea probelor
se realizează din exemplarele muribunde de
pește și/sau cu modificări clinice;i
anatomopatologice.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau IDSA.
42. Bonamioza (B431)
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de moluște bivalve în caz de
suspiciune de boală și/sau mortalitate
crescută.
1. Anunțarea obligatorie de către proprietarul
de animale medicului veterinar privind
suspiciunea de boală și a creșterii
mortalității.
2. Prelevarea probelor și examenul de laborator
se efectuează în conformitate cu Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind
aprobarea Normei sanitare veterinare ce
stabilește planurile pentru prelevarea probelor
și metodele de diagnostic pentru detectarea și
confirmarea prezenței bonamiozei (Bonamia
ostreae) și marteiliozei (Marteilia refringens)
la moluște, publicat în Monitorul Oficial al
României partea I, nr. 705 din 17 august 2006
și
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 117/2005 .
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
și/sau LNR din cadrul
IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau LNR din cadrul
IDSA.
43. Haplosporidioza (B432)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
activă
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de moluște bivalve clinic
sănătoase, iar în caz de necesitate diagnos-
tic complet de laborator
1. Anunțarea obligatorie de către proprietarul
de animale medicului veterinar privind
suspiciunea de boală și a creșterii
mortalității.
2. Prelevarea probelor și examenul de laborator
se efectuează în conformitate cu Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 181/2006 și Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din cadrul
IDSA.
44. Perkinsoza (B433)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
activă.
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică.
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de moluște bivalve clinic
sănătoase, iar în caz de necesitate diagnos-
tic complet de laborator.
1. Anunțarea obligatorie de către proprietarul
de animale medicului veterinar privind
suspiciunea de boală și a creșterii
mortalității.
2. Prelevarea probelor și examenul de laborator
se efectuează în conformitate cu Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 181/2006 și Ordinul
președintelui ANSVSA nr. 170/2007.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA și
/sau la LNR din cadrul
IDSA.
45. Marteilioza (B434)
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de moluște bivalve clinic
sănătoase, iar în caz de necesitate diagnos-
tic complet de laborator.
1. Anunțarea obligatorie de către
proprietarul de animale medicului veterinar
privind suspiciunea de boală și a creșterii
mortalității;
2. Prelevarea probelor și examenul de
laborator se efectuează în conformitate cu
Ordinul președintelui ANSVSA nr.
181/2006 și Ordinul președintelui
ANSVSA nr. 170/2007;
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare privind
notificarea bolilor animalelor, cu
modificările ulterioare.
4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA
de către DSVSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din cadrul
IDSA.
46. Mikrocitoza (B436)
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică.
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de moluște bivalve clinic
sănătoase, iar în caz de necesitate diagnos-
tic complet de laborator.
1. Anunțarea obligatorie de către proprietarul
de animale medicului veterinar privind
suspiciunea de boală și a creșterii
mortalității.
2. Prelevarea probelor și examenul de
laborator se efectuează în conformitate cu
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 181/2006
și Ordinul președintelui ANSVSA
nr. 170/2007.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA județene, și/sau
IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau IDSA.
47. ACARAPIOZA (ACARIOZA INTERNĂ) B-451
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supraveghere clinică și
anatomopatologică a albinelor lucrătoare.
2. Supravegherea prin diagnostic de
laborator, iar în caz de necesitate
diagnostic complet de laborator.
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică a
albinelor lucrătoare, în perioada februarie -
octombrie la:
a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor
"pepiniere mătci";
b) 5% din coloniile stupinelor de producție,
c) primăvara după iernat și toamna după
stupăritul pastoral
d) la schimbarea vetrei stupinei;
2. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din 15 g/probă, albine vii.
3. Diagnosticul de acarapioză se confirmă la
Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală,
pentru probele pozitive.
4. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din cadrul
IDSA
48. LOCA AMERICANĂ B-452
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică și
anatomopatologică
2. Supravegherea prin diagnostic de
laborator, iar în caz de necesitate
diagnostic complet de laborator
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Supraveghere clinică și anatomopatologică a
puietului de albine lucrătoare, în perioada
aprilie - septembrie la:
a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor
"pepiniere mătci";
b) 5% din coloniile stupinelor de producție,
c) primăvara după iernat și toamna după
stupăritul pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei;
3. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din faguri întregi sau porțiuni de
20 cmp/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii
întregi pot conține și rezervă de hrană (miere
căpăcită).
4. Diagnosticul de locă americană se confirmă
la Institutul de Diagnostic și Sănătate
Animală, pentru probele pozitive.
5. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din cadrul
IDSA.
49. LOCA EUROPEANĂ B-453
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică și
anatomopatologică la fel ca în loca
americană.
2. Supravegherea prin diagnostic de
laborator, iar în caz de necesitate
diagnostic complet de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Diagnosticul de locă europeană se confirmă
la IDSA, pentru probele pozitive.
3. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din faguri întregi sau porțiuni de
20 cmp/probă, fagure cu puiet necăpăcit și
căpăcit.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din cadrul
IDSA.
50. NOSEMOZA ALBINELOR B-454
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică și
anatomopatologică a albinelor lucrătoare,
la fel ca la acarapioză.
2. Supravegherea prin diagnostic de
laborator, iar în caz de necesitate diagnos-
tic complet de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din 10 g/probă albine vii și/sau
moarte, recoltate de la urdiniș.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din cadrul
IDSA.
51. VARROOZA B-455
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică și
anatomopatologică a albinelor lucrătoare și
puietului, în perioada martie - octombrie la:
1. cel puțin 15% din coloniile stupinelor
"pepiniere mătci";
2. 5% din coloniile stupinelor de producție:
a) primăvara după iernat și toamna după
stupăritul pastoral;
b) la schimbarea vetrei stupinei;
2. Examenele de laborator se efectuează din
25 g/probă albine vii și faguri întregi sau
porțiuni de min. 10/15 cm/probă, fagure cu
puiet căpăcit de trântor și/sau albină
lucrătoare.
3. Supravegherea prin diagnostic de
laborator, iar în caz de necesitate diagnostic
complet de laborator.
1. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
2. Tratamentele pentru varrooza se suportă de la
bugetul de stat conform prevederii Legii
nr. 89/1998 a apiculturii, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
170 din 30 aprilie 1998, cu modificările și
completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din cadrul
IDSA.
52. TROPILELAPSOZA B-456
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală
1. Supravegherea clinică și anatomopatologică
la fel ca la varooză.
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
iar în caz de necesitate diagnostic complet
de laborator.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
1. Examenele de laborator se efectuează pe
probe recoltate pentru varrooză.
2. Probele pozitive se trimit pentru confirmare
la IDSA.
3. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA și/sau IDSA
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din
cadrul IDSA.
53. ATACUL GÂNDACULUI MIC DE STUP
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică și anatomopatologică
la fel ca în varooză.
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
iar în caz de necesitate diagnostic complet
de laborator.
1. Raport trimestrial transmis de DSVSA la
ANSVSA.
2. Examenele de laborator se efectuează pe
probe recoltate pentru varrooză.
3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare
la IDSA.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din
cadrul IDSA
54. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică și anatomopatologică
la loturile de larve în fazele de creștere,
la stadiul de fluture și pe fluxul de
producere a oului.
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
iar în caz de necesitate diagnostic complet
de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din:
a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă
(vârstele I - III) sau 15-20 larve mari/probă
(vârstele IV- V); 15 fluturi vii/probă;
b) 0, 25 gr. ouă
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
55. FLAȘERIE
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică și anatomopatologică
la fel ca la poliedrie.
2. Examenele de laborator se efectuează pe
probe recoltate pentru poliedrie.
3. Supravegherea prin diagnostic de laborator
, iar în caz de necesitate diagnostic complet
de laborator
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
56. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică și anatomopatologică
la fel ca la poliedrie.
2. Examenele de laborator se efectuează pe
probe recoltate pentru poliedrie.
3. Supravegherea prin diagnostic de laborator
iar în caz de necesitate diagnostic complet
de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
și/sau Institutul de
Diagnostic și Sănătate
Animală.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul Institutului de
Diagnostic și Sănătate
Animală.
57. MUSCARDINA
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Supravegherea clinică și anatomopatologică
la fel ca la poliedrie.
2. Examenele de laborator se efectuează pe
probe recoltate pentru poliedrie.
3. Supravegherea prin diagnostic de laborator
iar în caz de necesitate diagnostic complet
de laborator.
1. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul Institutului de
Diagnostic și Sănătate
Animală.
58. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD - MD) C-652
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă
1. Supravegherea serologică prin ELISA sau
VN, la toți taurii și bivolii autorizați
pentru reproducție, o dată pe an.
2. Examenele virusologice se efectuează pe
probe de organe, tampoane nazale,
leucoconcentrat, utilizând ca metoda
alternativa și PCR.
1. În caz de suspiciune de boală se efectuează
examene virusologice.
2. Animalele de reproducție diagnosticate cu
BVD-MD se elimină de la reproducție.
3. Controlul pentru verificarea stării de
excretor permanent de virus, se efectuează o
dată pe perioada de exploatare economică a
animalului.
4. Examene pentru depistarea virusului sau
antigenului viral:
a) la toți taurii și mamele de taur la
autorizare, prin două examene efectuate la
interval de minimum patru săptămâni pe probe
de sânge sau ser sanguin;
b) la toți tăurașii care se achiziționează
pentru reproducție, după vârsta de șase luni,
înainte de livrare, prin două examene efectuate
la interval de minimum patru săptămâni, pe
probe de sânge sau ser sanguin;
c) supravegherea taurilor și bivolilor de
reproducție din import, vaccinați anti BVD,
pentru depistarea excretorilor de virus.
5. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor
animalelor, cu modificările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA și la LSVSA.

Secțiunea 2 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR TUMORALE

59. LEUCOZA BOVINĂ (B-108)

*font 7*

1

2

3

4

I. Supravegherea

pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA.

Medici veterinari

oficiali din cadrul

DSVSA

II. Supraveghere

activă

A. FORMA ENZOOTICĂ

1. Măsurile aplicate pentru supravegherea ac-

tivă a bolii în exploatații trebuie să respec

te prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 61/2006 cu

modificările și completările ulterioare.

1. Supravegherea serologică la bovine,

bubaline astfel:

a) Taurii și bivolii de reproducție la

autorizare o dată pe an, prin ELISA și

confirmare prin ID.

b) Toate taurinele și bubalinele în vârstă de

peste 24 de luni din efectivele libere de

leucoză, o dată pe an.

c) Toate taurinele și bubalinele în vârstă de

peste 12 luni, din efectivele supuse asanării

prin extracție, se testează odata pe an, prin

ELISA.

1. Examenele se efectuează de regulă pe aceleași

probe care se recoltează pentru bruceloză.

2. Examenele se efectuează pe aceleași probe

recoltate în scopul examinării pentru bruceloza

bovină.

3. În cazul unei tumori diagnosticate

histopatologic care permite suspiciunea de LEB,

se examinează serologic la LSVSA întregul

efectiv din care provine animalul respectiv,

rezultatul final infirmând sau confirmând

diagnosticul histopatologic prezumtiv.

4. Declararea bolii se face dacă un animal a

reacționat pozitiv la examenul serologic ELISA

și ID, iar în cazul neconcordanței dintre ELISA

și ID se va efectua retestarea animalului prin

ID după 30 zile de la prima recoltare.

5. Probele de ser cu rezultat neconcludent

(dubios) sau cazurile de litigii înregistrate

la LSVSA se trimit la IDSA, pentru expertiză

inclusiv prin PCR.

6. Exploatațiile indemne, în care s-au

diagnosticat cazuri de leucoză, intră în regim

de asanare prin extracție.

7. Bovinele din exploatațiile supuse asanării

prin depopulare totală nu se mai examinează

serologic, urmând procedura de lichidare a

efectivului;

8. Bovinele pozitive la examenele serologice,

sau după caz hematologice, din exploatațiile

aflate în asanare prin extracție, se elimină din

efective prin abatorizare, sub supravegherea

DSVSA;

9. Vițeii proveniți de la vaci reacționate

pozitiv la examenele serologice vor părăsi

efectivul numai pentru sacrificare sub

supravegherea autorităților veterinare. DSVSA

poate acorda o derogare de la obligativitatea

tăierii vițelului unei vaci infectate, atunci

când acesta a fost separat de mama lui imediat

după fătare. În acest caz, vițelul trebuie ca,

după identificare, să rămână în exploatație

până la vârsta de 24 luni și să fie testat în

concordanță cu prevederile Ordinului

Președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu

modificările și completările ulterioare.

10. Exploatațiile aflate în asanare prin

extracție devin libere de LEB dacă:

a) animalul reacționat pozitiv părăsește

efectivul numai pentru tăiere, sub

supravegherea autorităților veterinare; la fel

se vor dirija și vițeii proveniți din vaci

infectate conform Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 61/2006;

b) toate animalele din efectiv, în vârstă de

peste 12 luni, au reacționat negativ la 2

testări serologice, realizate conform lit. A

pct. 3 la cel puțin 3 luni după eliminarea din

efectiv a animalului pozitiv și ai oricăror

descendenți ai acestuia;

c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că

investigațiile de laborator au fost negative

și au fost aplicate măsurile stabilite la

pct. 10, lit. b);

11. De la animale reagente, tăiate se recoltează

probe pentru examenul histopatologic.

12. Destinația cărnii și a subproduselor

comestibile rezulte de la animalele

diagnosticate pozitiv se stabilește de medicul

veterinar de abator

13. Se aplică prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 104/2005, Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu

modificările și completările ulterioare.

14. Notificarea bolii se face în conformitate

cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.

1. Medicul veterinar de

liberă practică

împuternicit din

circumscripția sanitară

veterinară de asistență

și medicul veterinar

oficial din cadrul

DSVSA.

2. Examenele se

efectuează la LSVSA.

3. Expertiza de

diagnostic se efectuează

la LNR din cadrul IDSA.

B. FORMA SPORADICĂ

Examenele histologice efectuate la bovinele

moarte în perioada de supraveghere după

introducerea de animale prin comerțul

intracomunitar sau import din țări terțe, cu

precizarea tipului celular de proliferare.

60. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ȘI LIMFOAME (Inclusiv BOALA MAREK), ALTE TUMORI

*Font 7*

1

2

3

4

I. Supraveghere

pasivă

1. Monitorizarea datelor relevante despre

boală.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA

Medici veterinari

oficiali din cadrul

DSVSA

II. Supraveghere

activă

1. Supraveghere anatomoclinică, de abator în

cursul inspecției carcaselor și de laborator

a efectivelor de păsări de carne și de

reproducție.

1. Probele de sânge, alte lichide biologice,

țesuturi se trimit la laboratorul de

histopatologie însoțite de fișa oncologică tip

cu precizarea datelor anatomoclinice, evolutive

și epidemiologice privind interrelația posibilă

"animal-om" "om-animal" în boala canceroasă.

2. Tumorile se înregistrează în condicile de

diagnostic histopatologic la fiecare LSVSA și

se comunică la IDSA pentru centralizare în

"Registrul național de cancer la animale".

Examenele

anatomopatologice și

precizarea

diagnosticului

cito-histopatologic se

efectuează la LSVSA și

la LNR din cadrul IDSA.

2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic,

necropsic și cu ocazia inspecției carcaselor

se vor investiga citologic și/sau histopato-

logic în proporție de 100% la animalele care

nu au fost testate serologic și la care au

fost observate modificări anatomopatologice.

3. O atenție deosebită se va acorda

următoarelor boli tumorale induse viral:

a) boala Marek;

b) leucoze aviare

Secțiunea 3 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCȚIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE

61. ANTRAX (B 051)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor pentru boală.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA
II. Supraveghere
activă.
1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor,
caprinelor, ecvinelor, porcinelor și
speciilor receptive din fondul cinegetic.
1. Recoltarea probelor
se face de către medicul
veterinar de libera
practica împuternicit și
medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
2. în caz de suspiciune se prelevează:
a) de la animale vii: probe de sânge sau
secreții sangvinolente;
b) de la cadavre nedeschise: secreții
sangvinolente și probe de sânge;
c) de la cadavre deschise accidental sau
animale tăiate de urgență: probe sânge,
splină, os lung nedeschis.
1. De la cadavre nedeschise probele de sânge
se recoltează prin puncție venoasă
2. De la cadavre deschise accidental probele
de sânge se recoltează prin puncție cardiacă
sau pe tampoane
1. Recoltarea probelor
se face de către medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA
2. Examenele se
efectuează la LSVSA și
la LNR din cadrul IDSA
3. în cazurile de antrax localizat se
prelevează:
a) țesut din regiunea glosofaringiana împreună
cu limfonodurile adiacente și tonsile;
b) lichid de puncție din zona edematoasă .
INSPECȚIA ANIMALELOR În ABATOR
I. ANIMALE VII
(i) bovinele, ovinele, ecvinele și porcinele
se supun inspecției ante și post mortem.
1. Recoltarea probelor
se face de către medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA
II. CARNE ȘI ORGANE
Examinarea carcaselor se efectuează în uni-
tăți de tăiere autorizate sanitar veterinar,
de către medici veterinari oficiali sau per-
sonal desemnat de către autoritatea sanitară
veterinară competentă.
MĂSURI:
1. Animalele clinic sănătoase provenite din
loturi în care au existat cazuri de antrax se
taie în abator; în partida separată, la
sfârșitul zilei de lucru.
2. În toate situațiile în care se confirmă o
formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a
transmiterii la om și a contaminării mediului
de lucru.
3. Carcasele, organele și subprodusele de la
animale bolnave și cele care au venit în contact
cu acestea, se confiscă și distrug.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
62. ECHINOCOCOZA (B 053)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
II. Supraveghere
activă.
Monitorizarea incidenței cazurilor clinice la
bovine ovine și caprine în abatoarele
autorizate
Identificarea obligatorie prin marcarea
individuală a câinilor din ferme și stâni.
Deparazitarea obligatorie de șase ori pe an a
tuturor câinilor identificați în ferme și/sau
stâni.
1. Medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
2. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență.
63. LEPTOSPIROZA (B 056)
*Font 7*
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│
1
│
2
│
3
│
4
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│I. Supraveghere │I. La bovine
│1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA
│1. Medici veterinari
│
│pasivă
│Monitorizarea datelor despre boală
│de către DSVSA
│oficiali din cadrul
│
│(în condiții
│
│
│DSVSA
│
│de liniște
│
│
│
│
│epidemiologică) │
│
│
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│II. Supraveghere│1. Supraveghere serologică prin RMA cu
│1. Examenele se efectuează pe probele de
│2. Examenele se
│
│activă
│setul de 7 serotipuri la:
│sânge recoltate pentru supravegherea
│efectuează la LSVSA și
│
│
│a) taurii și bivolii de reproducție, la
│brucelozei.
│după caz la LNR din
│
│
│autorizare și ulterior o dată pe an în
│2. Setul de 7 serotipuri de Leptospira
│cadrul IDSA
│
│
│trimestrul IV
│interrogans:
│
│
│
│b) 10% numărul de animale/localitățile
│a) pomona;
│
│
│
│unde au fost declarate focare de boala în
│b) icterohaemorrhagiae;
│
│
│
│ultimii 5 ani,
│c) canicola;
│
│
│
│c) în cazurile de vânzare-cumpărare, la
│d) Wolffi;
│
│
│
│furnizor cu cel mult 30 zile înainte de
│e) hardjo;
│
│
│
│livrare;
│f) grippotyphosa;,
│
│
│
│d) animalele care prezintă semne clinice
│g) australis;
│
│
│
│ce conduc la suspiciunea de infecție
│h) autumnalis;
│
│
│
│leptospirică;
│i) bataviae;
│
│
│
│
│3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira
│
│
│
│
│interrogans pentru bovine din import:
│
│
│
│
│a) pomona;
│
│
│
│
│b)ichterohaemorrhagiae;
│
│
│
│
│c) canicola
│
│
│
│
│d) wolffi;
│
│
│
│
│e) hardjo;
│
│
│
│
│f) ballum;
│
│
│
│
│g) sejroe;
│
│
│
│
│h) bataviae
│
│
│
│
│i) australis;
│
│
│
│
│j) gnppotyphosa
│
│
│
│
│k) autumnalis;
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│2. Examinarea histologică a avortonilor
│
│
│
│
│și examene histologice în cazul
│
│
│
│
│înregistrării de pierderi prin mortalitate la│
│
│
│
│viței când se suspicionează boala.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│II. La cabaline:
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│1. Examen clinic și anatomopatologic a
│
│1. Medicul veterinar de │
│
│cabalinelor în zonele în care:
│
│liberă practică
│
│
│a) există antecedente de boală;
│
│împuternicit din
│
│
│b) s-a diagnosticat recent boala.
│
│circumscripția sanitară │
│
│
│
│veterinară de asistență │
│
│
│
│și medicul veterinar
│
│
│
│
│oficial din cadrul DSVSA│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│2. Supraveghere serologică prin RMA cu
│1. Setul de 6 serotipuri Leptospira
│2. Examenele se
│
│
│serul ce conține 6 serotipuri a:
│interrogans:
│efectuează la LSVSA
│
│
│a) armăsarilor reproducători din stațiunile
│a) pomona,
│după caz la LNR din
│
│
│temporare și permanente de montă, a
│b) icterohaemorrhagiae,
│cadrul IDSA.
│
│
│celor din herghelii, depozite, hipodroame,
│c) canicola
│
│
│
│asociații hipice, circuri, alte unități
│d) hardjo,
│
│
│
│specializate, exploatația nonprofesională;
│e) grippotyphosa,
│
│
│
│b) 10% din numărul de
│f) australis
│
│
│
│animale/localitățile unde au fost declarate
│
│
│
│
│focare de boala în ultimii 5 ani;
│
│
│
│
│c) cabalinelor care prezintă semne clinice
│
│
│
│
│ce conduc la suspiciunea de infecție
│
│
│
│
│leptospirică;
│
│
│
│
│d) la furnizor cu cel mult 30 zile înainte
│
│
│
│
│de livrare, în cazurile de vânzare-cumpărare.│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│III. La porcine:
│
│1. Medicul veterinar de │
│
│1. Examen clinic și anatomopatologic în
│
│liberă practică
│
│
│zonele în care:
│
│împuternicit din
│
│
│a) există antecedente de boală;
│
│circumscripția sanitară │
│
│b) s-a diagnosticat recent boala;
│
│veterinară de asistență │
│
│
│
│și medicul veterinar
│
│
│
│
│oficial din cadrul DSVSA│
│
│2. Supraveghere serologică prin RMA cu
│1. Setul de 6 serotipuri Leptospira
│2. Examenele se
│
│
│setul de 6 serotipuri la:
│interrogans:
│efectuează la LSVSA și
│
│
├─────────────────────────────────────────────┤a) pomona,
│după caz la LNR din
│
│
│a) 20% vierii (vierușii) nevaccinați
│g) icterohaemorrhagiae,
│cadrul IDSA.
│
│
│antileptospiric sau 10% din cei vaccinați
│h) canicola
│
│
│
│de două ori pe an, în trimestrele II și IV în│i) hardjo,
│
│
│
│efectivele mai mari de 100 de animale,
│j) grippotyphosa,
│
│
│
│sub 100 de animale se crește procentul
│k) australis
│
│
│
│astfel încât să se examineze minimum 10
│2. Pentru cabalinele introduse prin comerț
│
│
│
│probe;
│intracomunitar se folosesc aceleași
│
│
│
│b) 10% din scroafele și scrofițele
│serotipuri ca pentru bovine din import;
│
│
│
│existente în efectivele mai mari de 100 de
│
│
│
│
│animale, sub 100 de animale se crește
│
│
│
│
│procentul astfel încât să se examineze
│
│
│
│
│minimum 10 probe;
│
│
│
│
│c) 10% din porcinele de reproducție în
│
│
│
│
│cazurile de vânzare - cumpărare, la
│
│
│
│
│furnizor cu cel mult 30 zile înainte de
│
│
│
│
│livrare;
│
│
│
│
│d) la autorizarea vierilor și vierușilor
│
│
│
│
│pentru însămânțări artificiale sau pentru
│
│
│
│
│monta naturală;
│
│
│
│
│e) porcinele destinate exportului - cu cel
│
│
│
│
│mult 30 zile înainte de livrare;
│
│
│
│
│f) animalele care prezintă semne clinice
│
│
│
│
│ce conduc la suspiciunea de infecție
│
│
│
│
│leptospirică;
│
│
│
│
│g) la solicitare, pentru determinarea
│
│
│
│
│statusului imunitar postvaccinal.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│3. Supraveghere histologică:
│
│
│
│
│a) a avortonilor;
│
│
│
│
│b) când se suspicionează boala, în cazul
│
│
│
│
│înregistrării de mortalități la purceii
│
│
│
│
│sugari și tineret.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│IV. La canide
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│Supraveghere clinică, anatomopatologică,
│Examenele serologice se efectuează cu
│Examenele se efectuează │
│
│serologică, hematologică și histologică.
│setul de 4 serotipuri: pomona,
│la LSVSA și după caz la │
│
│
│ichterohaemorrhagiae, canicola, sejroe.
│LNR din cadrul IDSA.
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│INSPECȚIA ANIMALELOR În ABATOR
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│I. ANIMALE VII
│I. ANIMALE VII (bovinele, cabalinele,
│Medic veterinar oficial │
│
│Bovinele, cabalinele și porcinele se
│porcinele)
│din cadrul DSVSA.
│
│
│supun inspecției ante și post mortem.
│În caz de suspiciune se recoltează probe de
│
│
│
│
│sânge și urină de la animalele în viață;
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│II. CARNEA ȘI ORGANE
│II. CARNEA ȘI ORGANE
│
│
│
│Examinarea carcaselor se efectuează în
│Se prelevează porțiuni de rinichi și ficat de
│
│
│
│unități de tăiere autorizate sanitar
│la animalele tăiate.
│
│
│
│veterinar, de către medici veterinari
│
│
│
│
│oficiali sau de către personalul auxiliar
│
│
│
│
│oficial.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│III. MĂSURI:
│
│
│
│
│1. Carnea și organele se confiscă în
│
│
│
│
│totalitate, precum și carcasele icterice,
│
│
│
│
│marasmatice sau cu modificări importante
│
│
│
│
│ale musculaturii;
│
│
│
│
│2. Grăsimea se dă în consum după topire;
│
│
│
│
│3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată și
│
│
│
│
│se livrează după 14 zile.
│
│
└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
64. FEBRA Q (B -057)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
1. Monitorizarea datelor despre boală.
1. Raport trimestrial transmis la
ANSVSA de către DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. Supraveghere prin RFC sau ELISA a
bovinelor, ovinelor și caprinelor:
a) la 5% din efectivul de reproducție (dar
nu mai puțin de 10 probe) din unitățile în
care sau diagnosticat cazuri de febră Q la
persoane ce au acces în fermă sau legături
cu aceasta;
b) în cazurile de avort la speciile receptive
cu diagnostic neprecizat, pe probe de
sânge recoltate după 14-21 zile;
c) la 0,2% din efectivul fermelor de
producție
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA și
după caz la LNR din
cadrul IDSA.
65. ANAPLASMOZA (B 101); BABESIOZA (B 102), inclusiv NUTALIOZA cabalinelor; THEILERIOZA bovinelor și ovinelor (B 111)
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
I. La taurine și bubaline:
Supravegherea hematologică prin efectuarea și
examinarea frotiurilor de sânge la 10% din
bovinele cu semne clinice, în vârstă de peste
6 luni, în perioadele de activitate maximă a
căpușelor (mai-iunie și septembrie-octombrie)
în funcție de zona geografică și condițiile
climaterice ale anului respectiv
1. Supraveghere în zonele în care:
a) există antecedente de boală;
b) s-a diagnosticat boala în ultimii doi ani;
c) animalele sunt în tranzit, în special cele
în transhumanță;
2. Pentru babesioză și anaplasmoză la celelalte
specii de animale se procedează ca în cazul
bovinelor.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit din
circumscripția
sanitară veterinară de
asistență și medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la
LSVSA și după caz
la LNR din cadrul
IDSA.
II. La ovine și caprine:
Supravegherea hematologică prin efectuarea și
examinarea frotiurilor din sânge la 5% din
ovinele cu semne clinice în vârstă de peste 3
săptămâni, în perioadele de activitate maximă
a căpușelor (mai-iunie și septembrie-octom-
brie), în funcție de zona geografică și con-
dițiile climaterice ale anului respectiv.
1. Supravegherea în zonele în care:
a) există antecedente epizootice de boală;
b) s-a diagnosticat boala în ultimii doi ani;
c)a animalelor în transhumanță;
d) a celor aflate în perioada de carantină
profilactică după import.
2. La ovine pentru babesioză și anaplasmoză se
procedează ca în cazul bovinelor.
3. Pentru theilerioză, atât la bovine cât și
la ovine, în cazul examenelor hematologice
negative, la animalele la care se
suspicionează boala se prepară în completare
frotiuri din materialul recoltat în urma
puncției limfonodurilor abdominali.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit din
circumscripția
sanitară veterinară de
asistență și medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la
LSVSA și la LNR
din cadrul IDSA.
III. La cabaline:
Supravegherea hematologică prin efectuarea și
examinarea frotiurilor de sânge la 10% din
cabalinele cu semne clinice în vârstă de
peste 6 luni, în perioadele de activitate
maximă a căpușelor (mai-iunie și
septembrie-octombrie), în funcție de zona
geografică și condițiile climaterice ale
anului respectiv.
1. Supravegherea clinică a
cabalinelor din zonele în care:
a) există antecedente epizootice de
boală;
b) s-a diagnosticat boala în ultimii
doi ani;
c) animalele staționează în tranzit
prelungit (peste 45 zile);
d) animalele nou introduse sunt în
perioada de carantină.
2. La cabaline pentru babesioză și
anaplasmoză se procedează ca în
cazul bovinelor.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA și
la LNR din cadrul IDSA.
66. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR (B-156)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă.
Supraveghere bacteriologică a cazurilor de
avort al oilor
Examenele de laborator se execută pe avortoni,
placente prelevate de la ovinele avortate.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA și
după caz la LNR din
cadrul IDSA. LSVSA au
obligația de a trimite
la LNR din cadrul IDSA
toate tulpinile
Salmonella izolate, în
vederea tipizării
(serologice, fagice,
genotipizare) și a
monitorizării
antibiorezistenței.
67. INFLUENȚA ECVINĂ (B-206)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală
1. Raport trimestrial transmis la
ANSVSA de către DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă.
1. În caz de suspiciune, la interval de 21
zile se efectuează examene serologice pe
probe perechi de sânge și virusologice.
1. Examenele virusologice se efectuează pe
probe de tampoane nazale, organe sau sânge,
după caz.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Supravegherea serologică prin testul IHA,
o dată pe an, la 10% din cabalinele din
herghelii, hipodroame, cluburi sportive,
depozite de armăsari, pe probe prelevate de
la animale nevaccinate.
2. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu modificările ulterioare
2. Supravegherea
serologică se efectuează
la IDSA.
68. RINOPNEUMONIA ECVINĂ (B-208)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
Medicii veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. În caz de suspiciune se efectuează examene
serologice (ELISA) pe probe perechi la inter-
val de 21 zile, virusologice și histologice
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Avortonii se examinează prin examen
virusologic și histologic.
Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui
ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările
ulterioare.
2. Examenele
virusologice și
serologice se efectuează
la LNR din cadrul IDSA.
3. Examenele histologice
se efectuează la LSVSA
și după caz la LNR din
IDSA pentru județele a
căror LSVSA, nu sunt
abilitate.
69. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ (B-211)
*Font 8*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA
de către DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. Supraveghere serologică prin ELISA sau
seroneutralizare a:
a) armăsarilor de reproducție din herghelii
și depozite, o dată pe an, cu minim o lună
înainte autorizare și începerea campaniei de
montă;
b) la 20% din iepele mame din herghelii și
din unitățile specializate, o dată pe an, cu
minim o lună înainte de începerea campaniei
de montă;
1. În caz de suspiciune se efectuează examene
serologice pe probe perechi, la interval de 21
zile, și virusologice.
2. Probele de sânge se recoltează de la animale
nevaccinate contra arteritei virale ecvine.
3. Armăsarii de sport și pentru reproducție
reacționați serologic pozitiv se retestează
prin seroneutralizare. după 14 zile în vederea
stabilirii dinamicii anticorpilor.
4. Animalele cu titru constant sau în scădere
sunt considerate serologic negative iar cele cu
titruri crescătoare sunt considerate serologic
pozitive și se testează virusologic.
5. Armăsarii vaccinați nu se testează serologic.
6. Armăsarii serologic pozitivi se testează
virusologic prin izolarea virusului pe culturi
celulare și/sau PCR pe probe de material
seminal prelevate de ori la interval de 7 zile.
7. Armăsarii eliminatori de virus se izolează
și se elimină de la montă. Pentru acești
armăsari circulația va fi permisă numai dacă
sunt castrați.
8. Animalele cu titru constant sau în remisiune
sunt considerate negative.
9. Iepele reacționate seropozitiv prin ELISA
se retestează prin seroneutralizare de 2 ori
la interval de 14 zile pentru stabilirea
dinamicii anticorpilor.
10. Iepele la care titrul este constant sau în
scădere sunt negative, celelalte se mențin
izolate până stabilizarea titrului de
anticorpi, în această perioadă fiind interzisă
utilizarea la montă.
11. Animalele seronegative nu sunt supuse
restricțiilor de circulație.
12. Ecvinele de sport și pentru reproducție,
provenite din exploatații certificate sanitar
veterinar ca oficial indemne de arterită
virală în ultimele 6 luni, pot circula fără
restricții.
13. Notificarea oficială a bolii se face numai
pe baza coroborării datelor clinice specifice
cu rezultatele examenelor de laborator.
14. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică
numai la armăsarii necastrați în vârstă de
peste 180 de zile dacă sunt sănătoși clinic,
serologic negativi sau cu titru constant/în
scădere și care nu sunt eliminatori de virus.
15. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine
se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un
vaccin inactivat, omologat și înregistrat
oficial, costurile fiind suportate de
proprietar.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit din
circumscripția
sanitară veterinară de
asistență și medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Pentru circulația intracomunitară/export
țări terțe, armăsarii necastrați în vârstă de
peste 180 de zile se testează serologic prin
seroneutralizare pentru arterită virală cu 28
de zile înainte de îmbarcare, pentru
destinația sport și 21 de zile pentru
ecvinele de producție/reproducție.
3. Costurile examenelor de laborator sunt
suportate de către proprietar.
16. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu completările ulterioare.
2. Examenele se
efectuează la la LNR
din cadrul IDSA.
3. România nu
importă ecvine cu
arterita virală.
70. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR (B - 214)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA
de către DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
1. Supraveghere bacteriologică a cazurilor
de avort al iepelor.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit din
circumscripția
sanitară veterinară
de asistență și
medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la la LNR din
cadrul IDSA LSVSA au
obligația de a trimite
la LNR din cadrul IDSA
toate tulpinile
Salmonella izolate, în
vederea tipizării
(serologice, fagice,
genotipizare) și a
monitorizării
antibiorezistenței.
71. TULAREMIA (B-352)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
II. Supraveghere
activă
I. La iepurii domestici
1. Supravegherea morfopatologică și
bacteriologică pe toate animalele moarte.
2. Supravegherea serologică prin RSAR la
constituirea crescătoriei;
II. La iepurii sălbatici prin examene
morfopatologice și bacteriologice pe cei
găsiți morți.
1. În unitățile în care se practică
vaccinarea, nu se efectuează examene
serologice sau alte examene de laborator.
2. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA
nr. 77/2005, cu completările ulterioare.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la la LNR
din cadrul Institutului
de Diagnostic și
Sănătate Animală, pe
aceleași probe pe care
se execută și
examinările serologice
pentru bruceloza și
boala virală
hemoragică.
72. BRUCELOZA LA CANIDE
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Examinare clinică, anatomopatologică și
bacteriologică a efectivelor din canise de
reproducție și a tuturor masculilor folosiți
la reproducție, efectuată la cerere.
Probele cu rezultate pozitive, dubioase
sau neconcludente vor fi reexaminate
prin hemoculturi la IDSA.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit din
circumscripția
sanitară veterinară
de asistență și
medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA
2. Examinare serologică prin RSAR cu antigen
Brucella canis colorat cu Roz- Bengal și prin
RFC/ ELISA, efectuată la cerere, costurile
fiind suportate de către proprietar/
operatorul economic la:
a) canidele de reproducție o dată pe an, cu
ocazia acțiunilor imunoprofilactice,
b) canidele care prezintă manifestări clinice
care conduc la suspiciunea de infecție
brucelică inclusiv la câinii comunitari.
De la femelele avortate și de la
masculii seropozitivi care au fost
castrați în urma diagnosticului
serologic pozitiv se trimit probe de
avortoni cu învelitori fetale și
respectiv testicule, în vederea
efectuării examenului complex de
laborator.
2. Examinare la
LSVSA și/sau după
caz la la LNR din
cadrul IDSA.
73. BRUCELOZA LA IEPURI
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
1. Examinare serologică la 5% din iepurii din
crescătorii, prin reacția de seroaglutinare
(RSAR cu antigen colorat cu Roz - Bengal).
1. De la animalele seropozitive se prelevează
probe de testicule, limfonoduri, splina și
uter în vederea efectuării examenului complex
de laborator.
2. Probele pozitive prin RSAR se examinează
prin RFC.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examinare la
LSVSA și/sau după
caz la la LNR din
cadrul IDSA.
2. în abator
a) animalele vii se examinează ante mortem și
post mortem;
b) carnea și organele se examinează în uni-
tăți de tăiere autorizate sanitar veterinar
MĂSURI
De la iepurii din efectivele cu bruceloză:
a) carnea și subprodusele comestibile la care
nu s-au constatat leziuni se dau în consum
fără restricții;
b) organele cu leziuni se confiscă.
Medic veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
74. Furunculoza salmonidelor cu Aeromonas salmonicida
*Font 7*
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│
1
│
2
│
3
│
4
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│I. Supraveghere │Monitorizarea datelor despre boală.
│Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
│1. Medicul veterinar
│
│pasivă
│
│către DSVSA
│împuternicit din
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de
│circumscripția sanitară │
│II. Supraveghere│1. Supraveghere clinică și anatomopatologică │boală și a creșterii mortalității;
│veterinară de asistență │
│activă
│2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │2. Prelevarea probelor de la exemplarele de
│și/sau medic veterinar
│
│
│a populațiilor de pești în caz de suspiciune │pești muribunzi și/sau cu modificări
│oficial recoltează
│
│
│de boală și/sau mortalitate crescută.
│anatomopatologice.
│probele, DSVSA
│
│
│
│
│și/sau la LNR din
│
│
│
│
│cadrul IDSA.
│
│
│
│
│2. Examenele se
│
│
│
│
│efectuează la LSVSA
│
│
│
│
│Județene, respectiv a
│
│
│
│
│municipiului
│
│
│
│
│București, și /sau la
│
│
│
│
│LNR din cadrul IDSA.
│
│
│
│
│3. Confirmarea bolii la │
│
│
│
│IDSA
│
└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
75. Yersinioza (Boala gură roșie) la salmonide)
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică.
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de pești în caz de suspiciune/
mortalitate crescută.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală
și a creșterii mortalității, medicului
veterinar practician.
3. Prelevarea probelor se realizează de la
peștii muribunzi și/sau cu modificări
anatomopatologice.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA și/sau
IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din
cadrul IDSA.
3. Confirmarea bolii la
IDSA.
76. Anemia infecțioasă a somonului
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de pești clinic sănătoși, iar
în caz de necesitate diagnostic complet de
laborator în toate exploatațiile piscicole și
mediul natural
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de
boală și a creșterii mortalității
2. Prelevarea probelor și examenul de laborator
se efectuează în conformitate cu prevederile
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007 ,
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 75/2006
pentru
aprobarea normei sanitare veterinare ce
stabilește criterii pentru zonare și
supraveghere oficială ca urmare a suspiciunii
sau confirmării anemiei infecțioase a
somonului, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 327 din 11 aprilie 2006.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu completările ulterioare.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripția
sanitară veterinară de
asistență și/sau medic
veterinar oficial
recoltează probele,
DSVSA și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din
cadrul Institutului de
Diagnostic și Sănătate
Animală.
3. Confirmarea bolii
la IDSA.
77. Mixosomiaza
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor relevante despre boală
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de pești în caz de suspiciune
de boală și/sau mortalitate crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală
și a creșterii mortalității
2. Prelevarea probelor se realizează de la
peștii muribunzi și/sau cu modificări clinice
și anatomopatologice.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din cadrul
IDSA.
3. Confirmarea bolii la
IDSA.
78. Boala Columnaris la salmonide
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de pești în caz de suspiciune
de boală și/sau mortalitate crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA
2. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală
și a creșterii mortalității, medicului
veterinar de liberă practică.
3. Prelevarea probelor de la peștii muribunzi
și/sau cu modificări clinice și
anatomopatologice.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial din cadrul DSVSA
și/sau IDSA recoltează
probele.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din cadrul
IDSA.
3. Confirmarea bolii la
IDSA.
79. Eritrodermatita la ciprinide
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de pești în caz de suspiciune
de boală și/sau mortalitate crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală
și a creșterii mortalității
2. Probele se prelevează de la peștii muribunzi
și/sau cu modificări anatomopatologice.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medicul
veterinar oficial din
cadrul, DSVSA și/sau
la LNR din cadrul
IDSA recoltează
probele.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din
cadrul IDSA.
3. Confirmarea bolii la
LNR din cadrul IDSA.
80. Ihtioftiriaza
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de pești în caz de suspiciune
de boală și/sau mortalitate crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală
și a creșterii mortalității
2. Prelevarea probelor de la peștii muribunzi
și/sau cu modificări clinice și
anatomopatologice.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA și/sau
IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din cadrul
IDSA.
3. Confirmarea bolii la
LNR din cadrul IDSA.
81. Criptobiaza
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de pești în caz de suspiciune
de boală și/sau mortalitate crescută.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală
și a creșterii mortalității
2. Prelevarea probelor de la peștii muribunzi
și/sau cu modificări clinice și
anatomopatologice.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA
și/sau la LNR din
cadrul IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
Județene, respectiv a
municipiului
București și/sau la
LNR din cadrul IDSA.
3. Confirmarea bolii la
LNR din cadrul IDSA.
82. Coccidioza moluștelor bivalve
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de moluște bivalve în caz de
suspiciune de boală și/sau mortalitate
crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală
și a creșterii mortalității.
2. Prelevarea probelor de la moluște bivalve
muribunde și/sau cu modificări
anatomopatologice.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA și/sau
IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din
cadrul IDSA.
3. Confirmarea bolii la
LNR din cadrul IDSA.
83. Nematodoze ale moluștelor bivalve
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de moluște bivalve în caz de
suspiciune de boală și/sau mortalitate
crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală
și a creșterii mortalității.
2. Prelevarea probelor de la moluște bivalve
muribunde și/sau cu modificări
anatomopatologice.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA și/sau
IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din
cadrul IDSA.
3. Confirmarea bolii la
la LNR din cadrul
IDSA.
84. Ricketioza moluștelor bivalve
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
a populațiilor de moluște bivalve în caz de
suspiciune de boală și/sau mortalitate
crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală
și a creșterii mortalității
2. Prelevarea probelor se realizează de la
moluște bivalve muribunde și/sau cu modificări
anatomopatologice.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA și/sau
IDSA recoltează
probele.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din
cadrul IDSA.
3. Confirmarea bolii la
IDSA.
85. Vibrioza moluștelor bivalve
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
a populațiilor de moluște bivalve în caz de
suspiciune de boală și/sau mortalitate
crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală
și a creșterii mortalității
2. Prelevarea probelor de la moluște bivalve
muribunde și/sau cu modificări
anatomopatologice.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA și/sau
IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
București și/sau la
LNR din cadrul IDSA.
3. Confirmarea bolii la
la LNR din cadrul
IDSA.
86. Moluște gasteropode - Cryptobia heticis, Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de moluște gasteropode în caz
de suspiciune de boală și/sau mortalitate
crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală
și a creșterii mortalității
2. Prelevarea probelor de la moluște
gasteropode muribunde și/sau cu modificări
anatomopatologice în vederea realizării
examenului parazitologic pentru Cryptobia
heticis, Klossia helicina, cestode,
metacercari, nematode
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din
cadrul IDSA.
87. Batracieni - trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze și micobacterioze
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de batracieni în caz de suspi-
ciune de boală și/sau mortalitate crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală
și a creșterii mortalității, medicului veterinar
de liberă practică.
2. Prelevarea probelor de la batracienii
muribunzi și/sau cu modificări
anatomopatologice, în vederea realizării
examenului parazitologic pentru trematode și
acantocefali și bacteriologic pentru
pseudomonoze, aeromonoze, micobacterioze.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din
cadrul IDSA.
88. Pesta racilor
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supraveghere clinică și anatomopatologică
2. Supraveghere prin diagnostic de laborator
a populațiilor de raci în caz de suspiciune
de boală și/sau mortalitate crescută.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
1. Anunțarea obligatorie a suspiciunii de boală
și a creșterii mortalității, medicului
veterinar de liberă practică.
2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se
realizează din exemplarele muribunde de raci
și/sau cu modificări anatomopatologice.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din
cadrul IDSA.
3. Confirmarea bolii la
la LNR din cadrul
IDSA.
89. AMOEBIOZA
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supravegherea clinică și anatomopatologică
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
Examenele de laborator se efectuează pe probe
recoltate pentru nosemoza albinelor.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA și/sau
IDSA. recoltează
probele,
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din
cadrul IDSA.
90. BRAULOZA
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă.
împuternicit din
II. Supraveghere
activă.
Monitorizarea datelor despre boală
1. Supravegherea clinică și anatomopatologică
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
Examenele de laborator se efectuează pe probe
recoltate pentru varrooza albinelor.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA și/sau
IDSA recoltează
probele,
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din
cadrul IDSA.
91. ASCOSFEROZA ȘI ASPERGILOZA ALBINELOR
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă.
împuternicit din
II. Supraveghere
activă.
Monitorizarea datelor despre boală.
Examenele de laborator se efectuează din 10 g
/probă albine moarte și porțiuni de min. 10/
15 cm/probă, fagure cu puiet în diferite
stadii de dezvoltare.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA și/sau
IDSA recoltează
probele.
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din
cadrul IDSA
92. PUIETUL ÎN SAC ȘI BOALA BOTCILOR NEGRE
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă.
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală
1. Supravegherea clinică și anatomopatologică
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
Examenele de laborator se efectuează pe probe
recoltate pentru loca americană și/sau 10-15
botci.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial din cadrul
DSVSA și/sau IDSA
recoltează probele.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA.
93. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală.
1. Supravegherea clinică și anatomopatologică
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
iar în caz de necesitate diagnostic complet
de laborator.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
Examenele de laborator se efectuează pe probe
de albine vii, minimum 25 g/probă.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial din cadrul
DSVSA și/sau IDSA
recoltează probele.
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA
94. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă
Monitorizarea datelor despre boală
1. Supravegherea clinică și anatomopatologică
2. Supravegherea prin diagnostic de laborator
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
Examenele de laborator se efectuează pe probe
recoltate pentru poliedrie.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripția
sanitară veterinară de
asistență și/sau
medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA
și/sau IDSA.
2. Examenele se
efectuează la LNR
din cadrul IDSA.
95. ONCOPATII LA ANIMALE DE COMPANIE
*Font 7*
1
2
3
4
I. Supraveghere
pasivă
împuternicit din
II. Supraveghere
activă.
Monitorizarea datelor despre boală
1. Supraveghere prin examene hematologice și
citomorfologice pentru animalele în vârstă de
peste 6 luni, având în vedere posibila
interrelație om - animal, animal - om în
apariția bolilor leucemice.
2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic și
necropsic sunt investigate cito-histopatolo-
gic.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
1. Examenele hematologice și citomorfologice,
citohistopatologice pentru precizarea
diagnosticului se efectuează la cererea
proprietarului de animale, contra cost.
2. Tumorile se înregistrează în condicile de
diagnostic histopatologic de la fiecare
LSVSA și IDSA.
Centralizarea tumorilor în Registrul Național
de cancer la animale se face pe baza
confirmării diagnosticului la IDSA, secția de
morfopatologie.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
circumscripția
sanitară veterinară de
asistență și/sau
medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA recoltează
probele
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
București și la LNR
din cadrul IDSA,
după caz
96. LISTERIOZA (C - 611)
*Font 7*
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│
1
│
2
│
3
│
4
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Supraveghere
│Examene de laborator pe probe de la animale
│Probele de creier la care diagnosticul pentru
│1. Medicul veterinar de │
│activă.
│moarte ce au prezentat semne nervoase și pe
│boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme
│liberă practică
│
│
│avortoni.
│transmisibile, rabie nu s-a confirmat, se vor
│împuternicit din
│
│
│
│examina pentru listerioză.
│circumscripția sanitară │
│
│
│
│veterinară de asistență │
│
│
│
│și/sau medicul veterinar│
│
│
│
│oficial din cadrul DSVSA│
│
│
│
│recoltează probele.
│
│
│
│
│2. Examenele se
│
│
│
│
│efectuează la LSVSA și
│
│
│
│
│după caz la LNR din
│
│
│
│
│cadrul IDSA.
│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│INSPECȚIA ANIMALELOR În ABATOR
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│I. ANIMALE VII
│I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine)
│1. Medic veterinar
│
│
│Inspecția ante și post mortem se efectuează
│Supraveghere prin examene de laborator
│oficial din cadrul
│
│
│în unități de tăiere autorizate sanitar vete-│
│DSVSA.
│
│
│rinar, de către medicii veterinari oficiali
│
│
│
│
│sau de către personalul auxiliar oficial,
│
│
│
│
│desemnat de către autoritatea sanitar veteri-│
│
│
│
│nară competentă.
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│
│II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE,
│I. CARNEA ȘI ORGANE
│1. Medic veterinar
│
│
│PRODUSE LACTATE, PESTE și
│În caz de suspiciune se recoltează capul
│oficial din cadrul
│
│
│PRODUSE DIN PESCUIT
│întreg sau creierul, os lung și porțiuni de
│DSVSA.
│
│
│Examinarea probelor se efectuează în IISPV și│ficat; probele se examinează prin inoculări pe
│
│
│
│LSVSA.
│medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se
│
│
│
├─────────────────────────────────────────────┤examinează după păstrarea la frigider (4-8 °C)
├────────────────────────┤
│
│
│timp de o săptămână.
│
│
│
│
│II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PESTE
│
│
│
│
│și PRODUSE DIN PESCUIT
│
│
│
│
│În caz de suspiciune se recoltează probe
│
│
│
│
│III. MĂSURI:
│
│
│
│
│1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele │
│
│
│
│și grăsimea, care nu prezintă modificări
│
│
│
│
│organoleptice se dirijează pentru prelucrare în │
│
│
│
│produse supuse tratamentului termic.
│
│
│
│
│2. În cazul confirmării prezentei L.
│
│
│
│
│monocytogenes în produse din carne, produse
│
│
│
│
│lactate, peste și produse din pescuit, acestea
│
│
│
│
│se retrag din consum se confisca și se distrug. │
│
│
│
│3. Tulpinile de L. monocytogenes izolate din
│
│
│
│
│produsele alimentare de origine animală, se
│
│
│
│
│trimit la IISPV pentru confirmarea bolii.
│
│
└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
97. TOXOPLASMOZA (C 612)
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
A. La ovine
Supravegherea serologică prin ELISA la:
a) 5% din probele recoltate pentru Brucella
melitensis
b) 5% de la toate oile cu avorturi, la 7-14
zile după avort;
Examenele serologice se efectuează pe
probele care se recoltează pentru
bruceloză.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA
2. Examenele se
efectuează la LNR din
cadrul IDSA, și la LSVSA
după caz
B. La porcine
Supraveghere serologică prin ELISA la:
a) 5% de la vierii pentru reproducție din
efectivele de reproducție unde au fost
înregistrate avorturi;
b) 5% de la scroafele de reproducție, la 7-14
zile după avort.
Examenele serologice se efectuează pe
probele care se recoltează pentru
examenul pentru bruceloză.
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit din
circumscripția sanitară
veterinară de asistență
și/sau medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA
2. Examenele se
efectuează la IDSA, și
la LSVSA Județean, după
caz la LNR din cadrul
IDSA
C. la carnasiere (pisici)
Supraveghere serologică la cerere.
Examenele ELISA se
efectuează la cerere
contra cost la LNR din
cadrul IDSA, sau LSVSA
98. BOTULISM (C - 615)
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
pasivă
Monitorizarea datelor despre boală.
Supraveghere pe probe provenite de la
animale din speciile receptive
Prezența toxinei botulinice în probe se
determină prin bioprobă pe șoareci.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit din
circumscripția
sanitară veterinară
de asistență și/sau
medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA recoltează
probele.
2. Examenele se
efectuează la LNR
din cadrul IDSA și
la LSVSA.
INSPECȚIA ANIMALELOR În ABATOR
I. ANIMALE VII
Inspecția ante și post mortem se
efectuează în unități de tăiere autorizate
sanitar veterinar
În caz de suspiciune se recoltează probe de
sânge.
Medic veterinar
oficial din abator.
II. CARNEA ȘI ORGANE
În caz de suspiciune se recoltează probe
din loturile de produse de origine animală
Determinarea prezentei toxinei botulinice
în probe se efectuează prin bioprobă pe
șoareci.
MĂSURI:
În cazul în care este diagnosticată boala,
carnea se declară improprie consumului
uman, se confiscă și se denaturează.
99. SALMONELOZA (C - 620)
*Font 7*
1
2
3
4
Supraveghere
activă
Supraveghere anatomopatologică și prin
examene bacteriologice a animalelor din
speciile receptive.
Sunt testate toate speciile de animale care
prezintă semne clinice care sunt atribuite
salmonelozei.
1. Medicul veterinar
de liberă practică
împuternicit din
circumscripția
sanitară veterinară de
asistență și/sau
medic veterinar
oficial recoltează
probele, DSVSA
2. Examenele se
efectuează la LSVSA
și/sau la LNR din
cadrul IDSA.
LSVSA au obligația
de a trimite la LNR
din cadrul IDSA
toate tulpinile
Salmonella izolate,
în vederea tipizării
(serologice, fagice,
genotipizare) și a
monitorizării
antibiorezistenței.
Tineretul bovin și porcinele, păsările se
supun inspecției ante și post mortem după
cum urmează:
Probele recoltate (os lung, splină, porțiuni
de ficat)
I. La bovine
a) lunar câte o probă de fecale din adăpostul
pentru tineret;
b) din bovinele tăiate vor fi examinate pe
probe de limfonoduri.
II. La porcine
a) lunar, câte o probă de fecale din halele
pentru purcei în vârstă de 2-6 luni și din
maternitate;
b) de la porcii tăiați pe probe de limfono-
duri.
Se aplică Decizia Comisiei 55/2008/EC privind o
contribuție financiară din partea Comunității
pentru efectuarea în Statele Membre, a unui
studiu cu privire la prevalența Salmonellei spp.
și a Staphylococcus aureus rezistent la
meticilină la efectivele de porci pentru
reproducție.
Se aplica Decizia Comisiei 219/2007/EC privind o
contribuție financiară pentru efectuarea unui
studiu cu privire la prevalența Salmonellei la
porcii abatorizați, studiu ce va fi efectuat cu
România și Bulgaria.
III. La curcani
Se recoltează o probă de fecale din adăpost
Se aplică Decizia Comisiei 208/2007/EC privind
o contribuție financiară pentru efectuarea unui
stadiu cu privire la prevalența Salmonellei la
curcani, studiu ce va fi efectuat de către
România și Bulgaria.
INSPECȚIA ANIMALELOR În ABATOR
I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine,
porcine, cabaline, păsări)
Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele,
cabalinele și păsările se supun inspecției
ante- și post mortem.
I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, păsări)
Programul de control pentru Salmonella la
animalele vii se efectuează conform prevederilor
Regulamentului Parlamentului European și al
Consiliului nr. 2160/2003, privind controlul
Salmonellei și a altor agenți zoonotici
specifici, prezenți în rețeaua alimentară
Decizia Comisiei 407/2007/EC privind o
monitorizare armonizată a rezistenței
antimicrobiene a Salmonellei la păsările de
curte și la porcine.
II. CARNEA și ORGANELE de la bovine,
ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări.
1. Examinarea carcaselor și organelor se
efectuează în unități de tăiere
autorizate/aprobate sanitar veterinar, de
către medici veterinari oficiali sau personal
auxiliar oficial.
2. Inspecția include și sălile de tranșare
sau unitățile de tranșare a cărnii proaspete
și a cărnii de pasăre, precum și depozitele
destinate pentru aceste cărnuri.
II. CARNEA ȘI ORGANELE
1. Programul de control pentru Salmonella
cuprinde recoltarea de probe, în condițiile
legii de la carcasele de bovine, ovine,
caprine, porcine și cabaline:
a) se recoltează probe de țesut (metoda
distructivă) sau probe tampon (metoda
nedistructivă) de pe suprafața carcasei, de la
fiecare lot, randomizat;
b) limfonodurile ileo-cecale de la bovine, ovine
și porcine, recoltate randomizat la fiecare lot;
c) os lung nedeschis și țesut muscular (în cazul
tăierilor în abatorul sanitar).
2. Carcase de păsări, care se recoltează carcase
întregi.
III. OUĂ
Inspecția și recoltarea de probe se efectuează
în ferme, centre de colectare, depozite și
unități de procesare ouă, unități de desfacere
autorizate/aprobate sanitar veterinar
IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ
Alimentele de origine animală sunt supuse
analizelor de laborator pentru Salmonella
conform legislației în vigoare
IV. MĂSURI:
1. În cazul cărnii roșii și a cărnii de vânat
se declară improprie consumului uman carnea de
la animalele la care a fost diagnosticată
salmoneloza acută; în cazul identificării în
carnea roșie și carnea de vânat a prezenței S.
Entiritidis și/sau S. Typhimurium, aceasta se
confiscă și se distruge.
2. în cazul produselor din carne roșie și carne
de vânat la care s-a decelat prezența S.
enteritidis și/sau S. typhimurium, acestea se
confiscă și se distrug.
3. În situația identificării altor serotipuri
de Salmonella la produsele din carne roșie și
carne de vânat, pot fi puse în consum uman
numai acele produse care suportă un alt
tratament termic efectuat sub supraveghere
sanitară veterinară, consecutiv efectuării unui
control microbiologic pentru fiecare șarjă de
fabricație care să ateste ca acestea sunt
corespunzătoare microbiologic.
a). Tăierea în partidă separată a loturilor de
păsări la care în fermă s-a decelat prezența în
mod sporadic (neinvaziv) a Salmonella spp.,
(serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S.
ifantis, S. berta, S. thompson și altele) precum
și luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme
cât și la abator.
b). În cazul abatorizării unor loturi de păsări,
la care a fost decelată în mod sporadic
(neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S.
gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta,
S. thompson și altele), tăiate în partidă
separată, carnea de pasăre se poate admite în
consum uman în mod condiționat, după procesare
și tratament termic sub supraveghere sanitar
veterinară, consecutiv efectuării unui control
microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație
care să ateste că aceasta este corespunzătoare
din punct de vedere microbiologic;
Decizia admiterii în consum se ia de către
medicul veterinar oficial având în baza
situației epidemiologice.
c) În toate cazurile în care s-a izolat S.
enteritidis și/sau S. typhimurium, carnea se
confiscă și se distruge.
d) DSVSA organizează și monitorizează programul
de recoltarea probelor în vederea efectuării
analizelor pentru Salmonella și au obligația să
notifice la ANSVSA orice situație în care se
depistează Salmonela la animale vii, produsele
acestora, alimentele de origine animală sau
furaje, în vederea luării măsurilor preventive
de difuzare a bacteriei, precum și pentru a
efectua investigațiile epidemiologice în scopul
eliminării sursei de infecție sau contaminare.
4. În cazul decelării serotipurilor S.
gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta,
S. thompson și alte salmonelle în produsele din
carne, se adoptă următoarea procedură:
a) produsele din carne care nu mai pot fi supuse
unui alt tratament termic se confiscă și se
distrug;
b) produsele din carne care mai pot fi supuse
unui alt tratament termic sub supraveghere
sanitară veterinară se supun unui control
microbiologic pentru fiecare șarjă de
fabricație care să ateste ca acestea sunt
corespunzătoare microbiologic;
c) semipreparatele culinare din carne de pasăre
care nu pot fi supuse unui alt tratament termic
se confiscă și se distrug;
d) în toate cazurile la care la examenul
microbiologic s-a decelat S. enteritidis și/sau
S. typhimurium, se comunică la DSVSA de
destinație, de către medicii veterinari care au
efectuat examinarea cărnii, în al cărui
teritoriu au fost acestea diagnosticate, precum
și la DSVSA din județele de proveniență a
animalelor, prin sistemul rapid de alertă
pentru înregistrarea grafică a temperaturii și
a duratei tratamentului termic; fiecare șarjă
de fabricație se supune unui control
microbiologic care să ateste că acestea sunt
corespunzătoare microbiologic.
Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la
care s-a decelat S. enteritidis și/sau S.
typhimurium, se confisca și se distrug.
5. Loturile din carne de pasăre dezosată
mecanic la care s-a decelat Salmonella spp.,
(serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S.
ifantis, S. berta, S. thompson și altele), se
prelucrează în produse din carne tratate termic
în unități autorizate sanitar veterinar, care
dispun de echipamente tehnice dotate cu
aparatură pentru înregistrarea grafică a
temperaturii și duratei tratamentului termic
sub supraveghere sanitară veterinară și se
supun unui control microbiologic pentru fiecare
șarjă de fabricație care să ateste ca aceasta
este corespunzătoare microbiologic.
Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la
care s-a decelat S. enteritidis și/sau S.
typhimurium, se confiscă și se distrug.
6. Ouăle provenite din ferme în care s-au
depistat cazuri sporadice (neinvaziv)
Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum,
S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson
și altele) se pot admite în consum uman numai
după procesare în produse din ouă tratate
termic.
Ouăle provenite din ferme în care contaminarea
cu Salmonella spp (serotipurile S. gallinarum,
S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson
și altele) a fost invazivă, se confiscă și se
distrug; în toate cazurile în care a fost
depistată Salmonella spp. în carnea proaspătă,
carnea de pasăre, alimentele de origine animală
sau hrana pentru animale (furaje), tulpina
izolată se trimite la Institutul de Igienă și
Sănătate Publică Veterinară, pentru confirmare
și tipizare.
7. Măsurile precizate anterior care se iau în
cazul cărnii de pasăre și ouălor, se notifică
autorității veterinare competente.

