Normele din 20 ianuarie 2010

___________

Anexa nr. 1

la ordin

Norme metodologice

de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului

pentru anul 2010

1.

În sensul prezentelor norme metodologice, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a)

deținător - orice persoană care are în îngrijire și control animale, chiar cu titlu temporar și include și orice persoană care transportă

b)

perioada de așteptare/interzicere a mișcării - o perioadă în care animalele nu pot fi transportate în afara exploatațiilor;

c)

carantina profilactică - complexul de măsuri sanitar - veterinare ce se aplică de către conducerea exploatației asupra animalelor nou

introduse, în scopul depistării și prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploatație;

d)

localitate - sat - organizare teritorială cu cod siruta;

e)

supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea și raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor;

f)

supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecții;

g)

supraveghere pasivă

- supravegherea de rutină, obișnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploatație, de informațiile și notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populații de animale și înregistrarea datelor și documentelor cu posibilă semnificație epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menținerii sau schimbării statusului de sănătate al exploatației sau în vederea certificării mișcărilor de animale sau a produselor obținute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populație considerată până atunci liberă de boli;

3

h)

supravegherea activă - orice activitate cu o frecvență și intensitate prestabilite, care are ca scop stabilirea prezenței sau absenței unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe, inclusiv examenele necropsice, asupra probelor dintr-o populație clinic normală clinic;

animale;

i)

controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populațiile de

4

j)

prevenirea bolilor la animale - activități destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau

potențiale, precum și de consecințele negative ale acestora.

2.

Înregistrarea mișcărilor de porcine între județe.

a)

La nivelul structurilor de monitorizare și supraveghere sanitară veterinară din structura direcțiilor sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București se va deschide un registru al mișcărilor interjudețene de porcine, conform unui model care se transmite prin notă de serviciu de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

b)

Înregistrarea mișcărilor se face atât la direcția sanitar – veterinară și pentru siguranța alimentelor de origine, cât și la direcția sanitar – veterinară și pentru siguranța alimentelor de destinație.

c)

Înregistrarea în registrul de mișcare la direcția sanitar – veterinară și pentru siguranța alimentelor de origine se face la solicitarea medicului veterinar care a eliberat certificatul de sănătate, pașaportul și formularele de mișcare, după caz.

d)

Înregistrarea în registrul de mișcare la direcția sanitar – veterinară și pentru siguranța alimentelor de destinație se realizează la comunicarea mișcării de către medicul veterinar oficial de la direcția sanitar – veterinară și pentru siguranța alimentelor de origine, odată cu înregistrarea inițială; comunicarea se poate realiza prin orice modalitate - telefon, fax, e-mail.

3.

Animalele vii importate din țări terțe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile; pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploatației de animale este obligat să dețină locuri special amenajate în acest scop.

4.

Animalele vii provenite din comerțul intracomunitar se supun izolării într-un spațiu separat de alte animale aflate în exploatație, aplicându-se o perioadă de așteptare/interzicere a mișcării de 30 zile în cazul porcilor și de 21 zile în cazul celorlalte specii.

5.

Deținătorii de animale sunt obligați să notifice direcțiilor sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București intenția de a introduce animale noi în exploatație, anterior sosirii animalelor, precum și posibila dată a introducerii.

6.

La toate animalele introduse în exploatație fără documente sanitar – veterinare legale, acțiunile sanitar – veterinare obligatorii prevăzute în prezentele norme metodologice se efectuează pe cheltuiala proprietarului, până la intrarea în legalitate, inclusiv acțiunile de identificare și înregistrare a animalelor.

7.

Pentru toate acțiunile sanitar – veterinare prevăzute în Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 1492/2009 pentru aprobarea continuării acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului,

a

altor acțiuni prevăzute în alte programe naționale, pe care

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să le pună în aplicare, precum și a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2010, tarifele aferente includ și costurile anexe care pot fi reprezentate de ac, seringă, dezinfectant, transport și altele asemenea, potrivit legii.

8.

Examentul clinic acceptat și decontat de către direcția sanitar – veterinară și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București se poate facte în baza unei decizii scrise a directorului coordonator, care stabilește perimetrul, frecvența și documentele necesare pentru decont în următoarele situații:

a)

în caz de suspiciune la animalele din focar suspecte de contaminare;

b)

în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere și protecție specifică fiecărei boli;

Decizia directorului coordonator este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcției sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București.

9.

La propunerea direcției sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor poate dispune, prin ordin al președintelui acesteia, în funcție de evoluția situației epidemiologice, acțiuni imunoprofilactice de necesitate (de urgență).

10.

Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate și fizice efectuate în timpul transportului sau la destinație, teste și prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor vor fi comunicate deținătorului în perioada de carantină, așteptare/interzicere a mișcării.

11.

Probele prelevate și testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvență redusă, prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiția precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea.

12.

Examenele și testele de laborator necesare exportului de animale în țările terțe se va face ținând cont de condițiile impuse în certificatele transmise de către administrațiile veterinare ale țării respective.

5

13.

Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie, se realizează de către medicii veterinari oficiali; în acest caz, se interzice recoltarea probelor de către medicii veterinari de liberă practică împuternici care au efectuat vaccinarea.

6

14.

Costurile privind realizarea acțiunilor de supraveghere, imunoprofilactice și de control sunt suportate din subvenții de la bugetul de stat

și venituri proprii din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor aprobat pe anul 2010.

15.

Prin excepție de la prevederile pct. 14, costurile sunt suportate de deținătorii de animale sau operatorii economici, după caz, în următoarele situații:

a)

probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, în cazul controalelor oficiale întărite, inițiate în urma rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar; în această situație, perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a animalelor și a exploatației și a situației epidemiologice;

b)

probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, alte acțiuni de supraveghere, imunoprofilaxie

și control, realizate în centrele de colectare sau exploatațiile de origine, pentru loturile destinate exportului și comerțului intracomunitar;

c)

probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului sau comerțului intracomunitar în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziții, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervații, adopții internaționale, evenimente culturale;

d)

realizarea supravegherii și testărilor efectuate în cadrul activităților de autocontrol, inițiate conform legii de deținătorii de animale sau operatorii economici;

e)

probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol, efectuate pe material seminal, ovule, embrioni;

f)

probele prelevate în vederea reevaluării diagnosticului și testele aferente acestora, în cazul în care deținătorul solicită o contraexpertiză; costurile contraexpertizei sunt suportate de solicitanți;

g)

probele prelevate și testele efectuate la solicitarea deținătorilor de animale sau a operatorilor economici;

h)

activitățile încadrate în definiția supravegherii pasive;

i)

contravaloarea vaccinului și a manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle;

j)

proprietarul de animale, persoană fizică sau juridică, suportă în mod exclusiv costurile aferente realizării acțiunilor de supraveghere, imunoprofilactice și de control pentru:

i)

avortul salmonelic al iepelor;

ii)

rinotraheita infecțioasă bovină;

iii)

trichomonoza bovină;

iv)

boala bacteriană a rinichiului la salmonide;

v)

nosemoza albinelor;

vi)

diareea virală a bovinelor, respectiv Boala mucoaselor BVD - MD;

vii)

echinococoza;

viii)

rinopneumonia ecvină;

ix)

bruceloza la canide;

x)

bruceloza la iepuri;

xi)

moluște gasteropode Criptobya Heticis, Klossia Helicina, cestode, metacercari, nematode;

xii)

batracieni, trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze și microbacterioze;

xiii)

toxoplasmoza;

xiv)

oncopatii la mamiferele de producție și carnasiere;

xv)

oncopatii de animale de producție în libertate și exotice;

xvi)

supravegherea sanitară veterinară a materialului seminal congelat din import;

xvii)

supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;

xxviii) analiza apei din bazine piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare.

k)

prelevarea de probe și efectuarea de teste în vederea determinării reziduurilor la animalele vii și produsele de origine animală, în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare.

l)

prelevarea de probe și efectuarea de teste pentru controlul furajelor conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare.

16.

În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.

17.

Formularele tipizate utilizate pentru înregistrarea și raportarea acțiunilor din prezentele norme metodologice, precum și tuberculina, vaccinul contra antraxului, vaccinul contra rabiei și vacutainerele se pun gratuit la dispoziția medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți de către direcțiile sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București; vaccinul contra antraxului și vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate pentru o perioadă de minimum 12 luni.

18.

Pentru soluționarea unor litigii care necesită prelevarea de probe și repetarea testării de laborator, costurile efectuării recoltării și testării sunt suportate de proprietarul de animale, recoltarea probei realizându-se, în mod obligatoriu, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

7

19.

Laboratoarele sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a păstra minim 60 de zile probele testate suspect și pozitiv.

8

20.

Direcțiile sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a lua măsuri ca la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate suspecte și pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv Biroului/Serviciului de Sănătate și Bunăstare Animală, Serviciului Inspecție și Control, precum și medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripției sanitar-veterinare zonale.

21.

Planul cifric anual se va elabora la nivelul direcțiilor sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, avându-se în vedere previziunile mișcării efectivelor pe specii și categorii de animale și nu efectivele existente în stoc la un moment dat.

22.

Având în vedere la bază precizările prezentelor norme metodologice, precum și prevederile planului cifric anual, direcțiile sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București vor elabora grafice lunare detaliate privind prelevarea probelor și transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe localități și exploatații comerciale; pentru realizarea și finalizarea la timp a acțiunilor cuprinse în Programul supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului pentru anul 2010, graficele lunare sunt asumate prin semnătură de directorul coordonator adjunct (sanitar veterinar), de directorul coordonator adjunct economic, de șeful laboratorului sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, de medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripțiilor sanitar-veterinare zonale, precum și de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

23.

Numărul de probe prelevate în vederea efectuării testelor stabilite în cadrul prezentelor norme se stabilește în baza numărului de animale existente la data operațiunii.

24.

Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice și pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislația în vigoare, direcțiile sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București elaborează o procedură prin care se stabilesc modalitățile în care medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acțiunilor sanitare veterinare obligatorii.

25.

Refuzul efectuării acțiunilor sanitare veterinare obligatorii de către deținătorii de animale se sancționează conform prevederilor legale și întreaga responsabilitate a consecințelor refuzului cade în sarcina acestora.

26.

Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări.

27.

În situația supravegherii în scop de screening, în funcție de boală, situația epidemiologică a animalelor, compartimentelor și zonelor, tipul exploatațiilor și alte riscuri epidemiologice, Laboratorul Național de Referință are obligația să realizeze analize cost – beneficiu, prin care să identifice și să utilizeze cele mai sigure și mai eficiente metode de diagnostic.

28.

Direcțiile sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația ca până la 1 aprilie 2010 să realizeze calificarea statusului de sănătate al exploatațiilor nonprofesionale și comerciale înregistrate/autorizate și să întocmească dosarele aferente acestora, pentru următoarele boli: bruceloza bovină, tuberculoza bovină, leucoza bovină și anemia infecțioasă ecvină

ABREVIERI

Point)

AA-PAS – albastru alcian

ADNS - Sistemul de Notificare al Bolilor pentru Animale AIE – anemie infecțioasă ecvină

ANSVSA – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor BCCC- Boala cronică cahectizantă a cervideelor

DDD – Dezinfecție, Dezinsecție, Deratizare

DSVSA – direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București EDTA – Etilen diamino tetraacetat de sodiu

ElAs-yIFN – test imunoenzimatic pentru gamainterferon

HACCP - Principiile privind analiza riscurilor și punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control

HEA – hematoxilină – eozină – albastru de metil HEV - hematoxilină – eozină – verde lumină

IA - influența Aviară

IDSA – Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală IFD – imunofluorescență directă

IISPV – Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară

ICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar LCR – Laborator Comunitar de Referință

LEB – leucoză enzootică bovină

9

LM - Rețea națională de laboratoare de morfopatologie

10

LNR – Laborator Național de Referință

LNR EST - Laboratorul Național de Referință pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile LNR IA - Laboratorul Național de Referință pentru Influența Aviară

LSVSA – Laboratorul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județean, respectiv a municipiului București OMSA – Organizația Mondială pentru Sănătatea Animală

SRAAF – Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje OMS – Organizația Mondială a Sănătății

PAS – periodic acid schiff

PCR – reacția de polimerizare în lanț PIF – Post de inspecție la frontieră PPD – extract proteic purificat

PPD-J – derivat proteic purificat – Johnină - paratuberculină RFC – reacție de fixare a complementului

RSAR – reacția de seroglutinare rapidă RMA – reacția de microaglutinare

SRAAF

-

Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje TB – Tuberculoză bovină

TCS – Test comparativ simultan TU – Test unic

UCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din România UEC – Unitatea Epidemiologică Centrală

CAPITOLUL I

SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE SECȚIUNEA 1 - PROGRAME NAȚIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ȘI ERADICARE

A BOLILOR LA ANIMALE

11

1.1.

FEBRĂ AFTOASĂ

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pe tot teritoriul țării, la toate speciile domestice și sălbatice receptive.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă și menținerea sau schimbarea

statusului de sănătate a animalului

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinare clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.?

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care

Cazurile

suspecte

de

animale

După caz,

probele pot fi recoltate de

România este oficial liberă de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare.

domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.

Suspiciunea

se

va

notifica imediat ANSVSA.

medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi

stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite febrei aftoase și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA în maxim 48 ore de la momentul recoltării conform instrucțiunilor date de către DSVSA in baza Ordinului președintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 402 din 15 iunie 2007.

Supravegherea virusologică

În caz de suspiciune clinică și/sau de laborator se execută la animalele domestice și sălbatice receptive incriminate conform Manualului

de

Diagnostic

al

OMSA/2009.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.

Diagnosticul de confirmare in FA se face prin izolare de virus sau prin punerea in evidenta a antigenului viral sau a acidului

nucleic din probe de sesut sau fluide

12

patologice, în conformitate cu prevederile

Manualului de diagnostic pentru teste și vaccinuri al OMSA/2009.

În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Planul de Contingență

pentru febra aftoasă

13

1.2.

TUBERCULOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate, precum și speciile sălbatice, susceptibile la infecția cu

Mycobacterium bovis .

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze

orice caz de îmbolnăvire.

Supravegherea activă

A.În exploatații calificate necontaminate, pentru menținerea statusului turmei ca liber de TB:

diagnosticului

în

relație

cu

animalele

Animalele neconcludente la TCS și/sau ElAs-yIFN se retestează.

Animalele neconcludente la două teste TCS și/sau ElAs-yIFN sunt considerate pozitive.

Animalele pozitive la TCS și/sau ElAs- yIFN se elimină obligatoriu din exploatație prin tăiere de control în scop de diagnostic in max. 30 zile de la

tuberculinare sau ex.serologic prin ElAs- yIFN .

1.

Tuberculinare intradermică prin TU o dată pe an la toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

2.

Animalele la care TU precizat la pct. 1, a dat rezultate neconcludente sau pozitive, se retestează la 42 zile prin TCS.

3.

În situații concrete, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a crește gradul de confidență al

1.

Controalele prin tuberculinare intradermică și/sau cele pentru răspuns imun mediat celular se planifică astfel încât să se execute cu cel puțin două săptămâni înaintea acțiunilor imunoprofilactice.

2.

La execuție se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.

3.

Se recomandă deparazitarea interna a animalelor supuse testarii cu 2 saptămâni inaintea testării.

4.

In exploatațiile in care există

suspecte, cum ar fi EIAs-yIFN

caprine, se supun și acestea tuberculinarii conform acelorași reguli ca la bovine.

B. În exploatații calificate necontaminate, în scopul certificării mișcărilor de animale la nivel național:

Cu excepția animalelor destinate direct către abator, tuberculinare intradermică prin TU la toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni, în cazul în care nu au fost testate

în

anul

în

curs,

conform

procedurii menționate la punctul A.

Costul pentru operațiunile de tuberculinare efectuate în exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale, este suportat de către deținătorii de animale de animale.

5.

Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect.

6.

Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică sau pentru răspuns imun mediat celular:

a)

animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi:

(i)

dexametazona;

(ii)

hidrocortizon;

b)

animalele aflate în ultima lună de gestație și cele în primele 30 de zile după naștere;

c)

animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescență.

14

C. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerț intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare:

Vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploatație calificată ca liberă de TB, iar ultima testare s-a efectuat în ultimele 30 de zile care preced

plecarea

din

centrul

de

colectare;

Costul pentru operațiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare și/sau exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale, este suportat de către deținătorii de animale de animale.

D. În exploatații suspecte de contaminare:

În urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele testelor menționate la litera A, în abator sau laborator

recapată statutul de necontaminata.

Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației.

E. Tăierea de control a animalelor pozitive la tuberculinare sau serologic

și drept, mediastinale anterior și posterior;

pleură,

pulmon,

ficat,

splină,

rinichi,

1.

Până la clarificarea situației epidemiologice, se interzice orice fel de miscare a bovinelor, furajelor, conform legislației în vigoare.

2.

Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator și laborator exploatația își

1.

De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevă obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

a)

limfonodurile capului: retrofaringiene stâng și drept, mandibulare stâng și drept, parotidiene stâng și drept;

b)

limfonodurile traheobronhice stâng

c)

limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei;

d)

porțiuni

de

țesuturi

și

organe

15

organe genitale, glandă mamară;

bovine, publicat în: Monitorul Oficial nr.

2.

Prin grija medicului oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice, pulmonare se ambalează separat și tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate se ambalează de asemenea separat.

3.

Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face prin coroborarea rezultatelor examenelor anatomopatologice, histopatologice, bacterioscopice, bacteriologice și/sau PCR cand este cazul .

4.

Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

5.

Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri nationale de eradicare accelerata a brucelozei, tuberculozei si leucozei enzootice bovine, publicat în :

Monitorul Oficial nr. 961 din 31 octombrie 2005, Ordinul președintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce masuri nationale pentru eradicarea brucelozei,

tuberculozei

si

leucozei

16

964 din 31 octombrie 2005, Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate a animalelor ce afecteaza comertul intracomunitar cu animale din speciile bovine si suine, publicat în Monitorul

Oficial nr. 289 din 30 martie 2006, cu modificările și completările ulterioare.

F. În exploatații contaminate:

Ordinului președintelui ANSVSA nr.

a)

Se consideră exploatație contaminată, acea exploatație în care bovinele care au fost testate și care au reacționat pozitiv la testul alergic au fost eliminate, iar examenul de abator și laborator au confirmat tuberculoza.

b)

Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploatație sunt supuse testării oficiale pentru tuberculoză de două ori la interval de 6 luni.

c)

Orice bovină nou introdusă în efectiv înainte de finalizarea testărilor menționate la litera b), va fi la rândul său testată de două ori la un interval de 6 luni.

d)

măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale

1.

Este interzisă menținerea animalelor pozitive în efectiv.

2.

Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză.

3.

Este interzisă livrarea animalelor pozitive sau a celor din exploatațiile suspecte sau contaminate către alte exploatații.

4.

Statutul turmei devine liber de tuberculoză bovină după efectuarea celor două teste la interval de 6 luni, cu rezultate negative și aplicarea măsurilor de stingere a focarului, conform legislației.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul și responsabilitatea medicului oficial zonal.

1.

După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația împreună cu medicul veterinar concesionar, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de asanare.

2.

Medicul veterinar oficial comunică în scris deținătorului de animale restricțiile privind circulația animalelor și condițiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.

3.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru monitorizarea cazurilor reagente și implementarea tuturor măsurilor de eradicare a bolii.

4.

Bovinele cu rezultat pozitiv la TU

17

61/2006, cu modificările și completările ulterioare.

și/sau TCS se elimină pentru tăiere în abator, în vederea efectuării examenului de abator precum și a examenului morfopatologic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată, metoda PAS sau metoda AA-PAS, alte metode pentru diagnostic diferențial față de alte boli granulomatoase, după caz și a examenului bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului.

cadrul IDSA.

G. Inspecția în abator a animalelor vii

Inspecția oficială ante mortem și post mortem se efectuează în mod curent și obligatoriu, conform procedurilor la

abator.

Examinarea animalelor vii se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către

medici veterinari oficiali.

H. Inspecția cărnii și a organelor

bronhice;

Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

5.

Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului.

6.

Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR din

1.

În cazul animalelor care au reacționat pozitiv la testele alergice și/sau imunologice, la care după tăiere prin inspecția post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următoarele limfonoduri:

a)

submaxilare,

retrofaringiene,

18

b) mediastinale, eventual și limfocentrii mezenterici, dacă sunt măriți în volum, portale și retromamare.

2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se recoltează probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonoduri

cu leziuni.

19

1.3.

LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de

îmbolnăvire.

Supravegherea activă

Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploatații trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr.

61/2006,

cu

modificările și completările ulterioare.

A.În exploatații non profesionale,

pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de LEB:

Probele de sânge de la animalele din

exploatațiile nonprofesionale sunt recoltate de catre medicul veterinar de

Supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploatatiile nonprofesionale se realizeaza prin ELISA, o dată pe an, la:

de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză;

liberă practică împuternicit.

În localitățile în care LEB nu a fost diagnosticată în ultimii 3 ani

Testele ELISA pe probele de sânge provenite din localități in care boala nu a fost diagnosticată in ultimii trei ani, se efectuează pe pooluri

de 10 probe

conform instrucțiunilor trusei de diagnostic.

B.În exploatații comerciale cu producție

Animalele

diagnosticate

pozitiv

se

Probele de lapte din exploatațiile

de lapte înregistrate/autorizate, pentru

sacrifică în maximum 30 zile de

la

înregistrate/autorizate se recoltează de

stabilirea sau menținerea statusului

eliberarea buletinului de analiză.

catre medicul veterinar oficial, în

turmei ca liber de LEB:

cadrul controalelor oficiale pentru

1.Supravegherea serologică de 2 ori pe an

verificarea calității laptelui.

la

bovine,

bubaline

din

exploatațiile

înregistrate/autorizate se realizează prin:

Un test ELISA pe o probă de lapte vrac

care se preleveaza din laptele recoltat în

exploatație, atunci când aceasta are cel

puțin 30% vaci în lactație, din totalul

vacilor lactante.

Proba se recolteaza din tancul de lapte al

fermei.

2.In cazul in care rezultatul de laborator

pe proba de lapte vrac este pozitiv, se

testeaza serologic prin ELISA pe probe

recoltate individual de la toate taurinele si

a)

taurii și bivolii de reproducție autorizați;

b)

toate taurinele și bubalinele în vârstă

20

bubalinele in varsta de peste 12 luni. În această situație, aceste exploatații se testează de 2 ori pe an, la interval de cel

puțin 3 luni și cel mult 12 luni, până când devin indemne.

C. În exploatații suspecte de contaminare:

În situația în care se evidențiază rezultate pozitive la oricare din testele ELISA.

IDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR.

D.În exploatații contaminate supuse asanării prin extracție:

Toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 12 luni, se testează de 2 ori pe an, la un interval de timp de cel

puțin 4 luni și cel mult 12 luni.

1.Exploatațiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, se consideră contaminate și intră în regim de asanare prin extracție. Animalele diagnosticate pozitiv se

sacrifică în maximum 30 zile de la

1.

Animalele din exploatația cu rezultat pozitiv la testul ELISA pe lapte vrac vor fi testate individual ELISA iar animalele testate individual pozitiv ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID.

2.

Animalele reagente la testul individual ELISA se supun testării de confirmare prin ID.

3.

Confirmarea și declararea bolii se face dacă un animal a reacționat pozitiv la examenul serologic prin ID. Dacă există neconcordanță între ELISA pozitiv și ID negativ, confirmarea se face prin recoltare sange si examen ID după 30 zile de la prima recoltare.

4.

Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la

21

eliberarea buletinului de analiză.

negativ

la

2

testări

serologice,

2.

Vițeii proveniți de la vaci reacționate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităților veterinare. DSVSA poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii vițelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare și înainte de a fi supt colostru. În acest caz, vițelul trebuie ca după identificare, să rămână în exploatație până la vârsta de 24 luni și să fie testat în concordanță cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 3.Exploatațiile aflate în asanare prin extracție devin libere de LEB dacă:

a)

animalul reacționat pozitiv părăsește efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităților sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor; la fel se vor dirija și vițeii proveniți din vaci infectate, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare;

b)

toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacționat

22

realizate conform lit. A pct.3 cap. II din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA

nr.

61\2006,

cu

modificările și completările ulterioare, la cel puțin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv și ai oricăror descendenți ai acestuia;

c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că investigațiile de laborator au fost negative și au fost aplicate măsurile stabilite la pct. 10 lit. b);

E.În exploatații contaminate supuse asanării totale:

Bovinele din exploatațiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând

procedura de lichidare a efectivului;

F. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerț intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare:

Vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploatație de origine calificată ca liberă de LEB, ca urmare a rezultatelor negative obținute asupra

animalelor peste 12 luni.

În cazul în care este necesară testarea animalelor în perioada în care acestea se află în centrul de colectare, probele se recoltează de catre medicul veterinar oficial.

G. Tăierea de control a animalelor pozitive LEB

1.De la animale reagente, sau cele la care prin examenul de laborator se evidențiază modificări cu aspect hiperplazic, se recoltează probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină,

limfonoduri, alte organe cu modificări

23

cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/ Pappenheim sau metoda Lillie- Pasternack, după caz.

ulterioare

2.

În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA, toate animalele din exploatația din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.

3.

Destinația cărnii și a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabilește de medicul veterinar de abator

4.

Se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările

24

1.4.

PESTA PORCINĂ AFRICANĂ

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării, la toate porcinele domestice din ferme sau crescute în

libertate precum și mistreți.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic

în relația cu animalele, vânătorii,

administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte.

Responsabilitatea supravegherii pasive revine și autorităților competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile,

a alimentelor din bagajele călătorilor

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană.

Pe tot teritoriul țării, la toate speciile domestice și sălbatice receptive.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea

statusului de sănătate a animalului.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Examinare clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Se face în unități în care au fost introduse animale noi, la plecarea animalelor spre abator și la sosirea în abator.

25

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană, dar implementează un program de supraveghere activă pentru pesta porcină clasică

publicat în M.O. nr.699/14 octombrie 2008

În cazul în care, România se va afla în

situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine.

La dispoziția ANSVSA vor fi

implementate inspecții clinice și testări regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la

ANSVSA

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în

mod întemeiat, prelevarea de probe de

1.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Se va notifica imediat ANSVSA.

2.

Toate probele provenite de la cazurile suspecte de pestă porcină clasică, testate negativ pentru această boală, vor fi testate obligatoriu și pentru pesta porcină africană

1.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

2.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA sau în cazul testelor serologice, la laboratoarele aprobate de acesta.

3.

Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr.25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare și transport al probelor destinate examenului de laborator în domeniul sănătății animalelor publicat în M.O.nr.341/2 mai 2008

4.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008,

26

la animale bolnave sau moarte, ce prezintă semne clinice sau morfopatologice ce pot fi atribuite PPA și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala.

La mistreți testarea se face pe probe de ser sau lichid toracoabdominal prelevate de la mistreți găsiți morți concomitent

cu

probele

prelevate

pentru pesta porcină clasică.

Supravegherea virusologică

Se face prin PCR pe probe de ser sau lichid toracoabdominal, organe, prelevate de la mistreți găsiți morți la care IFD a prezentat rezultat pozitiv sau dubios;

Se face pe probe prelevate de la porcinele domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică la care testele de

laborator pentru pesta porcină clasică au fost negative.

27

1.5.

BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării, la toate păsările domestice sau sălbatice susceptibile de îmbolnăvire.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii,

administratorii

fondurilor

de

vânătoare, a parcurilor și rezervațiilor naturale, grădinilor zoologice, târgurilor și piețelor de animale vii, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte. Responsabilitatea supravegherii pasive revine și autorităților competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de păsări și ouă sau a păsărilor ca

animale de companie.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România aplică o politică de vaccinare obligatorie.

confirmare a bolii, sunt precizate în:

1.

Cazurile suspecte de păsări domestice sau sălbatice care, prezintă simptomatologia sau leziunile specifice bolii și în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.

2.

LNR din cadrul IDSA întocmește lista laboratoarelor județene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiționarea, expedierea și graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR

3.

Procedurile de testare și măsurile aplicabile în caz de suspiciune sau

28

Boala de Newcastle.

Supravegherea serologică

Are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra ND

Testarea imunității postvaccinale

În exploatațiile nonprofesionale, pe o rază de 10 km în jurul fermelor comerciale de pasari înregistrate/autorizate, se efectuează verificarea imunității postvaccinale, prin recoltarea randomizată a 10 probe de sange pe localitate și după fiecare

vaccinare.

Notele de însoțire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunității postvaccinale, trebuie să menționeze:

Probele trebuie să fie individualizate cât mai explicit

Prelevarea probelor se face sub responsabilitatea medicului veterinar oficial

În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunității postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol.

serie

a)

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 19 iulie 2006;

b)

Planului de contingență al României pentru boala de Newcastle, aprobat anual prin Decizia Comisiei Europene nr. 24/2007/CE, pentru aprobarea planurilor de contingență pentru influență aviară și pesudopesta aviară. c)Manualului Operațional pentru

a)

categoria de vârstă a păsărilor;

b)

vaccinul folosit;

c)

data vaccinării;

a)

În exploatațiile de reproducție și selecție, precum și în cele de găini ouă consum, după vaccinarea a 2-a și a 4-a, la fiecare serie;

b)

În exploatațiile de pui de carne, după vârsta de 28 de zile, la fiecare

29

Supravegherea virusologică Pentru confirmarea diagnosticului

"normale" în exploatațiile legate epidemiologic de un focar

Pasările santinelă în exploatațiile înregistrate/autorizate.

Programul de supraveghere cu păsări santinelă este stabilit la cererea fermierului ca parte a programului de autocontrol.

DSVSA și fermierul vor stabili de comun acord locul unde vor fi plasate păsările santinelă în cadrul fiecărui lot supus supravegherii. Păsările santinelă vor fi identificate (inel). Vor fi precizate de comun acord, numărul de păsări santinelă, frecvența controalelor și a testelor.

Păsările santinelă trebuie să fie în contact strâns cu efectivul aflat sub supraveghere și trebuie să fie ținute sub observație permanentă pentru a identifica orice evidențiere clinică a ND sau a altei boli. In cazul în care nu se evidențiază semne clinice la păsările santinelă, acestea vor fi totuși testate serologic și virusologic, randomizat, după un program stabilit de medicul oficial.

Apariția cazurilor clinice sau a

Probele se recoltează sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar testele vor fi suportate de la bugetul de stat.

În situația în care, deținătorul stabilește ca măsură de autocontrol programul se supraveghere cu păsări santinelă, nu mai are obligațiea de a realiza autocontrolul prin verificarea imunității postvaccinale.

a)

pentru monitorizarea populațiilor cu risc;

b)

confirmarea suspiciunilor clinice;

c)

în urma rezultatelor serologice pozitive în cazul populațiilor nevaccinate sau păsări santinelă;

d)

testarea mortalității zilnice

30

testelor pozitive serologic sau virusologic în cazul păsărilor santinelă denotă circulația virusului în exploatație dar în cazul în care păsările țintă vaccinate rămân sănătoase, având asigurată protecția imunologică, nu se declară focar.

Notificarea diagnosticului va avea în acest caz, precizările necesare. Se va dispune o anchetă epidemiologică care va identifica sursa virusului și se vor aplica măsuri corespunzătoare de

protecție.

31

1.6.

BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Boala veziculoasă a porcului este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate

și fizice a fiecărui lot importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OMSA la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează

imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a

mișcării.

Supravagherea activă

Statele europene nu efectuează supraveghere serologică în cazul SV în perioade de liniște epidemiologică. Nu există prevederi în legislația europeană și OMSA privind țintele de testare în cazul bolii veziculoase a

porcului.

În perioada de incubație, animalele domestice și sălbatice nou introduse pe teritoriul României

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.

Examinări anatomoclinice și necropsice în cazul animalelor moarte sau sacrificate de urgență.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor și măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care transpune în legislația națională Directiva Consiliului 92/119/EEC.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În caz de suspiciune sau apariție a

Se aplică măsurile de supraveghere

32

bolii

profilaxie și control comunitare. La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o

frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului

național de experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică

Reagenții necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procurați o dată cu animalele importate din țări de pe continente contaminate; această obligație revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referință din Europa, nu se pot procura

acești reagenți.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale și sunt plătite de către

DSVSA.

33

1.7.

STOMATITA VEZICULOASĂ

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Supravegherea pasivă

Stomatita veziculoasă este o boală

notificabilă pe teritoriul României. Supravegherea pasivă este esențială,

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde

mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate

și fizice a fiecărui lot importat.

fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz

de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OMSA la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a

mișcării.

Supravagherea activă

Statele europene nu efectuează supraveghere serologică în cazul SV în perioade de liniște epidemiologică. Nu există prevederi în legislația

europeană și OMSA privind țintele de testare în cazul stomatitei veziculoase.

În perioada de incubație, animalele domestice și sălbatice nou introduse pe teritoriul României

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.

Examinări anatomoclinice și

necropsice în cazul animalelor moarte

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările și completările ulterioare.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

34

sau sacrificate de urgență.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii

Se aplică măsurile de supraveghere profilaxie și control comunitare.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului

național de experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică

Reagenții necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procurați o dată cu animalele importate din țări de pe continente contaminate; această obligație revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referință din Europa, nu se pot procura

acești reagenți.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de

referință

naționale

și/sau

internaționale și sunt plătite de către DSVSA.

35

1.8.

AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Supravegherea pasivă

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz

de îmbolnăvire.

Supravegherea activă

Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

antibiorezistenței.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit .

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și confirmarea la LNR din cadrul IDSA

3.

LSVSA au obligația de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării, serologice, fagice, genotipizare și a monitorizării

36

1.9.

PESTA BOVINĂ (RINDERPEST)

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pesta bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând

controalele documentare, de identitate

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

și fizice a fiecărui lot importat.

Examinarea clinică

Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau

tăiate în perioada de carantină.

România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica

imediat ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului

național de experți, la ANSVSA

37

Supraveghere morfopatologică: în caz de suspiciune sau apariție a bolii.

Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de țesut prelevat de la baza limbii și din

pleaopa a III-a.