Secțiunea 4 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE DE LA ANIMALE LA OM (zoonoze)

*Font 7*

BOALA SUPRAVEGHEATĂ

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

I. BACTERIOZE

2

4

3

ANTRAXUL B-051

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

LEPTOSPIROZA B-056

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

FEBRA Q B-057

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

BRUCELOZA E-001

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

TUBERCULOZA BOVINA

B-105

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

MORVA B-209

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

TULAREMIA B-352

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

LISTERIOZA C-611

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

PASTEURELOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

SALMONELOZA E-002

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

RUJETUL C-801

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

STREPTOCOCIA R-015

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

STAFILOCOCIA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

YERSINIOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

CAMPILOBACTERIOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

CLOSTRIDIOZE

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

CHLAMYDIOZA AVIARĂ

B-312

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

COLIBACILOZA

(O 157 H7)

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

II. MICOZE

ASPERGILOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

CANDIDOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

DERMATO-MICOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar veterinare

competente

DSVSA

LSVSA

III. VIROZE

FEBRA AFTOASA A-010

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

IDSA

FEBRA VĂII DE RIFT

A-080

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

IDSA

BOALA DE NEWCASTLE

A-160

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

IDSA

RABIA B - 058

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

GRIPA (Influența

aviară)

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente

DSVSA

LSVSA

BOALA CARRE C-921

Supraveghere anatomopatologică și prin examene

hematologice pentru punerea în evidență a

incluziunilor virale intracitoplasmatice

specifice la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente DSVSA

LSVSA

BOALA LYME

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente.

DSVSA

LSVSA

BOALA DE CRIMEEA-

CONGO

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente.

DSVSA

LSVSA

ENCEFALITA WEST

NILE

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente.

DSVSA

LSVSA

ENCEFALITA JAPONEZĂ

B-212

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente.

DSVSA

LSVSA

ENCEFALO-MIELITA

ECVINĂ VENEZUELEANĂ

B-216

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente.

DSVSA

LSVSA

ENCEFALITA DE

CĂPUȘE

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente.

DSVSA

LSVSA

ONCOPATII LA

ANIMALELE DE

PRODUCȚIE, ÎN

LIBERTATE ȘI

EXOTICE.

Supraveghere anatomopatologică și prin examene

hematologice periodice la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar

veterinare competente.

DSVSA

LSVSA

IV. PARAZITOZE

COCHLIOMYIA

HOMINIVORAX B-060

Supraveghere prin examen clinic și de

laborator la speciile receptive.

1. Specii receptive: toate mamiferele cu

răni, inclusiv omul.

2. Femela depune până la 400 de ouă pe

rănile deschise și în 24 de ore apar larvele

care se afundă în țesuturile lezate, unde se

transformă în stadiul II și III, în 10 zile.

3. În nomenclatorul OIE se intitulează

"Viermele spiralat din Lumea Noua"

(America de Nord).

Examenele se efectu-

ează la LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA

CHRYSOMYA BEZZIANA

B-061

Supraveghere prin examen clinic și de

laborator la speciile receptive.

1. Specii receptive: de regula ouăle sunt

depuse pe cadavre și ocazional pe corpul

animalelor vii.

2. Larvele sunt obligatoriu miazigene. În

nomenclatorul OIE se intitulează

"Viermele spiralat din Lumea Veche"

(Europa).

Examenele se efectu-

ează la LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA

ECHINOCOCOZA/

HIDATIDOZA B-053

1. Supravegherea gazdelor intermediare prin

examene anatomopatologice și de laborator.

2. Supravegherea gazdelor definitive prin

examene anatomopatologice și de laborator,

inclusiv prin examen serologic ELISA-

coproantigen.

1. Denumirea bolii include atât parazitoza

determinate de Echinococcus granulosus,

cât și Echinococcus multilocularis.

2. Animale receptive pentru cele două

specii:

a) gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică;

b) gazde intermediare: copitate domestice și

sălbatice (pentru E. granulosus); rozătoare,

copitate (pentru E. multilocularis). Omul

este receptiv la ambele specii de parazit.

Examenele se efectu-

ează la LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA

CISTICERCOZA BOVINĂ

B-106

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la animalele receptive.

(i) pe gazde definitive: omul;

(îi) pe gazde intermediare: bovinele

Examenele se efectu-

ează la LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA

CISTICERCOZA

PORCINĂ B-252

Supraveghere anatomopatologică și de laborator

la animalele receptive.

(i) pe gazde definitive: omul;

(îi) pe gazde intermediare: porcinele

Examenele se efectu-

ează la LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA

TRICHINELOZA B-062

Supraveghere prin examene de laborator

respectiv trichineloscopic și digestie

artificială la speciile receptive.

Speciile receptive sunt porcul,

mistrețul, ursul, nutria, calul,

asinul, etc.

Examenele se efectu-

ează la LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA

LEISHMANIOZA B-501

Supraveghere prin examene de laborator la

animalele receptive și identificarea

vectorilor.

Agentul etiologic este Leishmania spp.

Transmiterea parazitului la animale și om

este asigurată de vectori. Aceștia sunt

reprezentați de către insecte flebotomine,

care fac parte din genurile Phlebotomus și

Lutzomyia

Examenele se efectu-

ează la LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA

FASCIOLOZA C-621

Supraveghere prin examene anatomopatologice și

de laborator la speciile receptive, inclusiv

prin examen serologic ELISA și examen de

identificare a gasteropodelor gazde

intermediare.

1. Supravegherea gazdelor definitive

(bovine, ovine), prin examen

coproparazitologic pe probe medie de fecale

de la întreg efectivul, de două ori pe an în

perioada aprilie - octombrie.

2. Examenele de identificare a

gasteropodelor se efectuează în intervalul

aprilie-octombrie.

3. Examenul serologic se poate folosi ca

examen complementar.

Examenele se efectu-

ează la LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA

FILARIOZE C-622

Supraveghere prin examene anatomopatologice și

de laborator la speciile receptive și

identificarea vectorilor.

1. Examene clinice și de laborator pentru

gazdele definitive.

2. Filarioze, boli produse de helminți:

parafilarioza cailor, dirofilarioza câinelui și

oncocercozele. Acestea boli sunt transmise

de insecte vectori.

3. Vectorii filariozelor sunt: Musca

autumnalis pentru parafilarioza cailor;

țânțarii din genurile: Culex, Aedes,

Stegomya și Anopheles, pentru dirofilarioza

câinelui, uneori și a pisicii; culicoizii

pentru oncocercoza cervicală a calului;

simulidele pentru oncocercoza bovină.

Examenele se efectu-

ează la LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA

ANCILOSTOMOZA

CARNIVORELOR

Supraveghere prin examene anatomopatologice și

de laborator la speciile receptive.

Specii receptive sunt câinele, pisica și

vulpea. La om, paraziții de la câine produc

boală denumită "Larva migrans".

Examenele se efectu-

ează la LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA

BALANTIDIOZA

Supraveghere prin examene de laborator la

speciile receptive.

Specii receptive: porcinele, bovinele,

inclusiv omul.

IDSA

HEMOSPORIDIOZE

Supraveghere prin examene de laborator la

speciile receptive.

Examene de laborator pentru gazdele

definitive (ovine, bovine, cabaline, etc.) și

examene de identificarea a vectorilor

respectiv a speciilor de căpușe Ixodidae.

Examenele se efectu-

ează la LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA

PNEUMOCISTOZA

Supraveghere prin examene de laborator la

speciile receptive.

Speciile receptive sunt ovinele, caprinele,

câinele, pisica, iepurele, cobaiul, șoarecele,

vulpea, calul, taurinele, porcinele, omul și

maimuța (cu predilecție tineretul).

Examenele se efectu-

ează la LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA

SARCOCISTOZA

Supraveghere prin examene anatomopatologice și

de laborator, la speciile receptive.

Speciile receptive sunt bovinele, ovinele,

caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de

casă, găina și omul.

Examenele se efectu-

ează la LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA

TENIAZE

Supraveghere prin examen anatomopatologic și

de laborator (coproparazitologic) la speciile

receptive.

Speciile receptive sunt ovinele, bovinele,

suinele, caprinele, etc.

Omul este gazda definitivă pentru Taenia

saginata și Taenia solium.

Examenele se efectu-

ează la LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA

THELAZIOZA

Supraveghere prin examene clinice și de

laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt bovinele,

cabalinele și omul.

Examenele se efectu-

ează la LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA

DERMATOZE PRODUSE

DE ACARIENII

PARAZIȚI LA ANIMALE

Supraveghere prin examene clinice și de

laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt mamiferele și păsările.

Omul se contaminează prin contact cu

animalele parazitate, adăposturi,ustensile,etc.

Examenele se efectu-

ează la LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA

Secțiunea 5 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE

A. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR PREPUBERALE ȘI DE REPRODUCȚIE (ANTEPARTUM, PARTURITIE, POSTPARTUM) LA SPECIILE DE ANIMALE DE INTERES ECONOMIC

1. AVORTURI

*Font 7*

STRATEGIA DE

SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

1

2

3

4

I. Supraveghere

pasivă.

II. Supraveghere

activă.

1. Monitorizarea datelor.

Supravegherea tuturor cazurilor de avort prin:

a) anchetă ginecologică;

b) examen clinic și de laborator la femelele

care au avortat pe probe de sânge, avortoni și

secreții;

c) examen bacteriologic, micologic al

materialului seminal utilizat în exploatațiile

de reproducție în care s-au înregistrat

avorturi.

1. Monitorizarea avorturilor de către DSVSA,

cu transmiterea lunară a raportului la IDSA

și ANSVSA.

2. Toți avortonii, placentele, lichidele

placentare, probe de sânge după 21 de zile de

la producerea avortului, se vor trimite la

laborator de către proprietar pentru

precizarea diagnosticului.

1. Medicul veterinar de

liberă practică

împuternicit din

circumscripția sanitară

veterinară de asistență

și/sau medic veterinar

oficial recoltează

probele, DSVSA

2. Examenele se

efectuează la LSVSA

și/sau la LNR din ca-

drul IDSA

2. TULBURĂRI DE REPRODUCȚIE NEINFECȚIOASE

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

pasivă

Supravegherea tulburărilor de reproducție

neinfecțioase prin examen clinic și de

laborator (hormonal)

1. Medicul veterinar de

liberă practică

împuternicit din

circumscripția sanitară

veterinară de asistență

recoltează probele,

DSVSA.

2. Examenele se

efectuează la LSVSA

și/sau la LNR din

cadrul IDSA.

B. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT PENTRU UTILIZARE INTERNĂ, INCLUSIV CERCETARE, EXPORT, IMPORT.

MATERIAL SEMINAL CONGELAT (MSC)

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

pasivă

I. Material seminal congelat pentru export

Supravegherea prin examene specifice de

laborator, conform cerințelor de certificare,

impuse de țara importatoare.

1. Examenele de laborator bacteriologice,

micologice, parazitologice (taur);

bacteriologice, micologice (vier/țap/berbec), se

efectuează la LSVSA Județene, respectiv a

municipiului București, iar cele morfologice

(taur, vier, țap, berbec) și virusologice (taur)

se efectuează la IDSA, dacă laboratoarele

județene și al municipiului București nu dispun

de dotarea corespunzătoare sau nu au fost

instruite încă.

1. Prelevarea de probe

se va face de către

medicul veterinar

oficial al autorității

veterinare teritoriale

competente

II. Material seminal congelat importat:

1. Supraveghere prin examene specifice de

laborator, numai în caz de suspiciune de

contaminare cu organisme patogene, a

materialului seminal congelat. Provenit de la

bovine în cadrul comerțului intracomunitar, pe

un număr de minimum 6 paiete/șarjă, conform

Ordinului președintelui A.N.S.V.S.A. nr.

205/2006 pentru aprobarea Normei anitare

veterinare care stabilește cerințele de

sănătate a animalelor, aplicabile comerțului

intracomunitar și importului de material

seminal provenit de la animale domestice din

specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie

2006 ce transpune Directiva 88/407/CEE,

modificată și ulterior amendată cu Decizia

2004/101/CE și Directiva 2003/43/CE;

2. Supraveghere prin examene specifice de

laborator, numai în caz de suspiciune de

contaminare cu organisme patogene, a

materialului seminal congelat. Provenit de la

bovine importat din țări terțe, pe un număr de

minimum 6 paiete/șarjă, conform Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 205/2006, ce

transpune Directiva 88/407/CEE, modificată și

ulterior amendată cu Decizia 2004/101/CE și

Directiva 2003/43/CE, și al Deciziei

2004/639/CE;

1. Supravegherea comerțului intracomunitar din

C.E. se efectuează pe baza certificatului de

sănătate din țara de origine, întocmit de

medicul veterinar oficial al statului membru,

în conformitate cu prevederile Ordinul

președintelui A.N.S.V.S.A. nr. 205/2006 care

stabilește cerințele de sănătate a animalelor

aplicabile comerțului intracomunitar și

importului de material seminal provenit de la

animalele domestice din specia bovine, publicat

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

756 din 5 septembrie 2006.

2. Materialul seminal destinat însămânțărilor

artificiale trebuie să corespundă calităților de

salubritate.

2. Examenele de

laborator se efectuează

în cadrul LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA.

2. Material seminal congelat pentru utilizare

internă:

a) în caz de necesitate, în contextul

investigațiilor complexe pentru tulburări de

reproducție la femele sau masculi, pe un

număr de minimum 6 paiete/șarjă, provenite

de la donatorii suspectați.

b) supraveghere profilactică semestrială, a 10%

din reproducători, pe un număr de minimum 6

paiete/șarjă.

3. Examinarea

materialului seminal

precum și altor produse

biologice provenite de

la alte specii decât

cele de interes

economic, se face la

cererea proprietarului,

contracost.

C. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL NEPRELUCRAT ("CRUD") ȘI REFRIGERAT, AUTOHTON/ DE IMPORT, PENTRU UTILIZARE

*Font 7*

1

2

3

4

Supravegherea prin examene specifice de

laborator, corespunzătoare speciei analizate,

de la toți donatorii autohtoni (reproducători

autorizați), prin sondaj, semestrial.

Pentru materialul seminal refrigerat importat,

examenele de laborator se efectuează conform

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 217/2006

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare

care stabilește cerințele de sănătate a

animalelor, aplicabile comerțului

intracomunitar și importului de material

seminal provenit de la animale domestice din

specia porcine, publicată în Monitorul Oficial

al României, Partea I, nr. 869 din 24 octombrie

2006, ce transpune Directiva 90/429/CEE și a

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare

privind problemele de sănătate a animalelor ce

afectează comerțul intracomunitar cu animale

din speciile bovine și suine, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

289 din 30 martie 2006, ce transpune Directiva

64/432/CEE

1. Supravegherea importurilor se face numai pe

baza certificatului internațional de sănătate.

1. Prelevarea de probe

se va face de către

medicul veterinar

oficial al autorității

veterinare teritoriale

competente

2. Examenele de

laborator se efectuează

în cadrul LSVSA și/sau

la LNR din cadrul IDSA.

D. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE. MAMITELE (MASTITELE)

*Font 7*

1

2

3

4

I. Supraveghere

pasivă

II. Supraveghere

activă

1. Monitorizarea documentelor privind

supravegherea mamitelor.

2. Examen clinic al glandei mamare.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA.

2. Pentru depistarea mamitelor subclinice se

efectuează examenul cu produse revelatoare

pentru fiecare sfert al glandei mamare în

parte, la începutul și la jumătatea perioadei

de lactație, la vacile producătoare de lapte

destinat procesării.

3. Se interzice livrarea pentru procesare și

consum uman a laptelui de la vacile

diagnosticate cu mamite subclinice, până la

revenirea la starea fiziologică normală a

glandei mamare, confirmată printr-un examen de

laborator (numărătoare celule somatice).

1. Medici veterinari de

liberă practică

împuterniciți de

circumscripția sanitară

veterinară de asistență,

medici veterinari

oficiali și DSVSA.

2. Examenele de

laborator se efectuează

la LSVSA.

Secțiunea 6 ACȚIUNI DE PROTECȚIE ECOLOGICĂ

1. ECOPATOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI, ANALIZA POTABILITĂȚII APEI

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

pasivă

1. Monitorizarea documentelor privind

analiza potabilității apei.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA. de

DSVSA.

2. Se va întocmi un raport anual privind

calitatea apei distribuite adăpării animalelor

din teritoriul aflat sub supraveghere, care va

fi înaintat IDSA pentru centralizare în scopul

realizării raportului național.

1. Medici veterinari de

liberă practică

împuterniciți de

circumscripția sanitară

veterinară de asistență,

medici veterinari

oficiali și DSVSA.

2. ANALIZA APELOR DIN BAZINE PISCICOLE,LACURI ȘI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ȘI DIN APE CURGĂTOARE

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

pasivă

1. Monitorizare documentelor privind

analiza apelor din bazinele piscicole,

lacuri și iazuri amenajate pentru

piscicultură, precum și din ape curgătoare.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA.

1. Medici veterinari de

liberă practică

împuterniciți de

circumscripția sanitară

veterinară de

asistență, medici

veterinari oficiali și

DSVSA.

Supraveghere

activa

2. Pe probe de apă recoltate de două ori pe

an, sau de câte ori impune situația.

2. Recoltarea probelor de apă ori de câte ori

situația o impune conform prevederilor Ordinul

președintelui ANSVSA nr. 161/2006 pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru

siguranța alimentelor privind asistența și

cooperarea acordate Comisiei Europene pentru

cercetarea științifică a problemelor

referitoare la alimente și a prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 202/2002

pentru

aprobarea Normelor tehnice privind calitatea

apelor de suprafața care necesită protecție și

ameliorare în scopul susținerii vieții

piscicole, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 196 din 22 martie 2002.

2. Examenele de

laborator se

efectuează la LSVSA.

3. ANALIZA AERULUI

*Font 7*

1

2

3

4

I. Supraveghere

pasivă

1. Monitorizare documentelor privind

analiza aerului.

1. Examenele se efectuează conform metodelor

omologate.

1. Medici veterinari

oficiali și DSVSA.

II. Supraveghere

activă

2. Pe probe de aer prelevate din

adăposturile de animale;

2. Examenele de

laborator se efectuează

la LSVSA.

4. VERIFICAREA EFICIENȚEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUȚIA UNOR BOLI ORI ACȚIUNI PROFILACTICE

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

pasivă

Monitorizarea documentelor privind

verificarea eficienței decontaminării.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA

1. Medici veterinari de

liberă practică

împuterniciți din

circumscripția sanitar

veterinară de

asistență, medici

veterinari oficiali și

DSVSA

Supravegherea

activa

Prin testarea eficienței decontaminării:

a) în exploatațiile comerciale de creștere a

animalelor, după fiecare decontaminare

de necesitate;

b) în PIF de la granița Uniunii Europene -

ori de câte ori situația o impune.

Elaborarea de instrucțiuni specifice

2. Examenele de

laborator se efectuează

la LSVSA.

5. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ SPECIFICĂ A EXPLOATAȚIILOR ZOOTEHNICE ECOLOGICE ȘI A EXPLOATAȚIILOR MIXTE ECOLOGICE CARE AU SECTOR ZOOTEHNIC

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

pasivă

1. Monitorizarea și controlul

documentelor privind supravegherea

exploatațiilor zootehnice ecologice și a

exploatațiilor mixte ecologice care au

sector zootehnic

2. Controlul respectării condițiilor

pentru zootehnie ecologică.

1. Identificarea și înregistrarea separată a

exploatațiilor zootehnice ecologice și a

exploatațiilor mixte ecologice cu sector

zootehnic

2. Controlul respectării regulilor sanitare

veterinare pentru funcționarea fermelor

ecologice zootehnice și a fermelor ecologice, în

special condițiile de biosecuritate și de

combatere a bolilor

3. Raport trimestrial transmis ANSVSA privind

respectarea de către aceste exploatații a

condițiilor sanitare veterinare de funcționare

1. Medici veterinari

oficiali ai DSVSA:

2. Acțiunile se vor

desfășura în baza

Ordonanța de urgență

Guvernului nr. 34/2000

privind produsele

agroalimentare

ecologice, aprobată prin

Legea nr. 38/2001 ,

publicată în Monitorul

Oficial al României,

Partea I, nr. 172 din 21

aprilie 2000, cu

modificările și

completările ulterioare.

Secțiunea 7 ACȚIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECȚIA ȘI BUNĂSTAREA ANIMALELOR ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

1. INSTITUIREA ȘI RESPECTAREA MĂSURILOR DE BIOSECURITATE

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

pasivă

1. Monitorizarea documentelor privind

instituirea și respectarea măsurilor de

biosecuritate, prin controlul permanent

privind:

a) aplicarea și respectarea normelor sanitare

veterinare, în organizarea și desfășurarea

fluxului tehnologic;

b) accesul în exploatațiile de animale;

c) livrări de animale și produse;

d) condiții de igienă din adăposturi, spații de

prelucrare și incinte;

e) parametrii de microclimat

f) atestări medicale privind sănătatea

personalului;

g) amplasarea și sistematizarea unităților

zootehnice, de producere a furajelor, de

industrie alimentară și alte unități cu profil

zooveterinar indiferent de proprietate;

h) potabilitatea apei;

i) salubritatea furajelor;

j) instituirea măsurilor de supraveghere a

animalelor nou introduse în exploatație;

k) evaluarea stării de sănătate a animalelor

din zona de protecție a exploatațiilor;

l) controlul privind condițiile sanitare

veterinare pentru funcționarea târgurilor,

bazelor de achiziții, piețelor și altor locuri

cu aglomerări temporare de animale;

m) controlul legalității circulației animalelor,

în cadrul localităților și în afara lor;

n) controlul legalității comerțului

intracomunitar, importului, tranzitului și a

exportului (verificarea documentară și fizică);

o) evaluarea condițiilor de bunăstare a

animalelor.

- protecția mediului.

Control și supraveghere privind:

- vânzările și cumpărările de animale;

- aplicarea și respectarea condițiilor de

carantină pentru animalele nou introduse în

exploatație;

- respectarea regulilor de protecție și

bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea

și valorificarea produselor de origine animală;

- controlul privind respectarea interdicției

creșterii animalelor pe gropile de gunoi.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA.

2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi

accesului și ieșirii necontrolate a animalelor

și personalului.

3. Asigurarea funcționalității dezinfectorului

rutier și a filtrului sanitar veterinar.

4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare

animale.

5. Asigurarea spațiului pentru executarea

necropsiilor.

6. Ecarisarea corespunzătoare a fermelor,

exploatațiilor individuale și a teritoriului.

7. asigurarea echipamentului de protecție și

materialelor de igienizare.

8. Tehnologiile privind creșterea animalelor și

sanitare veterinare pe specii.

9.

Legea nr. 72/2002

a zootehniei, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72

din 31 ianuarie 2002, cu modificările și

completările ulterioare;

10.

Ordinul ministerului sănătății nr. 536/1997

pentru aprobarea Normelor de igienă și a

recomandărilor privind mediul de viață al

populației, publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997.

11.

Legea nr. 71/2006

privind ratificarea

Convenției europene pentru protecția animalelor

în timpul transportului internațional

(revizuită), semnată la Chișinău la 6 noiembrie

2003, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006.

12. Ordonanța de Urgență a Guvernului

nr. 195/2005 privind protecția mediului,

publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005,

cu modificările și completările ulterioare.

13.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 93/2005

privind aprobarea Normei sanitare veterinare și

pentru siguranța alimentelor care stabilește

metoda analitică de determinare a

constituenților de origine animală pentru

controlul oficial al furajelor, publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873

din 29 septembrie 2005; Ordinul președintelui

ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei

sanitare veterinare ce stabilește condițiile

care reglementează prepararea, punerea pe piață

și utilizarea furajelor medicamentate în

Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006;

14. Regulamentul nr. 1774/2002 de stabilire a

normelor sanitare privind subprodusele de

origine animală care nu sunt destinate

consumului uman; Regulamentul 999/2001 de

stabilire a unor reglementări pentru prevenirea,

controlul și eradicarea anumitor forme

transmisibile de encefalopatie spongiformă.

15.

Hotărârea Guvernului nr. 100/2002

pentru

aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie

să le îndeplinească apele de suprafață utilizate

pentru potabilizare și a Normativului privind

metodele de măsurare și frecvența de prelevare

și analiza a probelor din apele de suprafață

destinate producerii de apă potabilă, publicat

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

130 din 19 februarie 2002, cu modificările și

completările ulterioare; Hotărârea Guvernului

nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de

eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și

pierderilor de substanțe prioritar periculoase

cu modificările și completările ulterioare;

16.

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004

privind

organizarea activității veterinare aprobată cu

modificări și completări prin Legea

nr. 215/2004, cu modificările și completările

ulterioare;

17.

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005

privind

stabilirea și sancționarea contravențiilor la

normele sanitare veterinare, cu modificările și

completările ulterioare.

18. Se identifică și se apreciază pe obiective,

acțiuni și efective de animale.

1. Medici veterinari de

liberă practică

împuterniciți de

circumscripția sanitară

veterinară de asistență,

medici veterinari

oficiali și DSVSA.

2. BUNĂSTAREA ANIMALELOR

2.1. BUNĂSTAREA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

pasivă

1. Evidența rezervațiilor sau parcurilor

naturale, a grădinilor zoologice precum și a

speciilor de animale existente în acestea.

2. Controlul asigurării condițiilor de cazare,

furajare, adăpare, odihnă etc., din grădinile

zoologice, rezervațiile naturale.

1.

Legea nr. 69/1994

pentru aderarea României la

Convenția privind comerțul internațional cu

specii sălbatice de faună și floră pe cale de

dispariție, adoptată la Washington la 3 martie

1973, publicat în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 211 din 12 august 1994.

2.

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004

privind

organizarea activității veterinare aprobată cu

modificări prin

Legea nr. 215/2004 , publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94

din 31 ianuarie 2004, cu modificările și

completările ulterioare.

3.

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005

privind

stabilirea și sancționarea contravențiilor la

normele sanitare veterinare, publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814

din 8 septembrie 2005, cu modificările și

completările ulterioare.

4.

Legea nr. 191/2002

a grădinilor zoologice și

a acvariilor publice, publicat în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 23

aprilie 2002, cu modificările și completările

ulterioare.

Medicii veterinari

de liberă practică

împuterniciți de

circumscripția

sanitară veterinară

și medicii

veterinari oficiali

din cadrul DSVSA.

2.2. BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAȚII

*Font 7*

1

2

3

4

I. Supraveghere

pasivă

1. Monitorizarea documentelor privind

bunăstarea animalelor.

2. completarea referatelor de evaluare

la autorizarea unei exploatații noi:

a) evaluarea sistemelor de creștere a

animalelor în funcție de criteriile

stabilite de ANSVSA;

b) verificarea respectării prevederilor

legale referitoare la: personal,

inspecții, ținerea evidențelor, libertatea

de mișcare, adăposturi și cazare,

animalele care nu sunt ținute în

adăposturi, echipamentele mecanice

sau automate, hrana pentru animale,

apa și alte substanțe, mutilări și metode

de creștere;

c) verificarea condițiilor de

microclimat (luminozitate,

temperatură, umiditate, curenți de aer),

ventilație, densitate de cazare și a

echipamentelor pentru monitorizarea

acestora;

3. completarea fișei anuale de raportare

privind respectarea legislației în

domeniul protecției animalelor de

fermă.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA

1.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 72/2005

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce

stabilește standarde minime pentru protecția

vițeilor, publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 759 din 19 august 2005;

2.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 75/2005

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare

privind protecția animalelor de fermă, publicat

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

776 din 25 august 2005;

3.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 136/2006

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare

privind standardele minime pentru protecția

găinilor ouătoare, publicat în Monitorul Oficial

al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie

2006;

4.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 202/2006

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care

stabilește standarde minime pentru protecția

porcinelor, publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 749 din 01 septembrie

2006;

5.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 13/2008

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare

privind cerințele minime pentru înregistrarea de

informații cu ocazia inspecțiilor în

exploatațiile în care animalele sunt ținute

pentru scopuri zootehnice, publicat în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 21

martie 2008,

5.

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 , cu

modificările și completările ulterioare.

6.

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004

privind

organizarea activității veterinare, aprobată cu

modificări prin

Legea nr. 215/2004

cu

modificările și completările ulterioare.

7.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 62/2007

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare

privind procedura de înregistrare și autorizare

sanitară veterinară a unităților și a

mijloacelor de transport din domeniul sănătății

și al bunăstării animalelor, publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198

din 22 martie 2007.

1. Medici veterinari de

liberă practică

împuterniciți de

circumscripția sanitară

veterinară de asistență,

medici veterinari

oficiali și DSVSA.

II. Supraveghere

activa

Evaluarea bunăstării vițeilor din exploatații

comerciale prin determinarea nivelului

hemoglobinei din sânge. Aceste teste se

efectuează trimestrial, la cel puțin 10

animale din exploatații.

1.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 72/2005 ;

2. OG nr. 42/2004 privind organizarea

activității sanitar-veterinare și pentru

siguranța alimentelor, aprobată cu modificări

prin

Legea nr. 215/2004 , cu modificările și

completările ulterioare;

1. Medicii veterinari de

liberă practică

împuterniciți, medici

veterinari oficiali din

cadrul DSVSA.

Examenele se efectuează

la LSVSA și IDSA, pe

probe de sânge recoltate

de la animale clinic

sănătoase, alese

randomizat.

3. PROTECȚIA ANIMALELOR

3.1. PROTECȚIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

pasivă

1. Monitorizarea evidenței autorizațiilor

sanitare veterinare eliberate pentru

proiectarea, construirea și dotarea

abatoarelor prin:

a) controlul atestării sanitare veterinare a

îndeplinirii de către animale a condițiilor

pentru a fi sacrificate sau ucise;

b) controlul și existența condițiilor de

descărcare, mișcare și cazare a animalelor,

inclusiv a celor transportate în containere

c) controlul și evidența condițiilor de

manipulare, contenție, asomare, sângerare

sau ucidere pentru cabaline, bovine,

ovine, caprine, porcine și păsări;

d) controlul și evidența procedurilor de

ucidere a animalelor pentru blană;

e) controlul și evidența procedurilor de

ucidere a puilor de o zi neviabili sau

supranumerari precum și a embrionilor de

pasăre;

f) supravegherea și evidența tăierilor

rituale religioase;

1.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 180/2006

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare

privind protecția animalelor în timpul

sacrificării și uciderii, publicat în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 23

august 2006;

2.

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 , privind

organizarea activității sanitar veterinare și

pentru siguranța alimentelor, aprobată cu

modificări prin

Legea nr. 215/2004

cu

modificările și completările ulterioare

3.

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 , cu

modificările și completările ulterioare.

4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA.

1. Medici veterinari de

liberă practică

împuterniciți de

circumscripția sanitară

veterinară de asistență,

medici veterinari

oficiali din cadrul

DSVSA.

3.2. PROTECȚIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI

*Font 7*

1

2

3

4

I. Supraveghere

pasivă

1. Monitorizarea documentelor privind

bunăstarea animalelor, în timpul transportului.

PROTECȚIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI

PRIN:

a) controlul îndeplinirii de către mijloacele de

transport și a containerelor pentru animale a

condițiilor de transport prevăzute de legislația

în vigoare, pentru efectuarea unor astfel de

activități (ventilație, luminozitate, hrană,

îngrijire, apă) pe căi rutiere, maritime,

aeriene, feroviare;

b) controlul densității de încărcare a

animalelor în mijloace de transport în funcție

de specie, vârstă, greutate, categorie de

producție, mărimea corporală și stare

fiziologică;

c) controlul echipamentelor utilizate pentru

încărcarea și descărcarea animalelor în/și din

mijloacele de transport;

d) controlul intervalelor de oprire, odihnă,

furajare, adăpare și îngrijire a animalelor în

timpul transportului acestora;

e) controlul condițiilor adecvate pentru

transport;

f) controlul documentelor de autorizare a

transportatorilor de animale și a mijloacelor de

transport a animalelor de către DSVSA;

g) controlul înregistrării mijloacelor de

transport destinate transporturilor de animale

pe distanțe de până la 65 de km;

h) controlul autorizației de transport, a

certificatului de competență profesională și a

documentelor de mișcare și veterinare pentru

transporturile cu o durată mai mică de 8 ore;

i) controlul autorizației de transport, a

jurnalului de călătorie, a certificatului de

competență profesională pentru conducătorii

auto și însoțitori și a altor documente

însoțitoare pentru transporturile cu o durată

mai mare de 8 ore;

j) controlul punctelor de control pentru

transportul de animale, sub aspectul

îndeplinirii condițiilor prevăzute de legislația

în vigoare (autorizație sanitară veterinară,

condiții de sănătate și bunăstarea animalelor,

precum și igiena adăpostirii, furajării,

adăpării, etc.);

k) întocmirea evidenței mijloacelor de transport

autorizate și înregistrate pentru transportul

animalelor;

l) evidența transportatorilor de animale

autorizați de către compartimentul de bunăstare

a animalelor din cadrul DSVSA.

m) completarea fișei anuale de raportare privind

respectarea legislației în domeniul protecției

animalelor în timpul transportului cu precizarea

numărului de animale transportate pentru

sacrificare, exportate, importate pentru

creștere, alte animale transportate, a numărului

de inspecții în timpul transportului rutier, la

locul de destinație, în târguri, la locul de

plecare, documentele controlate, a numărului de

sancțiuni aplicate în timpul transportului

rutier, la locul de destinație, în târguri, la

locul de plecare, documentele controlate.

n) controlul modului de gestionare a animalelor

bolnave sau moarte în timpul transportului.

1. Raport trimestrial transmis ANSVSA de

către DSVSA.

1.

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004

privind organizarea activității veterinare cu

modificări, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 215/2004

cu modificările și

completările ulterioare

2.

Legea nr. 71/2006

privind ratificarea

Convenției europene pentru protecția

animalelor în timpul transportului

internațional (revizuită), semnată la

Chișinau la 6 noiembrie 2003;

3. Regulamentul Consiliului nr. 1/2005 /CE

privind protecția animalelor în timpul

transportului și operațiunilor conexe și de

modificare a Directivelor 64/432/C.E. și

93/119/C.E. și a Regulamentului

Consiliului nr. 255/97/C.E.

4.

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 , cu

modificările și completările ulterioare.

5. Protocolul de cooperare nr. 2361/27/

21487/2006 încheiat între ANSVSA, M.A.I.

și M.T.C.T. în scopul efectuării unor

acțiuni comune de control privind

respectarea legislației sanitare veterinare

referitoare la transportul de animale vii,

produse și subproduse de origine animală pe

drumurile publice.

6. Ordinul președintelui ANSVSA nr.

62/2007, cu modificările ulterioare.

1. Medici veterinari de

liberă practică

împuterniciți de

circumscripția sanitară

veterinară de asistență,

medici veterinari

oficiali și DSVSA

1. Medici veterinari de

liberă practică

împuterniciți de

circumscripția sanitară

veterinară de asistență,

medici veterinari

oficiali și DSVSA.

3.3. PROTECȚIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTARE SAU ÎN ALTE SCOPURI

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

pasivă

a) evidența laboratoarelor ori a institutelor

în care se realizează experimente pe animale;

b) evidența metodelor de experimentare

utilizate;

c) evidența speciilor și numărului de animale

vertebrate utilizate în experimentare;

d) evidența avizelor A.N.S.V.S.A. pentru

experimentele pe animale și controlul

respectării celor aprobate;

1.

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004

privind

organizarea activității sanitar veterinare și

pentru siguranța alimentelor, aprobată cu

modificări prin

Legea nr. 215/2004

cu

modificările și completările ulterioare

2. Ordonanța Guvernului nr. 37/2002 pentru

protecția animalelor folosite în scopuri

științifice sau în alte scopuri experimentale,

publicat în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, cu

modificările și completările ulterioare;

3.

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 , cu

modificările și completările ulterioare.

4.

Ordinul MAAP nr. 143/2002

pentru aprobarea

instrucțiunilor privind adăpostirea și

îngrijirea animalelor folosite în scopuri

științifice sau în alte scopuri experimentale,

publicat în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 697 din 24 septembrie 2002.

1. Medici veterinari de

liberă practică

împuterniciți de

circumscripția sanitară

veterinară de asistență,

medici veterinari

oficiali și DSVSA

4. ACȚIUNI GENERALE DE MEDICINĂ PREVENTIVĂ, DE IDENTIFICARE ȘI ÎNREGISTRARE A ANIMALELOR

4.1. EXPERTIZA PAJIȘTILOR NATURALE ȘI A PĂȘUNILOR STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUȚIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUȚIEI

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

pasivă

1. Monitorizarea documentelor privind expertiza

pajiștilor naturale și a pășunilor

2. Expertiza înainte de începerea sezonului de

pășunat/recoltare și ulterior periodic atât a

pășunilor, pajiștilor, cât și a drumului de

acces pentru animale, sub raportul:

a) prezenței biotopilor pentru paraziți și

gazde intermediare;

b) prezenței plantelor toxice sau potențial

toxice;

c) prezenței îngrășămintelor chimice sau

pesticidelor;

d) prezenței resturilor metalice sau a

cadavrelor;

e) modului de utilizare a suprafețelor (specii

și grupe de vârstă, succesiunea acestora);

f) surselor de apă de pe pajiști și pășuni.

3. Se stabilesc măsuri privind:

a) desecarea zonelor inundate sau împrejmuirea

acestora;

b) aplicarea de tratamente cu moluscocide a

zonelor umede;

c) eliminarea corpurilor străine;

d) eliminarea plantelor toxice;

e) modul de utilizare a

pășunii/pajiștii și furajelor recoltate de pe

acestea.

1. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către

DSVSA.

2. Se identifică și se evaluează numărul de

acțiuni și efectivele de animale, pe specii și

categorii de vârstă.

3. La nivelul județului se întocmește harta cu

biotopii activi și potențiali activi pentru

fascioloză, dicrocelioză și paramfistomoză.

4. Laboratoarele de parazitologie trebuie să

dețină moluște și gasteropode gazde intermediare

din județul respectiv.

1. Medici veterinari

de liberă practică

împuterniciți de

circumscripția

sanitară veterinară de

asistență, medici

veterinari oficiali și

DSVSA.

4.2. EXPERTIZA PARAZITOLOGICĂ A PAJIȘTILOR NATURALE ȘI A PĂȘUNILOR

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

activa

Supraveghere prin prelevare și examinare

periodică a probelor de:

a) apă din sursele de apă;

b) pășune, pajiști, fânețe, mâl și gasteropode.

1. Se prelevează probe de pășune, pajiști,

fânețe, mâl, apa din surse de apă, gazde

intermediare (gasteropode, acarieni, insecte

etc.)

2. Specialiștii laboratoarelor de parazitologie

județene întocmesc harta cu biotopii activi și

potențiali activ pentru fascioloză,

dicrocelioză, paramfistomoză, care va fi anual

reactualizată.

3. Specialiștii laboratoarelor de parazitologie

județene trebuie să dețină gasteropode, gazde

intermediare pentru geohelminți în județul

respectiv

1. Medici veterinari de

liberă practică

împuterniciți de

circumscripția sanitară

veterinară de asistență

medici veterinari

oficiali și DSVSA.

2. Supravegherea

biotopilor și gazdelor

intermediare pentru

geohelminți se

efectuează de către

specialiștii

parazitologi de la

LSVSA, sau la IDSA.

4.3. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIȚIA MORBIDITĂȚII ȘI MORTALITĂȚII CRESCUTE

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

activa

Supravegherea prin examene de laborator în

toate stările de morbiditate sau de

mortalitate, în care sunt incriminate furajele:

de volum, suculente, materii prime vegetale,

materii prime de origine minerală, făinuri

proteice, premixuri vitaminice și minerale etc.

1. Se prelevează probe de furaje, materii

prime, premixuri.

2. Probele se examinează: organoleptic,

bacteriologic, micologic, micotoxicologic,

toxicologic, chimic, biochimic etc.

1. Medici veterinari de

liberă practică

împuterniciți de

circumscripția sanitară

veterinară de asistență,

medici veterinari

oficiali și DSVSA.

2. Examenele de

laborator se efectuează

la LSVSA și/sau după caz

la LNR din cadrul IDSA.

4.4. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ZONELOR DE RECOLTARE A MOLUȘTELOR BIVALVE

4.4.1. Contaminanți bacterieni și virali la moluște bivalve vii

*Font 7*

1

2

3

4

I. Supraveghere

pasivă

II. Supraveghere

activă

Monitorizarea documentelor privind

zonele de recoltare a moluștelor

bivalve

Supraveghere prin diagnostic de

laborator

Raport trimestrial transmis ANSVSA de către

DSVSA

Hotărârea Guvernului nr. 955/2005

privind

aprobarea Regulilor specifice pentru organizarea

de controale oficiale referitoare la produse de

origine animală destinate consumului uman

1. Medicul veterinar de

liberă practică

împuternicit din

circumscripția sanitară

veterinară de asistență

și/sau medic veterinar

oficial recoltează

probele, DSVSA 2.

Examenele se efectuează

la LSVSA și/sau la LNR

din cadrul IDSA.

3. Confirmarea

rezultatului la LNR din

cadrul IDSA

4.4.2. Biotoxine marine

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

activă

Supraveghere prin diagnostic de

laborator

1. Hotărârea Guvernului nr 955/2005

2. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către

DSVSA.

1. Medicul veterinar de

liberă practică

împuternicit din

circumscripția sanitară

veterinară de asistență

și/sau medicului

veterinar oficial din

cadrul DSVSA, recoltează

probele.

2. Examenele se

efectuează la LSVSA

și/sau la LNR din cadrul

IDSA.

4.4.3. Icre embrionate

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

activa

Supraveghere prin diagnostic de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la

ANSVSA de către DSVSA

2. Determinarea contaminanților și a

substanțelor interzise, o dată pe an, în

perioada obținerii icrelor embrionate

1. Medicul veterinar de

liberă practică

împuternicit din

circumscripția sanitar

veterinară de asistență

și/sau medic veterinar

oficial din cadrul DSVSA

recoltează probele

2. Examenele se

efectuează la

laboratoarele zonale de

control reziduuri și

IISPV.

4.5. ACȚIUNI PROFILACTICE DE DECONTAMINARE, DERATIZARE ȘI DEZINFECȚIE (DDD)

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

pasivă

Supraveghere

activa

1. Monitorizarea documentelor privind

acțiunile profilactice de DDD

1. Controlul executării în exploatațiile

nonprofesionale de animale a două acțiuni

generale de decontaminare și deratizare,

primăvara și toamna;

2. În lăptării, puncte de tăiere, bazine de

colectarea dejecțiilor și platforme de

gunoi, se fac dezinsecții săptămânale, în

funcție de intensitatea invaziei;

3. În unitățile zootehnice de tip industrial

și fermele cu porcine și păsări, acțiunile

DDD se execută în tot cursul anului, în

funcție de fluxul tehnologic de producție;

4. În industria alimentară, unitățile

autorizate în care se prelucrează și se

valorifică produse de origine animală,

operațiunile DDD se înscriu în

programele de igienizare și se execută, cel

puțin o dată pe săptămână.

5. În cazuri de necesitate și la cerere.

1. Raport trimestrial transmis ANSVSA

de către DSVSA

2. Lucrările DDD se execută numai de către

personalul auxiliar oficial.

1. Deratizările vor cuprinde în mod obligatoriu

și zonele de protecție din jurul unităților.

2. În situații de necesitate, acțiunile se

execută conform măsurilor stabilite prin

programele de combatere sau eradicare.

3. Acțiunile profilactice de DDD se execută la

cerere pe cheltuiala proprietarului.

4. Atestarea eficienței decontaminării se face

printr-un buletin de analiză emis de laboratorul

care a efectuat testarea.

1. Medici veterinari

de liberă practică

împuterniciți de

circumscripția

sanitară veterinară de

asistență, medici

veterinari oficiali și

DSVSA.

2. Examenele de

laborator se efectuează

la LSVSA și/sau la LNR

din cadrul IDSA.

4.6. CONTROLUL ECARISĂRII

*Font 7*

1

2

3

4

Supraveghere

pasivă

1. Controlul aplicării și respectării normelor

sanitare veterinare, privind:

a) colectarea, transportul și prelucrarea

subproduselor de origine animală, ce nu sunt

destinate consumului uman în unități aprobate

sanitar veterinar, conform prevederilor

Regulamentului Parlamentului și Consiliului

European nr. 1774/2002.

b) amenajarea și folosirea cimitirelor de

animale, puțuri seci și crematoriilor în zonele

greu accesibile - zonele izolate;

c) igienizarea locurilor sau containerelor de

colectare a cadavrelor și deșeurilor, după

ridicarea și evacuarea acestora;

1. Controlul se execută de către serviciul de

inspecții de la nivelul DSVSA;

2.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 80/2005

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare și

pentru siguranța alimentelor privind stabilirea

documentelor și evidențelor veterinare necesare

în cadrul activității de neutralizare a

deșeurilor de origine animală, publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822

din 12 septembrie 2005, cu modificările și

completările ulterioare.

Medici veterinari

oficiali din cadrul

DSVSA.

Secțiunea 8 SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

*Font 7*

1

2

3

4

1. Supraveghere

pasivă la

următoarele

specii de

animale: bovine

cabaline porcine

ovine și caprine

păsări animale

de blană animale

sălbatice pești,

moluște albine

viermi de mătase

1. Monitorizarea datelor din programul

de supraveghere;

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA

1. Medicul veterinar de

liberă practică

împuternicit din

circumscripția sanitară

veterinară de asistență

și/sau medic veterinar

oficial recoltează

probele, DSVSA

2. Supraveghere

activa

1. în cazuri de intoxicație sau suspiciune

de intoxicație;

2. Expertiză de necesitate

1. Probe necesare pentru stabilirea

diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr

sau conținut gastric, organe, țesut muscular,

precum furajele și apa folosite în hrănirea și

adăparea animalelor, sau orice element ce poate

conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile

de intoxicație.

2. Pentru depistarea toxicului din probele

prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de

analiză stabilite de laboratorul național de

referință.

1. Examenele se

efectuează la LSVSA

și/sau la LNR din

cadrul IDSA

Secțiunea 9 ACȚIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE

1. PESTA PORCINĂ CLASICĂ

*Font 7*

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

1

2

3

I. ÎN EXPLOATAȚIILE NONPROFESIONALE DE PORCINE:

III. LA MISTREȚI:

Vaccinarea de urgență se face în campanii cu

completări lunare utilizându-se vaccin viu

atenuat.

Vaccinarea de urgență se realizează cu momeli

vaccinale pentru care operatorul economic

trebuie să dețină autorizație de comercializare

obținută în condițiile prevăzute de legislația

europeană specifică.

1. Medicul veterinar de liberă practică

împuternicit din circumscripția

sanitară veterinară de asistență.

3. Aplicarea momelilor vaccinale se

face de către gestionarul fondului de

vânătoare sub coordonarea medicului

veterinar oficial.

4. Acțiunea de recoltare a probelor de

sânge, destinate evaluării imunității

postvaccinale se execută sub

responsabilitatea medicului veterinar

oficial.

2. BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviară) A -160

*Font 7*

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

1

2

3

I. ÎN EXPLOATAȚIILE NONPROFESIONALE DE PĂSĂRI:

Se execută obligatoriu, 3 vaccinări/an:

a) campania de vaccinare în lunile februarie -

martie;

b) campania de vaccinare în lunile iunie -

iulie;

c) campania de vaccinare în lunile octombrie -

noiembrie;

1. Programele de vaccinare împotriva bolii de

Newcastle a păsărilor din gospodăriile

populației se avizează de DSVSA și de

Consiliul Județean al Colegiului Medicilor

Veterinari.

2. Administrarea vaccinului se realizează

obligatoriu individual, la toate categoriile de

păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;

3. Vaccinarea contra bolii de Newcastle,

indiferent de sursa de vaccin, se realizează

astfel:

a) primele două vaccinări din viața unei

păsări, se realizează cu vaccin viu atenuat

preparat dintr-o tulpină lentogenă;

b) a treia vaccinare din viața unei păsări se

realizează cu vaccin viu atenuat sau inactivat.

4. În intervalele dintre vaccinările programate

se efectuează vaccinări de completare.

5. Vaccinul se achiziționează de medicul

veterinar responsabil de efectuarea vaccinării,

pe baza rețetei cu timbru sec aprobată de

DSVSA.

6. După fiecare campanie de vaccinare, în

baza rezultatelor supravegherii postvaccinale,

IDSA va elabora un raport privind rezultatele

testării statusului imun postvaccinal care va fi

analizat de către ANSVSA, IDSA, CMVR și

UCPR În funcție de rezultatele constatate, se

vor stabili măsurile pentru etapa următoare.

7. Ancheta epidemiologică a fiecărui focar de

Newcastle va fi efectuată de reprezentanții

instituțiilor menționate la punctul 7, pentru

stabilirea cauzelor și a măsurilor sanitare

veterinare ce se impun.

1. Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit din

circumscripția sanitară

veterinară de asistență.

2. La acțiunea de recoltare a

probelor de sânge în scopul

evaluării imunității

postvaccinale va participa:

medicul veterinar oficial,

medicul veterinar de liberă

practică împuternicit din

circumscripția sanitară

veterinară de asistență.

II. ÎN EXPLOATAȚIILE AVICOLE COMERCIALE

A. În județele/exploatațiile indemne de boală

de Newcastle

1. Pui de carne:

a) obligatoriu 2 vaccinări (la vârsta de 9-10

zile și 23-24 zile) cu vaccinuri vii preparate

din tulpini lentogene;

b) căile de vaccinare: oculo-nazal sau prin

aerosoli; fiind exclusă vaccinarea prin

administrarea vaccinului în apa de băut;

c) opțional se pot aplica 3 vaccinări (la

vârsta de o zi, 9-10 zile și 23-24 zile).

2. Găini reproducție - părinți rase ușoare și

grele

Obligatoriu:

a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din

tulpini lentogene la vârsta de o zi (în

stațiile de incubație), 9 zile, 24 zile, 42

zile, 84 zile și la transfer;

b) vaccinul se administrează masal - sub formă

de aerosoli sau individual (oculo nazal sau

injectabil);

c) la transfer, se efectuează o vaccinare cu

vaccin inactivat, urmată opțional de 2

vaccinări (32-36 săptămâni și 42-48 săptămâni)

cu vaccinuri vii preparate din tulpini

lentogene.

3. Găini ouă consum

Obligatoriu:

a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din

tulpini lentogene la vârsta de o zi (în

stațiile de incubație), 9 zile, 24 zile, 42

zile, 84 zile și la transfer;

b) vaccinul se administrează masal - sub formă

de aerosoli sau individual (oculonazal sau

injectabil);

c) după transferul păsărilor se efectuează

vaccinări la interval de 2-3 luni.

B. În județele/exploatațiile cu antecedente de

boală de Newcastle în ultimile 12 luni

Pui de carne:

a) obligatoriu 3 vaccinări (la vârsta de o zi,

9-10 zile și 23-24 zile) cu vaccinuri vii

atenuate preparate din tulpini lentogene;

b) opțional, vaccinarea la vârsta de o zi cu

vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli,

poate fi dublată de o vaccinare efectuată

injectabil, cu vaccin inactivat.

1. Procedura de vaccinare în exploatațiile

avicole, autorizate sanitar veterinar, se aplică

la propunerea administrației acestora, cu

aprobarea obligatorie a DSVSA care verifica

existența și funcționalitatea aparaturii și

instrumentarului necesar vaccinării.

2. Pentru exploatațiile profesionale, strategia

de vaccinare este în mod obligatoriu însoțită de

măsuri de biosecuritate specifice.

3. În exploatațiile avicole și grădinile

zoologice autorizate sanitar veterinar.

1. Medicul veterinar de liberă

practică împuternicit, organizat

în condițiile legii.

2. La acțiunea de recoltare a

probelor de sânge în scopul

evaluării imunității

postvaccinale participă medicul

veterinar oficial și medicul

veterinar de liberă practică

împuternicit.

3. ANTRAX (B - 051)

*Font 7*

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

Conform recomandărilor

producătorilor de vaccin

1. 1. a) Vaccinarea se execută obligatoriu, o

dată pe an, pe întreg teritoriul României, în

perioada martie - mai, înainte de ieșirea la

pășunat, sau octombrie - noiembrie, la animalele

din specii receptive, conform recomandărilor

producătorului de vaccin;

b) Se execută vaccinări de completare lunar la

animale din specii receptive care la data

efectuării vaccinării nu aveau vârsta de

vaccinare, sau a celor care nu au putut fi

vaccinate în campanie datorită

contraindicațiilor stabilite de producător;

2. Vaccinare se aplică după interpretarea

testului alergic pentru tuberculoza bovină, la

bovinele și bubalinele tuberculinate în vârsta

de 2 luni.

Medicul veterinar de liberă practică

împuternicit din circumscripția

sanitară veterinară de asistență.

4. TURBAREA (Rabia) - B - 058

*Font 7*

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

1. Conform recomandărilor producătorilor

de vaccin

I. Vaccinarea animalelor domestice

1. Vaccinarea antirabica a câinilor și pisicilor

în vârsta de peste 3 luni se efectuează o dată

pe an.

2. Vaccinarea antirabica a cainilor și pisicilor

din curți, exploatații sau stâni se efectuează

în campanie, în perioada octombrie-decembrie, cu

completări lunare pentru animalele ajunse la

vârsta de vaccinare sau nou introduse,

nevaccinate.

3. Campaniile de vaccinare antirabica a cainilor

și pisicilor din curți, exploatații sau stâni se

raportează la sfârșitul acesteia la DSVSA

1. Medicul veterinar de liberă practică

împuternicit din circumscripția

sanitar-veterinară de asistență.

II. Vaccinarea animalelor în mediul silvatic

1. Vaccinarea orală a vulpilor se aplică de două

ori pe an în lunile mai-iunie,

octombrie-noiembrie, conform programului de

eradicare aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 55/2008 cu modificările și completările

ulterioare.

2. Vaccinarea orală a animalelor din mediul

silvatic se aplică, la vizuină, de două ori pe

an în lunile mai - iunie, octombrie - noiembrie

3. După finalizarea campaniilor de vaccinare,

după minim 45 de zile, se efectuează obligatoriu

vânători de control a eficienței vaccinării

2. Administratorii fondurilor de

vânătoare din fondul cinegetic, în ceea

ce privește distribuția momelilor la

vizuină

Secțiunea 10 ACTIVITĂȚI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE, ÎN DOMENIUL SANITAR VETERINAR

1. Activitatea de elaborare și difuzare de materiale științifice în domeniul sanitar veterinar.

2. Activitate de instruire și perfecționare continuă a specialiștilor din cadrul ANSVSA și din structurile subordonate, pe domeniile de competență, prin organizarea de cursuri de profil, în țară și în străinătate.

3. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc și prognoze sanitare veterinare și protecția consumatorilor.

4. Acțiuni de instruire, informare și educație sanitar-veterinară a populației pentru apărarea sănătății publice și protecției consumatorilor.

5. Monitorizarea activităților și a situației sanitar veterinare la nivel județean, ale institutelor veterinare de profil și ale ANSVSA, astfel:

*Font 7*

1

MONITORIZAREA BOLILOR

INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE LA

ANIMALE, INCLUSIV A CELOR

TRANSMISIBILE LA OM.

1. Prelucrarea statistică a datelor obținute din activitățile de

supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om.

2. Efectuarea de analize epidemiologice

3. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor.

Se execută la

ANSVSA - UEC

2

MONITORIZAREA BOLILOR

INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE LA

ANIMALE, INCLUSIV A CELOR

TRANSMISIBILE LA OM.

Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere

furnizate de laboratoarele județene

3. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor

și informarea populației

Se execută la IDSA.

3

MONITORIZAREA DATELOR

PRIVIND ECOPATOLOGIA ȘI

IDENTIFICAREA FACTORILOR DE

RISC PENTRU SĂNĂTATEA

ANIMALELOR ȘI SĂNĂTATEA

PUBLICĂ

1. Monitorizarea datelor obținute la nivelul D.S.V.S.A și raportarea

semestrială la IDSA și IISPV.

2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul și

supravegherea mediului înconjurător. Se va face pe circumscripții și

localități.