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice

și clinice nu exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale și sunt plătite de către

DSVSA

38

1.10.

PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără

aplicarea unui program de vaccinare.

Pesta micilor rumegătoare este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile

receptive provenite din import,

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

incluzând controalele documentare de

identitate și fizice a fiecărui lot importat.

Examinarea clinică

Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Examene anatomoclinice și necropsice

a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica

imediat ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de

animale de mare risc. Zonele și țintele

39

vor fi stabilite în cadrul grupului

național de experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice

și clinice nu exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale și sunt plătite de către

DSVSA

40

1.11.

PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1.Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără

aplicarea unui program de vaccinare

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiții de liniște epidemiologică.

Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau

tăiate în perioada de așteptare.

2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice și microbiologice .

Animalele cu reacții serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic și sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv și care prezintă

simptome suspecte de

pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal și lichid pleural recoltat prin puncție aseptică, pentru examen

bacteriologic, care se efectuează pentru confirmare la IDSA.

3. Clinică, în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere

și prevederile legislației comunitare.

4. În abatoare: inspecția de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.

De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural și țesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de

pleuropneumonie contagioasă

41

1.12.

VARIOLA OVINĂ ȘI CAPRINĂ

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

1.Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără

aplicarea unui program de vaccinare

2. Clinică: în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Nu exista manual de diagnostic in domeniu.

3. Morfopatologică si virusologica: în caz de suspiciune a bolii.

Efectuarea de examene morfopatologice necropsice, metoda

HEA, pentru punerea în evidență a

incluziunilor specifice pe probe de

material biopsic, piele cu leziuni fixat, în formol.

42

1.13.

PESTA AFRICANĂ A CALULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

vigoare.

4.Clinică prin inspecție

în

zonele

de

protecție

și

de

1. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere

1.

Serologică si virusologica in caz de suspiciune ;

2.

se testează 0,5% din animalele provenite din comerț intracomunitar, dar nu mai puțin de 2 probe pe lot;

3.

se testeaza toate animalele din import tari terte.

1.

Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referință și sunt plătite de către DSVSA.

2.

În cazul apariției de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control și combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile legislației comunitare în

supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare.

în cazul suspiciunii de apariție a bolii,

se aplică conform prevederilor legislației comunitare.

1.14.

BOALA AUJESZKY

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Inspecția planificată pentru efectivele de porcine libere de infecție: în unitățile desemnate a efectua carantină

pentru animalele nou introduse.

Serologică (ELISA gE):

a) la 5% din animalele de reproducție din exploatațiile autorizate de porcine, care nu vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker- o data

pe an.

Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.

În caz de suspiciune de boală se efectuează examene morfopatologice , virusologice, și după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent pentru boala lui Aujeszkzy (met. HEA, met. Mann) si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (metoda HE, test rapid) la LNR din IDSA.

43

1.15.

PARATUBERCULOZA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

I. La taurine și bubaline

A. În exploatații indemne:

pentru LEB;

1. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru leucoza enzootică .

examene bacteriologice și morfopatologice, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată

pe secțiuni de țesuturi.

1.

Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de $absorbție, astfel:

a)

toți taurii și bivolii de reproducție la autorizare și de 2 ori pe an, în trimestrele II și IV;

b)

5% din vacile, bivolițele, junincile și vițelele din exploatațiile pentru reproducție și producție de lapte, odată pe an pe aceleași probe recoltate

c)

toate bovinele cu reacții pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la TCS, se controlează prin examen serologic și bacterioscopic pe probe de fecale;

d)

toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin test alergic TCS cu PPD bovin și PPD aviar și PPD-J, serologic, morfopatologic și bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe.

2.

Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac sacrificări în scop de diagnostic fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic și/sau alergice pozitive, de la care se prelevează porțiuni de ileon terminal 25 – 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni și limfocentrii mezenterici aferenți, care se examinează morfopatologic, necropsic, metoda Ziehl-Neelsen și bacteriologic.

3.

Confirmarea bolii se realizează prin

44

Confirmare : ex.bacteriologic si

bacterioscopic pozitiv.

B. În exploatații suspecte de contaminare cu paratuberculoză.

1.Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele exploatații în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic și/sau alergic.

Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceștia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru

paratuberculoză.

2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice ELISA pe seruri absorbite și alergic TCS cu PPD-bovin, paratuberculină PPD și/sau IPD aviar.

% din efectivul controlat se aplică

conduita pentru exploatații indemne de

1.

La animalele pozitive serologic și/sau alergic se execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe raclat de mucoasă rectală, iar la animalele abatorizate, examen morfopatologic și bacterioscopic pe probe de organe.

2.

Declararea oficiala a paratuberculozei, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploatație, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic,bacteriologic Prin metoda ZN.

3.

Atunci când într-un interval de cel puțin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive și reagente nu depășește 5

45

paratuberculoză.

C. În exploatații contaminate

Animalele pozitive bacterioscopic, serologic și/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru

examene complexe de laborator.

II. La ovine și caprine domestice

A. În exploatații indemne, cu

antecedente sau suspecte de boală.

an;

1. Examenele de laborator se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru examenul pentru

Maedi –Visna sau artrita-encefalită caprină.

2. Pentru animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe, se testeză un procent de 1% din animale.

1.Animalele cu semne clinice, suspecte și/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacterioscopic pe probe de fecale și prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl- Neelsen modificată și bacterioscopic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost tăiate.

Declararea bolii se face cand

examenele pozitive au fost confirmate prin buletin de analiza(pozitiv

1.

Supravegherea prin examene serologice prin ELISA cu faza de absorbție, a ovinelor și caprinelor în vârstă de peste 12 luni:

a)

berbecii și țapii de reproductie de două ori pe an ;

b)

5% din oile și caprele de reproducție din exploatatii comerciale autorizate sanitar veterinar, o dată pe

46

morfopaologic și bacteriologic-pe

fecale sau organe.)

B. În exploatații contaminate

Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecție depășește 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin

depopulare totală sau prin extracție.

La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic, bacterioscopic și histopatologic.

Se efectuează examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată

și bacterioscopice.

III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate și semicaptivitate din rezervații naturale, parcuri, grădini

zoologice.

Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice și histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum și a celor vânate sau moarte în rezervații naturale,

animalelor crescute în captivitate.

1.

Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată și bacterioscopice.

2.

Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acțiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul

47

1.16.

BRUCELOZA LA BOVINE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Bruceloza bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Are ca scop identificarea, notificarea

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde

și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive, inclusiv a celor provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate și fizice a fiecărui lot

importat.

fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a

mișcării.

Supravegherea activă

A.În exploatații non profesionale, pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de boală:

Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizeaza prin Rose Bengal la:

vârstă de peste 12, o dată pe an;

Cazurile pozitive, suspecte și neconcludente se examinează și prin RFC , iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni,

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

a)

taurii și bivolii de reproducție autorizați o dată pe an;

b)

toate taurinele și bubalinele în

48

placentă, lichide fetale, precum și

probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după avort.

B.În exploatații comerciale cu producție de lapte autorizate, pentru stabilirea sau menținerea

statusului turmei ca liber de boală:

Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizeaza prin Rose Bengal la toate taurinele și bubalinele

în vârstă de peste 12, o dată pe an;

Proba se recolteaza din tancul de lapte al fermei;

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum și probe de ser sanguin la 14 - 21 zile

după avort.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

C.În exploatații comerciale cu producție de lapte autorizate, suspecte de contaminare:

In cazul in care rezultatul de laborator este pozitiv la testul pe lapte, se testeaza serologic prin Rose Bengal toate taurinele si bubalinele in varsta de peste 12 luni, pe probe de sânge recoltate individual.

Probele pozitive la testul cu Rose Bengal se confirma prin RFC.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.

D. În exploatații contaminate:

In cazul in care o exploatatie a fost diagnosticata pozitiv, animalele diagnosticate negativ nu vor iesi din exploatatie timp de min. 42 zile de la eliminarea celor pozitive cu excepția celor destinate sacrificării.

Exploatatia isi recapata statutul conform prevederilor Ordinului

Medici veterinari de liberă practică și medici veterinari oficiali.

49

ANSVSA nr.61/2006.

E.Pentru animalele provenite din comerț intracomunitar sau import din tari terte se testează, randomizat, un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puțin de 5 probe

pe lot .

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.

F. Supraveghere bacteriologică și serologică obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic la

toate animalele vânate

50

1.17.

BRUCELOZA LA OVINE Șl CAPRINE respectiv Infecția cu Brucella melitensis

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Conform Deciziei 2007/399/CE de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoașterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză ( B. melitensis ) și a Deciziei 2003/467/CE privind recunoașterea oficială a

statutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină, România a fost recunoscută oficial ca țară oficial indemnă

de

bruceloză

Brucella.

melitensis.

Pe tot teritoriul țării.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele

oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a

mișcării.

Supravegherea activă

Supraveghere serologică o dată pe an a ovinelor si caprinelor in varsta de peste 6 luni astfel:

Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal.

Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA atunci cand exista buletin de analiza eliberat de LSV cu rezultat pozitiv (test RFC ).

În cazul în care 5% din probele testate (localitate sau ferma înregistrată/autorizată sanitar - veterinar) sunt serologic pozitive se aplică prevederile din Anexa C a Directivei Consiliului 91/68/CEE privind condițiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine și caprine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 46 din 19 februarie 1991.

Animalele cu rezultat pozitiv în RFC se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploatație

se supraveghează serologic trimestrial

Medicul veterinar de libera practică împuternicit.

a) 5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate;

b) 5% din efectivele de caprine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate;

c) 5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile inregistrate/auorizate sanitar veterinar;

d) 5% din efectivele de caprine existente in exploatatiile inregistrate/auorizate sanitar veterinar.

51

prin Rose Bengal iar probele pozitive

se retesteaza prin RFC.

Se încadrează în programul de supraveghere:

a). Toți avortonii proveniți de la caprine și ovine;

zoologice.

Medicul veterinar de libera practică împuternicit.

Pentru animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează un procent de 1% din animale.

Probele se prelevează sub responsabilitatea medicului oficial.

b)

Animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecției;

c)

Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză;

d)

Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate și semicaptivitate, din rezervațiile naturale, parcuri, grădini

52

1.18.

BRUCELOZA LA OVINE, respectiv Infecția cu Brucella ovis

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze

orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează

imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a

mișcării.

Supravegherea activă

Se supun supravegherii serologice:

Se utilizează testul RFC (conform dir.91/68/CE- Anexa D)

De la berbecii sacrificați cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor morfopatologice si una din metodele HEA, metoda Brown și Brenn,

metoda

Gridley

și

bacteriologice pentru izolarea și genotiparea

Brucella ovis.

Berbecii pentru reproducție, proveniți din comerț intracomunitar sau import din țări terțe se testează în procent de

2%.

a)

toți berbecii pentru reproducție, cu 2 săptămâni înainte și după perioada de montă, sau de însămânțări artificiale.

b)

berbecii cu manifestări de epididimită;

c)

oile la 7-14 zile după avort.

53

1.19.

BRUCELOZA LA PORCINE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării.

Are ca scop identificarea, notificarea

și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde

fermierii și muncitorii implicați zilnic

de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să

raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducție, în mod deosebit la cele aflate în localități

învecinate cu zona silvatică

Supravegherea activă

Supravegherea serologică:

A.În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate:

Serologic prin SAT sau RSAR Roz Bengal și confirmarea prin RFC.

a)

vierii de reproducție-la intrarea în exploatație și apoi trimestrial ;

b)

5 % din scroafele și scrofițele pentru reproducție, o dată pe an;

c)

scroafele și vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat după 7-14 zile de la avort;

d)

toate scroafele și scrofițele montate cu vieri diagnosticați cu bruceloză.

1.

Cazurile pozitive, suspecte și neconcludente serologic, se trimit la IDSA pentru expertiză de laborator.

2.

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort și probe de ser de la vierii cu care au fost montate.

3.

De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator

54

testicole și eventual material seminal.

infecția brucelică se aplică sistarea reproducției și Programul de asanare.

Pentru animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examineaza in procent de

2% din animale.

Supraveghere bacteriologică și serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreți și iepuri

cu leziuni din fondul cinegetic.

B. În abator:

în unități de tăiere autorizate sanitar- veterinar.

4.

Boala se confirmă la LNR din cadrul IDSA prin examene serologice, bacteriologice, histopatologice și PCR, după caz. LNR izolează și genotipează tulpina.

5.

În exploatațiile în care se confirmă

a)

animalele vii: se examinează ante- mortem și post-mortem ;

b)

carnea și organele: se examinează

b)

carnea și subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricții;

c)

organele cu leziuni se confiscă.

55

1.20.

CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

taberele de vară, de 2 ori la interval de

și bivolii se țin în repaos sexual 7 zile.

1.

Prin examene de laborator pe probe de secreții prepuțiale de la tauri și bivoli

pentru

montă

naturală

din

1.

Înainte de prelevarea probelor taurii

2.

De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni și învelitori

7 zile:

placentare.

a)

înaintea sezonului de pășunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

56

1.21.

CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsări

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

MĂSURI

supuse tratamentului termic.

2.

În abator:

a)

(mamiferele) animalele se examinează ante și post mortem;

b)

examinarea carcaselor și organelor.

1.

Recoltarea de probe din carcase și organe de la ovine și porcine.

2.

Carnea și organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse

1.22.

ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

Supravegherea serologică, prin ELISA si confirmare prin ID :

La caprinele domestice in varsta de peste 6 luni:

.

Animalele în varstă de 6 luni rămase în exploatații după eliminarea cazurilor pozitive se testează de 2 ori la interval de 3 luni.

Se lucrează pe aceleași probe pentru Br. melitensis.

Medicul veterinar de libera practică împuternicit.

Pentru animalele de reproductie nou introduse prin comerț intracomunitar

a)

5% din efectivele de caprine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate ;

b)

2% din efectivele de caprine existente in exploatatiile inregistrate/auorizate sanitar veterinar

1.

In cazul probelor pozitive se testează toate animalele în varstă de 6 luni din localitate sau din exploatația înregistrată/ autorizată.

2.

Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducție.

sau

import

din

țări

terțe

se

examineaza un procent de 1% din animale.

57

1.23.

RINOTRAHEITA INFECȚIOASĂ BOVINĂ – IBR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

2. În caz de suspiciune de boală, se

efectuează examene virusologice.

3. Pentru animalele de reproducție nou

introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează

1.

Supravegherea serologică prin ELISA in exploatatiile libere inregistrate /autorizate pentru:

a)

taurii și bivolii autorizați pentru reproducție pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I și II;

b)

mamele de tauri, la autorizare și candidatele mame de tauri o dată pe an.

c)

tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după împlinirea vârstei de șase luni, înainte de plecarea din ferma de origine și la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinație;

d)

Probele de sânge se recoltează

în procent de 1% din animale, dar nu

mai puțin de 5 probe pe lot.

58

1.24.

TRICHOMONOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

și bivolii se țin în repaus sexual 7 zile.

pentru contraprobe.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologica a efectivelor de bovine de reproducție în special la montă și la fătare, pentru efectivele indigene și a celor aflate în perioada de carantină.

1.

Înainte de prelevarea probelor taurii

2.

De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele și avortonii.

3.

În comerțul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator în cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor și păstrarea

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

1.25.

MAEDI –VISNA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Medicul de libera practica imputernicit.

1.

Supravegherea serologică a ovinelor in varsta de peste 6 luni, prin ELISA si confirmare prin ID la:

a)

5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate ;

b)

2% din efectivele de ovine existente in exploatatiile inregistrate/autorizate sanitar veterinar

1.

In cazul probelor pozitive se testeaza toate animalele în vârstă de 6 luni din localitate sau din exploatația înregistrata/ autorizată.

2.

Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducție.

3.

Animalele în vârsta de 6 luni ramase in exploatatii dupa eliminarea cazurilor pozitive se testeaza de 2 ori la interval de 3 luni.

4.

Se lucrează pe aceleasi probe pentru Br. Melitensis.

2. Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează

un procent de 1% din animale.

1.26.

DURINA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1. Supravegherea serologică RFC a

armăsarilor din herghelii și depozite, o dată pe an;

Probele se prelevează sub responsabilitatea medicului oficial

2. Examenele serologice prin RFC in caz de suspiciune.

59

1.27.

ANEMIA INFECȚIOASĂ ECVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1. Supravegherea serologică a

1.

Probele

de

ser

cu

rezultat

Medicul de libera practica

ecvideelor în vârstă de peste 6 luni,

neconcludent sau cazurile de litigiu

imputernicit.

astfel:

înregistrate la LSVSA se trimit la

a)

armăsarii

folosiți

în

stațiunile

IDSA pentru expertiză prin testul

temporare de montă, la autorizare și

Coggins.

apoi de 3 ori pe an după cum urmează:

2. Ecvideele reacționate pozitiv la

(i) cu 15 zile înainte de plecarea din

testul Coggins nu se mai retestează, iar

depozit;

proprietarul este obligat să izoleze

(ii) cu 15 zile înainte de retragerea

aceste animale de alte ecvidee până în

din stațiunile de montă;

momentul uciderii sau tăierii.

(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea

3. Localitățile indemne, în care s-au

lor în depozit;

înregistrat unul sau mai multe cazuri

b) armăsarii din stațiunile permanente

de AIE, se declară contaminate și se

de montă la autorizare, de 2 ori pe an respectiv februarie-martie și octombrie-noiembrie;

c) iepele de reproducție, o dată pe an ; d)ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociații hipice și alte unități specializate, de două ori pe an, respectiv februarie - martie, octombrie - noiembrie;

e) toate ecvideele seronegative de pe teritoriul României, cu excepția celor sus menționate aflate în exploatare, o dată pe an, în semestrul I.

Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifica in maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiza.

aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislația în vigoare pentru combatere.

transfer.

Probele recoltate din localitatile și exploatațiile inregistrate/autorizate sanitar veterinar indemne de boala in ultimul an, se lucreaza pe pooluri de cate 5 probe prin ELISA. In cazul probelor pozitive, se retesteaza in

vederea confirmarii prin testul Coggins.

4.

Se interzice circulația ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localități contaminate în localități indemne.

5.

Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din stațiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociații hipice sau alte unități specializate, pentru a monta sau a se monta în localități cu animale contaminate.

6.

Introducerea de armăsari sau iepe de reproducție din exploatațiile și localitățile contaminate, în herghelii, hipodroame, stațiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociații hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, înaintea acestui

7.

Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acționat în stațiuni temporare de montă dacă nu au fost examinați serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduși în efectivul de origine.

8.

Animalele negative din localități sau exploatații inregistrate/autorizate

60

sanitar veterinar contaminate pot

părăsi exploatațiile dacă au fost testați prin ID cu 30 zile inaintea mișcării.

Probele recoltate din localitățile și exploatațiile înregistrate/autorizate contaminate se lucrează prin tesul Coggins

(ID).

2. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvinelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii.

limfonoduri.

3. Pentru cabalinele care participă la competiții internaționale, testarea se execută cu cel mult 30 zile înainte de plecare, prin imunodifuzie.

În centrele de colectare, pentru cabalinele destinate comerțului intracomunitar se efectuează două teste Coggins la interval de 15 zile și cu cel mult 30 de zile înaintea părăsirii centrelor de colectare. Testele se

vor efectua numai în centrele de colectare.

Medicul veterinar oficial.

4. Pentru efectivele nou introduse prin comerțul intracomunitar sau import din țări terțe se examinează un procent de 1% din

animale, dar nu mai puțin de 2 animale.

1. Se aplică prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 686/2003, cu modificările

și completările ulterioare.

Medicul veterinar oficial.

9.

Respectarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 686/2003 privind aprobarea Planului pentru eradicarea accelerată a anemiei infecțioase ecvine pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 1 octombrie 2003, cu modificările și completările ulterioare.

10.

Efectuarea de examene morfopatologice, necropsic, metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină,

61

62

1.28.

MORVA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

România este indemnă de morvă.

1.Supravegherea obligatorie prin examen clinic, post-mortem și testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor suspecte sau care urmează

a fi sacrificate.

Efectuarea de examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA sau HEV și bacteriologice pe probe de organe, țesuturi.

Medicul veterinar oficial.

1.29.

DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR, RESPECTIV BOALA MUCOASELOR BVD – MD

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1.Supravegherea serologică prin ELISA sau VN, la toți taurii și bivolii autorizați pentru reproducție, o dată pe

an.

2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă și PCR.

sanguin;

1.

În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice.

2.

Animalele de reproducție diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducție.

3.

Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare economică a animalului.

4.

Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral:

a)

la toți taurii și mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser

excretorilor de virus.

b)

la toți tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după vârsta de șase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin;

c)

supravegherea taurilor și bivolilor de reproducție din import, vaccinați anti BVD, pentru depistarea

1.30.

SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE

Supraveghere pasivă

63

1.31.

NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECȚIOASĂ A SALMONIDELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1.

Inspecții

efectuate

de

către

1. Frecvența inspecțiilor se stabileste

1. Medicul veterinar de liberă practică

autoritatea

competentă,

în

în conformitate cu art. 7 și 10, precum

împuternicit și/sau medicul veterinar

conformitate cu prevederile art. 7 și

și cu partea B a anexa nr. 3 la Norma

oficial din cadrul DSVSA.

art.10 din Norma sanitară veterinară

sanitară

veterinară

aprobată

prin

2. Examenele se efectuează la LSVSA

ce stabilește cerințele de sănătate

Ordinul președintelui ANSVSA nr.

și/sau după caz, LNR din cadrul

animală

pentru

animalele

de

170/2007,

cu

modificările

și

IDSA.

acvacultură și produsele acestora,

completările

ulterioare.

Inspecțiile

3. Confirmarea bolii la LNR din

precum

și

pentru

prevenirea

și

efectuate conform art.10 din Ord.

cadrul IDSA.

controlul anumitor boli ale animalelor

ANSVSA 170/2007 vor consta din

acvatice,

aprobată

prin

Ordinul

verificarea registrelor unităților de

președintelui ANSVSA nr. 170/2007,

acvacultură și realizarea de examen

publicat

în

Monitorul

Oficial

al

clinic și anatomopatologic în scopul

României, Partea I, nr. 679 din 5

detectării

modificărilor

patologice,

octombrie 2007, cu modificările și

potrivit prevederilor anexei Deciziei

completările ulterioare, care transpune

Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie

Directiva Consiliului 2006/88/CE, ce

2008

privind

orientările

pentru

stabilește cerințele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură și produsele acestora, precum și pentru prevenirea și controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 24 noiembrie 2006.

modificările și completările ulterioare.

programele de supraveghere a sănătății animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial L 322, 02/12/2008.

29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr.170/2007,

cu

modificările și completările ulterioare

.

2.

Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile salmonicole pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

nr.

170/2007,

cu

3.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile de salmonide sau în mediul natural.

2.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 și ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 471/2002.

3.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, a Ord. președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările și modificările ulterioare și cu respectarea prevederilor art. 26, 28 și

64

1.32.

VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

de acvacultură din exploatațiile de

1.

Inspecții efectuate de către autoritatea competentă.

2.

Examinarea populației animalelor

1.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA

ciprinide și prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creșterii mortalității în exploatațiile de ciprinide și/sau în mediul natural.

3.

Costul prelevărilor

de probe și al examenelor de laborator

pentru unitățile cu risc mediu și scăzut,

conform părții B a anexei nr.3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare,

se vor

suporta de către proprietar.

și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1.33.

NECROZA PANCREATICĂ INFECȚIOASĂ A SALMONIDELOR

Supraveghere pasivă.

1.34.

BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE

Supraveghere pasivă.

1.35.

NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ

Supraveghere pasivă.

1.36.

SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV

Supraveghere pasivă.

65

1.37.

ANEMIA INFECȚIOASĂ A SOMONULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1 .

Inspecții

efectuate

de

către

autoritatea

competentă,

în

1. Frecvența inspecțiilor se stabileste

în conformitate cu art. 7 și 10, precum

1. Medicul veterinar de liberă practică

împuternicit și/sau medicul veterinar

conformitate cu prevederile art. 7 și art.10 din Ordinul președintelui ANSVSA

nr.

170/2007,

cu

modificările și completările ulterioare.

și cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare. Inspecțiile efectuate conform art.10 din Ord. ANSVSA 170/2007, vor consta din verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei Deciziei Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie

2008.

Președintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru aprobarea normei sanitare ce stabilește criterii pentru zonarea și supravegherea oficială ca urmare a suspiciunii sau confirmării anemiei infecțioase a somonului, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 327 din 11 aprilie 2006.

Ordinul

președintelui

ANSVSA

oficial din cadrul DSVSA.

și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

2.

Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile salmonicole pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Ordinul președintelui ANSVSA 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creșterii mortalității în timpul inspecției, în exploatațiile de salmonide sau în mediu natural.

2.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ord. președintelui ANSVSA

nr.25/2008

a

Ord.

3.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completarile și modificările ulterioare și cu respectarea prevederilor art. 26, 28 și 29 din

2.

Examenele se efectuează la LSVSA

3.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA

66

nr.170/2007,

cu

modificările

și

completările ulterioare.

1.38.

GIRODACTILAZA -INFESTAȚIA CU GYRODACTYLUS SALARIS

Supraveghere pasivă.

1.39.

BONAMIOZA -INFECȚIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECȚIA CU BONAMIA EXITIOSA

Supraveghere pasivă.

1.40.

HAPLOSPORIDIOZA

Supraveghere pasivă.

1.41.

PERKINSOZA - INFECȚIA CU PERKINSUS MARINUS

Supraveghere pasivă.

1.42.

MARTEILIOZA - INFECȚIA CU MARTEILIA REFRINGENS

Supraveghere pasivă.

1.43.

MIKROCITOZA - INFECȚIA CU MICROCYTOS MACKINI

Supraveghere pasivă.

1.44.

SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEE

Supraveghere pasivă.

1.45.

BOALA “CAP GALBEN”- LA CRUSTACEE

Supraveghere pasivă

1.46.

LOCA AMERICANĂ

Supraveghere pasivă

1.47.

LOCA EUROPEANĂ

67

Supraveghere pasivă

68

1.48.

NOSEMOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză.

2.

Supravegherea prin diagnostic de

laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii și/sau moarte, recoltate de la urdiniș.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA

și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1.49 VARROOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor și puietului căpăcit.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare trântorilor și puietului căpăcit, în perioada martie – octombrie, la:

a)

cel puțin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci;

b)

5% din coloniile stupinelor de producție;

c)

primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;

d)

la schimbarea vetrei stupinei.

2.

Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii și faguri întregi sau porțiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor și/sau albină lucrătoare.

3.

Tratamentele pentru varrooză se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 556

/2008 privind aprobarea Programului național apicol pentru perioada 2008- 2010 precum și a normelor de aplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial,

Partea I, nr. 416 din 3 iunie 2008.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1.50.

TROPILELAPSOZA ALBINELOR

Supraveghere pasivă.

1.51.

ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP

1.52.

POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE

Supraveghere pasivă.

1.53.

FLAȘERIA VIERMILOR DE MĂTASE

Supraveghere pasivă.

1.54.

NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE

Supraveghere pasivă.

.

1.55.

MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE

Supraveghere pasiva.

69

1.56.

TURBAREA SAU RABIA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1. Examinare clinică obligatorie, a

1.

În cazul suspicionării/confirmării

Inspecția și examinarea clinică se

carnivorelor

care

au

mușcat

sau

rabiei, se aplică prevederile Ordinului

efectuează de către medicii veterinari

zgâriat

persoane

și

animale,

în

președintelui ANSVSA nr. 29/2008.

oficiali, iar prelevarea de probe se

perioada

de

observație

rabică,

2. În cazul animalelor din exploatații în

efectuează de medicii veterinari de

conform

Ordinului

președintelui

care au pătruns carnivore domestice

liberă practică împuterniciți.

ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea

Normei sanitare veterinare

privind măsurile generale de prevenire și control al rabiei la animale domestice și sălbatice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008.

sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare, se procedează conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008.

30 de zile de la eliminarea celor pozitive cu exceptia sacrificarii. 5.Aninalele sacrificate si mentionate la

pct.4 se testeaza pentru rabie

2. De laborator - prin examene histologice și virusologice la carnivore domestice și sălbatice, precum și la celelalte mamifere domestice moarte sau ucise de urgență, care au prezentat modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

Aujeszky, listerioză prin testele specifice de laborator.

3. În fondurile cinegetice:

Deținătorii fondurilor de vânătoare au obligativitatea de a anunța autoritățile sanitar - veterinare competente teritorial cu privire la existența animalelor

din mediul silvatic cu

modificări de comportament ce pot fi

Se efectuează examene histologice și virusologice pe probele de creier provenite de la speciile sălbatice susceptibile la rabie. In cazul cervideelor și altor rumegătoare sălbatice, probele se examinează și

pentru EST, boala Aujeszky, listerioză

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, recoltează probe în scop de diagnostic, de la animalele din fondul cinegetic, suspecte de boală,

de câte ori se

consideră necesar.

3.

Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare, se distrug în întregime, nejupuite.

4.

Animalele ramase in exploatatie dupa eliminarea celor pozitive vor putea parasii exploatatia dupa minim

1.

Probele prelevate de la animalele moarte sau ucise pentru examen histologic și virusologic se trimit la laborator cu respectarea condițiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea și expedierea acestora.

2.

Probele de creier provenite de la rumegătoarele domestice și sălbatice se vor examina și pentru EST, boala

1.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți. 2.Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

70

atribuite rabiei.

Aceste animale se ucid cu respectarea prevederilor legale privind protecția și bunăstarea animalelor.

După ucidere, se prelevează probe în vederea efectuării examenelor

histologice și virusologice.

prin testele specifice de laborator.

Această acțiune se realizează în colaborare cu deținătorii fondurilor de vânătoare.

4. Supravegherea circulației tulpinilor de virus rabic pe teritoriul țării, prin investigații de biologie moleculară.

LSVSA județene, respectiv al municipiul București care depistează probe pozitive va trimite o dată pe an

la LNR, câte o probă, provenită de la fiecare specie de animal examinat.

Investigațiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

5. Rabia la vulpe:

Metodologia de aplicare a Programului

1. Medicii veterinari oficiali din

Supravegherea, controlul și

pentru supravegherea, controlul

și

cadrul DSVSA.

eradicarea se realizează în

eradicarea rabiei pentru anul 2010 este

2. Examinarea probelor se realizează

conformitate cu Programul pentru

aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.

la LSVSA și/sau după caz, la LNR

supravegherea, controlul și eradicarea

55/2008 pentru aprobarea programului

din cadrul IDSA.

rabiei pentru anul 2010, transmis epre

strategic

privind

supravegherea,

aprobare Comisiei Europene care

controlul și eradicarea turbării la vulpe

aprobara programele anuale și

în România, publicată în Monitorul

multianuale de eradicare, combatere și

Oficial nr. 55 din 24 ianuarie 2008.

monitorizare a anumitor boli ale

animalelor și zoonoze, prezentate de

statele membre pentru 2010 și

următorii ani, precum și a contribuției

financiare a Comunității la aceste

programe, ce se va publica în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene și în

conformitate cu prevederile Ordinului

nr. 29/2008.

71

1.57.

ANTRAX

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2

PRECIZĂRI EXECUȚIE

3

1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor și speciilor receptive din fondul

cinegetic.

2.

În caz de suspiciune se prelevează:

a)

de la animale vii: probe de sânge sau secreții sangvinolente;

b)

de la cadavre nedeschise: secreții sangvinolente și probe de sânge;

c)

de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgență: probe de sânge, splină, os lung nedeschis.

3.

În cazurile de antrax localizat se prelevează:

a)

țesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente și tonsile;

b)

lichid de puncție din zona

edemastoasă.

1.

De la cadavre nedeschise probele de sânge se recoltează prin puncție venoasă.

2.

De la cadavre deschise accidental probele de sânge se recoltează prin puncție cardiacă sau pe tampoane.

3.

Animalele rămase în exploatații după eliminarea celor pozitive vor putea parăsi exploatația după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor pozitive cu excepția dirijării spre sacrificare.

INSPECȚIA ANIMALELOR IN ABATOR

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, ecvinele și porcinele se supun inspecției ante și post-mortem.

II. CARNE ȘI ORGANE

Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari

oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară

MĂSURI:

1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârșitul zilei de lucru.

72

competentă.

2.

În toate situațiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om și a contaminării mediului

3.

Carcasele, organele și subprodusele de la animale bolnave și cele care au venit în contact cu acestea se confiscă

și se distrug.

SECȚIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE

73

2.

1.

ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ȘI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI

1

2

3

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

către DSVSA .

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

1.

Supraveghere prin examen morfopatologic în abator și trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale.

2.

O atenție deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral:

a)

boala Marek;

b)

leucoze aviare.

1.

Se efectuează examene :

-

citomorfologice;

-

hematologice;

-

necropsice.

2.

Centralizarea tumorilor în Registrul Național de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secția de morfopatologie.

74

2.

2.

ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCȚIE ȘI CARNASIERE

1

2

3

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

1.

Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor și caprelor și alte boli tumorale ale mamiferelor de producție induse de retrovirusuri, precum și carcinoamele de glandă mamară și alte tumori în cazul carnasierelor.

2.

Supraveghere prin examene morfoclinice și morfopatologice post-operator sau post- mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelație om - animal, animal - om în apariția bolilor leucemice și a altor boli tumorale cu etiologie virală.

1.

Se efectuează examene :

-

citomorfologice;

-

hematologice;

-

necropsice.

2.

Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA și IDSA.

3.

Centralizarea tumorilor în Registrul Național de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secția de morfopatologie.

SECȚIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCȚIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ANIMALE

3. 1. ECHINOCOCOZA

1

2

3

Monitorizarea incidenței cazurilor clinice la bovine, ovine și caprine în abatoarele

autorizate.

1. Identificarea obligatorie prin marcarea individuala a câinilor din exploatații și stâni.

fecale prelevate individual.

2.

Deparazitarea obligatorie se executa o data pe trimestru.

3.

Examenul se efectuează pe probe de materii

75

3.

2. LEPTOSPIROZA

1

2

3

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

I. La bovine:

1.

Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7 serotipuri la:

a)

taurii și bivolii de reproducție, la autorizare și ulterior o dată pe an în trimestrul IV;

b)

5 % numărul de animale din exploatatiile inregistrate/autorizate unde au fost declarate focare de boala în ultimii 5 ani;

c)

animalele care prezintă semne clinice ce conduc

la

suspiciunea

de

infecție

1.

Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei.

2.

Setul de 9 serotipuri de Leptospira interrogans:

a)

pomona;

b)

icterohaemorhagiae;

c)

canicola;

d)

Wolffi;

e)

hardjo;

f)

grippotyphosa;

g)

australis;

leptospirică.

2. Examinarea morfopatologică a avortonilor și examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la

viței când se suspicionează boala.

Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat și rinichi.

II. La cabaline:

h)

autumnalis;

i)

bataviae.

3.

Setul de 11 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import:

a)

pomona;

b)

ichterohaemorhagiae;

c)

canicola;

d)

wolffi;

e)

hardjo;

f)

ballum;

g)

sejroe;

h)

bataviae;

i)

australis;

j)

gnppotyphosa;

k)

autumnalis.

1.

Examen clinic și anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care:

a)

există antecedente de boală;

b)

s-a diagnosticat recent boala.

2.

Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conține 6 serotipuri:

a)

armăsarilor reproducători din stațiunile temporare și permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociații hipice, circuri, alte unități specializate, exploatația nonprofesională;

b)

5% din numărul de animale/localitățile unde au fost declarate focare de boală în

1.

Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans:

a)

pomona;

b)

b)

icterohaemorhagiae;

c)

c)

canicola;

d)

d)

hardjo;

e)

e)

grippotyphosa;

f)

f)

australis.

76

ultimii 5 ani;

c) cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică.

III. La porcine:

2. Pentru cabalinele introduse prin comerț intracomunitar se folosesc aceleași serotipuri ca pentru bovine din import.

Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat și rinichi.

Examenele serologice se efectuează cu setul de

4

serotipuri:

pomona,

ichterohaemorrhagiae, canicola și sejroe.

I. ANIMALE VII - bovinele, cabalinele, porcinele.

În caz de suspiciune se recoltează probe de

sânge și urină de la animalele în viață.

II. CARNEA ȘI ORGANELE

În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porțiuni de rinichi și ficat de la animalele tăiate, pentru examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA,

metoda Levaditti.

1.

Examen clinic și anatomopatologic în zonele în care:

a)

există antecedente de boală;

b)

s-a diagnosticat recent boala.

77

III. MĂSURI:

1.

Carnea și organele se confiscă în totalitate, precum și carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii.

2.

Grăsimea se dă în consum după topire.

3.

Pieile se prelucrează prin sărare uscată și se livrează după 14 zile.

78

3.3.

FEBRA Q

1

2

3

examen serologic, bacteriologic și morfopatologic.

ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă.

Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor și caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile.

Pe probe sange si avortoni trimise catre DSVSA cu diagnostic neprecizat. (pull de boli).

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

2.

În caz de suspiciune a bolii se efectuează

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda Romanowsky-Giemsa sau Lillie-Pasternack pe probe de limfonoduri,

79

3.4.

AVORTUL SALMONELIC AL OILOR

1

2

3

care au avortat.

Supraveghere

prin

RFC

sau

ELISA

a

Pe probe sange si

bovinelor, ovinelor și caprinelor; în cazurile

avortoni trimise

de avort la speciile receptive cu diagnostic

catre DSVSA cu

neprecizat, pe probe de sânge recoltate după

diagn neprecizat.

14-21 zile.

(pull de boli).

Examenele se

efectueaza la

LSVSA jud.si/sau

dupa caz la LNR

din cadrul IDSA.

LSVSA au

obligatia de a

trimite la LNR din

cadrul IDSA toate

tulp.Salmonella

izolate in vederea

tipizarii .

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

2.

Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al oilor.Costuri suportate de la buget.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectueaza pe avortoni, placente, prelevate de la ovinele

80

3.5.

INFLUENȚA ECVINĂ

1

2

3

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. În caz de suspiciune, la interval de 21 zile se efectuează examene serologice pe probe perechi

de sânge și examene virusologice.

1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge,

după caz.

2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la 3% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale

nevaccinate.

3.6.

RINOPNEUMONIA ECVINĂ

1

2

3

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de

seruri perechi la interval de 21 zile.

2. Avortonii se examinează prin examen morfopatologic și virusologic.

Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA pe probe de pulmon,

ficat, rinichi, limfonod.

3.Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puțin

de 2 animale pe lot.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

81

3.7.

ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ

1

2

3

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1.

Supraveghere serologică prin ELISA sau seroneutralizare a:

a)

armăsarilor de reproducție din herghelii și depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare și începerea campaniei de montă;

b)

la 10% din iepele mame din herghelii și din unitățile specializate, o dată pe an, cu minim o lună înainte de începerea campaniei de montă.

1.

În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 14 zile și virusologice.

2.

Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.

3.

Armăsarii de sport și pentru reproducție reacționați serologic pozitiv se retestează prin seroneutralizare după 14 zile în vederea stabilirii dinamicii anticorpilor.

4.

Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate serologic negative iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate serologic pozitive și se testează virusologic.

5.

Armăsarii vaccinați nu se testează serologic.

6.

Armăsarii serologic pozitivi se testează virusologic prin izolarea virusului pe culturi celulare și/sau PCR pe probe de material seminal

7.

Armăsarii eliminatori de virus se izolează și se elimină de la montă. Pentru acești armăsari circulația va fi permisă numai dacă sunt castrați.

8.

Animalele cu titru constant sau in remisiune sunt considerate negative.

9.

Iepele reacționate seropozitiv prin ELISA se

retestează prin seroneutralizare de 2 ori la interval de 14 zile pentru stabilirea dinamicii anticorpilor.

face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat și înregistrat oficial.

2. Pentru circulația intracomunitară / export țări terțe, armăsarii necastrați în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinația sport și 21

de zile pentru ecvinele de producție/reproducție, cu plata de catre

10.

Iepele la care titrul este constant sau în scădere sunt negative, celelalte se mențin izolate până stabilizarea titrului de anticorpi, în această perioadă fiind interzisă utilizarea la montă.

11.

Animalele seronegative nu sunt supuse restricțiilor de circulație.

12.

Ecvinele de sport și pentru reproducție, provenite din exploații certificate sanitar- veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricții.

13.

Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator.

14.

Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastrați în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoși clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere și care nu sunt eliminatori de virus.

15.

Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se

82

propietar.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 79/2008.

3.8.

AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR

Supraveghere pasiva.

83

3.

9. INFECȚIA CU VIRUS WEST NILE

1

2

3

1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza

Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA,

Kit-urile se asigură,

date relevante, în special a documentelor

în condiții de liniște epidemiologică.

prin program de

sanitare veterinare și a altor documente ce

Supravegherea infecției cu virus West Nile la

cercetare, de către

însoțesc transporturile de animale receptive ce

animale se realizează în conformitate cu

Comisia Europeană

provin din alte state membre ale Uniunii

prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin

Europene sau țări terțe, înainte de debarcarea

Ordinul ANSVSA 34/2006 modificat și

animalelor la destinație;

completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007.

2. Supravegherea clinică pasivă efectuată de

către proprietarii de cabaline ori reprezentanți

ai acestora și raportarea oricăror semne clinice

medicilor

veterinari

de

liberă

practică

împuterniciți

și/sau

oficiali

din

cadrul

DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecției cu

virus West Nile medicilor veterinari de liberă

practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul

DSVSA.

1. Inspecția planificată a cabalinelor aflate pe teritoriul României, a tuturor ecvideelor care intră în Romania ca urmare a comerțului intracomunitar sau importului din țări terțe, pe durata perioadei de așteptare.:

Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

Acțiunile de inspecție planificată sunt efectuate de medicii veterinari oficiali și/sau de medicii veterinari de liberă practică

împuterniciți de către DSVSA și sunt certificate și cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucțiunilor prevăzute în

legislația în vigoare.

2.

Supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor G (IgG) se efectuează lunar în toate județele, în localități țintă definite conform punctului 3 din coloana 3, astfel:

(i)

2% din cabalinele adulte

(ii)

în situația în care nu poate fi realizat integral numărul de probe de sânge necesar de la cabaline, se testează până la 0,1 % din ovinele adulte;

(iii)

în lipsa probelor de sânge de la ovine, se testează 0,01% din pasările de curte (galinacee și palmipede) situate în gospodăriile populației pe probe prelevate pentru monitorizarea gripei aviare.

Numărul de probe prelevate într-o lună

1.

Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA,

2.

Numărul de probe rezultat prin aplicarea procentelor din coloana 2 punctul II. 2. la numărul total de animale și păsări din județ se repartizează egal pe parcursul a 12 luni (perioada ianuarie – decembrie).

3.

Unitățile epidemiologice cu suprafața de 25/25 km și localitățile țintă se stabilesc de către DSVSA județene și a municipiului București (DSVSA) și sunt avizate de Laboratorul Național de Referință pentru Arboviroze (LNR) din IDSA.

4.

Localitățile pe teritoriul cărora se depistează anticorpi specifici virusului West Nile de tipul IgG vor fi considerate “zone de risc pentru

infecții cu virusul West Nile la animale și om”.

84

trebuie să asigure o depistare a animalelor

5. Detectarea la cabalinele din “zonele de risc

pozitive la prevalență maximă de 2% cu grad

pentru infecții cu virusul West Nile la animale și

de confidență de minimum 95%.

om” a anticorpilor IgM confirmă prezența activă

a

virusului

West

Nile

în

zona

respectivă,

semnificând

un

grad

ridicat

de

risc

de

îmbolnăvire a animalelor din specii receptive și a

oamenilor.

6. Pe o rază de 20 km în jurul “zonelor de risc

pentru infecții cu virusul West Nile la animale și

om” se delimitează zone de supraveghere pentru

infecția cu virusul West Nile.

7. Depistarea de cabaline cu imunoglobuline M

(IgM) contra virusului West Nile în “zonele de

risc pentru infecții cu virusul West Nile la

animale și om” este urmată de prelevarea de

probe

pentru izolarea virusului West Nile.

Probele se recoltează de la animale cu semne

clinice (equide, păsări, alte mamifere receptive)

sau cadavre ori, în lipsa acestora, de la păsări

capturate vii sau moarte pentru acest scop (în

special din ordinul Passeriforme, Columbiforme,

Falconiforme) și vectori transmițători (țânțari).

8. Zonele de risc pentru infecții cu virusul West

Nile la animale și om, zonele de supraveghere

precum și

rezultatele testelor de laborator

efectuate în aceste zone vor fi notificate de către

ANSVSA și către autoritățile de sănătate publică.

9. În zonele de risc pentru infecții cu virusul West

Nile

la

animale

și

om

și

în

zonele

de

supraveghere se aplică măsurile stabilite prin

“Planul de măsuri pentru prevenirea și controlul

infecțiilor

cu

virusul

febrei

West

Nile

la

animale”. aprobat prin Ordinul Președintelui

85

ANSVSA.

10.

Rezultatele obținute prin supravegherea serologică vor fi raporate lunar de către DSVSA către ANSVSA.

11.

Raportarea rezultatelor supravegherii infecției cu virus West Nile în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2006 modificat și

completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007.

3. Supravegherea serologică lunară în perioada mai – octombrie pentru prezența imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de risc pentru infecții cu virusul West Nile (definite conform punctului 4 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalență maximă de 0,5% cu grad minim de

confidență de 95%.

4. Supravegherea serologică lunară în perioada mai - octombrie pentru depistarea imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de supraveghere (definite conform punctului 6 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalență maximă de 2% cu

grad minim de confidență de 95%.

5.

Supraveghere virusologică și prin teste de biologie moleculară pe probe de la păsări sălbatice prelevate pentru monitorizarea gripei aviare.

6.

Testarea virusologică pentru identificarea acidului nucleic viral, antigenului, izolarea,

86

identificarea și caracterizarea virusului West Nile de la animale (equide, păsări, alte mamifere receptive) cu semne clinice sau cadavre în zonele de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om, și în zonele de supraveghere.

7. În lipsa animalelor și păsărilor cu semne clinice sau moarte, se prelevează probe de la păsări din ecosisteme sălbatice și sinantrope capturate vii sau moarte pentru izolarea, identificarea și caracterizarea virusului West Nile (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme,

Falconiforme).

Numărul

minim de păsări per lună este de 10 în zona de risc și 5 în zona de supraveghere .

9. Supravegherea entomologică prin capturare și identificare săptămânală a vectorilor (țânțari) în zonele de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om și în

zonele de supraveghere.

3.10.

TULAREMIA

Supraveghere pasiva.

87

3.11.

BRUCELOZA LA CANIDE

1

2

3

1.Examen serologic,clinic, anatomopatologic și bacteriologic în efectivele din canise de reproducție și al tuturor masculilor folosiți la reproducție, efectuat la cerere.

1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat și de la masculii seropozitivi care au fost castrați se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale și testicule, în vederea

efectuării examenului de laborator.

brucelică inclusiv la câinii comunitari.

2. De la femelele avortate și de la masculii seropozitivi care au fost castrați în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale și testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

2.

Examinare serologică prin RFC/ ELISA, efectuată la cerere:

a)

canidele de reproducție o dată pe an, cu ocazia acțiunilor imunoprofilactice;

b)

canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecție

88

3.12.

FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA

Supraveghere pasivă.

3.13.

YERSINIOZA RESPECTIV BOALA GURĂ ROȘIE -LA SALMONIDE

Supraveghere pasivă.

3.14.

MIXOSOMIAZA

Supraveghere pasivă.

3.15.

BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE

Supraveghere pasivă.

3.16.

ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE

Supraveghere pasivă.

3.17.

IHTIOFTIRIAZA

Supraveghere pasivă.

3.18.

CRIPTOBIAZA

Supraveghere pasivă.

3.19.

COCCIDIOZA MOLUȘTELOR BIVALVE

Supraveghere pasivă.

3.20.

NEMATODOZE ALE MOLUȘTELOR BIVALVE

Supraveghere pasivă.

3.21.

RICKETIOZA MOLUȘTELOR BIVALVE

Supraveghere pasivă.

3.22.

VIBRIOZA MOLUȘTELOR BIVALVE

Supraveghere pasivă.

3.23.

MOLUȘTE GASTEROPODE - CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE

Supraveghere pasivă.

3.24.

BATRACIENI- TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ȘI MICOBACTERIOZE

Supraveghere pasivă.

3.25.

PESTA RACILOR

Supraveghere pasivă.

3.26.

AMIBIAZA ALBINELOR

Supraveghere pasiva

3.27.

BRAULOZA ALBINELOR

Supraveghere pasivă.

3.28.

ASCOSFEROZA ȘI ASPERGILOZA ALBINELOR

Supraveghere pasivă.

3.29.

PUIETUL ÎN SAC ȘI BOALA BOTCILOR NEGRE

Supraveghere pasivă.

3.30.

BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE

Supraveghere pasivă.

3.31.

ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE

Supraveghere pasivă.

89

3.32.

LISTERIOZA

1

2

3

Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne

Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky, encefalopatiile

nervoase, învelitori placentare și avortoni.

spongiforme transmisibile, rabie, nu s- a confirmat, se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Romanowsky-Giemsa/Pappenheim și bacteriologic pe aceleași probe de creier trimise la laborator pentru EST.

INSPECȚIA ANIMALELOR IN ABATOR

I. ANIMALE VII

Înspecția ante- și post-mortem se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar -veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, desemnat de către autoritatea sanitar -veterinară

competentă.

1. ANIMALE VII - bovine, ovine

și porcine.

Supraveghere prin examene de laborator.

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEȘTE și PRODUSE DIN PESCUIT

Examinarea probelor se efectuează la IISPV și LSVSA.

2. CARNEA ȘI ORGANELE

În caz de suspiciune, se recoltează capul întreg sau creierul, os lung și porțiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se reexaminează și după păstrarea la frigider la 4-8

o C timp de 2-4 zile.

II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEȘTE și PRODUSE DIN PESCUIT

În caz de suspiciune, se recoltează probe.

III. MĂSURI :

.

90

pentru confirmarea bolii.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1.

În cazul confirmării bolii, carnea, organele și grăsimea care nu prezintă modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

2.

În cazul confirmării prezenței

L. Monocytogenes

în produse din carne, produse lactate, pește și produse din pescuit, acestea se retrag din consum, se confiscă și se distrug.

3.

Tulpinile de

L. Monocytogenes

izolate din produsele alimentare de origine animală se trimit la IISPV

91

3.33.

TOXOPLASMOZA

1

2

3

A. La ovine:

1. Examenele serologice se

Supravegherea serologică prin ELISA la:

efectuează pe probele care se

a) 5 % din probele recoltate pentru Brucella

recoltează pentru bruceloză.

melitensis

b) 5% de la toate oile cu avorturi, la 7-14 zile

după avort.

B. La porcine:

Supraveghere serologica prin ELISA la:

a)

5% de la vierii pentru reproducție din efectivele de reproductie unde au fost înregistrate avorturi;

b)

5% de la scroafele de reproducție, la 7-14 zile după avort.

2. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru examenul pentru bruceloză.

C. La carnasiere pisici. Supraveghere serologică la cerere.

Costurile examenelor sunt suportate de catre proprietar.