3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA, și IDSA:

semestrial în zone cunoscute ca poluate; se vor monitoriza: arealul privind

perimetrul de dispersie al poluantului și gradul de poluare; unitățile

poluatoare care pot influența sănătatea animalelor și calitatea producției

a animalelor.

a. Identificarea și monitorizarea bolilor produse de agenți poluanți.

b. Monitorizarea condițiilor de colectare, epurare și evacuare a apelor

uzate în mediu, provenite din activitățile zootehnice, sanitare-veterinare

sau de industrie alimentară.

3. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de cercetare și

control al bolilor.

Se execută la

DSVSA, iar sinteza

datelor la IDSA.

4

MONITORIZAREA AVORTURILOR

LA ANIMALE

Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale și boli și se

raportează semestrial la IDSA

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor și

informarea populației

Se execută la IDSA.

5

MONITORIZAREA DATELOR

PRIVIND SUPRAVEGHEREA

ECOTOXICOLOGICĂ

Rezultatele examenelor de laborator obținute la LSVSA se transmit

trimestrial la IDSA în vederea monitorizării

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor.

IDSA

6

MONITORIZAREA UNITĂȚILOR DE

PRODUCERE A FURAJELOR

1. Monitorizarea condițiilor de producere, depozitare, comercializare și

utilizare a produselor furajere

2. Monitorizarea condițiilor de funcționare a unităților producătoare de

nutrețuri combinate.

3. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor.

Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.

DSVSA

7

MONITORIZAREA PROGRAMULUI

DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL

IGIENEI ȘI SĂNĂTĂȚII

PUBLICE, MONITORIZAREA

REZISTENȚEI ANTIMICROBIENE

A BACTERIILOR PATOGENE

PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A

CELOR TRANSMISIBILE LA OM

Gestionarea și prelucrarea statistică a activității pe linie de

supraveghere prin inspecție și examene de laborator, a zoonozelor, a

reziduurilor de la animalele vii și a produselor acestora, a furajelor, a

gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală și

furaje se realizează de IISPV și se raportează trimestrial la ANSVSA.

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor.

IISPV

8

MONITORIZAREA REZISTENȚEI

ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR

PATOGENE PENTRU ANIMALE,

INCLUSIV A CELOR

TRANSMISIBILE LA OM

1. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanțele antimicrobiene la

toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare și la

alte specii bacteriene patogene (Staphilococcus spp, Escherichia coli,

Listeria spp, Streptococcus spp, s.a.), izolate de LSVSA.

2. Înregistrarea și prelucrarea computerizată a datelor privind rezistența

la antibiotice.

3. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor.

Se execută la IDSA

și IISPV, în funcție

de agenții zoonotici

izolați.

Secțiunea I DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE

*Font 7*

Nr.

crt

Boala

(cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

1

BRUCELOZA*

(B-103)

(B-151)

(B-152)

(B-153)

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și

leporidele se supun inspecției ante

mortem în unități de tăiere autorizate

sanitar veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de către personalul

auxiliar oficial.

II. CARNE și ORGANE

Inspecția post mortem a carcaselor se

efectuează în unități de tăiere autorizate

sanitar veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de către personalul

auxiliar oficial.

III. LAPTE

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, leporide)

Supraveghere de laborator pentru speciile receptive (vezi Capitolul

I din prezentul Program).

II. CARNE și ORGANE

Se recoltează organe în următoarele cazuri:

a) de la animalele reacționate pozitiv, dubioase sau neconcludente

la testele pentru brucella;

b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la

carcase cu leziuni suspecte de bruceloza.

III. MĂSURI

1. În cazul în care animalele prezintă o reacție pozitivă sau

neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care

există alte motive pentru suspectarea unei infecții, acestea trebuie

să fie sacrificate separat față de celelalte animale, luându-se

toate precauțiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a

celorlalte carcase, a liniei de sacrificare și a personalului

prezent în abator.

2. Carnea care provine de la animale la care inspecția post-mortem a

permis punerea în evidență a unei bruceloze acute trebuie să fie

declarată improprie pentru consumul uman.

3. Mamelele, tractusul genital și sângele care provin de la

animalele la care a fost depistată o reacție pozitivă sau

neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să fie

declarate improprii pentru consumul uman, se confiscă și se distrug,

chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip. Carnea

și subprodusele comestibile, se sterilizează prin tratament termic

și se pot pune în consum.

4. Pieile se supun dezinfecției prin sărare timp de 60 zile după

care se pot dirija la prelucrare;

5. În toate cazurile:

a) se vor lua măsuri de protecție a personalului operator care intră

în contact cu animalele vii destinate abatorizării și/sau cu

carcase/organe;

b) mamelele, tractusul genital, sângele și organele cu leziuni se

confiscă, se îndepărtează și se denaturează în condiții de

siguranță.

Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacție

pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi

utilizat pentru consum uman.

2

CAMPILOBACTERIOZA*

(B-104)

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, porcinele și păsările se

supun inspecției ante mortem în unități de

tăiere autorizate sanitar veterinar, de

către medici veterinari oficiali sau de

către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE și ORGANE

Inspecția post mortem a carcaselor se

efectuează în unități de tăiere autorizate

sanitar veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de către personalul

auxiliar oficial.

III. APA POTABILĂ

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, păsări)

Supraveghere de laborator pentru speciile receptive (vezi Capitolul

I din prezentul Program).

II. CARNE și ORGANE (bovine, ovine, porcine, păsări)

Recoltarea de probe din:

a) carcase și organe de bovine, ovine, porcine;

b) carcasă întreaga și cecum de pasăre;

III. MĂSURI

Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a

decelat prezența de specii de Campylobacter termofile.

1. Carnea și organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în

produse supuse tratamentului termic.

2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive

obținute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării și

aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la

reducerea infecției în ferme.

3. Medicul veterinar oficial va controla (prin

inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):

a) programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament

termic în toate unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie,

lapte, pește, moluște;

b) Evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de

bovine, ovine și porcine;

c) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în

toate unitățile de procesare și alimentație publică;

d) Recoltarea de probe de apă potabilă și gheață, utilizată în

procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol în

unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, alimentație

publică, în vederea efectuării examenului microbiologic;

e) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul

angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de

alimentație publică.

IV. RECOLTAREA DE PROBE DE APĂ POTABILĂ.

2

CAMPILOBACTERIOZA*

(B-104)

(Program Specific

efectuat în

unitățile de

tăiere autorizate

sanitar veterinar

pentru

determinarea

prevalenței

Campylobacter spp.

în carcasele de

pui broiler,

conform Deciziei

Comisiei nr.

516/2007/CE)

1. În vederea determinării prevalenței

Campylobacter în carcasele de pui broiler se

vor preleva și analiza probe în conformitate

cu specificațiile tehnice din studiul

preliminar descris în Decizia Comisiei nr.

516/2007/CE

2. Metoda de eșantionare se stabilește de

către ANSVSA.

3. Prelevarea de probe se realizează de

către medicii veterinari oficiali din

abatoare,

4. Carcasele întregi prelevate se analizează

bacteriologic, cu confirmare fenotipică,

conform prevederilor Deciziei Comisiei nr.

516/2007/CE numai de către IISPV

5. Toate tulpinile de Campylobacter izolate

vor fi păstrate de IISPV, asigurându-se

integritatea tulpinilor timp de minimum 2

ani.

6. IISPV va păstra înregistrarea actualizată

și separată a tuturor examenelor

bacteriologice efectuate la toate probele

analizate și rezultatele lor în scopul

prezentului Program Specific.

7. IISPV va efectua prelucrarea statistică a

datelor rezultate în urma examenelor de

laborator și va trimite Direcției de Igienă

și Sănătate Publică Veterinară din cadrul

ANSVSA, rezultatele supravegherii sub forma

de date primare, utilizând un dicționar de

date și formulare de colectare a datelor

conform Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE.

8. Cecumurile prelevate în abatoare, de la

puii broiler, se analizează bacteriologic cu

confirmare fenotipică conform prevederilor

Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE numai de

către IDSA

9. Toate tulpinile de Campylobacter izolate

vor fi păstrate de IDSA, asigurându-se

integritatea tulpinilor timp de minimum 2

ani.

10. IDSA va păstra înregistrarea actualizată

și separată a tuturor examenelor

bacteriologice efectuate la toate probele

analizate și rezultatele lor în scopul

prezentului Program Specific.

11. IDSA va efectua prelucrarea statistică a

datelor rezultate în urma examenelor de

laborator și va trimite Direcției Generale

Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA,

rezultatele supravegherii sub forma de date

primare, utilizând un dicționar de date și

formulare de colectare a datelor conform

Deciziei Comisiei nr. 516/2007/CE.

I. ANIMALE VII (pui broiler)

Programul de control la fermă pentru Campylobacter la puii broiler

se efectuează conform specificațiilor tehnice din studiul preliminar

descris în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE.

II. CARNE ȘI ORGANE

Se recoltează:

a) carcase întregi.

b) cecum.

III. MĂSURI

Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a

decelat prezența de specii de Campylobacter termofile.

1. Carnea și organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în

produse supuse tratamentului termic.

2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive

obținute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării și

aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la

reducerea infecției în ferme.

3. Medicul veterinar oficial va controla (prin

inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):

a) Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a

programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament

termic în toate unitățile de procesare carne pasăre;

b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în

toate unitățile de procesare și alimentație publică;

c) Recoltarea de probe de apă potabilă și gheață, utilizată în

procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol în

unitățile de procesare carne pasăre în vederea efectuării examenului

microbiologic;

d) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul

angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de

alimentație publică.

IV. RECOLTAREA DE PROBE DE APĂ POTABILĂ.

3

ECHINOCOCOZA*

(HIDATIDOZA)

(B-053)

I. ANIMALE VII

Animalele din speciile receptive tăiate

pentru consum uman se supun inspecției

antemortem în unități de tăiere autorizate

sanitar veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de către personalul

auxiliar oficial.

II. CARNE ȘI ORGANE

Inspecția post mortem a carcaselor se

efectuează în unități de tăiere autorizate

sanitar veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de către personalul

auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII

Supravegherea serologică de 2 ori pe an a câinilor din ferme și/sau

stâne (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II. CARNE ȘI ORGANE

Se examinează fiecare carcasă și organele de bovine, porcine și

ovine, caprine, ecvine și cervide destinate consumului uman.

III. MĂSURI GENERALE

Interzicerea prezenței câinilor în abatoare.

IV. MĂSURI SPECIFICE

Carnea și organele infestate se supun următoarelor măsuri:

a) Carnea și organele infestate și/sau cu chiști hidatici se

confiscă, se denaturează și se îndepărtează în condiții de

siguranță.

b) Grăsimea se dă în consum fără restricții.

c) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru

alimentația carnivorelor;

4

LISTERIOZA*

(C-611)

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele și porcinele se

supun inspecției ante mortem în unități de

tăiere autorizate sanitar veterinar, de

către medici veterinari oficiali sau de

către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE

LACTATE, PEȘTE ȘI PRODUSE DIN PESCUIT

1. Inspecția post mortem se efectuează în

unități de tăiere autorizate sanitar

veterinar, de către medici veterinari

oficiali sau de către personalul auxiliar

oficial.

2. Recoltarea probelor de către medici

veterinari oficiali și efectuarea

examenelor în LSVSA și în IISPV.

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine)

Supraveghere prin examene de laborator (vezi Capitolul I din

prezentul Program).

II.a. CARNE ȘI ORGANE

În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul,

os lung și porțiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări

pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după

păstrarea la frigider (4-8°C) timp de 48 de ore.

II. b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEȘTE ȘI PRODUSE DIN

PESCUIT

recoltarea de probe se face conform Capitolului II, Secțiunea 4 din

prezentul Program.

III. RECOLTAREA DE PROBE DE APĂ POTABILĂ

IV. MĂSURI

1) În cazul confirmării bolii, carnea, organele și grăsimea, care

nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în

produse supuse tratamentului termic.

2) În cazul confirmării prezenței L. monocytogenes în produse din

carne, produse lactate, pește și produse din pescuit, acestea se

retrag din consum se confiscă, se denaturează și se îndepărtează în

condiții de siguranță, conform Regulamentului nr. 1774/2002/CE.

3) Tulpinile de L. monocytogenes izolate din produsele alimentare de

origine animală, se trimit la IISPV pentru confirmare.

4) Medicul veterinar oficial va controla (prin

inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):

a) Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a

programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic

în toate unitățile de procesare carne roșie, lapte, pește, moluște;

b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în

toate unitățile de procesare, alimentație publică, în mod special

contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate

pentru consum, cu termen lung de valabilitate;

c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la

temperatura de refrigerare (ex. brânzeturi cu pastă moale, produse

din carne tip pate și produse din carne feliate, produse din carne

sau pește ambalate sub vid);

d) Prelevarea de teste de sanitație de pe suprafețele cu care vin

în contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului

de autocontrol în unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie,

lapte, pește, moluște, precum și în unitățile de alimentație

publică;

e) Recoltarea de probe de apă potabilă și gheață utilizată în

procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol

în unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește,

moluște, precum și în unitățile de alimentație publică, în vederea

efectuării examenului microbiologic;

f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata

preparate pentru consum în unitățile de alimentație publică, de

către personalul angajat.

5

SALMONELOZA*

(C-620)

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele,

cabalinele și păsările se supun inspecției

ante mortem în abatoare autorizate sanitar

veterinar, de către medici veterinari

oficiali sau de către personalul auxiliar

oficial.

II. CARNE și ORGANE

1. Inspecția post mortem a carcaselor și

organelor precum și recoltarea de probe se

efectuează în abatoare autorizate sanitar

veterinar, de către medici veterinari

oficiali sau de către personalul auxiliar

oficial.

2. Inspecția și recoltarea de probe include

și sălile de tranșare sau unitățile de

tranșare și reambalare a cărnii roșii și a

cărnii de pasăre, precum și depozitele

destinate pentru aceste cărnuri.

III. OUĂ

Inspecția și recoltarea de probe se

efectuează în centre de colectare, unități

producere ouă lichide, unități de procesare

ouă, depozite, unități de alimentație

publică și unități de desfacere autorizate

și înregistrate sanitar veterinar, de către

medici veterinari oficiali sau de către

personalul auxiliar oficial (vezi Capitolul

II, Secțiunile 1, 2, 3 și 4 din prezentul

Program).

IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ

Alimentele de origine animală sunt supuse

analizelor de laborator pentru Salmonella,

conform legislației în vigoare (vezi

Capitolul II Secțiunile 1, 2, 3 și 4 din

prezentul Program).

V. HRANA ANIMALĂ (Furaje) - (vezi Capitolul

II, Secțiunea 9 din prezentul Program)

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline,

lagomorfe, păsări):

Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se

efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare (vezi

Capitolul I din prezentul Program).

II. CARNE și ORGANE

Programul de control pentru Salmonella cuprinde recoltarea de probe

și analize, conform procedurilor de recoltare:

1. Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine și cabaline:

a) se recoltează probe de țesut (metoda distructivă) sau probe

tampon (metoda nedistructivă) de pe suprafața carcasei conform

Capitolului II, Secțiunea 4 din prezentul Program;

b) noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine și porcine

recoltați randomizat la fiecare lot;

c) os lung nedeschis și țesut muscular (în cazul tăierilor în

partidă separată în abator).

2. Carcase de păsări: se recoltează carcase întregi.

III. MĂSURI:

A.1. În cazul cărnii roșii și a cărnii de vânat, se declară

improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost

diagnosticată salmoneloza acută;

În cazul identificării în carnea roșie și carnea de vânat a

prezentei S. enteritidis și/sau S. typhimurium, aceasta se confiscă

și se distruge.

În situația identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea

roșie și carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în

mod condiționat, după procesare și tratament termic sub supraveghere

sanitară veterinară și consecutiv executării unui control

microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că

aceasta este corespunzătoare microbiologic.

2. În cazul produselor din carne roșie și carne de vânat la care

s-a decelat prezența S. enteritidis și/sau S. typhimurium, acestea

se confiscă și se distrug.

În situația identificării altor serotipuri de Salmonella la

produsele din carne roșie și carne de vânat, pot fi puse în consum

uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament

termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară și consecutiv,

efectuării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de

fabricație care să ateste că acestea sunt corespunzătoare

microbiologic.

3.a) Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în

ferma s-a decelat prezența în mod sporadic (neinvaziv) Salmonella

spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S.

berta, S. thompson și altele) și luarea măsurilor ce se impun, atât

la ferme cât și la abator.

b) În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost

decelată în mod sporadic (neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile

S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson și

altele), tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate

admite în consum uman în mod condiționat, după procesare și

tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară și consecutiv

efectuării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de

fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare

microbiologic;

Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar

oficial având în vedere situația epidemiologică a efectivelor.

În toate cazurile în care s-a izolat serotipul S. enteritidis

și/sau S. typhimurium, carnea se confiscă și se distruge.

DSVSA organizează și monitorizează programul pentru recoltarea

probelor în vederea efectuării analizelor pentru Salmonella.

DSVSA au obligația de a notifica la ANSVSA orice situație în care se

depistează Salmonela la animale vii, produsele acestora, alimente de

origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive

de difuzare a bacteriei, precum și de a efectua investigațiile

epidemiologice pentru a elimina sursa de infecție sau contaminare.

c) În cazul decelării serotipurilor S. galinarum, S. pullorum, S.

ifantis, S. berta, S. thompson și altele în produsele din carne de

pasăre și/sau alte produse care au în compoziție carne de pasăre, se

aplică următoarea procedură:

1. produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament

termic se confiscă și se distrug;

2. produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament

termic, se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară și

se supun unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de

fabricație care să ateste că acestea sunt corespunzătoare

microbiologic;

3. semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi

supuse unui alt tratament termic se confiscă și se distrug;

4. în toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat

serotipul S. enteritidis și/sau S. Typhimurium, DSVSA comunică

medicilor veterinari oficiali din unitățile situate pe teritoriul

unde au fost diagnosticate acestea, precum și la DSVSA din județele

de proveniența a animalelor, prin Sistemul Rapid de Alertă.

5. în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat

Salmonella spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza

înregistrarea grafică a temperaturilor și a duratei tratamentului

termic, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru

fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta este

corespunzătoare microbiologic;

d. Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat

serotipul S. enteritidis și/sau S. typhimurium, se confiscă și se

distrug.

Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat

Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S.

ifantis, S. berta, S. thompson și altele), se prelucrează sub

supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate

termic, în unități autorizate sanitar veterinar care dispun de

echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică

a temperaturii și duratei tratamentului și se supun unui control

microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că

aceasta este corespunzătoare microbiologic.

4. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut,

care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu

serotipuri de

Salmonella ssp (pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere

sau care au fost identificate că fiind sursa de infecție în cadrul

unui focar specific de toxiinfecție alimentară la om) se pot admite

în consum uman numai după tratare, astfel încât să se garanteze

distrugerea serotipului S. enteritidis și/sau S. Typhimurium.

5. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut,

care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu

Salmonella spp:

a) sunt considerate ouă de categoria B (conform art. 2 alin. (4)

Regulamentul nr. 557/2007/CE de stabilire a normelor de aplicare a

Regulamentului nr. 1028/2006/CE privind standardele de

comercializare aplicabile ouălor),

b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piață

(conform art. 10 din Regulamentul nr. 557/2007/CE),

c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în

care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de

către operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii

contaminării încrucișate cu ouă provenite din alte efective.

B. În toate cazurile în care a fost depistată prezența Salmonella

spp. în carnea roșie, carnea de pasăre, alimentele de origine

animală sau hrana pentru animale (furaje), tulpina izolată se va

trimite la IISPV, pentru confirmare și tipizare.

C. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecției

ante și post mortem, precum și a rezultatelor pozitive obținute în

urma examenelor de laborator, în vederea elaborării și aplicării de

către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea

infecției în ferme.

Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roșii, cărnii de

vânat, cărnii de pasăre și ouălor se notifica ANSVSA.

D. Medicul veterinar oficial va controla (prin

inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):

1. Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a

programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament

termic în toate unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie,

lapte, pește, moluște;

2. Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în

toate unitățile de procesare și alimentație publică;

3. Respectarea programelor DDD în toate unitățile de procesare și

alimentație publică;

4. Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de

industrie alimentară în vederea identificării și eliminării

purtătorilor de germeni din genul Salmonella din toate unitățile

de procesare și alimentație publică;

5. Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul

angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de

alimentație publică.

6. În toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a izolat

serotipul S. enteritidis și/sau S. Typhimurium cărnurile și

produsele derivate se confiscă, se denaturează și se îndepărtează

în condiții de siguranță.

5

SALMONELOZA*

(C-620)

(Program Specific

efectuat în

unitățile de

tăiere autorizate

sanitar veterinar

pentru

determinarea

prevalenței

Salmonella spp.

în carcasele de

pui broiler -

Decizia Comisiei

nr. 516/2007/CE)

I. În carcasele de pui broiler:

1. În vederea determinării prevalenței

Salmonella spp. în carcasele de pui broiler

se vor preleva și analiza probe în

conformitate cu specificațiile tehnice din

studiul preliminar descris în Decizia

Comisiei nr. 516/2007/CE

2. Metoda de eșantionare se va stabili de

către ANSVSA.

3. Prelevarea de probe se va efectua de

către medicii veterinari oficiali din

abatoare,

4. Probele prelevate vor fi analizate

bacteriologic, iar tulpinile izolate vor fi

serotipizate numai în cadrul IISPV.

5. Toate tulpinile de Salmonella spp izolate

vor fi păstrate în IISPV, asigurându-se

integritatea tulpinilor timp de minimum 2

ani.

6. IISPV va păstra înregistrarea actualizată

și separată a tuturor examenelor

bacteriologice efectuate la toate probele

analizate și rezultatele lor, în scopul

prezentului Program Specific.

7. IISPV va realiza prelucrarea statistică a

datelor rezultate în urma examenelor de

laborator și va transmite Direcției de

Igienă și Sănătate Publică Veterinară din

cadrul ANSVSA rezultatele supravegherii sub

formă de date primare, folosind un dicționar

de date și formulare de colectare a datelor,

menționat în Decizia Comisiei nr.

516/2007/CE.

I. ANIMALE VII (pui broiler)

Programul de control la fermă pentru Salmonella ssp. la puii broiler

se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare (vezi

Capitolul I din prezentul Program).

II. CARNE

Recoltarea de probe: se recoltează carcase întregi.

III. MĂSURI

Se aplică măsurile prevăzute. la Capitolul II, Secțiunile 1, 2, 3

și 4 din prezentul Program.

5

SALMONELOZA*

(C-620)

(Program Specific

efectuat în

unitățile de tăiere

autorizate sanitar

veterinar pentru

determinarea

prevalenței

Salmonella spp la

porcii la îngrășat)

II. La porcii la îngrășat sacrificați în

abatoare:

1. În vederea determinării prevalenței

Salmonella spp la porcii la îngrășat

sacrificați în abatoare, se vor preleva și

analiza probe în conformitate cu

specificațiile tehnice, care vor fi

transmise de către ANSVSA.

2. Metoda de eșantionare se va stabili de

către ANSVSA.

3. Prelevarea probelor se va efectua de

către medicii veterinari oficiali cu

responsabilități în examinarea post mortem.

4. Probele prelevate în scopul prezentului

Program Specific se vor examina

bacteriologic iar tulpinile izolate vor fi

serotipizate numai de către LNR pentru

Salmonelozele Animalelor din cadrul IDSA.

5. Toate tulpinile de Salmonella spp izolate

vor fi păstrate în IDSA, asigurându-se

integritatea tulpinilor timp de minimum 2

ani.

6. IDSA va păstra înregistrarea actualizată

și separată a tuturor examenelor

bacteriologice efectuate și rezultatele lor,

în scopul prezentului Program Specific.

7. IDSA va realiza prelucrarea statistică a

datelor rezultate în urma examinărilor de

laborator și trimite Direcției de Sănătate

Animală din cadrul ANSVSA, rezultatele

supravegherii sub forma de date primare,

folosind un dicționar de date și formulare

de colectare a datelor menționat în Decizia

Comisiei nr. 516/2007/CE.

I. ANIMALE VII (porcii grași)

Programul de control pentru Salmonella ssp la porcii la îngrășat

se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare

(vezi Capitolul I din prezentul Program).

II. CARNE ȘI ORGANE

Recoltarea de probe: limfonoduli ileo - cecali.

III. MĂSURI

Se aplică măsurile prevăzute la Capitolul II, Secțiunile 1, 2, 3

și 4 din prezentul Program.

6

TRICHINELOZA*

(B-255)

I. ANIMALE VII

Animalele tăiate pentru consum uman (porc

domestic, mistreț, urs, cabaline și alte

specii receptive) trebuie examinate la

tăiere pentru Trichinella spp.

II. CARNEA

1. Carnea proaspătă provenită de la speciile

de animale receptive se admite pentru consum

uman numai după efectuarea examenului pentru

decelarea Trichinella spp. de către medici

veterinari oficiali sau medici veterinari de

liberă practică împuterniciți de către

DSVSA.

2. Efectuarea examenului pentru decelarea

Trichinella spp. poate fi efectuată și de

personalul auxiliar oficial sau de

personalul din unitățile de tăiere

autorizate sanitar veterinar, care își

desfășoară activitatea sub supravegherea și

responsabilitatea medicului veterinar

oficial sau medicului veterinar de liberă

practică împuternicit, decizia finală

privind admiterea în consum a cărnii fiind

luată de către medicul veterinar oficial.

3. În conformitate cu prevederile art. 5 din

Regulamentul nr. 2075/2005/CE tot personalul

implicat în examinarea probelor pentru

decelarea Trichinella spp. trebuie să fie

instruit corespunzător și să participe la:

a. un program de control al testelor

utilizate pentru decelarea Trichinella spp;

b. o evaluare periodică a procedurilor de

testare, înregistrare și analiză utilizate

în laborator.

4. Examenul pentru decelarea Trichinella

spiralis se efectuează în cadrul

institutelor naționale de referință, la

LSVSA din cadrul DSVSA, în circumscripțiile

sanitare veterinare și pentru siguranța

alimentelor, în laboratoarele din

circumscripțiile sanitare veterinare de

asistentă, în laboratoarele special

amenajate și dotate pentru decelarea

trichinei din abatoarele în care se

sacrifică porcine și/sau cabaline, ori în

laboratoarele din unitățile care manipulează

carne de vânat sălbatic.

5. Contravaloarea examenelor pentru

decelarea trichinei se va efectua în

conformitate cu prevederile legale în

vigoare.

I. ANIMALE VII (porc domestic, mistreț, urs, cabaline și alte specii

receptive)

Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive

(vezi Capitolul I din prezentul Program).

II. CARNE

Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spiralis se face

conform prevederilor Regulamentului nr. 2075/2005/CE.

Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr-una din

următoarele metode, după cum urmează:

1. Metoda digestiei:

a) metoda digestiei eșantioanelor combinate/colective, utilizând un

agitator magnetic - metoda de referință;

b) metoda digestiei eșantioanelor combinate/colective cu asistență

mecanică:

i) tehnica sedimentării - metoda echivalentă;

îi) tehnica de izolare prin filtrare - metoda echivalentă.

c) metoda de digestie automată pentru eșantioane combinate/colective

până la 35 g - metoda echivalentă.

2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în

condițiile prevăzute de Regulamentul nr. 2075/2005/CE.

Marcarea cărnurilor care au fost supuse examenului pentru decelarea

Trichinella spiralis se efectuează conform prevederilor legale.

III. MĂSURI

a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată Trichinella

spiralis se declară improprie consumului uman.

b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piață a

cărnurilor la care a fost depistată Trichinella, vor dispune

distrugerea acestora, vor iniția investigații epidemiologice în

vederea identificării fermei și a eliminării surselor.

c) În situația în care se constată că produsele din carne, carnea

preparată și carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la

baza declanșării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au

obligația ca în timpul investigațiilor din cadrul anchetei

epidemiologice să recolteze și să examineze toate probele suspecte.

7

TUBERCULOZA*

(B-105)

(produsă de

Mycobacterium

bovis)

I. ANIMALE VII

Bovinele, caprinele, porcinele, leporide

și

vânatul sălbatic se supun examenului ante

mortem în unități de tăiere autorizate

sanitar veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de către personalul

auxiliar oficial.

II. CARNE și ORGANE

1. Inspecția post mortem a carcaselor și

organelor se efectuează în unități de tăiere

autorizate sanitar veterinar, de către

medici veterinari oficiali sau de către

personalul auxiliar oficial.

2. În cadrul inspecției post mortem se

examinează inclusiv ganglionii limfatici ai

capului și organelor.

3. în cazul în care nu s-au constatat semne

clinice specifice la examenul ante mortem,

animalele se dirijează la tăiere în condiții

normale, în caz contrar animalele se

dirijează la tăiere în partidă separată.

I. ANIMALE VII (bovine, caprine, porcine, leporide și vânat

sălbatic) Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste

alergice și/sau serologice pentru tuberculoză și expedierea

animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă

separată, (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II. CARNE și ORGANE

Se recoltează probe în următoarele cazuri:

a) În cazul animalelor care au reacționat pozitiv la testele

alergice și/sau serologice, la care după tăiere prin inspecția post

mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni

limfatici:

1. submaxilari, retrofaringieni, bronhici;

2. mediastinali, eventual și mezenterici (dacă sunt măriți în

volum), portali și retromamari.

b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu

leziuni și ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice

și histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în

vigoare.

Se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și limfonodulii

aferenți.

În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu

leziuni.

c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de

suspiciune/leziuni detectate la examenul post mortem.

III. MĂSURI

a) În cazul în care animalele prezintă o reacție pozitivă sau

neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive

pentru suspectarea unei infecții, acestea trebuie să fie

sacrificate separat față de celelalte animale, luându-se toate

precauțiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a

celorlalte carcase, a liniei de sacrificare și a personalului

prezent în abator.

b) Sancțiunile de abator la carnea și organele mamiferelor se aplică

în funcție de localizare și extinderea leziunilor și în conformitate

cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

c) Toată carnea care provine de la animale la care inspecția

postmortem a permis punerea în evidență a unor leziuni tuberculoase

în mai multe organe sau părți ale carcasei trebuie să fie declarată

improprie pentru consumul uman.

d) În cazul în care a fost evidențiată o leziune tuberculoasă în

ganglionii limfatici ai aceluiași organ sau în aceeași parte a

carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei și

ganglionii limfatici asociați trebuie să fie declarați improprii

pentru consumul uman.

7

TUBERCULOZA*

(B-105)

(produsă de

Mycobacterium

bovis)

III. LAPTE CRUD

În exploatațiile de animale producătoare

de lapte

III. MĂSURI

LAPTE CRUD

a) Laptele provenit de la vacile cu reacții pozitive sau dubioase la

testul unic (TU) în perioada de 42 zile până la efectuarea testului

comparativ simultan (TCS) nu va fi pus în consum public.

Laptele provenit de la vacile cu reacții pozitive sau dubioase la TU

(în perioada de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi livrat la:

1. centre de colectare lapte;

2. centre de prelucrare lapte înregistrate sanitar veterinar;

3. unități de procesare a laptelui autorizate sanitar veterinar.

b) Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice

de boală și nu au dat reacții pozitive la testele de tuberculinare,

provenite din exploatații care nu sunt libere sau oficial libere de

tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA

județene, în vederea obținerii de produse lactate, cu condiția să

fie supus unui tratament termic care să dea o reacție negativă la

testul fosfatazei alcaline.

III. LAPTE CRUD

În unități de procesare a laptelui supuse

autorizării și/sau înregistrării sanitare

veterinare

a) Laptele provenit de la vacile cu reacții pozitive sau dubioase la

TU (în perioada de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi

recepționat și admis la procesare în unitățile supuse înregistrării

sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) și în

unitățile de procesare autorizate sanitar veterinar.

b) Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice

de boală și nu au dat reacții pozitive la testele de tuberculinare,

provenite din exploatații care nu sunt libere sau oficial libere de

tuberculoză, poate fi recepționat și utilizat pentru procesare, cu

aprobarea DSVSA, în vederea obținerii de produse lactate, cu

condiția să fie supus unui tratament termic care să dea o reacție

negativă la testul fosfatazei alcaline.

8

ESCHERICHIA COLI

VEROTOXIGENA*

E. coli O157 H7

I. ANIMALE VII

Bovinele se supun examenului ante mortem în

unități de tăiere autorizate sanitar

veterinar, de către medici veterinari

oficiali sau de către personalul auxiliar

oficial.

II. CARCASE și ORGANE

Inspecția post mortem a carcaselor și

organelor precum și recoltarea de probe se

efectuează în unități de tăiere autorizate

sanitar veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de către personalul

auxiliar oficial.

III. LAPTE CRUD

I. ANIMALE VII (bovine)

Supraveghere prin examene de laborator (vezi Capitolul I din

prezentul Program).

II. CARNE

Se recoltează probe de pe suprafața carcaselor conform normelor

sanitare veterinare în vigoare

III. MĂSURI

Carne

1. Carcasele cu rezultate pozitive se confiscă și denaturează.

2. Medicul veterinar oficial va controla (prin

inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):

a) Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a

programului HACCP în toate unitățile de abatorizare bovine și în

mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de

procesare și alimentație publică;

b) Evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de

bovine, ovine și caprine.

c) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în

toate unitățile de procesare, alimentație publică și în mod special

contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate

pentru consum cu termene de valabilitate lungi;

d) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul

angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de

alimentație publică.

e) Recoltarea de probe de apă potabilă și gheață utilizată în

procesare (unde este cazul), în cadrul Programului de autocontrol

în unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește,

moluște, precum și în alimentație publică, în vederea efectuării

examenului microbiologic;

Lapte

Respectarea igienei mulsului.

9

INFLUENȚA AVIARĂ

I. PĂSĂRI VII

Păsările vii se supun examenului ante mortem

în unități de tăiere autorizate sanitar

veterinar și în ferme, de către medici

veterinari oficiali sau de către personalul

auxiliar oficial.

I. PĂSĂRI VII

Vezi Capitolul I din prezentul Program.

II. MĂSURI:

1. DSVSA au obligația de a notifica prin SRAAF în regim de urgență

cazurile suspecte.

2. Medicul veterinar oficial va controla (prin

inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):

a) Respectarea măsurilor de curățire, spălare și dezinfecție a

mijloacelor de transport și cuștilor;

b) Abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecția între tăieri;

c) Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a

programului HACCP în toate unitățile de abatorizare a

păsărilor;

d) Prevenirea contaminării încrucișate în timpul tăierii și

procesării;

e) Îndepărtarea subproduselor rezultate în urma abatorizării

păsărilor (pene, viscere) și a cadavrelor în condiții de

siguranță;

f) Interzicerea prezenței animalelor indezirabile (câini, pisici,

rozătoare) în incinta abatoarelor de păsări;

g) Interzicerea recuperării subproduselor pentru alimentația

carnivorelor.

3. În toate cazurile se vor lua măsuri de protecție a personalului

operator care intră în contact cu păsările vii destinate

abatorizării și/sau carcase.

10

RABIA **

B-058

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele și

vânatul sălbatic se supun examenului ante

mortem în unități de tăiere autorizate

sanitar veterinar de către medici veterinari

oficiali sau de către personalul auxiliar

oficial.

II. CARCASE

Inspecția post mortem a carcaselor precum și

recoltarea de probe se efectuează în unități

de tăiere autorizate sanitar veterinar, de

către medici veterinari oficiali sau de

către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, ecvine, vânat sălbatic)

Supraveghere (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II. CARNE ȘI ORGANE:

Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic (inclusiv

bioprobă) și histologic.

(diagnostic diferențial EST, Aujeszky și Listeria, conform

Capitolul I din prezentul Program)

III. MĂSURI

a) În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au

trecut mai mult de 6 zile de la mușcătura infectantă se confiscă

animalul în întregime;

b) În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puțin de 6

zile de la mușcătură, fără semne clinice de turbare, se confiscă

locul mușcăturii, capul și coloana vertebrală;

c) Restul cărnii și subproduselor comestibile se livrează pentru

consum uman, fără restricții.

11

BOTULISM **

(C-615)

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și

leporidele se supun inspecției ante mortem

în unități de tăiere autorizate sanitar

veterinar, de către medici veterinari

oficiali sau de către personalul auxiliar

oficial.

II. CARNE și ORGANE (bovinele, ovinele,

caprinele, porcinele și leporidele)

Inspecția post mortem a carcaselor se

efectuează în unități de tăiere autorizate

sanitar veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de către personalul

auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și leporide)

Supraveghere specii receptive (vezi Capitolul I din prezentul

Program).

II. CARNE, ORGANE ȘI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de

origine animală.

Determinarea prezenței toxinei botulinice în probe se face prin

bioprobă pe șoareci și testele imunologice (ELISA, RIA s.a.).

III. MĂSURI

1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declara

improprie consumului uman, se confiscă și se denaturează;

2. În cazul în care se identifica prezența toxinei botulinice în

produse de origine animală, acestea se distrug;

3. DSVSA au obligația de a notifica la ANSVSA toate situațiile de

suspiciune și confirmare a cazurilor de botulism sau orice situație

în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine

animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum

și de a efectua investigațiile epidemiologice pentru a elimina

sursa de infecție sau contaminare;

4. Medicul veterinar oficial va controla (prin

inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):

a) Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a

programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic

(durata, presiunea și temperatura de sterilizare și/sau

pasteurizare) în toate unitățile de procesare carne, lapte, pește;

b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în

toate unitățile de procesare, alimentație publică;

c) Identificarea și eliminarea conservelor și semiconservelor

bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale că urmare

a controlului oficial în unități de procesare, depozitare și

comercializare.

12

LEPTOSPIROZA **

(B-056)

I. ANIMALE VII

Bovinele, cabalinele și porcinele se supun

inspecției ante mortem în unități de tăiere

autorizate sanitar veterinar, de către

medici veterinari oficiali sau de către

personalul auxiliar oficial.

II. CARNE și ORGANE

Inspecția post mortem a carcaselor și

organelor se efectuează în unități de tăiere

autorizate sanitar veterinar, de către

medici veterinari oficiali sau de către

personalul auxiliar oficial.

III. LAPTELE

I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, cabalinele)

Supraveghere serologică prin examene de laborator (vezi Capitolul I

din prezentul Program).

II. CARNE și ORGANE

Se prelevează porțiuni de rinichi și ficat de la animalele tăiate;

III. MĂSURI

1. Carnea și organele:

a) Se confiscă în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu

modificări importante ale musculaturii;

b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenței

leziunilor degenerative numai în ficat și a examenului bacteriologic

pozitiv;

c) Grăsimea se dă în consum după topire iar glandele endocrine și

sângele se confiscă;

d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată și se livrează după 14

zile.

2. Medicul veterinar oficial va controla (prin

inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):

a) Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă și a

programului HACCP în toate unitățile de procesare și alimentație

publică;

b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreții de la speciile

receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere și inspecție

adecvate care includ protejarea vezicii urinare și a rinichilor;

c) Îndepărtarea și eliminarea în condiții de siguranță a excrețiilor

de la speciile receptive, din boxele de așteptare;

d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreții

provenite de la speciile receptive;

e) Respectarea programelor DDD în toate unitățile de procesare,

precum și în unitățile de alimentație publică;

În toate cazurile se vor lua măsuri de protecție a personalului

operator care intră în contact cu animalele vii destinate

abatorizării și/sau carcase.

3. Laptele:

a) Respectarea igienei mulsului;

b) Evitarea contaminării cu excreții provenite de la animalele

receptive.