92

SECȚIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ȘI

EMERGENTE LA ANIMALE

BOALA SUPRAVEGHEATĂ

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

1

2

3

1. BACTERIOZE

RUJETUL

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile

sanitar-

veterinare competente.

STREPTOCOCIA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile

sanitar-veterinar- competente.

STAFILOCOCIA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar-veterinar-

competente

YERSINIOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar-veterinar-

competente.

CHLAMYDIOZA AVIARĂ

Supraveghere anatomopatologică și

Raportare la autoritățile

de laborator la speciile receptive.

sanitar-veterinar-

competente

COLIBACILOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile

sanitar-veterinar- competente.

2. MICOZE

ASPERGILOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar-veterinar-

competente.

DERMATO-MICOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar-veterinar- competente.

3. VIROZE

FEBRA AFTOASA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile

sanitar-

veterinare competente.

BOALA LYME

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Notificare și raportare la

autoritățile sanitar- veterinare competente.

ENCEFALITA JAPONEZĂ

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Notificare și raportare la

autoritățile sanitar- veterinare competente.

ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile

sanitar-

veterinare competente.

ENCEFALITA DE CĂPUȘE

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile

sanitar-

veterinare competente.

ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCȚIE, ÎN LIBERTATE Șl EXOTICE.

Supraveghere anatomopatologică și prin examene hematologice periodice la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar- veterinare competente.

BOALA DE CRIMEEA CONGO

1. Monitorizarea documentelor ce

Supravegherea bolii de

Medici

93

(FEBRA HEMORAGICĂ DE

pot furniza date relevante, în special

Crimeea Congo la animale

veterinari

CRIMEEA CONGO)

a documentelor sanitare veterinare și

se realizează în

oficiali

din

a

altor

documente

ce

însoțesc

conformitate cu

cadrul

transporturile de animale receptive

prevederile Directivei CE

DSVSA.

ce provin din

state membre ale

99/2003 transpusă prin

Kit-urile

se

Uniunii Europene sau țări terțe,

Ordinul ANSVSA

asigură, prin

înainte de debarcarea animalelor la

34/2006 modificat și

program

de

destinație;

completat prin ordinul

cercetare, de

2. Supravegherea clinică pasivă

ANSVSA nr. 153/2007.

către Comisia

efectuată de către proprietarii de

Examene anatomoclinice

Europeană.

animale ori reprezentanți ai acestora

și

necropsice

ale

și raportarea oricăror semne clinice

animalelor

susceptibile

ce pot fi atribuite bolii de Crimeea

moarte

sau

tăiate

în

Congo medicilor veterinari de liberă

perioada de carantină cu

practică împuterniciți și/sau oficiali

prelevarea de probe pentru

din cadrul DSVSA.

examene de laborator.

1. Inspecția planificată a cabalinelor

1. Probele pentru examene

Acțiunile de

aflate pe teritoriul României, a

serologice

de

inspecție

tuturor ecvideelor care intră în

supraveghere se testează

planificată

Romania ca urmare a comerțului

la LSVSA,

sunt efectuate

intracomunitar sau importului din

2.

Numărul de probe

de

medicii

țări terțe, pe durata perioadei de

rezultat

prin

aplicarea

veterinari

așteptare.

procentelor din coloana 2

oficiali și/sau

2. Supravegherea serologică pentru

punctul II. 2. la numărul

de

medicii

depistarea imunoglobulinelor G

total de animle și păsări

veterinari de

(IgG) se efectuează lunar în toate

din judet se repartizează

liberă

județele, în localități țintă definite

egal pe parcursul a 12 luni

practică

conform punctului 3 din coloana 3,

(perioada

ianuarie

–

împuterniciți

pe un nămăr de rumegătoare

decembrie).

de

către

domestice (bovine, ovine și caprine)

3.

Unitățile

DSVSA

și

care să asigure o depistare a

epidemiologice

sunt

sunt

animalelor pozitive la prevalență de

reprezentate de localități

certificate și

maxim10% cu grad de confidență de

(comune) în mediul rural

cuantificate

94

minimum 95%.

și de cartiere în mediul

de

către

Numărul de probe prelevate într-o

orășenesc.

Unitățile

medicii

lună trebuie să fie minim 30.

epidemiologice

sunt

veterinari

3. Supravegherea serologică lunară

avizate de

Laboratorul

oficiali

din

în perioada mai – octombrie pentru

Național

de

Referință

cadrul

prezența imunoglobulinelor M (IgM)

pentru Arboviroze (LNR)

DSVSA,

la rumegătoarele din zonele de risc

din IDSA.

conform

pentru infecții cu virusul bolii de

4.

În

unitățile

instrucțiunilor

Crimeea Congo (definite conform

epidemiologice

pe

prevăzute în

punctului 4 din coloana 3), pe un

teritoriul

cărora

se

legislația

în

număr de animale care să permită

depistează

anticorpi

vigoare.

depistarea celor seropozitive la o

specifici virusului bolii de

prevalență maximă de 5 % cu grad

Crimeea Congo de tipul

minim

de

confidență

de

95%,

IgG

vor

fi

delimitate

respectiv minimum 50 probe per

“ zone de risc pentru

zonă de risc.

infecții cu virusul bolii

4. Supravegherea serologică lunară

de Crimeea Congo la

în perioada mai - octombrie pentru

animale și om ” cu o rază

depistarea

imunoglobulinelor

M

de

3

km

în

jurul

(IgM) la cabalinele

din zonele de

exploatației în care au fost

supraveghere

(definite

conform

identificate

rumegătoare

punctului 6 din coloana 3), pe un

seropozitive.

număr de animale care să permită

5. Detectarea anticorpilor

depistarea celor seropozitive la o

IgM la rumegătoare din

prevalență maximă de 10% cu grad

“ zonele de risc pentru

minim de confidență de 95%.

infecții cu virusul bolii

5. Supravegherea entomologică se

de Crimeea Congo la

realizează în perioada aprilie –

animale și om ” confirmă

octombrie prin:

prezența activă a virusului

- colectarea de căpușe adulte care

în

zona

respectivă,

parazitează rumegătoarele. Numărul

semnificând

un

grad

minim de căpușe per lună și unitate

ridicat

de

risc

de

epidemiologică este de 10

îmbolnăvire

pentru

95

exemplare;

oameni.

- colectarea de forme imature de

6.

În

unitățile

căpușe de la păsări sălbatice (în

epidemiologice în care se

special din ordinul Passeriforme,

delimitează “ zone de risc

Columbiforme, Falconiforme)

pentru infecții cu virusul

utilizate pentru supravegherea gripei

bolii de Crimeea Congo la

aviare și infecția cu virus West Nile;

animale și om”,

restul

- colectarea de căpușe adulte de la

teritoriului se definește ca

animale sălbatice (mistreți, cervidee,

“ zonă de supraveghere

carnasiere sălbatice, iepuri, alte

pentru infecții cu virusul

rozăzoare sălbatice) vînate sau

bolii de Crimeea Congo la

capturate pentru supravegherea sau

animale și om”.

monitorizarea altor boli. Numărul

7.

Depistarea

de

minim de căpușe este de

rumegătoare

cu

50/sezon/județ.

imunoglobuline M (IgM)

6. În cazul apariției de cazuri clinice

în “zonele de risc pentru

la oameni, se prelevează probe de la

infecții cu virusul bolii de

animale și probe de vectori pentru

Crimeea Congo la animale

investigații virusologice (, depistarea

și om” este urmată de

antigenului sau acidului nucleic

prelevarea

de

probe

viral, izolarea virusului).

pentru izolarea virusului

West Nile. Probele se

recoltează de la animale

cu semne clinice (equide,

păsări,

alte

mamifere

receptive) sau cadavre ori,

în lipsa acestora, de la

păsări capturate vii sau

moarte pentru acest scop

(în special din ordinul

Passeriforme,

Columbiforme,

Falconiforme) și vectori

96

transmițători (țânțari).

7.

Zonele de risc și de supraveghere pentru infecții cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale și om, precum și rezultatele testelor de laborator efectuate în aceste zone vor fi notificate de DSVSA și ANSVSA către autoritățile de sănătate publică.

8.

În zonele de risc și de supraveghere pentru infecția cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale și om se aplică măsurile stabilite prin “Planul de măsuri pentru prevenirea și controlul infecțiilor cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale și om”. aprobat prin Ordinul Președintelui ANSVSA.

9.

Rezultatele obținute prin supravegherea serologică vor fi raporate trimestrial de către DSVSA către ANSVSA.

10.

Raportarea rezultatelor supravegherii infecției cu

virusul Bolii de Crimeea

97

Congo în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2006 modificat și completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007.

11. Probele pentru investigații virusologice se transmit de către IDSA la laboratoare autorizate din Uniunea Europeană sau

alte

laboratoare

internaționale autorizate.

4. PARAZITOZE

COCHLIOMYIA HOMINIVORAX

Supraveghere prin examen clinic și de laborator la speciile receptive.

1.

Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv omul.

2.

Femela depune până la

400 de ouă pe rănile deschise și în 24 de ore apar larvele care se afundă în țesuturile lezate, unde se transformă în stadiul II și III, în 10 zile.

3.

În nomenclatorul OIE se intitulează “Viermele spiralat din Lumea Nouă”-

America de Nord.

CHRYSOMYA BEZZIANA

Supraveghere prin examen clinic și

1.

Specii receptive: de

98

de laborator la speciile receptive.

regulă ouăle sunt depuse pe cadavre și ocazional pe corpul animalelor vii.

2. Larvele sunt obligatoriu miazigene. În nomenclatorul OIE se intitulează ’’Viermele

spiralat din Lumea Veche’’- Europa.

ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA

1.

Supravegherea gazdelor intermediare prin examene anatomopatologice și de laborator.

2.

Supravegherea gazdelor definitive prin examene anatomopatologice și de laborator, inclusiv prin examen serologic ELISA- coproantigen.

1.

Denumirea bolii include atât parazitoza determinată de Echinococcus granulosus, cât și Echinococcus multilocularis.

2.

Animale receptive pentru cele două specii:

a)

gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică;

b)

gazde intermediare: copitate domestice și sălbatice pentru E. granulosus; rozătoare, copitate pentru E. multilocularis. Omul este receptiv la ambele specii

de parazit.

CISTICERCOZA BOVINĂ

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la animalele receptive.

1.

Pe gazde definitive: omul;

2.

Pe gazde intermediare: bovinele.

CISTICERCOZA PORCINA

Supraveghere anatomopatologică și

de laborator la animalele receptive.

1.

Pe gazde definitive:

omul;

99

2. Pe gazde intermediare:

porcinele.

TRICHINELOZA

Supraveghere prin examene de laborator respectiv trichineloscopic și digestie artificială la speciile

receptive.

Speciile receptive sunt porcul, mistrețul, ursul, nutria, calul și asinul.

LEISHMANIOZA

Supraveghere prin examene de laborator la animalele receptive și identificarea vectorilor.

Agentul etiologic este Leishmania spp.

Transmiterea parazitului la animale și om este asigurată de vectori.

Aceștia sunt reprezentați de către insecte flebotomine, care fac parte din

genurilePhlebotomus și Lutzomyia.

FASCIOLOZA

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive, inclusiv prin examen serologic ELISA și examen de identificare a gasteropodelor gazde intermediare.

1.

Supravegherea gazdelor definitive, bovine, ovine, prin examen coproparazitologic și examen serologic – ELISA.

2.

Examenele coproparazitologice și serologice se efectuează de două ori pe an toamna și primăvara pe un procent de 1-3% din animalele în vârstă de peste 6 luni, în vederea atestări zonelor indemne de fascioloză.

3.

Examenele

de

100

identificare

a

gasteropodelor se efectuează în intervalul

aprilie-octombrie.

FILARIOZE

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive și identificarea vectorilor.

1.

Examene clinice și de laborator pentru gazdele definitive.

2.

Filarioze, boli produse de helminți: parafilarioza cailor, dirofilarioza câinelui și oncocercozele. Aceste boli sunt transmise de insecte vectori.

3.

Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis pentru parafilarioza cailor; țânțarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya și Anopheles, pentru dirofilarioza câinelui, uneori și a pisicii; culicoizii pentru oncocercoza cervicală a calului; simulidele pentru

oncocercoza bovină.

ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive.

Specii receptive sunt câinele, pisica și vulpea. La om, paraziții de la câine produc boală denumită “Larva

migrans”.

BALANTIDIOZA

Supraveghere prin examene de

laborator la speciile receptive.

Specii receptive:

porcinele, bovinele,

101

inclusiv omul.

HEMOSPORIDIOZE

Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

Examene de laborator pentru gazdele definitive, ovine, bovine, cabaline și examene de identificarea a vectorilor respectiv a speciilor

de

căpușe

Ixodidae.

PNEUMOCISTOZA

Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt ovinele, caprinele, câinele, pisica, iepurele, cobaiul, șoarecele, vulpea, calul, taurinele, porcinele, omul și maimuța cu predilecție

tineretul.

SARCOCISTOZA

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator, la speciile receptive.

Speciile receptive sunt bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de

casă, găina și omul.

TENIAZE

Supraveghere prin examen anatomopatologic și de laborator coproparazitologic la speciile receptive.

Speciile receptive sunt ovinele, bovinele, suinele și caprinele.

Omul este gazda definitivă pentru Taenia

saginata și Taenia solium.

THELAZIOZA

Supraveghere prin examene clinice

și de laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt bovinele, cabalinele și omul.

DERMATOZE PRODUSE DE

ACARIENII PARAZIȚI LA ANIMALE

Supraveghere prin examene clinice

și de laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt

mamiferele și păsările. Omul se contaminează

102

prin contact cu animalele

parazitate, adăposturi, ustensile.

SECȚIUNEA 5 - ACȚIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCȚIEI

ȘI TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE

103

1.

SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT

1

2

3

Material seminal congelat

1. Supravegherea comerțului intracomunitar

din comerț intracomunitar

se efectuează pe baza certificatului

de

sau import:

sănătate din țara de origine, întocmit de

1.

Supraveghere

prin

medicul veterinar oficial al statului membru,

examene

specifice

de

în conformitate cu prevederile Ordinul

laborator, numai în caz de

președintelui ANSVSA. nr. 205/2006, cu

suspiciune de contaminare cu

modificările și completările ulterioare.

organisme

patogene,

a

2.

Materialul

seminal

destinat

materialului seminal congelat

însămânțărilor

artificiale

trebuie

să

provenit de la bovine în

corespundă condițiilor de calitate.

cadrul

comerțului

intracomunitar,

conform

Ordinului

președintelui

ANSVSA

nr.

205/2006,

pentru

aprobarea

Normei

sanitare

veterinare

care

stabilește

cerințele

de

sănătate

a

animalelor,

aplicabile

comerțului

intracomunitar și importului

de material seminal provenit

de la animale domestice din

specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I ,

nr. 756 din 5 septembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, ce transpune Directiva 407/88/CEE care stabilește cerințele de sănătate a animalelor aplicabile comerțului intracomunitar și importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L

194 din 22 iulie 1988, cu amendamentele ulterioare;

2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din țări terțe, conform Ordinului presedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările și

completările ulterioare.

104

2.

SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE - MAMITE - MASTITE

Monitorizarea documentelor privind supravegherea mamitelor.

1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul și la jumătatea perioadei de lactație, la solicitare.

2. Se interzice livrarea pentru procesare și consum uman al laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare celule somatice.

SECȚIUNEA 6 - ACȚIUNI DE PROTECȚIE ECOLOGICĂ

105

1.

ECOPATOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI, ANALIZA POTABILITĂȚII APEI

1

2

3

Monitorizarea documentelor privind analiza potabilității apei.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA. de DSVSA .

106

2.

ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ȘI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ȘI DIN APE CURGĂTOARE

1

2

3

Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA .

3.

VERIFICAREA EFICIENȚEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUȚIA UNOR BOLI DE NECESITATE

1

2

3

1.

Elaborarea și respectarea Procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploatațiile de animale și în PIF.

2.

Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienței decontaminării.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.

1.

Prin verificarea eficienței decontaminării:

a)

în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate;

b)

în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, după fiecare decontaminare profilactică.

2. Elaborarea de instrucțiuni specifice.

Examenele se efectuează conform metodelor acreditate.

SECȚIUNEA 7 - ACȚIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECȚIE

ȘI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

107

1.

1.

URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE

1

2

3

Monitorizarea documentelor privind instituirea și respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind:

veterinare pentru functionarea târgurilor,

a) Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 1774/2002

de

stabilire

a

normelor sanitare veterinare

a)

aplicarea și respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea și desfășurarea fluxului tehnologic;

b)

accesul în exploatațiile de animale;

c)

livrările de animale și produse;

d)

condițiile de igienă din adăposturi, spațiile de prelucrare și incinte;

e)

parametrii de microclimat

f)

atestările medicale privind sănătatea personalului;

g)

amplasarea și sistematizarea unităților zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară și alte unități cu profil zooveterinar indiferent de proprietate;

h)

potabilitatea apei;

i)

salubritatea furajelor;

j)

instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploatație;

k)

evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecție a exploatațiilor;

l)

controlul privind condițiile sanitare

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului și ieșirii necontrolate a animalelor și personalului.

3.