13

TUBERCULOZA**

(alta decât cea

produsă de

Mycobacterium

bovis)

I. ANIMALE VII

Porcinele, ovinele, cabalinele și păsările

se supun examenului ante mortem în unități

de tăiere autorizate sanitar veterinar de

către medici veterinari oficiali sau de

către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE și ORGANE

1. porcine, ovine, cabaline

a. Inspecția post mortem a carcaselor și

organelor se efectuează în unități de tăiere

autorizate sanitar veterinar, de către

medici veterinari oficiali sau de către

personalul auxiliar oficial.

b. La inspecția post mortem se examinează

inclusiv ganglionii limfatici ai capului și

organelor.

c. În cazul în care nu s-au constatat semne

clinice specifice la examenul ante mortem,

animalele se dirijează la tăiere în condiții

normale, în caz contrar animalele se

dirijează la tăiere în partidă separată.

2. păsări

Păsările se supun inspecției post mortem

individuale după tăiere, prin examinarea

carcasei și organelor.

I. ANIMALE VII (porcine, ovine, cabaline, păsări)

Supraveghere (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II. CARNE și ORGANE

1. porcine, ovine, cabaline:

a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu

leziuni și ganglioni limfatici aferenți în vederea examinării

bacteriologice și histologice, după caz, conform normelor sanitare

veterinare;

b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii

limfatici cu leziuni.

2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi și

organe cu leziuni (ficat, splină).

III. MĂSURI

1. porcine, ovine, cabaline:

măsurile de abator la carne și organe se aplică în funcție de

localizarea și extinderea leziunilor și în conformitate cu

prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

2. păsări:

Măsurile de abator pentru carne și organe se aplică în funcție de

localizarea și extinderea leziunilor.

Se confiscă carcasele și organele în caz de:

a) infecție generalizată;

b) leziuni pe organe însoțite de cahexie și infiltrații în

musculatură.

În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există

leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni iar carnea se

admite în consum după sterilizare prin fierbere.

14

YERSINIOZA **

I. ANIMALE VII

Porcinele se supun inspecției ante mortem în

unități de tăiere autorizate sanitar

veterinar, de către medici veterinari

oficiali sau de către personalul auxiliar

oficial.

II. CARNE și ORGANE

Inspecția post mortem a carcaselor și

organelor se efectuează în unități de tăiere

autorizate sanitar veterinar, de către

medici veterinari oficiali sau de către

personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII (porcine):

Supraveghere anatomopatologică și de laborator (vezi Capitolul I din

prezentul Program).

II. CARNE și ORGANE

În caz de suspiciune se recoltează:

a) probe de pe suprafața carcaselor;

b) ganglionii limfatici mezenterici, intestinul subțire, organele

cu leziuni;

c) la porcine se recoltează inclusiv ganglionii limfatici

retrofaringieni și tonsilele palatine.

III. MĂSURI

1. Carnea, organele și grăsimea, fără modificări senzoriale se

dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

2. Medicul veterinar oficial va controla (prin

inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):

a) Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a

programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic

în toate unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte;

b) Prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de

tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic;

c) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în

toate unitățile de procesare, alimentație publică și în mod special

contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate

pentru consum cu termen lung de valabilitate;

d) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul

angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de

alimentație publică.

15

ANISAKIDOZA **

ȘI ALTE PARAZITOZE

LA PEȘTI

1. Fiecare lot de pește, icrele și lapții se

supun examenului prin inspecție vizuală.

2. Se prelevează probe reprezentative din

fiecare lot de pește, icre și lapți.

I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de pește,

icrele și lapții sunt supuse inspecției vizuale randomizate de către

medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial

în vederea depistării și îndepărtării paraziților vizibili cu ochiul

liber.

II. MĂSURI

Medicul veterinar oficial va controla (prin

inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe) modul în

care se prelucrează peștele, icrele și lapții:

a) peștele parazitat sau părțile parazitate din acesta nu vor fi

comercializate pentru consum uman;

b) peștele întreg la care au fost evidențiate formațiuni parazitare

doar la nivelul viscerelor și care pot fi îndepărtate în

totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară

veterinară într-o unitate autorizată sanitar veterinar care dispune

de facilități pentru îndepărtarea eficientă a părților parazitate

și în care sunt respectate condițiile de igienă pentru evitarea

posibilităților de contaminare;

c) peștele întreg la care au fost evidențiate formațiuni parazitare

la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii și a viscerelor

se declară impropriu pentru consum uman și nu se acceptă

valorificarea acestuia pentru consumul uman.

16

CISTICERCOZA **

(B-252)

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele și porcinele se supun

inspecției ante mortem în unități de tăiere

autorizate sanitar veterinar, de către

medici veterinari oficiali sau de către

personalul auxiliar oficial.

II. CARNE ȘI ORGANE

1. Carnea proaspătă provenită de la animale

receptive se supune inspecției post mortem

imediat după tăiere.

2. Inspecția post mortem a carcaselor se

efectuează în unități de tăiere autorizate

sanitar veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de către personalul

auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine)

Supravegherea prin examene de laborator (vezi Capitolul I din

prezentul Program).

II. CARNE ȘI ORGANE

Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată

consumului uman.

III. MĂSURI

1. Carnea și organele infestate trebuie să fie declarate improprii

pentru consumul uman, cu următoarele precizări:

a) În cazul infestației generalizate sau dacă musculatura prezintă

modificări senzoriale carnea și organele se confiscă, se

denaturează și se distrug;

b) În cazul infestației localizate, porțiunile infestate se

confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiționat

după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când

caracterele senzoriale ale cărnii, organelor și subproduselor sunt

normale;

c) Grăsimea de porc se topește la 100°C după care se poate utiliza

pentru consum;

d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără

restricții, dacă nu prezintă chiști.

2. Medicul veterinar oficial va controla (prin

inspecție/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe):

a) Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a

programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic

în toate unitățile de procesare carne roșie;

b) Respectarea programelor DDD în toate unitățile de procesare și

alimentație publică;

c) Interzicerea prezentei câinilor în abatoare.

17

ANTRAX **

(B-051)

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele și

porcinele se supun inspecției ante mortem în

unități de tăiere autorizate sanitar

veterinar, de către medici veterinari

oficiali sau de către personalul auxiliar

oficial.

II. CARNE și ORGANE

Inspecția post mortem a carcaselor se

efectuează în unități de tăiere autorizate

sanitar veterinar, de către medici

veterinari oficiali sau de către personalul

auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, caprine, cabalinele, porcinele)

Supraveghere anatomopatologică și de laborator pentru speciile

receptive (vezi Capitolul I din prezentul Program).

II. MĂSURI:

a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au

existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare

în partidă separată;

b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate

sub restricții și se recoltează porțiuni de splina, ganglioni

limfatici și os lung nedeschis;

c) în toate situațiile în care se suspicionează o formă de antrax în

abator trebuie suspendate toate activitățile până la confirmarea

diagnosticului;

d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate

carcasele contaminate trebuie distruse și îndepărtate în condiții de

siguranță;

e) reluarea activității se poate face numai după efectuarea unei

dezinfecții severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână în

contact timp de 8 ore cu suprafețele supuse dezinfecției;

f) În toate situațiile în care se suspicionează sau se confirmă o

formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la

om/personalul operator și a contaminării mediului de lucru.

Conform

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006

pentru aprobarea Normei Sanitare Veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 199 din 2 martie 2006, cu modificările și completările ulterioare:

* Zoonoze care trebuie monitorizate

** Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situația epidemiologică

*** MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR INSPECȚIEI:

(1) Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze și să evalueze rezultatele activităților din cadrul inspecției.

(2) a) În cazul în care inspecțiile pun în evidență prezența unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta.

b) În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producției primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar concesionar responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploatația de origine, operatorul din sectorul alimentar și DSVSA, și după caz, fondul de vânătoare respectiv.

c) În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o țară terță, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA.

(3) Rezultatele inspecțiilor și testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA și DSVSA.

(4) Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecții ante-mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activități de inspectare, suspectează prezența unui agent infecțios menționat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA și să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile și precauțiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecțios, în conformitate cu legislația comunitară care se aplică.

Secțiunea 2 CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂȚILE AUTORIZATE SANITAR-VETERINAR

*Font 7*
┌───┬──────────┬───────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│
│
│
│
CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN INSPECȚIE/VERIFICARE/TESTARE/SUPRAVEGHERE/
│
│
│
│
│
MONITORIZARE/RECOLTARE DE PROBE
│
│
│
│
├──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│ CATEGORIA│
│
Frecvența
│
RECOLTARE DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
│
│Nr.│DE PRODUS/│
UNITATEA
│inspecțiilor/ ├─────────────────┬──────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│
│ACTIVITATE│
│verificărilor/│
│
Frecvența recoltării probelor
│
│
│
│
│
│supravegherii/│
Natura probei
│
pentru examenele de laborator
│
Precizări tehnice *
│
│
│
│
│monitorizării │
│
prevăzute la Capitolul II,
│
│
│
│
│
│
│
│Secțiunea 4 din prezentul Program │
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
0
│
1
│
2
│
3
│
4
│
5
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ 1.│Activități│a) Depozit
│Lunar
│Produse
│Trimestrial - pentru fiecare
│1) Recoltarea de probe se efectuează
│
│
│generale
│frigorific
│
│depozitate care
│categorie de produse
│de către DSVSA în scop bine determinat│
│
│
│
│
│necesită regim
│
│în cadrul controlului oficial, în
│
│
│
│
│
│termic
│
│vederea verificării siguranței
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤produsului și respectiv a
│
│
│
│b) Unitate de
│Lunar
│Produse
│Trimestrial - pentru fiecare
│conformității alimentului cu
│
│
│
│reambalare
│
│alimentare de
│categorie de produse reambalate
│criteriile de siguranță prevăzute în
│
│
│
│
│
│origine animală
│
│Regulamentul (CE) 1441/2007, după cum │
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤urmează:
│
│
│
│c) Piața
│Semestrial
│Produse
│În caz de reclamație, sesizare,
│a) verificarea siguranței produsului
│
│
│
│en-gros
│
│alimentare de
│suspiciune, toxiinfecții
│și respectiv a conformității
│
│
│
│
│
│origine animală
│alimentare
│alimentului cu criteriile de
│
│
│
│
│
│expuse la vânzare│
│siguranță prevăzute în Regulamentul
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤(CE) 1441/2007;
│
│ 2.│Carne de
│a) Abator
│Permanentă
│Țesut muscular,
│Lunar - pentru fiecare specie.
│b) verificarea siguranței produsului
│
│
│ongulate
│
│
│organe (ficat,
│
│și respectiv a conformității
│
│
│domestice │
│
│rinichi, splina, │
│alimentului din punct de vedere
│
│
│
│
│
│ganglioni).
│
│microbiologic cu criteriile de
│
│
│
│
│
├─────────────────┼──────────────────────────────────┤siguranță care nu sunt prevăzute de
│
│
│
│
│
│Probe de pe
│a) Lunar - conform reglementărilor│legislația comunitară, dar care sunt
│
│
│
│
│
│suprafața
│Uniunii Europene în vigoare
│cuprinse în legislația națională;
│
│
│
│
│
│carcaselor de
│b) Conform programelor specifice
│c) obținerea de informații privind
│
│
│
│
│
│bovine, porcine, │aplicate suplimentar în cazul
│statusul microbiologic al unor
│
│
│
│
│
│pentru testarea
│unităților autorizate pentru
│alimente comercializate pe piață;
│
│
│
│
│
│E. coli și
│export în țări terțe
│d) verificarea sistemului de proceduri│
│
│
│
│
│Salmonella
│
│și programe implementate de către
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤operatorii cu activitate în domeniul
│
│
│
│b) Abator
│
│limfonodulii
│conform specificațiilor tehnice
│alimentar în vederea asigurării
│
│
│
│sacrificare
│
│ileo - cecali
│transmise de ANSVSA ***
│siguranței alimentelor (proceduri de
│
│
│
│porci la
│
│pentru testarea
│
│bune practici de igienă și producție, │
│
│
│îngrășat***
│
│Salmonella
│
│program HACCP, sistem de
│
│
│
│
│
│spp. ***
│
│trasabilitate, proceduri de
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤retragere/rechemare, evitarea
│
│
│
│c) Unitate de
│Permanentă
│Carne tranșată
│Trimestrial - pentru fiecare
│contaminării încrucișate și/sau a
│
│
│
│tranșare
│
│
│categorie de carne pe specii.
│contaminării post tratament termic);
│
│
│
│
│
│
│
│e) verificarea conformității
│
│
│
│
│
│
│
│alimentului/lotului/loturilor
│
│
│
│
│
│
│
│suspicionate;
│
│
│
│
│
│
│
│f) dezvoltarea investigațiilor în
│
│
│
│
│
│
│
│cursul anchetelor de Toxiinfecții
│
│
│
│
│
│
│
│Alimentare, reclamațiilor,
│
│
│
│
│
│
│
│sesizărilor;
│
│
│
│
│
│
│
│g) obținerea de informații cu privire │
│
│
│
│
│
│
│la noi pericole, rezultate în urma
│
│
│
│
│
│
│
│evaluării riscului
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ 3.│Carne de
│a) Abator
│Permanentă
│Țesut muscular,
│Lunar - pentru fiecare specie.
│2) În cazul în care în urma
│
│
│pasăre și │
│
│organe.
│
│controlului se suspicionează sau se
│
│
│de
│
│
┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤constată o neconformitate care
│
│
│lagomorfe │
│
│Probe de pe
│a) Lunar - conform reglementărilor│necesită investigații de laborator
│
│
│
│
│
│suprafața
│Uniunii Europene în vigoare
│recoltarea de probe va fi însoțită
│
│
│
│
│
│carcaselor pentru│b) Conform programelor specifice
│întotdeauna și de notă de control, în │
│
│
│
│
│testarea E. coli │aplicate suplimentar în cazul
│care autoritatea sanitară veterinară
│
│
│
│
│
│și Salmonella
│unităților autorizate pentru
│locală va înscrie rezultatul
│
│
│
│
│
│
│export în țări terțe
│controlului oficial și va argumenta
│
│
│
├───────────────┤
├─────────────────┼──────────────────────────────────┤scopul recoltării
│
│
│
│b) Abator
│
│1. cecum pentru
│conform specificațiilor tehnice
│3) Recoltarea de probe de către
│
│
│
│sacrificare pui│
│testarea
│prevăzute în Decizia Comisiei nr. │autoritatea sanitară veterinară
│
│
│
│broiler****
│
│Campylobacter
│516/2007/CE ****
│locală se realizează planificat în
│
│
│
│
│
│
│spp****
│baza unei strategii stabilite de
│
│
│
│
│
│
│2. carcasă întreagă pentru
│către DSVSA și care trebuie să
│
│
│
│
│
│
│testarea Campylobacter spp și
│urmărească obținerea de informații -
│
│
│
│
│
│
│Salmonella spp
│date comparabile, necesare
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤autorității veterinare locale; În
│
│
│
│c) Unitate de
│Permanentă
│Carne tranșată
│Trimestrial - pentru fiecare
│stabilirea strategiei de recoltare,
│
│
│
│tranșare
│
│
│categorie de carne pe specii.
│DSVSA trebuie să țină cont de
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤următoarele principii:
│
│ 4.│Carne de
│a) Abator
│Permanentă
│Țesut muscular,
│Lunar - pentru fiecare specie.
│a) recoltare randomizată și
│
│
│vânat de
│
│
│organe (ficat,
│
│reprezentativă pentru lot;
│
│
│crescă-
│
│
│rinichi, splina, │
│b) recoltare selectivă - când se
│
│
│torie
│
│
│ganglioni).
│
│adresează unor categorii de alimente
│
│
│
│
│
├─────────────────┼──────────────────────────────────┤cu risc înalt (în baza informațiilor, │
│
│
│
│
│Probe de pe
│a) Lunar - conform reglementărilor│investigațiilor și a experienței
│
│
│
│
│
│suprafața
│Uniunii Europene în vigoare
│anterioare);
│
│
│
│
│
│carcaselor pentru│b) Conform programelor specifice
│c) recoltare în caz de suspiciune -
│
│
│
│
│
│testarea E. coli │aplicate suplimentar în cazul
│care se bazează pe o analiză și o
│
│
│
│
│
│și Salmonella
│unităților autorizate pentru
│experiență privind lotul și
│
│
│
│
│
│
│export în țări terțe
│circumstanțele recoltării (ex.
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤recoltarea efectuată ca o parte a
│
│
│
│b) Unitate de
│Permanentă
│Carne tranșată
│Trimestrial - pentru fiecare
│investigației în focarele de
│
│
│
│tranșare carne │
│
│categorie de carne pe specii
│toxiinfecții alimentare (TIA), sau în │
│
│
│de vânat de
│
│
│
│timpul unei inspecții sau evaluări a
│
│
│
│crescătorie
│
│
│
│programului HACCP în urma cărora se
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤constată deficiențe care afectează
│
│ 5.│Carne de
│a) Unitate care│Permanentă
│Materii prime
│Trimestrial - pentru fiecare
│siguranța produsului); În scopul
│
│
│vânat
│manipulează
│
│
│specie
│obținerii de date relevante,
│
│
│sălbatic
│carne de vânat │
├─────────────────┼──────────────────────────────────┤monitorizării și supravegherii
│
│
│
│sălbatic
│
│Produse finite
│Trimestrial - pentru fiecare
│corespunzătoare a riscului
│
│
│
│
│
│
│categorie de produse.
│microbiologic pe întreg lanțul
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤alimentar, DSVSA trebuie să țină cont │
│
│
│b) Unitate de
│Permanentă
│Carne tranșată
│Trimestrial - pentru fiecare
│în elaborarea strategiei de recoltare │
│
│
│tranșare carne │
│
│categorie de carne pe specii.
│că frecvența și procedura de recoltare│
│
│
│vânat sălbatic │
│
│
│să se aleagă în funcție de tipul de
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤microorganism sau toxina și tipul de
│
│ 6.│Carne
│a) Unitate
│Lunar
│Produse finite
│Trimestrial - conform prevederilor│aliment implicat (perisabil, stabil). │
│
│tocată,
│carne tocată
│
│
│Regulamentului (CE)1441/2007
│4) În cazul unor rezultate de
│
│
│preparată ├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤laborator necorespunzătoare frecvența │
│
│și carne
│b) Unitate
│Lunar
│Produse finite
│Trimestrial - conform prevederilor│de prelevare a probelor poate fi
│
│
│separată
│carne preparată│
│
│Regulamentului (CE)1441/2007
│mărită până la identificarea și
│
│
│mecanic
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤eliminarea cauzei**
│
│
│
│c) Unitate
│Lunar
│Produse finite
│Semestrial - pentru fiecare
│
│
│
│
│carne separată │
│
│categorie carne tocată obținută pe│
│
│
│
│mecanic
│
│
│specie
│
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│ 7.│Produse
│Unitate de
│Lunar
│Produse finite
│Trimestrial - conform prevederilor│
│
│
│din carne │procesare
│
│
│Regulamentului (CE) 1441/2007
│
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│ 8.│Moluște
│a) Centru de
│Semestrial
│Moluște bivalve
│Trimestrial
│
│
│
│bivalve
│colectare
│
│vii.
│
│
│
│
│vii
│
│
│Apă de contact
│
│
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│b) Centru de
│Semestrial
│Moluște bivalve
│Trimestrial
│
│
│
│
│purificare
│
│vii
│
│
│
│
│
│
│
│Apă de contact
│
│
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│ 9.│Pește și
│a) Vas fabrică │Semestrial
│Pește și produse │Semestrial - pentru fiecare specie│
│
│
│produse
│
│
│din pescuit
│
│
│
│
│din
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│pescuit
│b) Vas
│Semestrial
│Pește și produse │Semestrial - pentru fiecare specie│
│
│
│
│congelator
│
│din pescuit
│
│
│
│
│
│
│
│congelate
│
│
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│c) Unitate
│Trimestrial
│Pește și produse │Semestrial - pentru fiecare specie│
│
│
│
│produse
│
│din pescuit
│
│
│
│
│
│proaspete din
│
├─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│pescuit
│
│Produse
│Trimestrial - pentru fiecare
│
│
│
│
│(Cherhana)
│
│proaspete din
│categorie de produse din pescuit
│
│
│
│
│
│
│pescuit
│obținute
│
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│d) Unitate
│Lunar
│Materii prime
│Trimestrial - pentru fiecare
│
│
│
│
│procesare
│
│
│categorie
│
│
│
│
│produse din
│
├─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│pescuit
│
│Produse finite
│Trimestrial - pentru fiecare
│
│
│
│
│
│
│
│categorie de produse obținute
│
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│e) Piața de
│Trimestrial
│Produse
│Semestrial - pentru fiecare
│
│
│
│
│licitație
│
│valorificate
│categorie de produse
│
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│f) Piața de
│Trimestrial
│Produse
│Semestrial - pentru fiecare
│
│
│
│
│desfacere
│
│valorificate
│categorie de produse
│
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│10.│Lapte crud│a) Exploatații │Trimestrial
│Lapte crud
│- Bilunar - număr total de germeni│
│
│
│și produse│de animale
│
│
│- Lunar - Număr Celule Somatice
│
│
│
│din lapte │producătoare de│
│
│după cum urmează:
│
│
│
│
│lapte care
│
│
│1) Se vor recolta probe de lapte
│
│
│
│
│livrează lapte │
│
│crud de la cel puțin 0,5% din
│
│
│
│
│la unitățile de│
│
│numărul total de exploatații care │
│
│
│
│procesare
│
│
│livrează lapte la unitățile de
│
│
│
│
│
│
│
│procesare autorizate sanitar
│
│
│
│
│
│
│
│veterinar, în vederea stabilirii
│
│
│
│
│
│
│
│criteriilor pentru laptele crud
│
│
│
│
│
│
│
│conform prevederilor
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentului (CE) 853/2004,
│
│
│
│
│
│
│
│astfel:
│
│
│
│
│
│
│
│a) Pentru laptele crud de vacă:
│
│
│
│
│
│
│
│1. numărul total de germeni la
│
│
│
│
│
│
│
│30°C
100.000/ml*****
│
│
│
│
│
│
│
│2. Număr Celule Somatice?
│
│
│
│
│
│
│
│400.000/ml******
│
│
│
│
│
│
│
│b) Pentru laptele crud provenit
│
│
│
│
│
│
│
│de la alte specii:
│
│
│
│
│
│
│
│numărul total de germeni la 30°C
│
│
│
│
│
│
│
│<= 1.500.000/ml*****
│
│
│
│
│
│
│
│c) Pentru laptele crud provenit
│
│
│
│
│
│
│
│de la alte specii, care este
│
│
│
│
│
│
│
│destinat fabricării de produse
│
│
│
│
│
│
│
│lactate din lapte crud:
│
│
│
│
│
│
│
│numărul total de germeni la 30°C
│
│
│
│
│
│
│
│<= 500.000/ml*****
│
│
│
│
│
│
│
│2) În cazul în care laboratoarele │
│
│
│
│
│
│
│DSVSA nu dispun de capacitatea
│
│
│
│
│
│
│
│analitică pentru a acoperi numărul│
│
│
│
│
│
│
│de probe recoltate, DSVSA vor
│
│
│
│
│
│
│
│întocmi un Plan defalcat de
│
│
│
│
│
│
│
│recoltare a probelor, astfel încât│
│
│
│
│
│
│
│în decursul unui an de zile să se │
│
│
│
│
│
│
│recolteze și analizeze probe de
│
│
│
│
│
│
│
│lapte crud de la cel puțin 0,5%
│
│
│
│
│
│
│
│din numărul total de exploatații
│
│
│
│
│
│
│
│care livrează lapte la unitățile
│
│
│
│
│
│
│
│de procesare autorizate sanitar
│
│
│
│
│
│
│
│veterinar (minim o medie
│
│
│
│
│
│
│
│geometrică pentru NTG și o medie
│
│
│
│
│
│
│
│geometrică pentru NCS, pentru
│
│
│
│
│
│
│
│fiecare exploatație din cele 0,5
│
│
│
│
│
│
│
│%).
│
│
│
│
│
│
│
│3. În cazul în care se constată
│
│
│
│
│
│
│
│că laptele crud livrat de un
│
│
│
│
│
│
│
│producător nu îndeplinește
│
│
│
│
│
│
│
│criteriile stabilite de
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentul (CE) 853/2004, DSVSA │
│
│
│
│
│
│
│va notifica producătorul de lapte │
│
│
│
│
│
│
│iar acesta are obligația de a
│
│
│
│
│
│
│
│remedia situația în termen de 3
│
│
│
│
│
│
│
│luni de la notificare.
│
│
│
│
│
│
│
│4. În situația în care
│
│
│
│
│
│
│
│producătorul de lapte nu a
│
│
│
│
│
│
│
│remediat criteriile de calitate a │
│
│
│
│
│
│
│laptelui crud după 3 luni de la
│
│
│
│
│
│
│
│notificare, DSVSA vor proceda
│
│
│
│
│
│
│
│conform instrucțiunilor stabilite │
│
│
│
│
│
│
│de ANSVSA în baza Regulamentelor
│
│
│
│
│
│
│
│(CE) 853/2004 și 854/2004.
│
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│b) Centre de
│Trimestrial
│Lapte crud
│- Bilunar - Număr Total de
│
│
│
│
│colectare lapte│
│
│Germeni
│
│
│
│
│
│
│
│- Lunar - Număr Celule Somatice
│
│
│
│
│
│
│
│după cum urmează:
│
│
│
│
│
│
│
│1) Se vor recolta probe de lapte
│
│
│
│
│
│
│
│crud de la fiecare centru de
│
│
│
│
│
│
│
│colectare care livrează lapte la
│
│
│
│
│
│
│
│unitățile de procesare autorizate │
│
│
│
│
│
│
│sanitar veterinar, în vederea
│
│
│
│
│
│
│
│stabilirii criteriilor pentru
│
│
│
│
│
│
│
│laptele crud conform prevederilor │
│
│
│
│
│
│
│Regulamentului (CE) 853/2004,
│
│
│
│
│
│
│
│astfel:
│
│
│
│
│
│
│
│a) Pentru laptele crud de vacă:
│
│
│
│
│
│
│
│1. numărul total de germeni la
│
│
│
│
│
│
│
│30°C <= 100.000/ml*****
│
│
│
│
│
│
│
│2. Număr Celule Somatice?
│
│
│
│
│
│
│
│400.000/ml******
│
│
│
│
│
│
│
│b) Pentru laptele crud provenit
│
│
│
│
│
│
│
│de la alte specii:
│
│
│
│
│
│
│
│numărul total de germeni la 30°C
│
│
│
│
│
│
│
│<= 1.500.000/ml*****
│
│
│
│
│
│
│
│c) Pentru laptele crud provenit
│
│
│
│
│
│
│
│de la alte specii care este
│
│
│
│
│
│
│
│destinat fabricării de produse
│
│
│
│
│
│
│
│lactate din lapte crud:
│
│
│
│
│
│
│
│numărul total de germeni la 30°C
│
│
│
│
│
│
│
│<= 500.000/ml*****
│
│
│
│
│
│
│
│2) În cazul în care laboratoarele │
│
│
│
│
│
│
│DSVSA nu dispun de capacitatea
│
│
│
│
│
│
│
│analitică pentru a acoperi numărul│
│
│
│
│
│
│
│de probe recoltate, DSVSA vor
│
│
│
│
│
│
│
│întocmi un Plan defalcat de
│
│
│
│
│
│
│
│recoltare a probelor, astfel încât│
│
│
│
│
│
│
│în decursul unui an de zile să se │
│
│
│
│
│
│
│recolteze și analizeze probe de
│
│
│
│
│
│
│
│lapte crud de la toate centrele de│
│
│
│
│
│
│
│colectare care livrează lapte la
│
│
│
│
│
│
│
│unitățile de procesare autorizate │
│
│
│
│
│
│
│sanitar veterinar (minim o medie
│
│
│
│
│
│
│
│geometrică pentru NTG și o medie
│
│
│
│
│
│
│
│geometrică pentru NCS, pentru
│
│
│
│
│
│
│
│fiecare centru de colectare
│
│
│
│
│
│
│
│lapte).
│
│
│
│
│
│
│
│3) În cazul în care se constată că│
│
│
│
│
│
│
│laptele crud livrat de centrul de │
│
│
│
│
│
│
│colectare lapte nu îndeplinește
│
│
│
│
│
│
│
│criteriile stabilite de
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentul (CE) 853/2004, DSVSA │
│
│
│
│
│
│
│va notifica unitatea de procesare │
│
│
│
│
│
│
│a laptelui și centrul de colectare│
│
│
│
│
│
│
│lapte, iar acesta din urmă are
│
│
│
│
│
│
│
│obligația de a remedia situația în│
│
│
│
│
│
│
│termen de 3 luni de la notificare.│
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│c) Unitate de
│Permanentă
│Lapte crud
│1. Lunar, se va recolta o probă de│
│
│
│
│procesare a
│
│
│lapte crud de vacă imediat înainte│
│
│
│
│laptelui
│
│
│de procesare, pentru stabilirea
│
│
│
│
│
│
│
│conformității cu cerințele din
│
│
│
│
│
│
│
│Regulamentul (CE) 853/2004,
│
│
│
│
│
│
│
│astfel:
│
│
│
│
│
│
│
│Pentru laptele crud de vacă
│
│
│
│
│
│
│
│destinat obținerii de produse
│
│
│
│
│
│
│
│lactate:
│
│
│
│
│
│
│
│numărul total de germeni la 30°C
│
│
│
│
│
│
│
│< 300.000/ml
│
│
│
│
│
│
│
│Pentru laptele de vacă procesat
│
│
│
│
│
│
│
│destinat obținerii de produse
│
│
│
│
│
│
│
│lactate:
│
│
│
│
│
│
│
│numărul total de germeni la 30°C
│
│
│
│
│
│
│
│< 100.000/ml
│
│
│
│
│
│
│
│2. Lunar, se va recolta o probă de│
│
│
│
│
│
│
│lapte crud în vederea efectuării
│
│
│
│
│
│
│
│analizelor pentru Listeria
│
│
│
│
│
│
│
│monocytogenes.
│
│
│
│
│
│
├─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Produse finite
│Trimestrial pentru fiecare
│
│
│
│
│
│
│
│categorie de produse finite
│
│
│
│
│
│
│
│obținute
│
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│d) Unitate de
│Permanentă
│Produse finite
│Trimestrial pentru fiecare
│
│
│
│
│procesare a
│
│
│categorie de produse finite
│
│
│
│
│produselor din │
│
│obținute
│
│
│
│
│lapte
│
│
│
│
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│11.│Ouă și
│a) Centru de
│Trimestrial
│Ouă
│Trimestrial
│
│
│
│produse
│ambalare ouă
│
│
│
│
│
│
│din ouă
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│b) Unitate
│Lunar
│Ouă
│Trimestrial
│
│
│
│
│producere ouă
│
├─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│lichide
│
│Produse finite
│Trimestrial - pentru fiecare
│
│
│
│
│
│
│
│categorie de produse obținute
│
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│c) Unitate
│Lunar
│Ouă
│Trimestrial
│
│
│
│
│procesare ouă
│
├─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Produse finite
│Trimestrial - pentru fiecare
│
│
│
│
│
│
│
│categorie de produse obținute
│
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│12.│Pulpe de
│Unitate de
│Trimestrial
│Materii prime
│Trimestrial
│
│
│
│broască
│procesare
│
│Produse finite
│
│
│
│
│și melci
│
│
│
│
│
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│13.│Grăsimi
│a) Centru de
│Trimestrial
│Materii prime
│Semestrial
│
│
│
│animale,
│colectare
│
│
│
│
│
│
│untură,
│grăsimi animale│
│
│
│
│
│
│jumări
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│b) Unitate de
│Trimestrial
│Produse finite
│Semestrial
│
│
│
│
│procesare
│
│
│
│
│
│
│
│grăsimi animale│
│
│
│
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│14.│Gelatină
│a) Centru de
│Semestrial
│Materii prime
│Semestrial
│
│
│
│
│colectare
│
│
│
│
│
│
│
│materii prime
│
│
│
│
│
│
│
│pentru gelatină│
│
│
│
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│b) Unitate de
│Semestrial
│Produse finite
│Semestrial
│
│
│
│
│procesare
│
│
│
│
│
│
│
│gelatină
│
│
│
│
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│15.│Colagen
│a) Centru de
│Semestrial
│Materii prime
│Semestrial
│
│
│
│
│colectare
│
│
│
│
│
│
│
│materii prime
│
│
│
│
│
│
│
│pentru colagen │
│
│
│
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│b) Unitate de
│Semestrial
│Produse finite
│Semestrial
│
│
│
│
│procesare
│
│
│
│
│
│
│
│colagen
│
│
│
│
│
├───┼──────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│16.│Alte
│a) Unitate de
│Semestrial
│Materii prime
│Semestrial
│
│
│
│activi-
│procesare a
│
│
│
│
│
│
│tăți
│mierii de
│
├─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│albine și/sau
│
│Produse finite
│Semestrial
│
│
│
│
│a altor
│
│
│
│
│
│
│
│produse
│
│
│
│
│
│
│
│apicole
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│b) Mijloc de
│Anual și ori
│De pe suprafețele│În caz de reclamație, sesizare,
│
│
│
│
│transport
│de câte ori
│interioare și
│suspiciune, toxiinfecții
│
│
│
│
│
│este necesar
│echipamentele de │alimentare.
│
│
│
│
│
│
│răcire
│
│
│
└───┴──────────┴───────────────┴──────────────┴─────────────────┴──────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
* I. În cazul obținerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA au următoarele obligații și vor dispune următoarele măsuri:
A) notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă;
1. declanșarea anchetei în scopul:
a) identificării lot/loturilor suspecte;
b) identificării unității/unităților în care a fost produs/produse;
c) identificării rețelei de distribuție prin stabilirea trasabilității produsului/produselor;
d) identificării cauzei/pericolului;
e) evaluării pericolelor/riscului;
f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.
2. controlul și verificarea procedurilor și programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
3. verificarea corectitudinii acțiunilor corective și măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
4. supravegherea și monitorizarea acțiunilor corective și a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat;
5. reținerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei și sosirea Buletinelor de Analiză;
6. verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcție de tipul de hazard și particularitățile alimentului (Aw, pH, temperatura, etc.), precum și de înregistrările operatorii cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformități înregistrate în timp în registrele unității privind produsul suspicionat/incriminat);
7. includerea în planul de recoltare de probe de sanitație, mediu, materii prime, produse și loturi, relevante în funcție de tipul de risc și particularitățile alimentului (Aw, pH, temperatura, etc.);
8. până la depistarea cauzei și eliminarea pericolelor/riscului, în funcție de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat;
9. centralizarea rezultatelor anchetei și comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA.
B) În cazul produselor de origine animală provenite din import din țări terțe, PIF și DSVSA vor dispune măsuri în baza prevederilor
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 206/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din țări terțe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 752 din 4 septembrie 2006:
1. În situația în care, urmare a controalelor prevăzute în
Ordinului președintelui ANSVSA nr. 206/2006 , se constată că legislația comunitară a fost încălcată PIF și DSVSA vor lua următoarele măsuri:
a) notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate și transportul în cauză;
b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeași origine (următoarele 10 transporturi care au aceeași origine trebuie să fie reținute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe și testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul Președintelui ANSVSA nr. 206/2006 );
2. În situația în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislației comunitare, lotul sau părțile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006 ;
În cazul în care controalele evidențiază o depășire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006 ;
II. DSVSA se vor asigura că, în caz de obținere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:
1. notifică în regim de urgență DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcție de caz;
2. notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obținute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării și aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecției în ferme;
3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat și motivul retragerii alimentului de pe piața;
4. inițiază în regim de urgență, procedura de retragere/rechemare a produsului din rețeaua de distribuție și dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final și vor furniza în timp util DSVSA documentația centralizată privind retragerea/rechemarea;
5. colaborează cu autoritățile sanitare veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminate și furnizează în timp util documentația solicitată de către ANSVSA;
6. reevaluează procedurile și programele de bune practici de igienă și producție, HACCP, precum și mărirea frecvenței de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea și eliminarea cauzei, și inițiază acțiuni și măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariției riscului/pericolului pentru alimentul implicat.
** Probele recoltate în condițiile precizărilor tehnice (menționate la coloana 5) vor fi însoțite de o notă justificativă cu precizarea motivației recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin prezentul Program de supraveghere, după cum urmează:
1. în cazul în care în urma inspecției se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigații de laborator, autoritatea sanitar-veterinară locală va preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator;
2. ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA pot dispune creșterea frecvenței inspecțiilor și a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu;
*** În vederea determinării prevalenței Salmonella spp la porcii la îngrășat sacrificați în abatoare, se vor preleva și analiza probe în conformitate cu specificațiile tehnice, transmise de ANSVSA (vezi Capitolul II, Secțiunea 1, nr. curent 5 din prezentul Program).
**** În vederea determinării prevalenței Campylobacter spp și Salmonella spp în carcasele de pui broiler se vor preleva și analiza probe în conformitate cu specificațiile tehnice din studiul preliminar prevăzut în Decizia Comisiei nr. 516/2007/CE (vezi Capitolul II, Secțiunea 1, nr. curent 2 și 5 din prezentul Program).
***** media geometrică calculată pe o perioadă de 2 luni, cu prelevarea a 2 probe/lună;
****** media geometrică calculată pe o perioadă de 3 luni, cu prelevarea unei singure probe/lună.

Secțiunea 3 CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂȚILE ÎNREGISTRATE SANITAR-VETERINAR

*Font 7*
┌───┬───────────┬───────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│
│
│
│
CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN INSPECȚIE/VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE
│
│
│
│
├─────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│ Categoria │
│
Frecvența
│
Recoltare de probe pentru examene de laborator
│
│Nr.│de produs/ │
Unitatea
│inspecțiilor/├─────────────────┬──────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│
│activitate │
│verifică-
│
│
Frecvența recoltării probelor
│
│
│
│
│
│rilor/
│
Natura probei
│
pentru examenele prevăzute la
│
Precizări tehnice *
│
│
│
│
│suprave-
│
│
Capitolul II, Secțiunea 4 din
│
│
│
│
│
│gherii/
│
│
prezentul Program
│
│
│
│
│
│monitorizării│
│
│
│
├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│
│
0
│
1
│
2
│
3
│
4
│
5
│
├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ 1.│Carne
│a) Carmangerie │Trimestrial
│Materii prime
│Semestrial, pentru fiecare
│1) Recoltarea de probe se efectuează
│
│
│
│
│
│
│categorie de produse, conform
│de către DSVSA în scop bine determinat│
│
│
│
│
│
│prevederilor Regulamentului (CE)
│în cadrul controlului oficial, în
│
│
│
│
│
│
│1441/2007
│vederea verificării siguranței
│
│
│
│
│
├─────────────────┼──────────────────────────────────┤produsului și respectiv a
│
│
│
│
│
│Produse finite
│Semestrial, conform prevederilor
│conformității alimentului cu
│
│
│
│
│
│
│Regulamentului (CE) 1441/2007
│criteriile de siguranță prevăzute în
│
│
│
├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤Regulamentul (CE) 1441/2007, după cum │
│
│
│b) Măcelărie
│Semestrial
│Carne proaspătă
│Semestrial, conform prevederilor
│urmează:
│
│
│
│
│
│
│Regulamentului (CE) 1441/2007
│a) verificarea siguranței produsului
│
│
│
├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤și respectiv a conformității
│
│
│
│c) Centru
│Semestrial
│***
│În sezoanele de vânătoare
│alimentului din punct de vedere
│
│
│
│colectare vânat│
│
│
│microbiologic cu criteriile de
│
│
│
│sălbatic
│
│
│
│siguranță prevăzute în Regulamentul
│
│
│
├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤(CE) 1441/2007;
│
│
│
│d) Centru
│Semestrial
│Carcase
│Semestrial, conform prevederilor
│b) verificarea siguranței produsului
│
│
│
│sacrificare
│
│păsări/lagomorfe │Regulamentului (CE) 1441/2007
│și respectiv a conformității
│
│
│
│păsări și/sau
│
│
│
│alimentului din punct de vedere
│
│
│
│lagomorfe la
│
│
│
│microbiologic cu criteriile de
│
│
│
│nivelul fermei │
│
│
│siguranță care nu sunt prevăzute de
│
├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤legislația comunitară, dar care sunt
│
│ 2.│Lapte
│Centru de
│Trimestrial
│Lapte crud
│- Bilunar - Număr Total de Germeni│cuprinse în legislația națională;
│
│
│
│prelucrare
│
│
│- Lunar - Număr Celule Somatice
│c) obținerea de informații privind
│
│
│
│lapte
│
│
│după cum urmează:
│statusul microbiologic a unor alimente│
│
│
│
│
│
│1) Se vor recolta probe de lapte
│comercializate pe piață;
│
│
│
│
│
│
│crud de la cel puțin 0,5% din
│d) verificarea sistemului de
│
│
│
│
│
│
│numărul total de exploatații care │proceduri și programe implementate de │
│
│
│
│
│
│livrează lapte la centrele de
│către operatorii cu activitate în
│
│
│
│
│
│
│prelucrare lapte înregistrate
│domeniul alimentar în vederea
│
│
│
│
│
│
│sanitar veterinar, în vederea
│asigurării siguranței alimentelor
│
│
│
│
│
│
│stabilirii criteriilor pentru
│(proceduri de bune practici de igienă │
│
│
│
│
│
│laptele crud conform prevederilor │și producție, program HACCP, sistem
│
│
│
│
│
│
│Regulamentul (CE) 853/2004,
│de trasabilitate, proceduri de
│
│
│
│
│
│
│astfel:
│retragere/rechemare, evitarea
│
│
│
│
│
│
│a) Pentru laptele crud de vacă:
│contaminării încrucișate și/sau a
│
│
│
│
│
│
│1. numărul total de germeni <=
│contaminării
post tratament termic); │
│
│
│
│
│
│100.000/ml****
│e) verificarea conformității
│
│
│
│
│
│
│2. Număr Celule Somatice <=
│alimentului/lotului/loturilor
│
│
│
│
│
│
│400.000/ml*****
│suspicionate;
│
│
│
│
│
│
│b) Pentru laptele crud provenit de│f) dezvoltarea investigațiilor în
│
│
│
│
│
│
│la alte specii:
│cursul anchetelor de toxiinfecții
│
│
│
│
│
│
│numărul total de germeni <=
│alimentare, reclamațiilor,
│
│
│
│
│
│
│1.500.000/ml****
│sesizărilor;
│
│
│
│
│
│
│c) Pentru laptele crud provenit de│g) obținerea de informații cu privire │
│
│
│
│
│
│la alte specii destinat fabricării│la noi hazarde, rezultate în urma
│
│
│
│
│
│
│de produse lactate din lapte crud:│evaluării riscului
│
│
│
│
│
│
│numărul total de germeni <=
│2) În cazul în care în urma
│
│
│
│
│
│
│500.000/ml****
│controlului se suspicionează sau se
│
│
│
│
│
│
│2) În cazul în care laboratoarele │constată o neconformitate care
│
│
│
│
│
│
│DSVSA nu dispun de capacitatea
│necesită investigații de laborator
│
│
│
│
│
│
│analitică pentru a acoperi
│recoltarea de probe va fi însoțită
│
│
│
│
│
│
│numărul de probe recoltate, DSVSA │întotdeauna și de notă de control, în │
│
│
│
│
│
│vor întocmi un Plan defalcat de
│care autoritatea veterinară locală va │
│
│
│
│
│
│recoltare a probelor, astfel încât│înscrie rezultatul controlului oficial│
│
│
│
│
│
│în decursul unui an de zile să se │și va argumenta scopul recoltării
│
│
│
│
│
│
│recolteze și analizeze probe de
│3) Recoltarea de probe de către
│
│
│
│
│
│
│lapte crud de la cel puțin 0,5%
│autoritatea sanitară veterinară locală│
│
│
│
│
│
│din numărul total de exploatații
│se realizează planificat în baza unei │
│
│
│
│
│
│care livrează lapte la centre de
│strategii stabilite de către DSVSA,
│
│
│
│
│
│
│prelucrare lapte înregistrate
│care trebuie să urmărească obținerea
│
│
│
│
│
│
│sanitar veterinar (minim o medie
│de informații - date comparabile,
│
│
│
│
│
│
│geometrică pentru NTG și o medie
│necesare autorității sanitare
│
│
│
│
│
│
│geometrică pentru NCS, pentru
│veterinare locale.
│
│
│
│
│
│
│fiecare exploatație din cele
│În stabilirea strategiei de recoltare │
│
│
│
│
│
│0,5%).
│DSVSA trebuie să țină cont de
│
│
│
│
│
│
│3) În cazul în care se constată că│următoarele principii de:
│
│
│
│
│
│
│laptele crud livrat de un
│a) recoltare randomizată și
│
│
│
│
│
│
│producător nu îndeplinește
│reprezentativă pentru lot;
│
│
│
│
│
│
│criteriile stabilite de
│b) recoltare selectivă - când se
│
│
│
│
│
│
│Regulamentul 853/2004/CE, DSVSA va│adresează unor categorii de alimente
│
│
│
│
│
│
│notifica centrul de prelucrare a
│cu risc înalt (în baza informațiilor, │
│
│
│
│
│
│laptelui și producătorul de lapte,│investigațiilor și a experienței
│
│
│
│
│
│
│iar acesta din urmă are obligația │anterioare);
│
│
│
│
│
│
│de a remedia situația în 3 luni de│c) recoltare în caz de suspiciune -
│
│
│
│
│
│
│la notificare.
│care se bazează pe o analiza și o
│
│
│
│
│
├─────────────────┼──────────────────────────────────┤experiența privind lotul și
│
│
│
│
│
│Produse finite
│Trimestrial pentru fiecare
│circumstanțele recoltării (ex.
│
│
│
│
│
│
│categorie de produse obținute,
│recoltarea efectuată că o parte a
│
│
│
│
│
│
│conform prevederilor
│investigației în focarele de TIA, sau │
│
│
│
│
│
│Regulamentului (CE) 1441/2007.
│în timpul unei inspecții sau evaluări │
├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤a programului HACCP în urma cărora se │
│ 3.│Pește și
│a) Centru de
│Trimestrial
│Pește și produse │Semestrial - pentru fiecare specie│constată deficiente care afectează
│
│
│produse
│colectare pește│
│din pește
│
│siguranță produsului);
│
│
│din pescuit├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤În scopul obținerii de date relevante,│
│
│
│b) Ambarcațiune│Anual
│-
│-
│monitorizării și supravegherii
│
│
│
│de pescuit
│
│
│
│corespunzătoare a riscului
│
│
│
│comercială
│
│
│
│microbiologic pe întreg lanțul
│
│
│
├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤alimentar, DSVSA trebuie să țină cont │
│
│
│c) Punct de
│Trimestrial
│Pește
│Semestrial - pentru fiecare specie│în elaborarea strategiei de recoltare │
│
│
│debarcare
│
│
│
│că frecvența și procedura de recoltare│
│
│
├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤să se aleagă în funcție de tipul de
│
│
│
│d) Magazin de
│Anual
│Pește și produse │Anual pentru fiecare categorie de │micro-organism sau toxina și
│
│
│
│desfacere
│
│din pește
│produse
│tipul de aliment implicat (perisabil, │
│
│
│(pescărie)
│
│
│
│stabil).
│
│
│
├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│e) Centru de
│Semestrial
│Batracieni,
│Semestrial - pentru fiecare specie│
│
│
│
│colectare a
│
│gasteropode
│
│
│
│
│
│batracienilor, │
│
│
│
│
│
│
│gasteropodelor │
│
│
│
│
├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│ 4.│Miere
│a) Centru
│Semestrial
│Miere și produse │Semestrial - pentru fiecare
│
│
│
│
│colectare miere│
│apicole
│categorie de produse
│
│
│
│
│și alte produse│
│
│
│
│
│
│
│apicole
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│b) Centre de
│Anual
│Miere
│Anual - în perioada
│
│
│
│
│extracție miere│
│
│iulie-septembrie
│
│
│
│
├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│c) Magazin de
│Anual
│Miere
│Anual - pentru fiecare categorie
│
│
│
│
│desfacere miere│
│
│de miere
│
│
├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│ 5.│Alimentație│a) Restaurant
│Semestrial
│Materii prime și │În caz de reclamații, sesizări,
│
│
│
│publică și │și alte unități│
│produse finite
│suspiciuni sau toxiinfecții
│
│
│
│alte
│în care se
│
│Probe de
│alimentare
│
│
│
│activități │prepară și
│
│sanitație
│
│
│
│
│
│servesc
│
│
│
│
│
│
│
│mâncăruri
│
│
│
│
│
│
│
│gătite
│
│
│
│
│
│
│
│b) Pizzerie
│
│
│
│
│
│
│
│c) Laborator
│
│
│
│
│
│
│
│patiserie
│
│
│
│
│
│
│
│d) Pensiuni
│
│
│
│
│
│
│
│turistice
│
│
│
│
│
│
│
│e) Unități cu
│
│
│
│
│
│
│
│vânzare prin
│
│
│
│
│
│
│
│internet
│
│
│
│
│
│
│
│f) Depozit
│
│
│
│
│
│
│
│alimentar
│
│
│
│
│
│
│
│g) Hipermarket │
│
│
│
│
│
│
│h) Supermarket │
│
│
│
│
│
│
│i) Cantină
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│
│Magazin
│Anual
│Materii prime,
│În caz de reclamații, sesizări,
│
│
│
│
│alimentar
│
│semipreparate
│suspiciuni sau toxiinfecții
│
│
│
│
│
│
│și produse finite│alimentare
│
│
│
│
│
│
│Probe de
│
│
│
│
│
│
│
│sanitație
│
│
│
├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│ 6.│Preparare
│Catering
│Trimestrial
│Produse finite
│Trimestrial - pentru fiecare
│
│
│
│mâncăruri
│
│
│Probe de
│categorie în parte
│
│
│
│la comandă │
│
│sanitație
│
│
│
├───┼───────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│ 7.│Produse
│a) vânat
│-
│a) vânat sălbatic│În caz de reclamații, suspiciuni
│
│
│
│primare
│sălbatic și de │
│și de crescătorie│sau toxiinfecții alimentare
│
│
│
│destinate
│crescătorie
│
│b) carne pasăre
│
│
│
│
│vânzării
│b) carne pasăre│
│și lagomorfe
│
│
│
│
│directe
│și lagomorfe
│
│c) pește proaspăt│
│
│
│
│(vânat
│c) pește
│
│d) melci și
│
│
│
│
│sălbatic,
│proaspăt
│
│moluște bivalve
│
│
│
│
│carne
│d) melci și
│
│e) ouă
│
│
│
│
│pasăre și
│moluște bivalve│
│f) miere de
│
│
│
│
│lagomorfe, │e) ouă
│
│albine
│
│
│
│
│pește
│f) miere de
│
│g) lapte crud
│
│
│
│
│proaspăt,
│albine
│
│
│
│
│
│
│melci și
│g) lapte
│
│
│
│
│
│
│moluște
│
│
│
│
│
│
│
│bivalve,
│
│
│
│
│
│
│
│ouă, miere │
│
│
│
│
│
│
│de albine, │
│
│
│
│
│
│
│lapte)
│
│
│
│
│
│
└───┴───────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┴──────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
* I. În cazul obținerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA au următoarele obligații și vor dispune următoarele măsuri:
A) notificarea prin SRAAF a tuturor punctelor de contact implicate în alertă;
1. declanșarea anchetei în scopul:
a) identificării lotului/loturilor suspecte;
b) identificării unității/unităților în care a fost produs/produse;
c) identificării rețelei de distribuție prin stabilirea trasabilității produsului/produselor;
d) identificării cauzei/pericolului;
e) evaluării pericolului/riscului;
f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.
2. controlul și verificarea procedurilor și programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
3. verificarea corectitudinii acțiunilor corective și măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
4. supravegherea și monitorizarea acțiunilor corective și a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat;
5. reținerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/încriminate până la terminarea anchetei și sosirea Buletinului de Analiză;
6. verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcție de tipul de pericol și particularitățile alimentului (Aw, pH, temperatura, etc.), precum și de înregistrările operatorii cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformități înscrise în timp în registrele unității privind produsul suspicionat/încriminat);
7. includerea în planul de recoltare de probe de sanitație, mediu, materii prime, produse și loturi, relevante în funcție de tipul de hazard și particularitățile alimentului (Aw, pH, temperatura, etc.);
8. până la depistarea cauzei și eliminarea pericolului/riscului, în funcție de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului încriminat;
9. centralizarea rezultatelor anchetei și comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA.
B) În cazul produselor de origine animală provenite din import din țări terțe PIF și DSVSA vor dispune măsuri în baza prevederilor
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006 :
1. În situația în care în urma controalelor prevăzute în
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006
se constată că legislația comunitară a fost încălcată PIF, DSVSA vor lua următoarele măsuri:
a) notificarea la ANSVSA despre natura produselor utilizate și transportul în cauză;
b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeași origine (următoarele 10 transporturi din aceeași origine trebuie să fie reținute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe și testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobat prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006 );
2. În situația în care controalele suplimentare confirma nerespectarea legislației comunitare, lotul sau părțile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006 .
În cazul în care controalele evidențiază o depășire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006 .
II. DSVSA se vor asigura că, în caz de obținere a unor rezultate de laborator necorespunzătoare, sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:
1. notifică în regim de urgență DSVSA, producătorul/importatorul/exportatorul, în funcție de caz;
2. notifică în regim de urgență fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obținute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării și aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecției în ferme;
3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/încriminat și motivul retragerii alimentului de pe piață;
4. inițiază în regim de urgență procedura de retragere/rechemare a produsului din rețeaua de distribuție și dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final și vor furniza în timp util DSVSA documentația centralizată privind retragerea/rechemarea produsului;
5. colaborează cu autoritățile veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminate și furnizează în timp util documentația solicitată de către ANSVSA;
6. reevaluează procedurile și programele (de bune practici de igienă și producție, HACCP), precum și mărirea frecvenței de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea și eliminarea cauzei, și inițiază acțiuni și măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariției riscului/hazardului pentru alimentul implicat.
** În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvența de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea și eliminarea cauzei
Probele recoltate în condițiile precizărilor tehnice (menționate la coloana 5) vor fi însoțite de o notă justificativă cu precizarea motivației recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin Programul de supraveghere, după cum urmează:
- în cazul în care în urma inspecției se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigații de laborator, autoritatea veterinară competentă va preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator;
- ori de câte ori se considera necesar, DSVSA poate dispune creșterea frecvenței inspecțiilor și a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu;
*** Probe recoltate în vederea efectuării examenelor pentru decelarea Trichinella spp. (conform prevederilor Regulamentului nr. 2075/2004/CE) și probe pentru diagnosticul Pestei Porcine Clasice de către medicii veterinari desemnați de către ANSVSA.
**** media geometrică calculată pe o perioadă de 2 luni, cu prelevarea a 2 probe/lună;
***** media geometrică calculată pe o perioadă de 3 luni, cu prelevarea unei singure probe/lună.

Secțiunea 4 EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII
┌────┬──────────────────────────────┬──────────────┬────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│
│
│
Examen
│
Analize microbiologice
│
Analize fizico-chimice
│
│Nr. │
Produsul
│
senzorial
├───────────────────────────┬────────────────────┼─────────────────────┬───────────────┤
│crt.│
│
│
Criteriu
│
Metoda
│
Criteriu
│
Metoda
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│ 0
│
1
│
2
│
3
│
4
│
5
│
6
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│ 1. │Alimente gata preparate
│
Da
│Listeria monocytogenes
│
SR EN ISO 11290-
│
-
│
-
│
│
│destinate sugarilor sau
│
│
│ 1,2 /2000 A1/2005
│
│
│
│
│alimente gata preparate în
│
│
│
│
│
│
│
│scopuri medicale speciale
│
│
│
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│ 2. │Alimente gata preparate ce
│
Da
│Listeria monocytogenes
│
SR EN ISO 11290-
│
-
│
-
│
│
│constituie suport de creștere │
│
│ 1,2 /2000 A1/2005
│
│
│
│
│pentru L. monocytogenes,
│
│
│
│
│
│
│
│altele decât acelea destinate │
│
│
│
│
│
│
│sugarilor și în scopuri
│
│
│
│
│
│
│
│medicale speciale
│
│
│
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│ 3. │Alimente gata preparate ce nu │
Da
│Listeria monocytogenes
│
SR EN ISO 11290-
│
-
│
-
│
│
│constituie suport de creștere │
│
│ 1,2 /2000 A1/2005
│
│
│
│
│pentru L. monocytogenes,
│
│
│
│
│
│
│
│altele decât acelea destinate │
│
│
│
│
│
│
│sugarilor și în scopuri
│
│
│
│
│
│
│
│medicale speciale
│
│
│
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│ 4. │a) Carcase de bovine, ovine,
│
Da
│Număr Total de Germeni
│SR EN ISO 4833/2003 │
-
│
-
│
│
│caprine, cabaline
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Enterobacteriaceae
│
ISO 21528/2/2004
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
│
│
│
│
│
│
│ 6579/2003 A1/2006
│
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│
│b) Carcase de porcine
│
Da
│Număr Total de Germeni
│SR EN ISO 4833/2003 │
-
│
-
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Enterobacteriaceae
│
ISO 21528/2/2004
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Salmonella
│SR EN ISO 6579/2003 │
│
│
│
│
│
│
│
A1/2006
│
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│
│c) Carcase de păsări
│
Da
│Samonella/25 g de proba
│
SR EN ISO
│
-
│
-
│
│
│(broileri și curcani)
│
│comună din pielea gâtului
│ 6579/2003 A1/2006
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Campylobacter și Salmonella│
SR EN ISO
│
│
│
│
│
│
│din proba de pielea
│
10272-1/2006
│
│
│
│
│
│
│gâtului, conform
│
SR ISO/TS
│
│
│
│
│
│
│prevederilor Deciziei
│
10272-2/2007
│
│
│
│
│
│
│Comisiei nr. 516/2007
│SR EN ISO 6579/2003 │
│
│
│
│
│
│(program în desfășurare
│
A1/2006
│
│
│
│
│
│
│la IISPV)
│
│
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│
│d) Carne vânat de ferma și
│
Da
│Număr Total de Germeni
│SR EN ISO 4833/2003 │
-
│
-
│
│
│sălbatic
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Enterobacteriaceae
│
ISO 21528/2/2004
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Salmonella
│SR EN ISO 6579/2003 │
│
│
│
│
│
│
│
A1/2006
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│ 5. │Carne proaspătă și subproduse │
Da
│Salmonella
│
SR EN ISO
│Prospețime azot ușor │SR 9065-7/07
│
│
│comestibile
│
│
│ 6579/2003 A1/2006
│
hidrolizabil
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Campylobacter
│
SR EN ISO 10272-
│determinarea pH-ului │SR ISO 2917/07 │
│
│
│
│(numai pentru carnea
│
1/2006
│
│
│
│
│
│
│refrigerată de bovine,
│
│
reacția Kreis
│SR 9065-10/07
│
│
│
│
│ovine, porcine)
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤ reacția pentru H2S
│SR 9065-11/07
│
│
│
│
│Listeria monocytogenes
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│(numai pentru carnea
│
11290/1/2/2000
│
│
│
│
│
│
│proaspătă de bovine,
│
A1/12005
│
│
│
│
│
│
│ovine, porcine)
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│E coli O157
│
SR EN ISO
│
│
│
│
│
│
│(numai pentru carnea
│
16654/2002
│
│
│
│
│
│
│proaspătă de bovine)
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Yersinia enterocolitica
│ SR ISO 10273/2003
│
│
│
│
│
│
│(numai pentru carnea
│
│
│
│
│
│
│
│proaspătă de porcine)
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Determinare specie (numai
│
metoda USDA FSIS
│
│
│
│
│
│
│pentru carnea proaspătă) - │
│
│
│
│
│
│
│atunci când se impune
│
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│ 6. │Carne tocată și carne
│
Da
│Număr Total de Germeni
│SR EN ISO 4833/2003 │
Prospețime:
│
│
│
│preparată destinată să fie
│
│(numai pentru carnea
│
│
azot ușor
│SR 9065-7/07
│
│
│consumată crudă
│
│tocată)
│
│
hidrolizabil;
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
reacția Kreis
│SR 9065-10/07
│
│
│
│
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
conținut grăsime
│STAS 9065/2/73 │
│
│
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Escherichia coli
│ ISO 16649/1/2/2001 │
│
│
│
│
│
│E coli O157
│
│
│
│
│
│
│
│numai pt. carnea de bovine │SR EN ISO 16654/2002│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Listeria monocytogenes
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
11290/1/2/2000
│
│
│
│
│
│
│
│
A1/2005
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Yersinia enterocolitica
│
ISO 10273/2003
│
│
│
│
│
│
│(numai pentru carnea de
│
│
│
│
│
│
│
│porcine)
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Determinare specie atunci
│metoda USDA-FSIS
│
│
│
│
│
│
│când se impune
│
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│ 7. │Carne tocată și carne
│
Da
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
Prospețime:
│
│
│
│preparată provenită de la
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
azot ușor
│SR 9065-7/07
│
│
│pasăre, destinată să fie
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
hidrolizabil
│
│
│
│consumată gătită
│
│Număr Total de Germeni
│SR EN ISO 4833/2003 │
reacția Kreis
│SR 9065-10/07
│
│
│
│
│(numai pentru carnea
│
│
│
│
│
│
│
│tocată)
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Escherichia coli
│
SR ISO 16649-
│
│
│
│
│
│
│
│
1,2/2007
│
│
│
│
│
│
│
│
ISO/TS 16649-
│
│
│
│
│
│
│
│
3/2005
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Determinare specie atunci
│
metoda USDA FSIS
│
│
│
│
│
│
│când se impune
│
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│ 8. │Carne tocată și carne
│
Da
│Număr Total de Germeni
│SR EN ISO 4833/2003 │
Prospețime:
│
│
│
│preparată provenită de la
│
│(numai pentru carnea
│
│
azot ușor
│SR 9065-7/07
│
│
│alte specii decât pasăre,
│
│tocată)
│
│
hidrolizabil
│
│
│
│destinată să fie consumată
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
reacția Kreis
│SR 9065-10/07
│
│
│gătită
│
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
6579/2003 AC2006
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Escherichia coli
│ ISO 16649/1/2/2001 │
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│E coli O157
│
SR EN ISO
│
│
│
│
│
│
│(numai pt. carnea de
│
16654/2002
│
│
│
│
│
│
│bovine)
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Listeria monocytogenes
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
11290/1/2/2000
│
│
│
│
│
│
│
│
A1/2005
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Determinare specie - atunci│
metoda USDA-FSIS
│
│
│
│
│
│
│când se impune
│
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│ 9. │Carne separată mecanic
│
Da
│Număr Total de Germeni
│
SR EN ISO
│
Prospețime:
│
│
│
│
│
│
│
4833/2003
│
azot ușor
│SR 9065-7/07
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
hidrolizabil
│
│
│
│
│
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
│
│
│
│
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Escherichia coli
│ ISO 16649/1/2/2001 │
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Determinare specie - atunci│
metoda USDA-FSIS
│
│
│
│
│
│
│când se impune
│
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│10. │Produse din carne destinate a │
Da
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
Prospețime:
│
│
│
│fi consumate crude
│
│(cu excepția produselor
│ 6579/2003 AC/2006
│
azot ușor
│SR 9065-7/07
│
│
│
│
│care în timpul procesului
│
│
hidrolizabil
│
│
│
│
│
│de fabricare sau datorită
│
│
reacția Kreis
│SR 9065-10/07
│
│
│
│
│compoziției produsului
│
│
│
│
│
│
│
│elimină riscul de
│
│
│
│
│
│
│
│Salmonella)
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Escherichia coli
│ ISO 16649/1/2/2001 │
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Listeria monocytogenes
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
11290/1/2/2000
│
│
│
│
│
│
│
│
A1/2005
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Determinare specie atunci
│
metoda USDA-FSIS
│
│
│
│
│
│
│când se impune
│
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│11. │Produse din carne de pasăre
│
Da
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
Prospețime:
│
│
│
│destinate să fie preparate
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
azot ușor
│SR 9065-7/07
│
│
│(gătite)
│
│
│
│
hidrolizabil
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│12. │Produse din carne - tratate
│
Da
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
Prospețime:
│
│
│
│termic
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
azot ușor
│SR 9065-7/07
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
hidrolizabil
│
│
│
│
│
│Determinare specie - atunci│
metoda USDA-FSIS
│
reacția Kreis
│SR 9065-10/07
│
│
│
│
│când se impune
│
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│13. │Gelatină și colagen
│
Da
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
-
│
-
│
│
│
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│14. │Produse din pescuit
│
Da
│Examen parazitologic
│
Conform
│
Prospețime:
│
│
│
│proaspete**
│
Conform
│
│Regulamentului (CE) │
azot ușor
│STAS 6513/78
│
│
│
│Regulamentului│
│
nr. 2074/2005
│
hidrolizabil
│
│
│
│
│
(CE) nr.
├───────────────────────────┼────────────────────┤
histamina******
│HPLC sau ELISA │
│
│
│
2406/1996
│Escherichia Coli
│
ISO
│
(la speciile din
│
conform
│
│
│
│
│
│
16649/1/2/2001
│
familiile de
│Regulamentului │
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
Scombridae și
│
(CE) nr.
│
│
│
│
│Listeria monocytogenes
│
SR ISO
│
Clupeidae)
│
1441/2007
│
│
│
│
│
│
11290/1/2000
│
│
│
│
│
│
│
│
A1/2005
│
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│
│Produse din pescuit
│
Da
│Examen parazitologic
│
Conform
│
Prospețime:
│
│
│
│preparate***
│
Conform
│
│Regulamentului (CE) │
azot ușor
│SR 9065-7/07
│
│
│
│Regulamentului│
│
nr. 2074/2005
│
hidrolizabil
│
│
│
│
│
(CE) nr.
├───────────────────────────┼────────────────────┤
histamina******
│HPLC sau ELISA │
│
│
│
2406/1996
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
(la speciile din
│
conform
│
│
│
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
familiile de
│Regulamentului │
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
Scombridae și
│
(CE) nr.
│
│
│
│
│Escherichia coli
│ ISO 16649/1/2/2001 │
Clupeidae)
│
1441/2007
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Listeria monocytogenes
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
11290/1/2/2000
│
│
│
│
│
│
│
│
A1/2005
│
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│
│Produse din pescuit
│
Da
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
Prospețime:
│
│
│
│transformate****
│
Conform
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
azot ușor
│SR 9065-7/07
│
│
│
│Regulamentului├───────────────────────────┼────────────────────┤
hidrolizabil
│
│
│
│
│
(CE) nr.
│Stafilococi coagulazo
│
SR EN ISO 6888-
│
histamina******
│HPLC sau ELISA │
│
│
│
2406/1996
│pozitivi
│
1,2/2002 AC/2005
│
(la speciile din
│
conform
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
familiile de
│Regulamentului │
│
│
│
│Escherichia coli
│ ISO 16649/1/2/2001 │
Scombridae și
│
(CE) nr.
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
Clupeidae)
│
1441/2007
│
│
│
│
│Drojdii și Mucegaiuri
│
SR ISO 7954/2001
│
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│
│Conserve din pește*****
│
Da
│Proba termostatării și
│
SR ISO 8924/1995
│
azot ușor
│SR 9065-7/07
│
│
│
│
│examen microbiologic
│
│
hidrolizabil
│
│
│
│
│
│
│
│
histamina******
│HPLC sau ELISA │
│
│
│
│
│
│
(la speciile din
│
conform
│
│
│
│
│
│
│
familiile de
│Regulamentului │
│
│
│
│
│
│
Scombridae și
│
(CE) nr.
│
│
│
│
│
│
│
Clupeidae
│
1441/2007
│
│
│
│
│
│
│
Na Cl
│
│
│
│
│
│
│
│
(conținutul de
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
NaCl %
│
1841-2/00
│
│
│
│
│
│
│
potențiometric
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│15. │Carne de pește separată
│
Da
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
Prospețime:
│
│
│
│mecanic*******
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
azot ușor
│STAS 6513/78
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
hidrolizabil
│
│
│
│
│
│Escherichia coli
│ ISO 16649/1/2/2001 │ procent carne oase
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Listeria monocytogenes
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
11290/1/2000
│
│
│
│
│
│
│
│
A1/2005
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│16. │a) Moluște, crustacee întregi │
Da
│Escherichia coli
│ ISO 16649/1/2/2001 │
Prospețime:
│
│
│
│sau decochiliate/decojite
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
azot ușor
│STAS 6513/78
│
│
│refrigerate sau congelate,
│
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
hidrolizabil
│
│
│
│fructe de mare refrigerate,
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
│
│
│
│congelate și altele
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Listeria monocytogenes
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
11290/1/2000
│
│
│
│
│
│
│
│
A1/2005
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Vibrio parahaemolyticus
│
SR ISO 8914/92
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Stafilococi
coagulazo
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│pozitivi
│
6888/1/2/AC/2005
│
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│b) Pulpe de broască, melci
│
Da
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
│
│
│
│fără cochilie congelați
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Clostridium perfringens
│SR EN ISO 7937/2005 │
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│c) Moluște bivalve vii,
│
Da
│Escherichia coli
│ISO TS 16649/3/2001 │
│
│
│
│echinoderme, tunicate și
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│gasteropode vii
│
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
│
│
│
│
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│17. │a) Crustacee și moluște
│
Da
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
Prospețime:
│
│
│
│decochiliate gătite
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
azot ușor
│STAS 6513/78
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┤
hidrolizabil
│
│
│
│b) Produse decorticate și
│
Da
│Escherichia coli
│ISO TS 16649/3/2001 │
│
│
│
│decochiliate ale crustaceelor │
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│și moluștelor gătite
│
│Stafilococi coagulazo
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│pozitivi
│
6888/1/2/2002
│
│
│
│
│
│
│
│
AC/2005
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│18. │Conserve din carne
│
Da
│Proba termostatării și
│
SR ISO 8924/1995
│Procent carne-grăsime│STAS 1089/71
│
│
│
│
│examen microbiologic
│
│
Prospețime:
│
│
│
│
│
│
│
│
azot ușor
│SR 9065-7/07
│
│
│
│
│
│
│
hidrolizabil
│
│
│
│
│
│
│
│
NaCl:
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
(conținutul de
│
1841-2/00
│
│
│
│
│
│
│
NaCl %
│
│
│
│
│
│
│
│
potențiometric
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│19. │a) Lapte crud (materie primă) │
Da
│Număr Total de Germeni
│
SR EN ISO 4833/
│
punct crioscopic
│
SR EN ISO
│
│
│din centre de colectare și
│
│
│
2003********
│
│
5764/2003
│
│
│fabrici de procesare lapte
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
densitate
│
STAS 6347/73 │
│
│
│
│Număr Celule Somatice
│ SR ISO 13366-1/98
│
substanța uscată
│
SR ISO
│
│
│
│
│(numai pentru laptele crud │sau SR ISO 13366-3/ │
negrasă
│
6731/1996
│
│
│
│
│de vacă provenit din
│
2001********
│
proteină
│SR EN ISO 8968-│
│
│
│
│centrele de colectare a
│
│
│
1.5/2002
│
│
│
│
│laptelui)
│
│
grăsime
│ ISO 3889/2006;│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
IDF 219/2006 │
│
│
│
│Listeria monocytogenes
│
SR ISO
│
│
(metoda de
│
│
│
│
│(numai pentru laptele crud │
11290/1/2000
│
│
referința)
│
│
│
│
│provenit din unitățile de
│
A1/2005
│
│
SR EN ISO
│
│
│
│
│procesare a laptelui)
│
│
│
1211/2003
│
│
│
│
│
│
│
│
(metoda de
│
│
│
│
│
│
│
│
rutină)
│
│
│
│
│
│
│
toți parametri
│ pot fi lucrați│
│
│
│
│
│
│
│și pe analizo- │
│
│
│
│
│
│
│
rul rapid cu │
│
│
│
│
│
│
│
condiția că
│
│
│
│
│
│
│
│ metoda să fie │
│
│
│
│
│
│
│
validată
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│
│b) Lapte crud (materie primă) │
Da
│Număr Total de Germeni
│
SR EN ISO 4833/
│
punct crioscopic
│ ISO 5764/2006 │
│
│provenit din exploatațiile de │
│
│
2003********
│
grăsime
│ ISO 3889/2006;│
│
│vaci producătoare de lapte
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
IDF 219/2006 │
│
│destinat procesării
│
│Număr Celule Somatice
│ SR ISO 13366-1/98
│
│
(metoda de
│
│
│
│
│
│sau SR ISO 13366-3/ │
│
referința)
│
│
│
│
│
│
2001********
│
│
SR EN ISO
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
1211/2003
│
│
│
│
│Listeria monocytogenes
│
SR ISO
│
│
(metoda de
│
│
│
│
│
│
11290/1/2000
│
│
rutină)
│
│
│
│
│
│
A1/2005
│
toți parametri
│ pot fi lucrați│
│
│
│
│
│
│
│și pe analizo- │
│
│
│
│
│
│
│ rul rapid cu
│
│
│
│
│
│
│
│
condiția că
│
│
│
│
│
│
│
│ metoda să fie │
│
│
│
│
│
│
│
validată
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│
│c) Lapte pasteurizat și alte
│
│Număr Total de Germeni
│
SR EN ISO 4833/
│
Prospețime
│
│
│
│produse lactate lichide
│
│(numai pentru laptele de
│
2003********
│
determinarea
│ STAS 6353/85
│
│
│pasteurizate
│
│vacă procesat, destinat
│
│
acidității
│
│
│
│
│
│obținerii de produse
│
│
│
│
│
│
│
│lactate, în scopul
│
│
│
│
│
│
│
│verificării procesului de
│
│
│
│
│
│
│
│pasteurizare, conform
│
│
│
│
│
│
│
│prevederilor Regulamentului│
│
│
│
│
│
│
│(CE) nr. 853/2004
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Enterobacteriaceae
│
ISO 21528/1/2004
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│20. │Alte produse lactate și
│
Da
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
Prospețime
│
│
│
│subproduse din lapte, tratate │
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
determinarea
│ STAS 6353/85
│
│
│termic
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
acidității:
│
│
│
│
│
│Stafilococi coagulazo
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│pozitivi
│
6888/1/2/2002
│
│
│
│
│
│
│
│
AC/2005
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Escherichia coli
│ ISO 16649/1/2/2001 │
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Enterotoxina stafilococică │Metoda europeană de │
│
│
│
│
│
│
│
screening a CRL
│
│
│
│
│
│
│
│
pentru lapte
│
│
│
│
│
│
│
│
*********
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│21. │Alte produse lactate din lapte│
Da
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
Prospețime
│
│
│
│netratat termic
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
determinarea
│ STAS 6353/85
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
acidității:
│
│
│
│
│
│Listeria monocytogenes
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
11290/1/2000
│
│
│
│
│
│
│
│
A1/2005
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Stafilococi coagulazo
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│pozitivi
│
6888/1/2/2002
│
│
│
│
│
│
│
│
AC/2005
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Escherichia coli
│ ISO 16649/1/2/2001 │
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Enterotoxina stafilococică │Metoda europeană de │
│
│
│
│
│
│
│
screening a CRL
│
│
│
│
│
│
│
│
pentru lapte
│
│
│
│
│
│
│
│
*********
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│22. │Lapte praf și zer praf
│
Da
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
Prospețime
│
│
│
│
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
determinarea
│ STAS 6353/85
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
acidității:
│
│
│
│
│
│Enterobacteriaceae
│
ISO 21528/2/2004
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Stafilococi
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│coagulazo-pozitivi
│
6888/1/2/2002
│
│
│
│
│
│
│
│
AC/2005
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Enterotoxina stafilococică │Metoda europeană de │
│
│
│
│
│
│
│
screening a CRL
│
│
│
│
│
│
│
│
pentru lapte
│
│
│
│
│
│
│
│
*********
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│23. │Formula uscată pentru sugari
│
Da
│E. Sakazakii
│ ISO/TS 22964/2006
│
-
│
-
│
│
│și alimente dietetice
│
│(numai pentru formula
│
│
│
│
│
│deshidratate pentru diferite
│
│uscată pentru sugari și
│
│
│
│
│
│scopuri medicale speciale
│
│alimente dietetice
│
│
│
│
│
│destinate sugarilor sub 6
│
│deshidratate pentru
│
│
│
│
│
│luni, formula uscată de
│
│diferite scopuri medicale
│
│
│
│
│
│continuare pentru copii cu
│
│speciale destinate
│
│
│
│
│
│vârsta peste 6 luni
│
│sugarilor sub 6 luni)
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
│
│
│
│
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Bacillus Cereus prezumtiv
│
SR EN ISO
│
│
│
│
│
│
│(numai pentru formula
│
7932/2005
│
│
│
│
│
│
│uscată pentru sugari și
│
│
│
│
│
│
│
│alimente dietetice
│
│
│
│
│
│
│
│deshidratate pentru
│
│
│
│
│
│
│
│diferite scopuri medicale
│
│
│
│
│
│
│
│speciale destinate
│
│
│
│
│
│
│
│sugarilor sub 6 luni)
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Enterobacteriaceae
│
ISO 21528/1/2004
│
│
│
│
│
│
│(la sfârșitul procesului
│
│
│
│
│
│
│
│de prelucrare)
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┴────────────────────┤
│
│
│
│
│
│
Dacă enterobacteriaceaele sunt
│
│
│
│
│
│
│
detectate în oricare unitate de probă,
│
│
│
│
│
│
│
trebuie să fie testat pentru:
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┬────────────────────┤
│
│
│
│
│
│E. Sakazakii
│ ISO/TS 22964/2006
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
│
│
│
│
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│24. │Brânză, unt și smântână
│
Da
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
Prospețime
│
│
│
│obținute din lapte crud sau
│
│
│ 6579/2003 AC/2006
│
determinarea
│ STAS 6353/85
│
│
│lapte ce a fost supus unui
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
acidității:
│
│
│
│tratament termic mai scăzut
│
│Stafilococi coagulazo
│
SR ISO
│
│
│
│
│decât pasteurizarea
│
│pozitivi (numai pentru
│
6888/1/2/2002
│
│
│
│
│
│
│brânzeturi)
│
AC/2005
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Escherichia coli (numai
│ISO 16649/1/2 /2001 │
│
│
│
│
│
│pentru unt și smântână)
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Enterotoxina stafilococică │Metoda europeană de │
│
│
│
│
│
│
│
screening a CRL
│
│
│
│
│
│
│
│
pentru lapte
│
│
│
│
│
│
│
│
*********
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Listeria monocytogenes
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
11290/1/2/2000
│
│
│
│
│
│
│
│
A1/200
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│25. │Brânzeturi (maturate și
│
Da
│Escherichia coli
│ ISO 16649/1/2/2001 │
Grăsime:
│
│
│
│nematurate) produse din lapte │
├───────────────────────────┼────────────────────┤
a) Metoda de
│
ISO/FDIS
│
│
│sau din zer, ce a fost supus
│
│Stafilococi coagulazo
│
SR ISO
│
rutină:
│
3432/1975;
│
│
│tratamentului termic
│
│pozitivi
│
6888/1/2/2002
│
│
ISO/FDIS
│
│
│
│
│
│
AC/2005
│
│
3433/1975)
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
b) Metoda de
│
SR EN ISO
│
│
│
│
│Enterotoxina stafilococică │Metoda europeană de │
referința:
│
1735/05
│
│
│
│
│
│
screening a CRL
│
Umiditate
│
ISO 5534/04
│
│
│
│
│
│
pentru lapte
│
│
│
│
│
│
│
│
*********
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│26. │Înghețată și deserturi pe bază│
Da
│Enterobacteriaceae
│
ISO 21528/2/2004
│
Prospețime
│
│
│
│de produse lactate, congelate │
├───────────────────────────┼────────────────────┤
determinarea
│ STAS 6353/85
│
│
│
│
│Salmonella (numai pentru
│
SR EN ISO
│
acidității
│
│
│
│
│
│înghețata cu lapte ca
│ 6579/2003 AC/2006
│
│
│
│
│
│
│ingredient, cu excepția
│
│
│
│
│
│
│
│produselor care în timpul
│
│
│
│
│
│
│
│procesului de fabricație
│
│
│
│
│
│
│
│sau datorită compoziției,
│
│
│
│
│
│
│
│elimină riscul de
│
│
│
│
│
│
│
│Salmonella)
│
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│27. │Produse din ouă cu excepția
│
Da
│Salmonella (se exclud
│
SR EN ISO
│
-
│
-
│
│
│produselor care în timpul
│
│produsele care în timpul
│ 6579/2003 AC/2006
│
│
│
│
│procesului de fabricație sau
│
│procesului de fabricare
│
│
│
│
│
│datorită compoziției, elimină │
│sau datorită compoziției
│
│
│
│
│
│riscul de Salmonella
│
│produsului elimină riscul
│
│
│
│
│
│
│
│de Salmonella)
│
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Enterobacteriaceae
│
ISO 21528/2/2004
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│28. │Alimente gata preparate care
│
Da
│Salmonella cu excepția
│
SR EN ISO
│
-
│
-
│
│
│conțin ouă crude, cu excepția │
│produselor care în timpul
│ 6579/2003 AC/2006
│
│
│
│
│produselor care în timpul
│
│procesului de fabricație
│
│
│
│
│
│procesului de fabricare sau
│
│sau datorită compoziției,
│
│
│
│
│
│datorită compoziției
│
│elimină riscul de
│
│
│
│
│
│produsului elimină riscul de
│
│Salmonella
│
│
│
│
│
│Salmonella)
│
│
│
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│29. │Ouă consum
│
Da
│Salmonella
│
SR EN ISO
│
-
│
-
│
│
│
│
│(conținut și coajă)
│ 6579/2003 AC/2006
│
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│30. │Miere de albine
│
Da
│Drojdii și mucegaiuri/g
│
SR ISO 7954/2001
│
conținutul de apă
│STAS 784/3/89; │
│
│
│
│
│
│
conținutul de
│STAS 784/3/89; │
│
│
│
│
│
│
glucide
│
│
│
│
│
│
│
│
aciditate, indice
│STAS 784/3/89
│
│
│
│
│
│
│
diastazic, HMF,
│
│
│
│
│
│
│
│
conductivitate
│
│
│
│
│
│
│
│
electrica
│
│
├────┼──────────────────────────────┼──────────────┼───────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤
│31. │Preparate și semipreparate
│
Da
│Salmonella
│
SR ISO 6579/2003
│
-
│
-
│
│
│culinare prelucrate din
│
│
│
AC/2006
│
│
│
│
│materii prime de origine
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│animală
│
│Listeria monocytogenes
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│
│
11290/1/2/2000
│
│
│
│
│
│
│
│
A1/2005
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Escherichia coli
│ ISO 16649/1/2/2001 │
│
│
│
│
│
├───────────────────────────┼────────────────────┤
│
│
│
│
│
│Stafilococi coagulazo
│
SR ISO
│
│
│
│
│
│
│pozitivi
│
6888/1/2/2002
│
│
│
│
│
│
│
│
AC/2005
│
│
│
└────┴──────────────────────────────┴──────────────┴───────────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┴───────────────┘
Notă:
1. În cazul matricelor prevăzute de Regulamentul (CE) 1441/2007 se vor recolta și examina 5 eșantioane /proba pentru criteriile microbiologice prevăzute în Regulamentul (CE) 2073/2005, modificat de Regulamentul (CE) 1441/2007.
2. Pentru matricele prevăzute în Regulamentul (CE) 1441/2007 dar ale căror criterii microbiologice se regăsesc numai în Programul Strategic examinarea se va efectua pe proba medie.
3. Pentru matricele care nu se regăsesc în Regulamentul (CE) 1441/2007 prelevarea de probe și examinarea se vor face pe proba unica.
* - Se va efectua numai de către unitățile agreate pentru export SUA;
** - produse proaspete - toate produsele din pescuit (întregi sau preparate), inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată, care nu au fost supuse nici unui tratament care să asigure păstrarea și conservarea, altul decât răcirea;
*** - produse preparate - toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operațiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora, cum ar fi: desolzirea, decapitarea, eviscerarea, jupuirea, porționarea, filetarea, etc.;
**** - produse transformate - toate produsele din pescuit refrigerate sau congelate care au fost supuse unui proces fizic sau chimic cum ar fi: fierberea, prăjirea, afumarea, sărarea, blanșarea, deshidratarea sau marinarea, asociate sau/nu cu alte ingrediente alimentare, sau oricare altă combinație a acestor tratamente;
***** - conserve din pește - toate produsele din pescuit introduse în recipiente ermetic închise care au fost supuse unui tratament termic înalt (sterilizare) în măsură să asigure distrugerea, inactivarea și neproliferarea microorganismelor, indiferent de temperatura la care aceste produse pot fi depozitate;
****** Determinările de histamină se vor efectua la speciile menționate la Capitolul II, Secțiunea 4 din prezentul Program, pescuite de nave aparținând/închiriate de persoane fizice sau juridice românești destinate pieței naționale;
******* - carne din pește separată mecanic- carnea obținută imediat după filetare prin separarea mecanică a produselor din pescuit, sau obținută din produse din pescuit întregi eviscerate și spălate în prealabil;
******** Se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1664/2006, după cum urmează:
- pentru stabilirea numărului total de germeni la 30'd6C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referință definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de norma SR EN ISO 16140/2003 sau cu alte protocoale analoge recunoscute pe plan internațional. Relația de conversie dintre metoda alternativă utilizată și metoda de referință definită mai sus se stabilește în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006;
- pentru stabilirea numărului de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referință definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de standardul ISO 8196 și atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoge recunoscute pe plan internațional.
********* Dacă se detectează valori mai mari de 105 CFU/g Stafilococi coagulazo-pozitivi, se va testa pentru enterotoxina stafilococică.