Asigurarea funcționalității dezinfectorului rutier și a filtrului sanitar -veterinar.

4.

Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii.

5.

Asigurarea spațiului pentru executarea necropsiilor.

6.

Ecarisarea corespunzătoare a exploatațiilor, exploatațiilor individuale și a teritoriului.

7.

Asigurarea echipamentului de protecție și materialelor de igienizare.

8.

Respectarea prevederilor următoarelor acte normative:

bazelor de achiziții, piețelor și altor locuri cu aglomerări temporare de animale;

privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 273 din 10 octombrie 2002, cu amendamentele ulterioare.

m)

controlul legalității circulației animalelor, în cadrul localităților și în afara lor;

n)

controlul legalității comerțului intracomunitar, importului, tranzitului și a exportului, verificarea documentară și fizică;

o)

evaluarea condițiilor de bunăstare a animalelor.

p)

protecția mediului.

q)

controlul și supravegherea privind:

(i)

vânzările și cumpărările de animale;

(ii)

aplicarea și respectarea condițiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploatație;

(iii)

respectarea regulilor de protecție și bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea și valorificarea produselor de origine animală;

(iv)

controlul respectării interdicției creșterii animalelor pe gropile de gunoi.

b)

Legea nr. 72/2002 a zootehniei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările și completările ulterioare;

c)

Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenției europene pentru protecția animalelor in timpul transportului internațional, revizuită, semnată la Chișinău la 6 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006.

d)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările ulterioare.

e)

Hotărârea Guvernului nr. 100/2002

pentru

aprobarea

108

Normelor de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare și a Normativului privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apă potabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare;

351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 mai 2005, cu modificările și completările ulterioare;

modificările

și

completările

f)

Hotărârea Guvernului nr.

g)

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității veterinare și pentru siguranța alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea

nr.

215/2004,

cu

109

ulterioare;

septembrie 2005;

k) Ordinul președintelui

h)

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare. privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 814 din 8 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare;

i)

Ordinul ministrului sănătății nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viață al populatiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare; j) Ordinul președintelui ANSVSA nr. 93/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care stabilește metoda analitică de determinare a constituenților de origine animală pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29

110

ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește condițiile care reglementează prepararea, punerea pe piață și utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006;

9. Se identifică și se apreciază pe obiective, acțiuni și efective

de animale.

2.

PROTECȚIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI

Cconform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

2.1.

BUNĂSTAREA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE

Conform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

111

2.2.

BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAȚII

Conform reglementarilor legale și legislației europene in vigoare

112

2.3.

PROTECȚIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII

Conform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

3.

PROTECȚIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTE SAU ÎN ALTE SCOPURI

Conform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

b)

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIȚIA MORBIDITĂȚII ȘI MORTALITĂȚII CRESCUTE

1

2

3

Supravegherea

prin

examene

de

1. Se prelevează probe de furaje, materii

laborator

în

toate

stările

de

prime, premixuri.

morbiditate sau de mortalitate, în care

2. Probele se examinează: organoleptic,

sunt incriminate furajele: de volum,

bacteriologic, micologic, micotoxicologic,

suculente, materii prime vegetale,

materii prime de origine minerală,

toxicologic, chimic, biochimic.

făinuri proteice, premixuri vitaminice

și minerale.

113

c)

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ZONELOR DE RECOLTARE A MOLUȘTELOR BIVALVE

Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producție a moluștelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul Parlamentului și al Consiliului nr. 854/2004/CE, cu amendamentele ulterioare.

1.

Identificarea amplasării și delimitarea geografică a zonelor de producție moluște bivalve.

2.

Evaluarea surselor de poluare microbiologică și a cantității de poluanți

3.

Stabilirea numărului de stații de recoltare și a frecvenței de recoltare a probelor.

4.

Metoda de examinare pentru contaminanții bacterieni este cea menționată la pct 1.17 și 1.24 din anexa nr. I la Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005 și la alin. (27) din Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE)

nr. 853/2004 al Parlamentului

European și al Consiliului și

organizarea unor controale oficiale prevăzute

de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și (CE) nr. 882/2004 al

Parlamentului European și al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al

Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr.

853/2004 și (CE)

nr. 854/2004, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005, cu amendamentele ulterioare.

5. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

114

(ii)

BIOTOXINE MARINE

1

2

3

Supraveghere prin

examene de laborator a zonelor de producție a moluștelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul

1.

Identificarea amplasării și delimitarea geografică a zonelor de producție moluște bivalve.

2.

Stabilirea numărului de stații de recoltare și a frecvenței de recoltare a probelor.

3.

Probele trebuie să conțină atât moluște

Parlamentului și al Consiliului nr.

854/2004/CE, cu

amendamentele ulterioare.

bivalve cât și probe de apă pentru furnizarea informațiilor referitoare la prezența speciilor toxice de fitoplancton.

4.

Metodele de diagnostic sunt cele menționate în Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare.

5.

Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

115

(iii)

Icre embrionate

1

2

3

Supraveghere prin diagnostic de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

2.

Determinarea contaminanților și a substanțelor interzise, o dată pe an, în perioada obținerii icrelor embrionate

116

SECȚIUNEA 8 - SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

1

2

3

Monitorizarea datelor din programul de supraveghere.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1.

În cazuri de intoxicație sau suspiciune de intoxicație.

2.

Expertiză de necesitate.

1.

Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conținut gastric, organe, țesut muscular, precum furajele și apa folosite în hrănirea și adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicație.

2.

Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 1 se utilizează

metodele

de

analiză

stabilite de laboratorul național de referință.

SECȚIUNEA 9 - ACȚIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII SAU DE URGENȚĂ PENTRU UNELE BOLI LA

ANIMALE

1.

1.

ANTRAX

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

zonă, cu aprobarea ANSVSA.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

1.

Vaccinarea se execută obligatoriu o dată pe an, pe întreg teritoriul României, înainte de ieșirea la pășunat, la animalele din specii receptive, conform recomandărilor producătorului de vaccin.

2.

Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicațiilor stabilite de producător.

3.

In zona Deltei Dunării se execută obligatoriu a doua vaccinare de urgență în cazul apariției unui focar în această

117

1.2.

BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

1.

Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;

2.

Vaccinarea contra bolii de Newcastle, se realizează astfel:

a)

primele două vaccinări din viața unei păsări, se realizează cu vaccin viu atenuat preparat dintr-o tulpină lentogenă;

b)

a treia vaccinare din viața unei păsări se realizează cu

vaccin viu atenuat sau inactivat.

3. În intervalele dintre vaccinările programate se efectuează vaccinări de completare.

2. La acțiunea de recoltare a probelor de sânge în scopul evaluării imunității postvaccinale participă medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA in cazul in care se dispune de DSVSA.

1.

Procedura de vaccinare în exploatațiile avicole, autorizate sanitar-veterinar, se aplică la propunerea administrației acestora, cu aprobarea obligatorie a DSVSA care verifică existența și funcționalitatea aparaturii și instrumentarului necesar vaccinării.

2.

Pentru exploatațiile profesionale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoțită de măsuri de biosecuritate specifice.

3.

În exploatațiile avicole și grădinile zoologice autorizate sanitar - veterinar.

118

1.3.

TURBAREA SAU RABIA

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

1.Conform recomandărilor producătorilor de vaccin.

I. Vaccinarea animalelor domestice

II. Vaccinarea animalelor în mediul silvatic:

1.

Vaccinarea antirabica a câinilor și pisicilor în vârsta de peste 3 luni se efectueaza o dată pe an.

2.

Vaccinarea antirabica a cainilor și pisicilor din curti, exploatatii si stani se efectueaza în campanie, in perioada octombrie-decembrie, cu completari lunare pentru animalele ajunse la varsta de vaccinare sau nou introduse, nevaccinate.

3.

Campaniile de vaccinare antirabica a cainilor și pisicilor din curti, exploatatii si stani se raporteaza la sfarsitul acesteia la DSVSA

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

45 de zile, se efectuează obligatoriu vânători de control a eficienței vaccinării conform procedurilor legale.

2. Administratorii fondurilor de vânătoare din fondul cinegetic, în ceea ce privește distribuția momelilor la vizuină.

1.

Vaccinarea orală a vulpilor se aplică de două ori pe an în lunile mai-iunie, octombrie-noiembrie, conform programului de eradicare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Vaccinarea orală a animalelor din mediul silvatic se realizează potrivit intrucțiunilor emise de președintele ANSVSA.

3.

După finalizarea campaniilor de vaccinare, după minim

1.

Aplicarea momelilor vaccinale se face de către gestionarul fondului de vânătoare sub coordonarea medicului veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Acțiunea de recoltare a probelor destinate evaluării imunității postvaccinale se execută de medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Raportare la ANSVSA.

Vaccinarea de urgență la mistreți se realizează cu momeli vaccinale.

1.4.

PESTA PORCINĂ CLASICĂ

SECȚIUNEA 10 - ACTIVITĂȚI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE, ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR

Se realizează potrivit intrucțiunilor emise de președintele ANSVSA.

1.

Activitatea de elaborare și difuzare de materiale științifice în domeniul sanitar - veterinar.

2.

Activitate de instruire și perfecționare continuă a specialiștilor din cadrul ANSVSA și din unităților subordonate, pe domeniile de competență, prin organizarea de cursuri de profil, în țară și în străinătate.

119

3.

Activitate de instruire in ferme.

120

4.

Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc și prognoze sanitare veterinare și protecția consumatorului.

5.

Acțiuni de instruire, informare și educație sanitară veterinară a populației pentru apărarea sănătății publice și protecției consumatorilor.

6.

Monitorizarea activităților și a situației sanitar-veterinare la nivel județean, al institutelor veterinare de profil și ANSVSA, astfel:

a)

MONITORIZAREA BOLILOR INFECȚIOASE ȘL PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

1.

Prelucrarea statistică a datelor obtinute din activitățile de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om.

2.

Efectuarea de analize epidemiologice.

3.

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de cercetare și control al bolilor.

b)

MONITORIZAREA BOLILOR INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A

CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

1.

Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere furnizate de laboratoarele județene.

2.

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de cercetare și

control al bolilor și informarea populației.

c)

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND ECOPATOLOGIA, ȘI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR ȘI SĂNĂTATEA PUBLICĂ

1.

Monitorizarea datelor obținute la nivelul DSVSA și raportarea semestrială la IDSA și IISPV.

2.

La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul și supravegherea mediului înconjurător; se va face pe circumscripții și localități.

3.

Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA și IDSA: semestrial în zone cunoscute ca poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului și gradul de poluare; unitățile poluatoare care pot influența sănătatea animalelor și calitatea producției a animalelor.

a)

Identificarea și monitorizarea bolilor produse de agenți poluanți.

b)

Monitorizarea condițiilor de colectare, epurare și evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activitățile zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentară.

4.

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de cercetare și

control al bolilor.

d)

MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE

1.

Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale și boli

și se raportează semestrial la IDSA.

2.

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor și informarea populației.

e)

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ

1.

Rezultatele examenelor de laborator obținute la LSVSA se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării.

2.

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al

bolilor.

f)

MONITORIZAREA UNITĂȚILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR

1.

Monitorizarea condițiilor de producere, depozitare, comercializare și utilizare a produselor furajere.

2.

Monitorizarea condițiilor de funcționare a unităților producătoare de nutrețuri combinate.

3.

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor.

4.

Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.

g)

MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL IGIENEI ȘI SĂNĂTĂȚII PUBLICE

1.

Gestionarea și prelucrarea statistică a activității pe linie de supraveghere prin inspecție și examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii și a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală și furaje se realizează de IISPV și se raportează trimestrial la ANSVSA.

2.

Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor.

h)

MONITORIZAREA REZISTENȚEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM

1.

Efectuarea testelor de sensibilizare la substanțele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare și la alte specii bacteriene patogene, Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, izolate de LSVSA.

2.

Înregistrarea și prelucrarea computerizată a datelor privind rezistența la antibiotice.

121

3. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de cercetare și control al bolilor.

122

CAPITOLUL II

PROGRAME NAȚIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ȘI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE APROBATE PRIN DECIZIA COMISIE EUROPENE NR. 883/2009/CE ȘI COFINANȚATE DE COMISIA EUROPEANĂ

1. Normele metodologice de aplicare a programelor naționale de supraveghere, control și eradicare a bolilor la animale aprobate prin Decizia Comisiei Europene nr. 883/2009/CE de aprobare a programelor anuale și multianuale de eradicare, combatere și monitorizare a anumitor boli ale animalelor și zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2010 și următorii ani, precum și a contribuției financiare a Comunității la aceste programe și cofinanțate de Comisia Europeană sunt transmise de ANSVSA prin notă de serviciu către DSVSA.

CAPITOLUL III

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

1.

BRUCELOZA*

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și leporidele se supun

inspecției ante mortem în unități de tăiere

I.

ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, leporidele

Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice

II.

CARNE și ORGANE

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SECȚIUNEA 1 - DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE LA ANIMALE

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE și ORGANE

Inspecția post - mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar

- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

Se recoltează organe în următoarele cazuri:

a)

de la animalele reacționate pozitiv, dubioase sau neconcludente la testele pentru brucella;

b)

de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză.

III. MĂSURI

1.

În cazul în care animalele prezintă o reacție pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecții, acestea trebuie să fie sacrificate separat față de celelalte animale, luându-se toate precauțiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare și a personalului prezent în abator.

2.

Carnea care provine de la animale la care inspecția post-mortem a permis punerea în evidență a unei bruceloze acute trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman.

3. Mamelele, tractusul genital și sângele care provin de la animalele la care a fost depistată o reac ț ie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, se confiscă și se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip.

Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacție pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru consum uman.

123

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

III. LAPTE

2.

CAMPILOBACTERIOZA*

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, porcinele și păsările se supun inspecției ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar

- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE

Inspecția post - mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar

- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I.

ANIMALE VII - bovine, ovine, porcine, păsări.

Supraveghere de laborator pentru speciile receptive

-

a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE

Recoltarea de probe din carne

III.

MĂSURI

Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezența de specii de

Campylobacter

termofile.

1.

Carnea și organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi consumate, nefiind supuse restricțiilor sanitare veterinare.

2.

Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obținute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării și aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecției în ferme.

3.

Medicul veterinar oficial va controla prin inspecție/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe :

a)

programul HACCP și în mod special formulele de tratament termic în toate unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește, moluște;

b)

evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine și porcine;

c)

respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

124

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație publică.

3.

ECHINOCOCOZA* (HIDATIDOZA)

I.

ANIMALE VII

Animalele din speciile receptive tăiate pentru consum uman se supun inspecției ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE ȘI ORGANE

Inspecția post - mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari

oficiali sau de către

I.

ANIMALE VII

Supravegherea serologică de 2 ori pe an a câinilor din ferme și/sau stâne - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE ȘI ORGANE

Se examinează fiecare carcasă și organele de bovine, porcine, ovine, caprine, ecvine și cervide destinate consumului uman.

III.

MĂSURI GENERALE

Interzicerea prezenței câinilor în abatoare.

IV.

MĂSURI SPECIFICE

Carnea și organele infestate se supun următoarelor măsuri:

a)

Carnea și organele infestate și/sau cu chiști hidatici se declară improprii consumului uman, se denaturează și se îndepărtează în condiții de siguranță;

b)

Grăsimea se dă în consum fără restricții;

c)

Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru alimentația carnivorelor;

125

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

personalul auxiliar oficial.

4.

LISTERIOZA*

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele și porcinele se supun inspecției ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEȘTE ȘI PRODUSE DIN PESCUIT

1.Inspecția post - mortem se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către

personalul

auxiliar

I.

ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele

Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

a. CARNE ȘI ORGANE

În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung și porțiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8

o C) timp de 48 de ore.

II. b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEȘTE ȘI PRODUSE DIN PESCUIT:

- recoltarea de probe se face conform Capitolului III, Secțiunea 4 din prezentele Norme metodologice.

III. MĂSURI

1.

În cazul confirmării bolii, carnea, organele și grăsimea, care nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

2.

În cazul confirmării prezenței

L. Monocytogenes

în produse din carne, produse lactate, pește și produse din pescuit, acestea se retrag din consum se declară improprii consumului uman, se denaturează și se îndepărtează în condiții de siguranță, conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.

3.

Tulpinile de

L. Monocytogenes

izolate din produsele alimentare de origine animală, se trimit la IISPV pentru confirmare.

4.

Medicul

veterinar

oficial

va

controla

prin

126

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

oficial.

2. Recoltarea probelor de către medici veterinari oficiali și efectuarea examenelor în LSVSA și în IISPV.

inspecție/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a)

Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de procesare carne roșie, lapte, pește, moluște;

b)

Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare, alimentație publică, în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum, cu termen lung de valabilitate ;

c)

Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la temperatura de refrigerare (brânzeturi cu pastă moale, produse din carne tip pate și produse din carne feliate, produse din carne sau pește ambalate sub vid);

d)

Prelevarea de teste de sanitație de pe suprafețele cu care vin în contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului de autocontrol în unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește, moluște, precum și în unitățile de alimentație publică;

e)

Recoltarea de probe de apă potabilă și gheață utilizată în procesare, unde este cazul, în cadrul Programului de autocontrol în unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește, moluște, precum și în unitățile de alimentație publică, în vederea efectuării examenului microbiologic;

f)

Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație

publică, de către personalul angajat.