Secțiunea 5 DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR

ÎN ZONE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE

SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE ANSVSA

Determinări microbiologice

Determinări fizico-chimice

Teste de sanitație - metoda ATP total *

Potabilitate apă - metoda ATP total *

Determinarea eficienței tratării termice a cărnii

Eficiența pasteurizării laptelui

Determinarea numărului de celule somatice din laptele crud

Examene pentru determinarea: pH-ului, aciditate, reacțiile Nessler,

Kreis și H2S, decelare falsificare smântână, în funcție de produs.

Examene rapide pentru determinarea: azotiți, azotați, peroxidaza,

fosfataza, uree, glucoza în funcție de produs.*

NOTĂ: Conform

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , la tulpinile de Salmonella spp, Campylobacter jejuni și Campylobacter coli, izolate din produse alimentară de origine animală provenite de la bovine, porcine și păsări se monitorizează antibiorezistența. Se va testa rezistența antimicrobiană și la alți agenți zoonotici, în măsura în care aceștia prezintă un risc pentru sănătatea publică.

Tulpinile de Salmonella spp., Listeria monocytogenesis, E. coli O157, Stafilococ coagulo-pozitiv și Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare și colecție.

Parametrii microbiologici prevăzuți pentru categoriile de produse de Capitolul II, Secțiunea 4 din prezentul Program se vor efectua în funcție de sortimentul produsului analizat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

* Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate.

Secțiunea 6 SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE

CARE INTRĂ ÎN COMPOZIȚIA SAU VIN ÎN CONTACT CU MATERIILE PRIME

ȘI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ

Nr.

crt.

Produsul

Frecvența controlului

Examen

senzorial

Examen microbiologic

Examen fizico-chimic

1.

Apă potabilă

Trimestrial

Conform prevederilor Legii

nr. 458/2002 privind

calitatea apei potabile,

publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea

I, nr. 552 din 29 iulie

2002, cu modificările și

completările ulterioare.

da

Trimestrial conform conform prevederilor

Legii nr. 458/2002

Trimestrial conform conform

prevederilor Legii nr.

458/2002

2.

Aditivi alimentari și

condimente

Semestrial

da

Salmonella/SREN ISO 6579/2003 AC/2006

Escherichia coli/ISO 16649/1/2/2001

Bacilus cereus/SR EN ISO 7932/2005

Drojdii și Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001

-

3.

Materiale utilizate

pentru preambalarea

produselor de origine

animală

Semestrial

da

Număr total de germeni/SR EN ISO

4833/2003

Bacterii coliforme/ISO 4831/06 și 4832/06

Drojdii și mucegaiuri/SR ISO 7954/2001

-

NOTĂ:

Probele de apă recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluție 2% de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic.

Secțiunea 7 EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENȚEI

OPERAȚIUNILOR DE IGIENIZARE

Nr.

crt.

Examene

Frecvența controlului*)

Microbiologic

Unitățile în care se prelevează

teste de sanitație

1.

Teste de

sanitație

Prelevarea testelor de sanitație se efectuează de către

medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care

în urma inspecției/verificării/supravegherii/monitorizării se

suspicionează sau se constată o neconformitate.

Frecvența inspecțiilor/verificărilor/supravegherii/monitorizării

se face conform prevederilor Capitolului II, Secțiunile 2 și 3

din prezentul Program.

Număr Total de

Germeni (NTG)/SR EN

ISO 4833/2003

Bacterii coliforme/

ISO 4831/06 și

4832/06

Enterobacteriaceae/

ISO 21528/2/2004

Stafilococ

coagulazo-pozitivi/

SR EN ISO

6888/1/2/2002

AC/2005

AC/2005

În unitățile autorizate/aprobate

sanitar veterinar și unitățile

înregistrate sanitar veterinar

prevăzute la Capitolul II, Secțiu-

nile 2 și 3 din prezentul Program

Secțiunea 8 CONTROLUL EFICIENȚEI OPERAȚIUNILOR DE DEZINSECȚIE ȘI DERATIZARE

Nr.

crt.

Examene

Frecvența Controlului*

Unitățile în care se controlează eficiența operațiunilor

de dezinsecție și deratizare

1.

a) inspecție;

b) verificare;

c) supraveghere;

d) monitorizare.

Controlul eficienței operațiunilor de dezinsecție și

deratizare se efectuează de către medicii veterinari

oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma

inspecției/verificării/supravegherii/monitorizării se

suspicionează sau se constată o neconformitate.

Frecvența inspecțiilor/verificărilor/supravegherii/

monitorizării se face conform prevederilor Capitolului

II, Secțiunile 2 și 3 din prezentul Program

În unitățile autorizate/aprobate sanitar veterinar și

unitățile înregistrate sanitar veterinar menționate la

Capitolul II Secțiunile 2 și 3 din prezentul Program

Secțiunea 9 EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR

┌───┬─────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────┬──────────────┐
│
│
Grupa de furaje
│Unitățile controlate│
Examene de laborator1
│
Metode de analiză
│
Frecvența
│Grupa de risc3│
│
│
(matrici)
│
(operatori)
│
│
oficiale2
│recoltării probelor│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│ 1.│Nutrețuri de volum
│Ferme
│Pesticide organoclorurate
│SR EN ISO 14181/2001 │Semestrial
│
Pesticide - │
│
│(fibroase, masa
│
│
│
│randomizat
│ grupa de risc│
│
│verde, rădăcinoase,
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│tuberculi și
│Gospodăria
│Pesticide organoclorurate
│SR EN ISO 14181/2001 │Anual randomizat
│
-
│
│
│derivate)
│populației
│
│
│
│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│ 2.│Nutrețuri suculente
│Ferme
│în caz de suspiciuni
│SR EN ISO 11290-
│Semestrial
│
-
│
│
│
│
│Listeria monocitogenes
│1:2000/A1/2005
│randomizat și în
│
│
│
│
│
│
│
│caz de suspiciune
│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│ 3.│Materii prime
│Unități producătoare│Indice de ureaza4,
│Ordinul președintelui│Semestrial
│ Micotoxine - │
│
│vegetale pentru
│de nutreț combinat
│
│ANSVSA 40/2007
│randomizat
│ grupa de risc│
│
│nutrețuri combinate
│
│
│privind aprobarea
│
│
generală
│
│
│(cereale boabe,
│
│
│Normei sanitare
│
│
│
│
│subproduse, semințe
│
│
│veterinare ce
│
│
Semințe de
│
│
│întregi, oleaginoase │
│
│stabilește metode
│
│
buruieni și │
│
│și derivate, șroturi)│
│
│pentru controlul
│
│plante toxice-│
│
│
│
│
│oficial al furajelor │
│ grupa de risc│
│
│
│
│
│cu privire la
│
│pentru cereale│
│
│
│
│
│conținutul de acid
│
│
│
│
│
│
│
│cianhidric, calciu,
│
│
│
│
│
│
│
│carbonați, cenușă
│
│
│
│
│
│
│
│brută, cenușă
│
│
│
│
│
│
│
│insolubilă în HCL,
│
│
│
│
│
│
│
│clor din cloruri,
│
│
│
│
│
│
│
│lactoză, potasiu,
│
│
│
│
│
│
│
│sodiu, zaharuri și
│
│
│
│
│
│
│
│uree și estimarea
│
│
│
│
│
│
│
│activității ureazice │
│
│
│
│
│
│
│a produselor derivate│
│
│
│
│
│
│
│din soia, publicat în│
│
│
│
│
│
│
│Monitorul Oficial al │
│
│
│
│
│
│
│României, Partea I,
│
│
│
│
│
│
│
│nr. 166 din 8 martie │
│
│
│
│
│
│
│2007
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┤
│
│
│
│
│Micotoxine a) aflatoxina B1
│ISO 6651/2001
│Trimestrial
│
│
│
│
│
│
b) ochratoxina A
│SR 13324/1995
│randomizat
│
│
│
│
│
│
c) zearalenona
│SR 9597/19-93
│
│
│
│
│
│
│
d) deoxynivalenol
│Ordinul președintelui│
│
│
│
│
│
│
(DON)
│ANSVSA 46/2007
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤privind aprobarea
├───────────────────┤
│
│
│
│
│Pesticide organoclorurate
│Normei sanitare
│Semestrial
│
│
│
│
│
│
│veterinare care
│randomizat
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤stabilește metode de ├───────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│Semințe de buruieni și plante
│analiză pentru
│Trimestrial
│boabe, semințe│
│
│
│
│toxice6
│controlul oficial al │randomizat
│
întregi,
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┤furajelor cu privire ├───────────────────┤
sroturi
│
│
│
│
│Uree7
│la conținutul de
│Semestrial
│
│
│
│
│
│
│aflatoxine B(1),
│randomizat
│
│
│
│
│
│
│publicat în Monitorul│
│
│
│
│
│
│
│Oficial al României, │
│
│
│
│
│
│
│Partea I, nr. 236 din│
│
│
│
│
│
│
│5 aprilie 2007
│
│
│
│
│
│
│
│SR EN ISO 14181/2001 │
│
│
│
│
│
│
│LNR5
│
│
│
│
│
│
│
│Ord. ANSVSA nr.
│
│
│
│
│
│
│
│40/2007
│
│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│ 4.│Materii prime de
│Unități producătoare│Metale grele
│LNR
│Trimestrial
│Metale grele- │
│
│origine minerală
│de nutreț combinat
│
│
│randomizat
│grupa de risc │
│
│pentru nutrețuri
│
│
│
│
│
│
│
│combinate (fosfați,
│
│
│
│
│
│
│
│carbonați)
│
│
│
│
│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│ 5.│Aditivi furajeri
│Unități producătoare│Metale grele
│LNR
│Semestrial prin
│
-
│
│
│(aminoacizi
│de nutreț combinat
│
│
│sondaj dintr-un lot│
│
│
│sintetici, vitamine, │
│
│
│de recepție
│
│
│
│microelemente, enzime│
│
│
│
│
│
│
│furajere, drojdii,
│
│
│
│
│
│
│
│acidifianți,
│
│
│
│
│
│
│
│emulgatori,
│
│
│
│
│
│
│
│antioxidanți,
│
│
│
│
│
│
│
│coloranți)
│
│
│
│
│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│ 6.│Produse și derivate
│Unități producătoare│Micotoxine a) aflatoxina B1
│Ordinul președintelui│Trimestrial, prin
│
-
│
│
│din lapte,
│de nutreț combinat
│
b) ochratoxina A
│ANSVSA nr. 46/2007
│sondaj
│
│
│
│înlocuitori de lapte │
│
│ISO 6651/2001
│
│
│
│
│praf
│
│
│SR 9597/19/93
│
│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│ 7.│Făina pește
│Unități furnizoare
│Salmonella spp
│SR EN ISO 6579/AC
│Lunar (din fiecare │Contaminare cu│
│
│
│și depozite
│Enterobacterii
│2006 ISO
│lot)
│
proteine
│
│
│
│
│
│21528-1,2/2004
│
│
animale
│
│
│
│
│
│
│
│
procesate - │
│
│
│
│
│
│
│ grupa de risc│
│
│
│
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│
│
│
│
│
│
│constituenților de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│
│
│
│
│
│
│în făină de peste
│privind aprobarea
│
│
│
│
│
│
│
│Normei sanitare
│
│
│
│
│
│
│Nitriți
│veterinare și pentru │
│
│
│
│
│
│
│siguranța alimentelor│
│
│
│
│
│
│Metale grele
│care stabilește
│
│
│
│
│
│
│
│metoda analitică de
│
│
│
│
│
│
│
│determinare a
│
│
│
│
│
│
│
│constituenților de
│
│
│
│
│
│
│
│origine animală
│
│
│
│
│
│
│
│pentru controlul
│
│
│
│
│
│
│
│oficial al furajelor,│
│
│
│
│
│
│
│publicat în Monitorul│
│
│
│
│
│
│
│Oficial al României, │
│
│
│
│
│
│
│Partea I, nr. 873 din│
│
│
│
│
│
│
│29 septembrie 2005
│
│
│
│
│
│
│
│SR 13175/1993
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│LNR
│
│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│ 8.│Premixuri -
│Unități producătoare│Metale grele
│LNR
│1. trimestrial
│
-
│
│
│vitamino-minerale
│de nutreț combinat
│
│
│pentru unități cu o│
│
│
│(zooforturi) și
│
│
│
│producție mai
│
│
│
│amestecuri minerale
│
│
│
│mare de 6000 t/an
│
│
│
│
│
│
│
│2. semestrial
│
│
│
│
│
│
│
│pentru unitățile cu│
│
│
│
│
│
│
│o producție mai
│
│
│
│
│
│
│
│mică de 6000 t/an
│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│ 9.│Premixuri,
│Unități producătoare│Metale grele
│LNR
│1. trimestrial
│
-
│
│
│concentrate proteino-│de nutreț combinat
│
│
│pentru unități cu o│
│
│
│vitamino-minerale și │
│
│
│producție mai
│
│
│
│zooforturi (cu
│
│
│
│mare de 6000 t/an
│
│
│
│conținut de proteină │
│
│
│2. semestrial
│
│
│
│bruta de peste 5%)
│
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│pentru unitățile cu│
│
│
│
│
│constituenților de natură animală│ANSVSA nr. 93/2005
│o producție mai
│
│
│
│
│
│
│
│mică de 6000 t/an
│
│
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Ferme
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Trimestrial
│
-
│
│
│
│
│constituenților de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│
│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│10.│Nutrețuri combinate
│Unități producătoare│Substanțe coccidiostatice8
│(IONO 96/01) LNR
│Trimestrial, prin
│
-
│
│
│pentru păsări
│de nutreț combinat
│
a) Monensin
│
│sondaj
│
│
│
│
│
│
b) Narasin
│
│
│
│
│
│
│
│
c) Salinomicin
│
│
│
│
│
│
│
│
d) Lasalocid (Avatec)
│(AOAC) LNR
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Micotoxine a) aflatoxina B1
│Ordinul președintelui│
│
│
│
│
│
│
b) ochratoxina A
│ANSVSA nr. 46/2007
│
│
│
│
│
│
│
c) zearalenona
│ISO 6651/2001
│
│
│
│
│
│
│
d) deoxynivalenol
│SR 9597/19/93
│
│
│
│
│
│
│
(DON)
│SR 13324/95
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Nitriți
│SR 13175/1993
│
│
│
│
│
│
│Substanțe interzise ca aditivi
│
│
│
│
│
│
│
│furajeri9
│
│
│
│
│
│
│
│a) Amprol
│
│
│
│
│
│
│
│b) Tylosin
│ISO 13236/1994
│
│
│
│
│
│
│c) Dimetridazol
│
│
│
│
│
│
│
│d) Nicarbazin
│
│
│
│
│
│
│
│e) Ronidazol10
│
│
│
│
│
│
│
│f) Ipronidazol11
│(AOAC) LNR
│
│
│
│
│
│
│g) Carbadox12
│
│
│
│
│
│
│
│h) Olaquindox13
│
│
│
│
│
│
│
│i) Tetracicline
│
│
│
│
│
│
│
│j) Spiramicina
│
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Lunar din fiecare
│
│
│
│
│
│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│sortiment la
│
│
│
│
│
│
│
│unități cu o
│
│
│
│
│
│
│
│producție mai mare │
│
│
│
│
│
│
│de 6000 t/an
│
│
│
│
│
│
│
│Trimestrial, din
│
│
│
│
│
│
│
│fiecare sortiment, │
│
│
│
│
│
│
│la unitățile cu o
│
│
│
│
│
│
│
│producție mai mică │
│
│
│
│
│
│
│de 6000 t/an.
│
│
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Unități producătoare│Substanțe coccidiostatice14
│
│Lunar, prin
│
Contaminare │
│
│
│de nutreț combinat
│
a) Monensin
│(IONO 96/01) LNR
│sondaj, din rețete │încrucișată cu│
│
│
│pentru mai multe
│
b) Narasin
│
│destinate altor
│coccidiosta-
│
│
│
│
│
│
│specii
│tice
│
│
│
│specii
│
c) Salinomicin
│
│
│
-
│
│
│
│
│
d) Lasalocid (Avatec)
│(AOAC) LNR
│
│grupa de risc │
│
│
│
├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Trimestrial, din
│
-
│
│
│
│
│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│fiecare rețetă
│
│
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Mijloace de
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Prin sondaj, când
│
-
│
│
│
│transport
│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│se suspicionează
│
│
│
│
│autorizate15
│
│
│posibilitatea de
│
│
│
│
│
│
│
│contaminare
│
│
│
│
│
│
│
│încrucișată
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│Substanțe coccidiostatice16
│
│Prin sondaj, când
│
-
│
│
│
│
│
a) Monensin
│(IONO 96/01) LNR
│se suspicionează
│
│
│
│
│
│
b) Narasin
│
│posibilitatea de
│
│
│
│
│
│
c) Salinomicin
│
│contaminare
│
│
│
│
│
│
d) Lasalocid (Avatec)
│(AOAC) LNR
│încrucișată
│
│
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Ferme
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Trimestrial
│
-
│
│
│
│
│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│
│
│
│
│
│
│Substanțe interzise ca aditivi
│
│
│
│
│
│
│
│furajeri17
│
│
│
│
│
│
│
│
a) Amprol
│
│
│
│
│
│
│
│
b) Tylosin
│ISO 13236/1994
│
│
│
│
│
│
│
c) Dimetridazol
│
│
│
│
│
│
│
│
d) Nicarbazin
│(AOAC) LNR
│
│
│
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Ferme mixte
│Substanțe coccidiostatice18: la
│-
│Prin sondaj, când
│
Furajare
│
│
│
│
│alegere pe baza suspiciunii
│
│se suspicionează
│încrucișată cu│
│
│
│
│
│
│posibilitatea de
│coccidiosta-
│
│
│
│
│
│
│contaminare
│tice
│
│
│
│
│
│
│încrucișată
│
-
│
│
│
│
│
│
│
│grupa de risc │
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Gospodăriile
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Semestrial
│
-
│
│
│
│populației
│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│
│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│11.│Nutrețuri combinate
│Unități producătoare│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Lunar din fiecare
│
-
│
│
│pentru rumegătoare
│de nutreț combinat
│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│sortiment la
│
│
│
│
│
│Micotoxine a) aflatoxina B1
│Ordinul președintelui│unități cu o
│
│
│
│
│
│
b) ochratoxina A
│ANSVSA nr. 46/2007
│producție mai mare │
│
│
│
│
│
c) zearalenona
│ISO 6651/2001
│de 6000 t/an
│
│
│
│
│
│
│SR 9597/19/93
│Trimestrial, din
│
│
│
│
│
│
│SR 13324/95
│fiecare sortiment, │
│
│
│
│
│Nitriți
│SR 13175/1993
│la unitățile cu o
│
│
│
│
│
│
│
│producție mai mică │
│
│
│
│
│
│
│de 6000 t/an.
│
│
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Unități producătoare│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Lunar
│ Contaminare
│
│
│
│de nutreț combinat
│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│
│ încrucișată
│
│
│
│pentru rumegătoare/ │
│
│
│ cu proteine
│
│
│
│nerumegătoare
│
│
│
│
animale
│
│
│
│
│
│
│
│
procesate - │
│
│
│
│
│
│
│grupa de risc │
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Mijloace de
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Prin sondaj, când
│
-
│
│
│
│transport autorizate│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│se suspicionează
│
│
│
│
│
│
│
│posibilitatea de
│
│
│
│
│
│
│
│contaminare
│
│
│
│
│
│
│
│încrucișată
│
│
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Ferme
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Trimestrial, prin
│
-
│
│
│
│
│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│sondaj
│
│
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Ferme mixte
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Lunar, prin sondaj │
Furajare
│
│
│
│(rumegătoare/
│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│
│încrucișată cu│
│
│
│nerumegătoare)
│
│
│
│
proteine
│
│
│
│
│
│
│
│
animale
│
│
│
│
│
│
│
│
procesate - │
│
│
│
│
│
│
│ grupa de risc│
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Gospodăriile
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Trimestrial
│
-
│
│
│
│populației
│constituentilor de origine
│ANSVSA nr. 93/2005
│randomizat (minim
│
│
│
│
│
│animală
│
│2 probe, maxim 4
│
│
│
│
│
│
│
│probe pe
│
│
│
│
│
│
│
│circumscripție
│
│
│
│
│
│
│
│zonală)
│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│12.│Amestec de uruieli
│Ferme
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Trimestrial, prin
│
-
│
│
│pentru rumegătoare
│
│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│sondaj
│
│
│
│(amestec unic)
│
│Micotoxine a) aflatoxina B1
│
│
│
│
│
│
│
│
b) ochratoxina A
│
│
│
│
│
│
│
│
c) zearalenona
│
│
│
│
│
│
│
│
d) deoxynivalenol
│Ordinul președintelui│
│
│
│
│
│
│
(DON)
│ANSVSA nr. 46/2007
│
│
│
│
│
│
│
│ISO 6651/2001
│
│
│
│
│
│
│
│SR 9597/19/93
│
│
│
│
│
│
│
│SR 13324/95
│
│
│
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Gospodăria
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Trimestrial
│
-
│
│
│
│populației
│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│randomizat (minim
│
│
│
│
│
│
│
│2 probe, maxim 4
│
│
│
│
│
│
│
│probe pe
│
│
│
│
│
│
│
│circumscripție
│
│
│
│
│
│
│
│zonală)
│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│13.│Nutrețuri combinate
│Unități producătoare│Substanțe coccidiostatice19:
│IONO 96/01
│Trimestrial pentru │
-
│
│
│pentru porci
│de nutreț combinat
│Salinomicin
│(AOAC) LNR
│unitățile cu o
│
│
│
│
│
│
│
│producție mai
│
│
│
│
│
│Micotoxine a) aflatoxina B1
│Ordinul președintelui│mare de 6000 t/an
│
│
│
│
│
│
b) ochratoxina A
│ANSVSA nr. 46/2007
│Semestrial, pentru │
│
│
│
│
│
c) zearalenona
│ISO 6651/2001
│unitățile cu o
│
│
│
│
│
│
│SR 9597/19/93
│producție mai mică │
│
│
│
│
│
│SR 13324/95
│de 6000 t/an.
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Cupru (total)20 E 4
│AOAC (LNR)
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Nitriți
│SR 13175/1993
│
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Lunar din fiecare
│
│
│
│
│
│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│sortiment la
│
│
│
│
│
│
│
│unități cu o
│
│
│
│
│
│
│
│producție mai mare │
│
│
│
│
│
│
│de 6000 t/an
│
│
│
│
│
│
│
│Trimestrial, din
│
│
│
│
│
│
│
│fiecare sortiment, │
│
│
│
│
│
│
│la unitățile cu o
│
│
│
│
│
│
│
│producție mai mică │
│
│
│
│
│
│
│de 6000 t/an.
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│Substanțe interzise ca aditivi
│
│
│
│
│
│
│
│furajeri21
│
│
│
│
│
│
│
│
a) Amprol
│ISO 13236/1994
│
│
│
│
│
│
│
b) Tylosin
│
│
│
│
│
│
│
│
c) Dimetridazol
│
│
│
│
│
│
│
│
d) Nicarbazin
│(AOAC) LNR
│
│
│
│
│
│
│
e) Ronidazol22
│
│
│
│
│
│
│
│
f) Ipronidazol23
│
│
│
│
│
│
│
│
g) Carbadox24
│
│
│
│
│
│
│
│
h) Olaquindox25
│
│
│
│
│
│
│
│
i) Tetracicline
│
│
│
│
│
│
│
│
j) Spiramicina
│
│
│
│
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Mijloace de
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Prin sondaj, când
│
-
│
│
│
│transport autorizate│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│se suspicionează
│
│
│
│
│
│
│
│posibilitatea de
│
│
│
│
│
│
│
│contaminare
│
│
│
│
│
│
│
│încrucișată
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│
│Substanțe coccidiostatice26: la
│
│Prin sondaj, când
│
-
│
│
│
│
│alegere pe baza suspiciunii
│
│se suspicionează
│
│
│
│
│
│
│
│posibilitatea de
│
│
│
│
│
│
│
│contaminare
│
│
│
│
│
│
│
│încrucișată
│
│
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Ferme
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Trimestrial, prin
│
-
│
│
│
│
│constituentilor de natura animal │ANSVSA nr. 93/2005
│sondaj
│
│
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Ferme mixte
│Substanțe coccidiostatice27:
│
│Prin sondaj, când
│
Furajare
│
│
│
│
│Salinomicin
│IONO 96/01
│se suspicionează
│încrucișată cu│
│
│
│
│
│(AOAC) LNR
│posibilitatea de
│coccidiosta-
│
│
│
│
│
│
│contaminare
│tice
│
│
│
│
│Substanțe interzise ca aditivi
│ISO 13236/1994
│încrucișată
│
-
│
│
│
│
│furajeri28
│
│
│grupa de risc │
│
│
│
│
a) Amprol
│
│
│
│
│
│
│
│
b) Tylosin
│
│
│
│
│
│
│
│
c) Dimetridazol
│(AOAC) LNR
│
│
│
│
│
│
│
d) Nicarbazin
│
│
│
│
│
│
│
│
e) Ronidazol29
│
│
│
│
│
│
│
│
f) Ipronidazol30
│
│
│
│
│
│
│
│
g) Carbadox31
│
│
│
│
│
│
│
│
h) Olaquindox32
│
│
│
│
│
│
│
│
i) Tetracicline
│
│
│
│
│
│
│
│
j) Spiramicina
│
│
│
│
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Unități producătoare│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Lunar, prin sondaj │ Contaminare
│
│
│
│de nutreț combinat
│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│
│încrucișată
│
│
│
│pentru rumegătoare/ │
│
│
│cu proteine
│
│
│
│nerumegătoare
│
│
│
│
animale
│
│
│
│
│
│
│
│ procesate -
│
│
│
│
│
│
│
│grupa de risc │
│
│
├────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│
│
│Gospodăriile
│Identificarea microscopică a
│Ordinul președintelui│Trimestrial
│
-
│
│
│
│populației
│constituentilor de natura animală│ANSVSA nr. 93/2005
│randomizat (minim
│
│
│
│
│
│
│
│2 probe, maxim 4
│
│
│
│
│
│
│
│probe pe
│
│
│
│
│
│
│
│circumscripție
│
│
│
│
│
│
│
│zonală)
│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│14.│Nutrețuri pentru
│Ferme (crescător)
│Metale grele
│LNR
│Trimestrial, prin
│Grupa de risc-│
│
│cabaline
│
│
│
│sondaj
│ metale grele │
│
│
│
│Micotoxine a) aflatoxina B1
│Ordinul președintelui│
│
│
│
│
│
│
b) ochratoxina A
│ANSVSA nr. 46/2007
│
│
│
│
│
│
│
c) zearalenona
│ISO 6651/2001
│
│
│
│
│
│
│
d) deoxynivalenol
│SR 9597/19/93
│
│
│
│
│
│
│
(DON)
│SR 13324/95
│
│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│15.│Nutrețuri granulate
│Unități producătoare│Salmonella spp33
│SR-EN ISO 6579/AC
│Semestrial, prin
│
-
│
│
│pentru pești de
│
│
│2006
│sondaj
│
│
│
│crescătorie
│
│Enterobacterii
│ISO 21528-1,2/04
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│Micotoxine a) aflatoxina B1
│Ordinul președintelui│
│
│
│
│
│
│
b) ochratoxina A
│ANSVSA nr. 46/2007
│
│
│
│
│
│
│
c) zearalenona
│ISO 6651/2001
│
│
│
│
│
│
│
│SR 9597/19/93
│
│
│
│
│
│
│
│SR 13324/95
│
│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│16.│Hrană deshidratată
│Unități producătoare│Salmonella spp
│SR-EN ISO
│Semestrial, prin
│
-
│
│
│pentru animale de
│și distribuitori
│
│6579/AC/2006
│sondaj
│
│
│
│companie
│
│Enterobacterii
│ISO 21528-1,2/04
│
│
│
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────┤
│17.│Hrană umedă pentru
│Unități producătoare│Proba termostatarii și examen
│SR 8924/1995
│Semestrial, prin
│
-
│
│
│animale de companie
│și distribuitori
│microbiologic
│
│sondaj
│
│
└───┴─────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────────────────┴───────────────────┴──────────────┘
1 Examene corespunzătoare substraturilor analizate în conformitate cu
Ordinul președintelui ANSVSA nr. 18/2007
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind substanțele nedorite din hrana pentru animale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 130 din 22 februarie 2007
2 Metode oficiale minim recomandate care pot fi înlocuite de metode performante validate în acest sens
3 Pentru grupe de risc numărul de probe trebuie dublat raportat la frecvența de recoltare
4 Activitatea ureazică exclusiv la șroturile de soia
5 LNR = Laborator Național de referință (institutul de Igiena și Sănătate Publică Veterinară)
6 Numai pentru cereale nemăcinate și șroturi (conform Ordinului președintelui ANSVSA 18/2007). Grupele de plante (buruieni și plante toxice) se încadrează la pct. 14 din Anexa DC 2002/32/EC ( Ordinul președintelui ANSVSA nr. 18/2007 ):
a) Specii cu fructe și semințe otrăvitoare: Lolium themulentum, Papaver rhoeas, Agrostemma githago, Delphinium consolida;
b) Specii cu substanța activă în tulpini, frunze și flori: Veratrum album și V. nigrum, Datura stramonium, Hyosciamus niger, Solanum nigrum, Xanthium strumarium, Cicuta virosa, Colchycum autumnale, Euphorbia sp;
c) Specii care influențează negativ calitatea producției animalelor: Arthemisia absinthium, Matricaria chamomilla, Alliaria officinallis, Lepidium draba, Allium ursinum;
d) Plante necomestibile: Xanthium spinosum, Cyrsium arvense, Sonchus oleraceus, Rumex sp., Salvia sp., Lepidium sp., Equisetum sp., Bromus tectorum, Setaria verticillata, Holcus lanatus, Stipa pennata, Stipa capillata
7 Ureea adăugată exclusiv la șroturile de soia
8 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid) se efectuează numai la rețetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanțe, trebuie precizată rețeta furajeră pentru care se solicită analiza. Rețetele furajere la care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt prevăzute la Capitolul II, Secțiunea 10 din prezentul Program.
9 Utilizarea acestor substanțe este ilegală pentru toate rețetele furajere (recoltarea probelor se face atunci când există suspiciuni de utilizare neautorizată sau pe baza informațiilor obținute în urma inspecțiilor anterioare)
10 , 11, 12, 13, Determinările acestor substanțe interzise se vor efectua în trimestrul III 2008
14 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid) se efectuează numai la rețetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanțe, trebuie precizată rețeta furajeră pentru care se solicită analiza. Rețetele furajere în care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt următoarele: pentru păsări: 21-4, 21-5, 21-6, 21-7; pentru curci 27-8; pentru porci: 0-5, 0-6, 2-3, 2-4
15 Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conținut proteic ridicat sau făina proteică (analiza prafului din bena poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucișate.
16 Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conținut de coccidiostatic (analiza prafului din bena poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucișate.
17 Utilizarea acestor substanțe este ilegală pentru toate rețetele furajere (recoltarea probelor se va face atunci când există suspiciuni de utilizare neautorizată sau pe baza informațiilor obținute în urma inspecțiilor anterioare)
18 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la rețetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanțe, trebuie precizată rețeta furajeră pentru care se solicită analiza.
19 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la rețetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanțe, trebuie precizată rețeta furajeră pentru care se solicită analiza
20 Rețetele furajere de interes sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni
21 Utilizarea acestor substanțe este ilegală pentru toate rețetele furajere (recoltarea probelor se va face atunci când există suspiciuni de utilizare neautorizată sau pe baza informațiilor obținute în urma inspecțiilor anterioare)
22 , 23, 24, 25, Determinările acestor substanțe interzise se vor efectua în trimestrul III 2008
26 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la rețetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanțe, trebuie precizată rețeta furajeră pentru care se solicită analiza.
27 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la rețele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanțe, trebuie precizată rețeta furajeră pentru care se solicită analiza.
28 Utilizarea acestor substanțe este ilegală pentru toate rețetele furajere (recoltarea probelor se va face atunci când există suspiciuni de utilizare neautorizată sau pe baza informațiilor obținute în urma inspecțiilor anterioare)
29 , 30, 31, 32, Determinările acestor substanțe interzise se vor efectua în trimestrul III 2008
33 pentru hrana deshidratată

Secțiunea 10 REȚETE FURAJERE LA CARE SE DETERMINA PREZENȚA COCCIDIOSTATICELOR

În PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE
┌─────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│
│
REȚETE1 FURAJERE PENTRU PĂSĂRI
│
│
│
COCCIDIOSTATIC
├─────────────────────────┬─────────────────────────┤
REȚETE FURAJERE
│
│
│
REȚETE FURAJERE
│
REȚETE FURAJERE
│
PENTRU PORCI
│
│
│
PENTRU GĂINI
│
PENTRU CURCI
│
│
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│
MONENSIN
│
21-5
│
27-8
│
-
│
│
│
21-6
│
│
│
│
│
21-7
│
│
│
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│
SALINOMICIN
│
21-5
│
-
│
0-5
│
│
│
21-6
│
│
0-6
│
│
│
21-7
│
│
2-3
│
│
│
│
│
2-4
│
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│
NARASIN
│
21-5
│
-
│
-
│
│
│
21-6
│
│
│
│
│
21-7
│
│
│
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│
LASALOCID
│
21-5
│
-
│
-
│
│
│
21-6
│
│
│
│
│
21-7
│
│
│
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┘
1 Rețele care nu se regăsesc în tabel sunt excluse de la controlul pentru supraveghere. Pentru aceste rețete, concentrația și utilizarea coccidiostaticelor se demostrează cu certificatele de calitate și etichetele produselor.

Secțiunea 11 EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII,

PRODUSELE ACESTORA, FURAJE ȘI APĂ
┌───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│
Grupa și
│
Compușii
│
Specia de animale/
│
Loc de recoltare
│
Substratul(rile)
│
Referențial (metode de
│
│
denumirea
│
│ categoria de vârstă
│
│
care se
│
analiză)(*)
│
│
│
│
│
│
recoltează (3)
│
│
├───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
0
│
1
│
2
│
3
│
4
│
5
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Grupa A - Substanțe cu efect anabolizant și substanțe neautorizate
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│A.1
│Stilbene
│Bovine - viței
│fermă - animale vii
│urină
│Protocol LNR
│
│DES (DES,
│și derivați
│
- tineret bovin│
│
│
│
│Hexestrol,
│
│
- vaci
│
│
│
│
│Dienestrol)
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│Bovine - viței
│abator - animale tăiate│bila
│
│
│
│
│
- tineret bovin│
│
│
│
│
│
│
- vaci
│
│
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│ovine
│fermă și abator
│bila
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│caprine
│
│bila
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│bila
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│
│bila
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│păsări(**)
│
│bila
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│iepuri(**)
│
│bila
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│vânat de
│
│bila
│
│
│
│
│crescătorie(**)
│
│
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│peste
│fermă piscicolă
│peste
│
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│A.2
│-5-metiltiouracil
│Bovine - viței
│fermă - animale vii
│urină
│Protocol ELISA
│
│Substanțe
│-2-tiouracil
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│tireostatice
│-tapazol
│
- tineret bovin│
│urină
│
│
│
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- vaci
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│Bovine - viței
│abator - animale tăiate│tiroida
│
│
│
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- tineret bovin│
│tiroida
│
│
│
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- vaci
│
│tiroida
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│ovine
│
│tiroida
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│caprine
│
│tiroida
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│tiroida
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│
│tiroida
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│păsări(**)
│fermă și abator
│mușchi
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│vânat de
│fermă și abator
│urină
│
│
│
│
│crescătorie(**)
│
│
│
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│A.3
│a) 17-Oestradiol
│Bovine - viței
│fermă - animale vii
│Sânge1
│Protocol ELISA
│
│Steroizi
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- tineret bovin│
│Sânge1
│
│
│
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│b) Testosteron
│
- vaci
│
│Sânge1
│
│
├───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│A.3 Steroizi
│c)
│Bovine - viței
│fermă - animale vii
│urină
│Protocol ELISA
│
│
│19-Nortestosteron
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│(19-Nortestosteron │
- tineret bovin│
│urină
│
│
│
│17)
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- vaci
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│Porcine
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│Bovine - viței
│abator - animale tăiate│urină
│
│
│
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- tineret bovin│
│urină
│
│
│
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- vaci
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│ovine
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│caprine
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│păsări(**)
│fermă și abator
│Bila sau țesut hepatic
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│vânat de
│fermă și abator
│urină
│
│
│
│
│crescătorie(**)
│
│
│
│
├───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│A.3
│d) Trenbolon
│Bovine - viței
│fermă - animale vii
│urină
│Protocol ELISA
│
│Steroizi
│
│
───────────────┤
│
│
│
│
│
│
- tineret bovin│
│urină
│
│
│
│
│
───────────────┤
│
│
│
│
│
│
- vaci
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│Porcine
│abator
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│Bovine - viței
│abator - animale tăiate│urină sau țesut hepatic │
│
│
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- tineret bovin│
│urină sau țesut hepatic │
│
│
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- vaci
│
│urină sau țesut hepatic │
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│ovine
│
│urină sau țesut hepatic │
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│caprine
│
│urină sau țesut hepatic │
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│urină sau țesut hepatic │
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│
│urină sau țesut hepatic │
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│păsări(**)
│fermă și abator
│bilă sau țesut hepatic
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│vânat de crescătorie
│fermă și abator
│Urină sau țesut hepatic │
│
├───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│A.3
│e) Acetylgestagene │Bovine - viței
│abator - animale tăiate│țesut gras perirenal
│Protocol ELISA
│
│Steroizi
│(Megestrol acetat, │
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│Medroxiprogesteron │
- tineret bovin│
│țesut gras perirenal
│
│
│
│acetat)
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- vaci
│
│țesut gras perirenal
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│Porcine
│
│țesut gras
│
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│A.4
│Zeranol (taleranol)│Bovine - viței
│fermă - animale vii
│urină
│Protocol LNR
│
│Lactone ale
│(4)
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│acidului
│
│
- tineret bovin│
│urină
│
│
│rezorcilic
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- vaci
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│Porcine
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│Bovine - viței
│abator - animale tăiate│urină
│
│
│
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- tineret bovin│
│urină
│
│
│
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- vaci
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│ovine
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│caprine
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│păsări(**)
│abator
│Țesut hepatic
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│vânat salbatic
│fermă și abator
│Țesut hepatic sau urină │
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│A.5
│Clenbuterol
│Bovine - viței
│fermă - animale vii
│urină
│Protocol ELISA
│
│Substanțe beta │(Clenbuterol,
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│agoniste
│Brombuterol,
│
- tineret bovin│
│urină
│
│
│
│Mabuterol)
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- vaci
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│bovine - viței
│abator - animale tăiate│Urină sau țesut hepatic │
│
│
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- tineret bovin│
│Urină sau țesut hepatic │
│
│
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- vaci
│
│Urină sau țesut hepatic │
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│ovine
│
│Urină sau țesut hepatic │
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│caprine
│
│Urină sau țesut hepatic │
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│Urină sau țesut hepatic │
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│
│Urină sau țesut hepatic │
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│păsări(**)
│abator
│țesut hepatic
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│vânat de
│fermă și abator
│țesut hepatic
│
│
│
│
│crescătorie(**)
│
│
│
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│A.6
│Cloramfenicol
│Bovine - viței
│Fermă - animale vii
│Sânge1
│Protocol ELISA
│
│Substanțe
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│incluse în
│
│
- tineret bovin│
│Sânge1
│
│
│anexa IV a
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│Regulamentului │
│
- vaci
│
│Sânge1
│
│
│CEE 2377/90, cu│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│amendamentele
│
│porcine
│
│urină, sânge1
│
│
│ulterioare
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│Bovine - viței
│1. abator - animale
│Țesut muscular
│
│
│
│
│
│tăiate
│
│
│
│
│
│
│2. PIF: Constanța Nord,│
│
│
│
│
│
│Constanța Sud, Moravița│
│
│
│
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- tineret bovin│
│Țesut muscular
│
│
│
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- vaci
│
│Țesut muscular
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│ovine
│PIF: Constanța Nord,
│Țesut muscular,
│
│
│
│
│
│Constanța Sud,
│
│
│
│
│
│
│Moravița
│
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│caprine
│
│Țesut muscular
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│PIF: Constanța Nord,
│Țesut muscular
│
│
│
│
│
│Constanța Sud
│
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│
│mușchi, ficat, urină,
│
│
│
│
│
│
│plasmă
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│păsări
│fermă
│ouă
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│bovine
│ferma
│lapte
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│păsări
│Ferma
│Țesut muscular sau țesut│
│
│
│
│
│
│hepatic
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│vânat de crescătorie
│abator
│Țesut muscular
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│pește de crescătorie
│fermă piscicolă
│peste
│
│
│
│
│
│PIF: Constanța Nord,
│
│
│
│
│
│
│Constanța Sud
│
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│albine
│Producător
│miere
│
│
│
│
│
│PIF: Albita, Siret
│
│
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│A.6
│a) Nitroimidazoli
│vaci
│fermă
│lapte
│Protocol ELISA
│
│Substanțe
│(Dimetridazol,
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│incluse în
│Metronidazol,
│bovine - viței
│abator
│Țesut muscular
│
│
│anexa IV a
│Ronidazol,
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│Regulamentul
│Ipronidazol)
│
- tineret bovin│
│Țesut muscular
│
│
│CEE 2377/90
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- vaci
│
│Țesut muscular
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│Țesut muscular
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│
│Țesut muscular
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│vânat de crescătorie
│
│Țesut muscular
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│păsări(**)
│abator
│Țesut muscular
│
│
│
│
│
│PIF: Constanța Sud
│
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│păsări
│fermă
│ouă
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│pește de crescătorie
│fermă piscicolă
│peste
│
│
│
│
│albine
│Producător
│miere
│
│
│
│
│
│PIF: Albita, Siret
│
│
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│A.6
│Nitrofurani
│bovine - viței
│abator - animale tăiate│Țesut muscular sau țesut│Protocol ELISA
│
│Substanțe
│(AOZ, AMOZ, AHD,
│
│
│hepatic
│
│
│incluse în
│SEM)
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│anexa IV a
│
│
- tineret bovin│
│Țesut muscular sau țesut│
│
│Regulamentul
│
│
│
│hepatic
│
│
│CEE 2377/90
│
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│
- vaci
│
│Țesut muscular sau țesut│
│
│
│
│
│
│hepatic
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│ovine
│abator
│Țesut muscular sau țesut│
│
│
│
│
│
│hepatic
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│caprine
│
│Țesut muscular sau țesut│
│
│
│
│
│
│hepatic
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│Țesut muscular
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│păsări(**)
│Abator
│Țesut muscular
│
│
│
│
│
│PIF: Constanța Nord,
│
│
│
│
│
│
│Constanța Sud,
│
│
│
│
│
│
│Aeroportul Henry
│
│
│
│
│
│
│Coandă București
│
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│bovine, ovine, caprine│producător
│lapte
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│abator
│Țesut muscular
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│vânat de crescătorie
│abator
│Țesut muscular
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│păsări
│fermă
│ouă
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│pește de crescătorie
│fermă piscicolă
│pește
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│albine
│producător
│Miere
│
│
├───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│A.6
│Dapsona
│bovine, ovine, caprine│producător
│lapte
│
│
│Substanțe
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│incluse în
│
│Bovine, porcine
│abator
│Țesut muscular
│
│
│anexa IV a
│
│
│
│
│
│
│Regulamentului │
│
│
│
│
│
│CEE 2377/90
│
│
│
│
│
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Grupa B - Medicamente veterinare și contaminanți
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│B.1. Substanțe antimicrobiene
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│B.1.a
│Benzylpenicillin,
│bovine - viței
│abator - animale tăiate│Țesut muscular sau
│Protocol CHARM II
│
│Antibiotice
│Penicillin G
│
───────────────┤PIF: Constanța Nord,
│țesut hepatic sau țesut ├─────────────────────────────┤
│
│Cefquinom
│
- tineret bovin│Constanța Sud
│renali
│Protocol CHARM II
│
│
│Cloxacillin
│
───────────────┤
│
├─────────────────────────────┤
│
│Dicloxacillin
│
- vaci
│
│
│
│
│
│Dihydrostreptomycin│
│
│
│
│
│
│Enrofloxacin
│
│
│
│
│
│
│Erythromycin
│
│
│
│
│
│
│Gentamicin
│
│
│
│
│
│
│Neomycin
│
│
│
│
│
│
│Spiramycin
│
│
│
│
│
│
│Streptomycin
│
│
│
│
│
│
│Tetracyclines
│
│
│
│
│
│
│Tilmicosin
│
│
│
│
│
│
│Tylosin
│
│
│
│
│
│
│Amoxycillin
│
│
│
│
│
│
│Ampicillin
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Benzylpenicillin,
│bovine
│ferma
│lapte
│Protocol CHARM II
│
│
│Penicillin G
│
│
│
│
│
│
│Cefalexin
│
│
│
│
│
│
│Cefapirin sodium
│
│
│
│
│
│
│Cefquinom
│
│
│
│
│
│
│Ceftiofur
│
│
│
│
│
│
│Chlortetracyclin
│
│
│
│
│
│
│Ciprofloxacin
│
│
│
│
│
│
│Dicloxacillin
│
│
│
│
│
│
│Dihydrostreptomycin│
│
│
│
│
│
│Enrofloxacin
│
│
│
│
│
│
│Erythromycin
│
│
│
│
│
│
│Gentamicin
│
│
│
│
│
│
│Neomycin
│
│
│
│
│
│
│Oxacillin
│
│
│
│
│
│
│Oxytetracyclin
│
│
│
│
│
│
│Spiramycin
│
│
│
│
│
│
│Streptomycin
│
│
│
│
│
│
│Tetracyclin
│
│
│
│
│
│
│Tilmicosin
│
│
│
│
│
│
│Amoxycillin
│
│
│
│
│
│
│Ampicillin
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Benzylpenicillin,
│albine
│Producător
│miere
│Protocol CHARM II
│
│
│Penicillin G
│
│PIF: Albița,
│
│Protocol LNR (HPLC-FLD) ref. │
│
│Chlortetracyclin
│
│Sculeni, Siret
│
│DIN 0010761/99
│
│
│Cloxacillin
│
│
│
│(streptomicina)
│
│
│Dihydrostreptomycin│
│
│
│
│
│
│Erythromycin
│
│
│
│
│
│
│Neomycin
│
│
│
│
│
│
│Oxytetracyclin
│
│
│
│
│
│
│Spiramycin
│
│
│
│
│
│
│Streptomycin
│
│
│
│
│
│
│Tetracyclines
│
│
│
│
│
│
│Tilmicosin
│
│
│
│
│
│
│Tylosin
│
│
│
│
│
│
│Amoxycillin
│
│
│
│
│
│
│Ampicillin
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Benzylpenicillin,
│Ovine, caprine
│Abator
│Țesut muscular sau țesut│Protocol CHARM II
│
│
│Penicillin G
│
│PIF Constanța Sud
│hepatic sau țesut renal │
│
│
│Cefquinom
│
│
│
│
│
│
│Cloxacillin
│
│
│
│
│
│
│Dicloxacillin
│
│
│
│
│
│
│Dihydrostreptomycin│
│
│
│
│
│
│Enrofloxacin
│
│
│
│
│
│
│Erythromycin
│
│
│
│
│
│
│Gentamicin
│
│
│
│
│
│
│Neomycin
│
│
│
│
│
│
│Spiramycin
│
│
│
│
│
│
│Streptomycin
│
│
│
│
│
│
│Tetracyclines
│
│
│
│
│
│
│Tilmicosin
│
│
│
│
│
│
│Tylosin
│
│
│
│
│
│
│Amoxycillin
│
│
│
│
│
│
│Ampicillin
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┤
├────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Benzylpenicillin,
│porcine
│
│Țesut muscular sau țesut│Protocol CHARM II
│
│
│Penicillin G
│
│
│hepatic sau țesut renal │
│
│
│Cefquinom
│
│
│
│
│
│
│Chlortetracyclin
│
│
│
│
│
│
│Cloxacillin
│
│
│
│
│
│
│Dicloxacillin
│
│
│
│
│
│
│Dihydrostreptomycin│
│
│
│
│
│
│Enrofloxacin
│
│
│
│
│
│
│Erythromycin
│
│
│
│
│
│
│Gentamicin
│
│
│
│
│
│
│Neomycin
│
│
│
│
│
│
│Oxytetracyclin
│
│
│
│
│
│
│Quinolones
│
│
│
│
│
│
│Spiramycin
│
│
│
│
│
│
│Streptomycin
│
│
│
│
│
│
│Tetracyclines
│
│
│
│
│
│
│Tilmicosin
│
│
│
│
│
│
│Tylosin
│
│
│
│
│
│
│Amoxycillin
│
│
│
│
│
│
│Ampicillin
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┤
├────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Benzylpenicillin,
│cabaline
│
│Țesut muscular, sau
│Protocol CHARM II
│
│
│Penicillin G
│
│
│țesut hepatic, sau țesut│
│
│
│Cefquinom
│
│
│renal
│
│
│
│Chlortetracyclin
│
│
│
│
│
│
│Cloxacillin
│
│
│
│
│
│
│Dicloxacillin
│
│
│
│
│
│
│Dihydrostreptomycin│
│
│
│
│
│
│Enrofloxacin
│
│
│
│
│
│
│Erythromycin
│
│
│
│
│
│
│Gentamicin
│
│
│
│
│
│
│Neomycin
│
│
│
│
│
│
│Oxytetracyclin
│
│
│
│
│
│
│Spiramycin
│
│
│
│
│
│
│Streptomycin
│
│
│
│
│
│
│Tetracyclines
│
│
│
│
│
│
│Tilmicosin
│
│
│
│
│
│
│Tylosin
│
│
│
│
│
│
│Amoxycillin
│
│
│
│
│
│
│Ampicillin
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Benzylpenicillin,
│pește
│fermă piscicolă
│pește
│Protocol CHARM II
│
│
│Penicillin G
│
│
│
│
│
│
│Cefapirin sodium
│
│
│
│
│
│
│Ceftiofur
│
│
│
│
│
│
│Chlortetracyclin
│
│
│
│
│
│
│Cloxacillin
│
│
│
│
│
│
│Dicloxacillin
│
│
│
│
│
│
│Erythromycin
│
│
│
│
│
│
│Gentamicin
│
│
│
│
│
│
│Neomycin
│
│
│
│
│
│
│Oxacillin
│
│
│
│
│
│
│Oxytetracyclin
│
│
│
│
│
│
│Tetracyclines
│
│
│
│
│
│
│Tilmicosin
│
│
│
│
│
│
│Tylosin
│
│
│
│
│
│
│Amoxycillin
│
│
│
│
│
│
│Ampicillin
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Benzylpenicillin,
│Păsări
│Abator
│Țesut muscular și țesut │Protocol CHARM II
│
│
│Penicillin G
│
│Ferma
│hepatic
│
│
│
│Cefquinom
│
│PIF: Constanța Nord,
│
│
│
│
│Chlortetracyclin
│
│Constanța Sud,
│
│
│
│
│Cloxacillin
│
│Aeroportul Henry
│
│
│
│
│Dicloxacillin
│
│Coandă București
│
│
│
│
│Dihydrostreptomycin│
│
│
│
│
│
│Enrofloxacin
│
│
│
│
│
│
│Erythromycin
│
│
│
│
│
│
│Gentamicin
│
│
│
│
│
│
│Neomycin
│
│
│
│
│
│
│Oxytetracyclin
│
│
│
│
│
│
│Spiramycin
│
│
│
│
│
│
│Streptomycin
│
│
│
│
│
│
│Tetracyclin
│
│
│
│
│
│
│Tilmicosin
│
│
│
│
│
│
│Tylosin
│
│
│
│
│
│
│Amoxycillin
│
│
│
│
│
│
│Ampicillin
│
│
│
│
│
├───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│B.1.b
│Sulfacetamid
│păsări(**)
│Abator
│Țesut muscular, sau
│Protocol CHARM II
│
│Sulfamide
│Sulfadiazine
│
│PIF: Constanța Nord,
│țesut hepatic, sau țesut│Protocol LNR (HPLC-DAD)
│
│
│Sulfadimethoxin
│
│Constanța Sud
│renal
│
│
│
│Sulfamethoxazol
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Sulfaquinoxaline
│Bovine
│Ferma
│lapte
│Protocol CHARM II
│
│
│Sulfathiazol
│
│PIF: Constanța Sud
│
│Protocol LNR (HPLC-DAD)
│
│
│Sulfamerazin
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│
│vânat de crescătorie
│abator
│Țesut muscular, sau
│Protocol CHARM II
│
│
│
│
│
│țesut hepatic, sau țesut│Protocol LNR (HPLC-DAD)
│
│
│
│
│
│renal
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Sulfacetamid
│albine
│producător
│miere
│Protocol CHARM II
│
│
│Sulfadiazine
│
│
│
│Protocol LNR (HPLC) ref.
│
│
│Sulfadimethoxin
│
│
│
│ACC+019+V3.0
│
│
│Sulfamerazin
│
│
│
│
│
│
│Sulfathiazol
│
│
│
│
│
│
│Sulfaquinoxaline
│
│
│
│
│
│
│Sulfamethoxazol
│
│
│
│
│
│
│Sulfametazin
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Sulfacetamid
│Cabaline
│abator
│Țesut muscular, sau
│Protocol CHARM II
│
│
│Sulfadiazine
│
│
│țesut hepatic, sau țesut│Protocol LNR (HPLC-DAD)
│
│
│Sulfadimethoxin
│
│
│renal
│
│
│
│Sulfaclorpirazina
│
│
│
│
│
│
│Sulfamerazin
│
│
│
│
│
│
│Sulfathiazol
│
│
│
│
│
│
│Sulfaquinoxaline
│
│
│
│
│
│
│Sulfamethoxazol
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┤
├────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Sulfacetamid
│Ovine, capre
│
│Țesut muscular, sau
│Protocol CHARM II
│
│
│Sulfadiazine
│
│
│țesut hepatic, sau țesut│Protocol LNR (HPLC-DAD)
│
│
│Sulfadimethoxin
│
│
│renal
│
│
│
│Sulfamethoxazol
│
│
│
│
│
│
│Sulfaquinoxaline
│
│
│
│
│
│
│Sulfathiazol
│
│
│
│
│
│
│Sulfamerazin
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Sulfacetamid
│pește
│fermă piscicolă
│pește
│Protocol CHARM II
│
│
│Sulfadiazine
│
│
│
│Protocol LNR (HPLC-DAD
│
│
│Sulfadimethoxin
│
│
│
│
│
│
│Sulfamethoxazol
│
│
│
│
│
│
│Sulfaquinoxaline
│
│
│
│
│
│
│Sulfathiazol
│
│
│
│
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează: pentru Substanțe antimicrobiene la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│B.2. Alte medicamente veterinare
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│B.2.a.
│Ivermectin
│Bovine - viței
│Abator
│Țesut muscular, sau
│HPLC-FLU
│
│Substanțe
│Abamectin
│
───────────────┤PIF: Constanța Nord,
│țesut hepatic, sau țesut│
│
│Antihelmintice │Doramectin
│
- tineret bovin│Constanța Sud
│renal
│
│
│(2)
│
│
───────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│
- vaci
│Abator
│Țesut muscular, sau
│
│
│
│
│
│
│țesut hepatic, sau țesut│
│
│
│
│
│
│renal
│
│
│
│
│
├───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│Vaci
│Abator
│Țesut renal, sau țesut
│
│
│
│
│
│
│hepatic, sau țesut
│
│
│
│
│
│
│muscular
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│ovine
│Abator
│Țesut hepatic, sau țesut│
│
│
│
│
│
│muscular lapte
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│caprine
│
│Țesut hepatic, sau țesut│
│
│
│
│
│
│muscular lapte
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│Țesut hepatic, sau țesut│
│
│
│
│
│
│muscular
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│
│Țesut hepatic, sau țesut│
│
│
│
│
│
│muscular
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│vânat de crescătorie
│fermă și abator
│Țesut hepatic, sau țesut│
│
│
│
│
│
│muscular
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│pește de crescătorie
│fermă piscicolă
│peste
│
│
│
│
│
│PIF Constanța Sud
│
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│bovine, ovine, caprine│producător
│lapte
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│Păsări
│Ferma și abator
│muschi, ficat
│
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│B.2.b.
│Salinomicin
│Bovine - viței
│abator - animale tăiate│mușchi, ficat
│Protocol LNR (UV+ Viz-CSS)
│
│Coccidiostatice│Nicarbazin
│
───────────────┤
│
│
│
│(3)
│Lasalocid
│
- tineret bovin│
│
│ref. IONO 96/01/AOAC
│
│
│
│
───────────────┤
│
│
│
│
│
│
- vaci
│
│
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│ovine
│
│mușchi, ficat
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│caprine
│
│mușchi, ficat
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│mușchi, ficat
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│
│mușchi, ficat
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│păsări(**)
│fermă și abator
│muschi, ficat
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│vânat de crescătorie
│fermă și abator
│mușchi, ficat
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│Monenzin
│păsări
│producător
│ouă
│
│
│
│Salinomicin
│
│
│
│
│
│
│Nicarbazin
│
│
│
│
│
│
│Lasalocid
│
│
│
│
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│B.2.c.
│Cypermetrin
│Bovine - viței
│abator - animale tăiate│mușchi, ficat, rinichi
│SR-EN 1528/1-4-2004 (GC-ECD) │
│Carbamați și
│Deltametrin
│
───────────────┤
│
│Protocol LNR (GC-ECD)
│
│Piretroide (4) │Permetrin
│
- tineret bovin│
│
│
│
│
│
│
───────────────┤
│
│
│
│
│
│
- vaci
│
│
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│vaci
│ferma
│lapte
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│ovine
│
│mușchi, ficat, rinichi
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│caprine
│
│mușchi, ficat, rinichi
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│mușchi, ficat, rinichi
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│
│mușchi, ficat, rinichi
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│păsări(**)
│abator
│muschi, ficat
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│albine
│producător
│miere
│
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│B.2.d.
│Azaperon
│porcine
│abator - animale tăiate│rinichi, ficat, muschi
│Protocol ELISA
│
│Tranchilizante │Propriomilpromazina├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│și
│Acepromazina
│Bovine - viței
│
│mușchi, ficat, rinichi
│
│
│Beta-blocante
│
│
───────────────┤
│
│
│
│
│
│
- tineret bovin│
│
│
│
│
│
│
───────────────┤
│
│
│
│
│
│
- vaci
│
│
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│ovine
│
│mușchi, ficat, rinichi
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│caprine
│
│mușchi, ficat, rinichi
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│
│mușchi, ficat, rinichi
│
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│B.2.e.
│
│Bovine - viței
│abator - animale tăiate│mușchi, ficat, rinichi
│Protocol LNR (GC-ECD) ref.
│
│Agenți
│Metamizol (3)
│
───────────────┤
│
│VAL 031 1998 SIRA
│
│antiinflamatori│Fenil butazona (3) │
- tineret bovin│
│
│
│
│Nesteroidici
│Oxifenbutazona
│
───────────────┤
│
│
│
│
│
│
- vaci
│
│
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│ovine
│
│ficat, rinichi, muschi
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│caprine
│
│ficat, rinichi, muschi
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│ficat, rinichi, muschi
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│
│ficat, rinichi, muschi
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│păsări(**)
│abator
│ficat, muschi
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│vânat de crescătorie
│fermă și abator
│ficat, rinichi
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│bovine
│producător
│lapte
│
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│B.2.f.
│Amitraz
│albine
│producător
│miere
│Protocol LNR (GC-ECD) ref.
│
│Alte substanțe │(formamidina)
│
│
│
│VAL 031 1998 SIRA
│
│farmacologice
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│Dexametazona (3)
│Bovine - viței
│abator
│urină
│
│
│
│
│
───────────────┤
│
│
│
│
│
│
- tineret bovin│
│
│
│
│
│
│
───────────────┤
│
│
│
│
│
│
- vaci
│
│
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│Ovine, caprine
│
│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│abator - animale tăiate│urină
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│abator - animale tăiate│urină
│
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│B.3. Alte substanțe și contaminanți din mediul înconjurător
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│B.3.a.
│PCB suma
│Bovine - viței
│Abator
│țesut gras
│SR-EN1528/1-4/2004
│
│Pesticide
│Aldrin
│
───────────────┤
├────────────────────────┤ AOAC-970.52
│
│organoclorurate│DDT: Suma DDT, DDE,│
- tineret bovin│
│țesut gras
│
│
│și PCB (***)
│DDD
│
───────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│Dieldrin
│
- vaci
│
│țesut gras
│
│
│
│Endrin
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│HCH-Alpha
│ovine
│
│țesut gras
│
│
│
│HCH-Beta
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│HCH-Gamma (lindan) │caprine
│
│țesut gras
│
│
│
│Heptachlor
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│țesut gras
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│
│țesut gras
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│păsări(**)
│Abator ferma
│țesut gras
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│albine
│producător
│miere
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│PCB suma
│bovine, ovine, caprine│producător
│lapte
│SR-EN1528/1-4/2004
│
│
│Aldrin
│
│
│
│AOAC-970.52
│
│
│DDT: Suma DDT, DDE,│
│
│
│
│
│
│DDD
│
│
│
│
│
│
│Dieldrin
│
│
│
│
│
│
│Endrin
│
│
│
│
│
│
│HCH-Alpha
│
│
│
│
│
│
│HCH-Beta
│
│
│
│
│
│
│Heptachlor
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│PCB suma
│păsări
│producător
│ouă
│SR-EN1528/1-4/2004
│
│
│Aldrin
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤AOAC-970.52
│
│
│DDT: Suma DDT, DDE,│pește
│fermă piscicolă
│pește
│
│
│
│DDD
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│Dieldrin
│vânat de crescătorie
│fermă și abator
│țesut gras (carcasa)
│
│
│
│Endrin
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│HCH-Alpha
│vânat salbatic
│depozit
│țesut gras (carcasa)
│
│
│
│HCH-Beta
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│HCH-Gamma (lindan) │albine
│producător
│Miere
│
│
│
│Heptachlor
│
│PIF: Albița, Halmeu,
│
│
│
│
│
│
│Sculeni, Siret
│
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│
│toate speciile
│fermă de creștere
│furaje
│În cazul efectuării unei
│
│
│
│
│
│
│anchete ca urmare a
│
│
│
│
│
│
│înregistrării unor rezultate │
│
│
│
│
│
│pozitive la animalele din
│
│
│
│
│
│
│exploatația respectiva
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│
│toate speciile
│fermă de creștere
│apă
│În cazul efectuării unei
│
│
│
│
│
│
│anchete ca urmare a
│
│
│
│
│
│
│înregistrării unor rezultate │
│
│
│
│
│
│pozitive la animalele din
│
│
│
│
│
│
│exploatația respectiva
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│B.3.b.
│Parathion
│Bovine - viței
│abator
│țesut gras, ficat
│SR-EN 1528/1-4/2004
│
│Pesticide
│Parathion-Methyl
│
───────────────┤
│
│AOAC-970.52
│
│organo-
│Phorate
│
- tineret bovin│
│
│
│
│fosforice
│Ethion
│
───────────────┤
│
│
│
│
│Malathion
│
- vaci
│
│
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│ovine
│
│țesut gras
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│caprine
│
│țesut gras
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│porcine
│
│țesut gras, ficat
│
│
│
│
├──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│
│cabaline
│
│țesut gras, ficat
│
│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│
│păsări
│abator
│Țesut gras
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Parathion
│bovine, ovine, caprine│producător
│lapte
│SR-EN 1528/1-4/2004
│
│
│Parathion-Methyl
│
│
│
│AOAC-970.52
│
│
│Phorate
│
│
│
│
│
│
│Diazinon
│
│
│
│
│
│
│Ethion
│
│
│
│
│
│
│Malathion
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Parathion
│toate speciile
│fermă de creștere
│furaje
│În cazul efectuării unei
│
│
│Parathion-Methyl
│
│
│
│anchete ca urmare a
│
│
│Phorate
│
│
│
│înregistrării unor rezultate │
│
│Coumaphos
│
│
│
│pozitive la animalele din
│
│
│Diazinon
│
│
│
│exploatația respectiva
│
│
│Ethion
├──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Malathion
│toate speciile
│fermă de creștere
│apă
│În cazul efectuării unei
│
│
│
│
│
│
│anchete ca urmare a
│
│
│
│
│
│
│înregistrării unor rezultate │
│
│
│
│
│
│pozitive la animalele din
│
│
│
│
│
│
│exploatația respectiva
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│B.3.c.
│Pb, Cd
│Bovine - viței
│abator
│mușchi, ficat, rinichi
│SR-EN 1482/2003
│
│Metale grele
│
│
───────────────┤
│
│SR-EN 1483/2003
│
│(***)
│
│
- tineret bovin│
│
│
│
│
│
│
───────────────┤
│
│
│
│
│
│
- vaci
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│Pb, Cd
│ovine
│
│mușchi, ficat, rinichi
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│Pb, Cd
│caprine
│
│mușchi, ficat, rinichi
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│Pb, Cd,
│porcine
│
│mușchi, ficat, rinichi
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│Pb, Cd
│cabaline
│
│mușchi, ficat, rinichi
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│Pb, Cd
│păsări(**)
│abator
│mușchi, ficat
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│Pb
│bovine, ovine, caprine│producător
│lapte
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Pb, Cd, Hg
│pește
│fermă piscicolă
│pește
│SR-EN 1482/2003
│
│
│
│
│PIF: Constanța Nord,
│
│SR-EN 1484/2003
│
│
│
│
│Constanța Sud, Albița, │
│
│
│
│
│
│Moravița, Aeroportul
│
│
│
│
│
│
│Henry Coandă București,│
│
│
│
│
│
│Sculeni, Siret
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│Pb, Cd, Hg,
│albine
│producător
│miere
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│Pb, Cd, Hg
│vânat de crescătorie
│fermă și abator
│Ficat, Mușchi, rinichi
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│Pb, Cd, Hg,
│vânat salbatic
│depozit
│Mușchi, ficat, rinichi
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Pb, Cd, Hg,
│Cu toate speciile
│fermă de creștere
│furaje
│SR EN - 1482/2003
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│
│Cu
│toate speciile
│fermă de creștere
│apă
│SR EN - 1482/2003
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│B.3.d.
│Aflatoxin B1
│Bovine
│abator - animale tăiate│bila, ficat,
│HPLC
│
│Micotoxine
│Ochratoxin A
│
│
│urină
│Protocol ELISA
│
│
│Zearalenona
│
│
│
│
│
│
│(Micotoxina F) (4) │
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│Aflatoxin B1
│ovine
│
│bila, ficat, urină
│
│
│
│Ochratoxin A
│
│
│
│
│
│
│Zearalenona
│
│
│
│
│
│
│(Micotoxina F)
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│Aflatoxin B1
│caprine
│Abator
│bila, ficat, urină
│
│
│
│Ochratoxin A
│
│ferma
│
│
│
│
│Zearalenona
│
│
│
│
│
│
│(Micotoxina F)
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│Aflatoxin B1
│porcine
│
│bila, ficat, urină
│
│
│
│Ochratoxin A
│
│
│
│
│
│
│Zearalenona
│
│
│
│
│
│
│(Micotoxina F)
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┤
├────────────────────────┤
│
│
│Aflatoxin B1
│cabaline
│
│bila, ficat, urină
│
│
│
│Ochratoxin A
│
│
│
│
│
│
│Zearalenona
│
│
│
│
│
│
│(Micotoxina F)
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│Aflatoxin B1
│păsări(**)
│abator
│Ficat, bila
│
│
│
│Ochratoxin A
│
│
│
│
│
│
│Zearalenona
│
│
│
│
│
│
│(Micotoxina F)
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│Aflatoxina M1
│bovine, ovine, caprine│Producător
│lapte
│
│
│
│
│
│PIF: Albița, Constanța │
│
│
│
│
│
│Nord, Constanța Sud
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│Aflatoxina B1, M1
│pește crescătorie
│fermă piscicolă
│peste
│
│
│
│și Ochratoxina A
│
│
│
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│Aflatoxina B1
│albine
│producător
│miere
│
│
│
├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼────────────────────────┤
│
│
│Aflatoxin B1
│toate speciile
│fermă de creștere
│furaje
│
│
│
│Aflatoxin B2
│
│
│
│
│
│
│Ochratoxin A
│
│
│
│
│
│
│Zearalenona
│
│
│
│
│
│
│(Micotoxina F)
│
│
│
│
│
│
│DON
│
│
│
│
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
├───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│B.3.e
│Malachite green
│pește
│fermă piscicolă
│pește
│HPLC
│
│Coloranți
│Leuco malachite
│
│PIF: Constanța Sud
│
│
│
│
│green
│
│
│
│
│
├───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
│
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
(*) Numărul minim de probe recoltate se calculează în funcție de numărul de animale tăiate sau producțiile obținute în anul precedent, dar nu va fi mai mic de 1 probă/ trimestru pentru fiecare specie în parte.
(**) Pentru păsări, iepuri și vânat de crescătorie o parte din probe (aprox. 40%) vor fi recoltate direct din fermele de producție - recoltarea se va face de către medicul veterinar oficial, de la animale sacrificate în scop de diagnostic.
(***) Pentru contaminanți (pesticide organoclorurate și metale grele) la care s-au semnalat frecvent depășiri ale limitelor maxime admise (la anumite specii sau produse) se impune ca în zonele în cauză intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvență dublă față de program, inclusiv prelevare de probe de furaje și apă pentru a stabili sursa de contaminare.
Observație: Substanțele analizate, frecvența de recoltare, expedierea către laborator și examinarea probelor se face în conformitate cu prevederile legale.
(1) Matricea sânge va fi prelucrată în vederea efectuării analizelor, în funcție de indicațiile transmise de laboratorul zonal, respectiv plasmă sau ser sanguin.
(2) Substanțele analizate din cadrul grupei vor fi indicate de medicul veterinar oficial în funcție de informațiile deținute referitoare la tratamentele aplicate
(3) Matricile vor fi selectate de medicul veterinar oficial astfel încât pe parcursul întregului an să fie testate toate, respectându-se principiul de recoltare: un animal - o matrice - o grupă de substanțe - o substanță.
(4) Probele depistate pozitive pentru zeranol sau zearalenona vor fi testate pentru ambele substanțe pentru a face distinctia între tratamentul ilegal cu zeranol și contaminarea cu micotoxina zearalenona având în vedere posibilitatea producerii unor reacții încrucișate.
Mențiuni
a) Până la finalizarea implementării metodelor de confirmare în cazul probelor pozitive recoltate în cadrul Programului strategic, acestea se vor trimite la un laborator național de referință din țările UE, cheltuielile fiind suportate de DSVSA județene sau IISPV.
b) Probele pozitive rezultate în urma recoltării din activitățile de import, export și autocontrol, se vor trimite la un laborator național de referință, prin grija autorității veterinare competente, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat.
c) Pe lângă metodele de analiza menționate în acest document se pot utiliza și alte metode alternative standardizate precum și metode preluate din publicații științifice de specialitate dezvoltate și implementate în cadrul laboratorului

Secțiunea 12 DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ

A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A FURAJELOR

(radioactivitate cumulată de 137Cs și 134Cs)

Nr.

crt.

Produsele care se

controlează

Natura probei

Frecvența recoltării

probelor și

examinării

1.

Materii prime și produse de origine

animală

1. Țesuturi comestibile, lapte materie prima, produse lactate, miere,

produse finite de origine animală, ingrediente;

2. Spectrometrie gama de joasă rezoluție cu detector de NaI (STAS

12327/1985);

3. Spectrometrie gama de înaltă rezoluție cu detector de Ge hiperpur

(SR ISO 10703:2001)

O dată pe trimestru

la unitățile producă-

toare

2.

Furaje

1. Nutrețuri fibroase, suculente, grosiere, făinuri proteice, premixuri,

materii prime și nutrețuri combinate;

2. Spectrometrie gama de joasă rezoluție cu detector de NaI (STAS

12327/1985);

3. Spectrometrie gama de înaltă rezoluție cu detector de Ge hiperpur

(SR ISO 10703:2001).

O dată pe semestru

în ferme și fabrici

de nutrețuri combina-

te.

3.

Apă

1. Apa din unitățile de industrie alimentară;

2. Apa utilizată în fermele de creștere a animalelor;

3. Spectrometrie gama de joasă rezoluție cu detector de NaI (STAS

12327/1985);

4. Spectrometrie gama de înaltă rezoluție cu detector de Ge hiperpur

(SR ISO 10703:2001).

O dată pe an din

unități de industrie

alimentară

O dată pe an din

fermele de creștere