127

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

I.

ANIMALE VII

I.

ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, lagomorfe, păsări):

Programul de control pentru

Salmonella

la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE și SUBPRODUSE COMESTIBILE

Programul de control pentru

Salmonella,

în conformitate cu reglementarile Uniunii Europene, cuprinde recoltarea de probe și analize, după cum urmează :

1.

Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine și cabaline :

a)

se recoltează probe de țesut prin metoda distructivă sau probe tampon prin metoda nedistructivă, de pe suprafața carcasei conform Capitolului III, Secțiunea 4 din prezentele Norme metodologice;

b)

noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine și porcine recoltați randomizat la fiecare lot, în caz de suspiciune și/sau confirmare;

c)

os lung nedeschis și țesut muscular, în cazul tăierilor în partidă separată în abator în caz de suspiciune și /sau confirmare.

2. Carcase de păsări: se recoltează carcase întregi.

III. MĂSURI:

A.1.

În cazul cărnii roșii și a cărnii de vânat, se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută.

În cazul identificării în carnea roșie și carnea de vânat a prezentei

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium , aceasta se declară improprie consumului uman.

În situația identificării altor serotipuri de

Salmonella

la carnea roșie și carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod condiționat, după procesare și tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară și consecutiv executării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta este

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele și păsările se supun inspecției ante mortem în abatoare autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

SALMONELOZA*

II.

CARNE

și

SUBPRODUSE COMESTIBILE

5.

1. Inspecția post - mortem a carcaselor și organelor precum și recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2.

Inspecția

și

recoltarea de probe include și sălile de

128

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

tranșare sau unitățile de tranșare și reambalare a cărnii roșii și a cărnii de pasăre, precum și depozitele destinate pentru aceste cărnuri.

III. OUĂ

Inspecția și recoltarea de probe se efectuează în centre de colectare, centre de ambalare ouă unități producere ouă lichide, unități de procesare ouă, depozite, unități de alimentație publică și unități de desfacere autorizate

și

înregistrate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial - a se vedea Capitolul III, Secțiunile 1, 2, 3 și 4 din prezentele Norme metodologice.

corespunzătoare microbiologic.

2.

În cazul produselor din carne roșie și carne de vânat la care s-a decelat prezenta

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium , acestea se declară improprii consumului uman.

În situația identificării altor serotipuri de

Salmonella

la produsele din carne roșie și carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară și consecutiv, efectuării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic.

3.

a)

Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a decelat prezența în mod sporadic de

Salmonella

spp.,serotipurile

S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson

și altele, și luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât și la abator.

b)

În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în mod sporadic

Salmonella

spp., serotipurile

S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson

și altele, tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiționat, după procesare și tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară și consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.

Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial având în vedere situația epidemiologică a efectivelor.

129

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

IV.

ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ

Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru

Salmonella , conform legislației în vigoare - a se vedea Capitolul III Secțiunile 1, 2, 3 și 4 din prezentele Norme metodologice.

V.

HRANA

ANIMALĂ (Furaje)

– a se vedea Capitolul III, Secțiunea 9 din prezentele Norme metodologice

130

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

În toate cazurile în care s-a izolat serotipul

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium,

carnea se declară improprii consumului uman și se distruge.

DSVSA organizează și monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru

Salmonella.

DSVSA au obligația de a notifica la ANSVSA orice situație în care se depistează

Salmonela

la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum și de a efectua investigațiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecție sau contaminare.

c)

În cazul decelării serotipurilor

S. galinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson

și altele în produsele din carne de pasăre și/sau alte produse care au în compoziție carne de pasăre, se aplică următoarea procedură:

i)

produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman;

ii)

produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic, se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară și se supun unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic;

iii)

semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman;

iv)

în toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat serotipul

S. enteritidis

și/sau

S. Typhimurium,

DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unitățile situate pe teritoriul unde au fost diagnosticate acestea, precum și la DSVSA din județele de proveniența a animalelor, prin Sistemul Rapid de Alertă.

v)

în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat

Salmonella

spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza înregistrarea grafică a temperaturilor și a duratei tratamentului termic, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic;

131

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

d)

Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat serotipul

S. enteritidis

și/sau

S. typhimurium

se declară improprii consumului uman; loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat

Salmonella

spp., (serotipurile

S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson

și altele) se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate termic, în unități autorizate sanitar-veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii și duratei tratamentului și se supun unui control microbiologic pentru fiecare șarjă de fabricație care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.

4.

Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu serotipuri de

Salmonella ssp

pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere sau care au fost identificate că fiind sursa de infecție în cadrul unui focar specific de toxiinfecție alimentară la om se pot admite în consum uman numai după tratare, astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului

S. enteritidis

și/sau

S. Typhimurium .

Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu

Salmonella spp:

a)

sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin. (4) din Regulamentul Comisiei nr. 589/2008/CE de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 1234/2007/CE privind standardele de comercializare aplicabile ouălor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 163 din 24 iunie 2008;

b)

sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piață, conform art.10 din Regulamentul Comisiei nr. 589/2008/CE;

c)

sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii contaminării încrucișate cu ouă provenite din alte efective.

B . În toate cazurile în care a fost depistată prezenta

Salmonella

spp. în carnea roșie, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau hrana pentru animale, furaje, tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare și tipizare.

C . Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecției ante și post - mortem, precum și a rezultatelor pozitive obținute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării și aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecției în ferme.

Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roșii, cărnii de vânat, cărnii de pasăre și ouălor se notifica ANSVSA.

132

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

D . Medicul veterinar oficial va controla prin inspecție/ supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

i)

Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de procesare carne pasăre, carne roșie, lapte, pește, moluște;

ii)

Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

iii)

Respectarea programelor DDD în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

iv)

Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de industrie alimentară în vederea identificării și eliminării purtătorilor de germeni din genul Salmonella din toate unitățile de procesare și alimentație publică;

v)

Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație publică.

vi)

În toate cazurile în care, la examenul microbiologic s-a izolat serotipul

S. enteritidis

și/sau

S. Typhimurium

carnea și produsele derivate se declară improprii consumului uman.

133

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

I.

ANIMALE VII

I.

ANIMALE VII - porci domestici, mistreți, urși, cabaline și alte specii receptive

Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE

Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spiralis se face conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr. 2075/2005/CE, cu amendamentele ulterioare.

Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr- una din următoarele metode, după cum urmează:

1.

Metoda digestiei:

a)

metoda digestiei eșantioanelor combinate/colective, utilizând un agitator magnetic – metoda de referință;

b)

metoda digestiei eșantioanelor combinate/colective cu asistență mecanică:

i)

tehnica sedimentării- metoda echivalentă;

ii)

tehnica de izolare prin filtrare-metoda echivalentă.

c)

metoda de digestie automată pentru eșantioane combinate/colective până la 35g – metoda echivalentă.

2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condițiile prevăzute de Regulamentul Comisiei nr. 2075/2005/ CE.

Marcarea cărnii care au fost supuse examenului pentru decelarea

Trichinella spiralis

se efectuează conform prevederilor legale.

III. MĂSURI

a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată

Animalele tăiate pentru consum

uman,

respectiv

porci

domestici, mistreți, urși, cabaline și alte specii receptive, trebuie examinate la tăiere pentru

Trichinella spp.

II. CARNEA

6.

TRICHINELOZA*

1. Carnea proaspătă provenită de la speciile de animale receptive se admite pentru consum uman numai după efectuarea examenului pentru decelarea

Trichinella spp.

de către medici veterinari oficiali sau medici veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA.

2. Efectuarea examenului pentru decelarea

Trichinella spp.

poate fi realizata

și

de

personalul

134

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

auxiliar oficial sau de personalul din unitățile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, care își desfășoară activitatea

sub

supravegherea și responsabilitatea medicului veterinar oficial sau a medicului veterinar de liberă practică împuternicit, decizia finală privind admiterea în consum a cărnii fiind luată de către medicul veterinar oficial.

3. În conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul Comisiei nr. 2075/2005/CE de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenta de Trichinella în carne, cu amendamentele ulterioare, tot

personalul implicat în

Trichinella spiralis

se declară improprie consumului uman.

b)

DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piață a cărnii la care a fost depistată

Trichinella, vor dispune

distrugerea acestora, vor iniția investigații epidemiologice în vederea identificării fermei și a eliminării surselor.

c)

În situația în care se constată că produsele din carne, carnea preparată și carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la baza declanșării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au obligația ca în timpul investigațiilor din cadrul anchetei epidemiologice să recolteze și să examineze toate probele suspecte.

135

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

examinarea probelor pentru decelarea

Trichinella spp.

trebuie să fie instruit corespunzător și să participe la:

a)

un program de control al testelor utilizate pentru decelarea

Trichinella spp ;

b)

o evaluare periodică a procedurilor de testare, înregistrare și analiză utilizate în laborator.

4. Examenul pentru decelarea

Trichinella spiralis

se efectuează în cadrul institutelor naționale de referință, la LSVSA din cadrul DSVSA, în

circumscripțiile sanitar

- veterinare și pentru siguranța alimentelor,

în

laboratoarele

din

136

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

circumscripțiile sanitar

-

veterinare

de

asistență,

în

laboratoarele special amenajate și dotate pentru decelarea trichinei din abatoarele în care se sacrifică porcine și/sau cabaline, ori în laboratoarele din unitățile care manipulează carne de vânat sălbatic.

5. Contravaloarea examenelor pentru decelarea trichinei se va

efectua în

conformitate cu prevederile legale în vigoare.

7.

TUBERCULOZA*

(produsă de Mycobacterium Bovis)

I. ANIMALE VII -

bovinele, caprinele, porcinele, leporidele și vânatul sălbatic:

- se supun examenului ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari

I.

ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele și vânatul sălbatic:

Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice și/sau serologice pentru tuberculoză și expedierea animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă separată - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE și ORGANE

137

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE și ORGANE

1.

Inspecția post - mortem a carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2.

În cadrul inspecției post - mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului și organelor.

3.

În cazul în care nu s- au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiții normale, în caz contrar animalele se dirijează

la

tăiere

în

partidă

Se recoltează probe în următoarele cazuri:

a)

În cazul animalelor care au reacționat pozitiv la testele alergice și/sau serologice, la care după tăiere prin inspecția post - mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici:

1.

submaxilari, retrofaringieni, bronhici;

2.

mediastinali, eventual și mezenterici, dacă sunt măriți în volum, portali și retromamari.

b)

În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni și ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice și histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare.

Se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și limfonodulii aferenți.

În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni.

c)

Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post - mortem.

III. MĂSURI

a)

În cazul în care animalele prezintă o reacție pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecții, acestea trebuie să fie sacrificate separat față de celelalte animale, luându-se toate precautiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare și a personalului prezent în abator;

b)

Sancțiunile

de

abator

la

carnea

și

organele

138

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

separată.

mamiferelor se aplică în funcție de localizare și extinderea leziunilor și în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare;

c)

Toată carnea care provine de la animale la care inspecția post-mortem a permis punerea în evidentă a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau părți ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman;

d)

În cazul în care a fost evidentiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiași organ sau în aceeași parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei și ganglionii limfatici asociati trebuie să fie declarata improprii pentru consumul uman.

139

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

III. LAPTE CRUD

A)

În exploatațiile de animale producătoare de lapte.

B)

În unități de procesare a laptelui supuse

autorizării

și/sau înregistrării sanitare veterinare.

III. MĂSURI LAPTE CRUD

A.1.

Laptele provenit de la vacile cu reacții pozitive sau dubioase la testul unic (TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului comparativ simultan ( TCS) nu va fi utilizat în consum uman.

A.2.

Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală și nu au dat reacții pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploatații care nu sunt oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obținerii de produse lactate, cu condiția să fie supus unui tratament termic care să dea o reacție negativă la testul fosfatazei alcaline.

B.1.

Laptele provenit de la vacile cu reacții pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepționat și admis la procesare în unitățile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) și în unitățile de procesare autorizate sanitar-veterinar.

B.2.

Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală și nu au dat reacții pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploatații care nu sunt oficial libere de tuberculoză, poate fi recepționat și utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obținerii de produse lactate, cu condiția să fie supus unui tratament termic care să dea o reacție negativă la testul fosfatazei alcaline.

140

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

I.

ANIMALE VII

I.

ANIMALE VII (bovine)

Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

PIELE DE BOVINE ȘI LÂNĂ DE OVINE, SUPRAFAȚĂ CARCASE

Se recoltează tampoane de pe pielea de bovine, din zona pieptului, după sângerarea animalului și înainte de jupuire, probe de lână de la ovine, din zona pieptului, după sângerarea animalului și înainte de jupuire, precum și probe de pe suprafața carcaselor de bovine și ovine, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC).

III.

CARNE

Se recoltează probe de carne și carne tocată de la bovine și ovine.

IV.

MĂSURI

Carne

1.

Carnea cu rezultate pozitive se confiscă și denaturează.

2.

Medicul veterinar oficial controlează prin inspecție/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a)

respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP în toate unitățile de abatorizare bovine și în mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

b)

evitarea

contaminării

carcaselor

cu

fecale

în

abatoarele de bovine, ovine si caprine;

Bovinele și ovinele se supun examenului ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

8.

ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENĂ*

II. CARCASE și ORGANE

Inspecția post - mortem a carcaselor și organelor precum și recoltarea de probe se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

III. LAPTE CRUD

141

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

c)

respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare, alimentație publică și în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi;

d)

evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație publică.

IV. LAPTE

Respectarea igienei mulsului.

9.

INFLUENȚA AVIARĂ**

I.

PĂSĂRI VII

Păsările vii se supun examenului ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar și în ferme, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I.

PĂSĂRI VII

A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

MĂSURI:

1.

DSVSA au obligația de a notifica prin SRAAF în regim de urgență cazurile suspecte.

2.

Medicul veterinar oficial va controla prin inspecție/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a)

respectarea măsurilor de curățire, spălare și dezinfecție a mijloacelor de transport și cuștilor;

b)

abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecția între tăieri;

c)

respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP în toate unitățile de abatorizare a păsărilor;

d)

prevenirea contaminării încrucișate în timpul tăierii

și procesării;

e)

îndepărtarea

subproduselor

rezultate

în

urma

142

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

abatorizării păsărilor, respectiv pene, viscere și a cadavrelor în condiții de siguranță;

f)

interzicerea prezenței animalelor indezirabile, cum ar fi câinii, pisicile, rozătoarele în incinta abatoarelor de păsări;

g)

interzicerea recuperării subproduselor pentru alimentația carnivorelor.

3. În toate cazurile se vor lua măsuri de protecție a personalului operator care intră în contact cu păsările vii

destinate abatorizării și/sau carcase.

10.

RABIA **

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele si vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARCASE

Inspecția post - mortem a carcaselor precum și recoltarea de probe se efectuează în unități de tăiere autorizate

I.

ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, vânatul sălbatic

Supraveghere – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE ȘI ORGANE

Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic, inclusiv bioproba și histologic.

Diagnostic diferențial EST, Aujeszky și Listeria, conform Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

III.

MĂSURI

a)

În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de 6 zile de la mușcătura infectantă se declară impropriu consumului uman animalul în întregime;

b)

În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puțin de 6 zile de la mușcătură, fără semne clinice de turbare, se declară impropriu consumului uman locul

mușcăturii, capul și coloana vertebrală;

143

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

c) Restul cărnii și subproduselor comestibile se livrează pentru consum uman, fără restricții.

11.

BOTULISM **

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și leporidele se supun inspecției ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE

și

ORGANE - bovine, ovine, caprine, porcine și leporide

Inspecția post - mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari

oficiali sau de către

I.

ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și leporide

Supraveghere specii receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE, ORGANE ȘI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală.

Determinarea prezenței toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe șoareci și testele imunologice ELISA, RIA.

III.

MĂSURI

1.

În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului uman;

2.

În cazul în care se identifică prezența toxinei botulinice în produse de origine animală, acestea se distrug;

3.

DSVSA au obligația de a notifica la ANSVSA toate situațiile de suspiciune și confirmare a cazurilor de botulism sau orice situație în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum și de a efectua investigațiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecție sau contaminare;

144

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

personalul auxiliar oficial.

III. Produse din carne, lapte, peste sau produse compuse in recipienti ermetic inchisi

Controlul organoleptic al recipientilor in vederea identificarii eventualelor modificari ulterioare obtinerii, verificarea inchiderii acestora, termostatarea, de catre medicii veterinari oficiali

Controlul modului in care sunt respectati si monitorizati parametrii de tratament termic etc, de catre medicii veterinari oficiali.

4.

Medicul veterinar oficial va controla prin inspecție/ supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a)

respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic, durata, presiunea și temperatura de sterilizare și/sau pasteurizare în toate unitățile de procesare carne, lapte, pește;

b)

respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare, alimentație publică;

c)

identificarea și eliminarea conservelor și semiconservelor bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale ca urmare a controlului oficial în unitățile de procesare, depozitare și comercializare.

LEPTOSPIROZA **

I.

ANIMALE VII

Bovinele, cabalinele și porcinele se supun inspecției ante mortem

în

unități

de

tăiere

I.

ANIMALE VII -bovine, porcine, cabaline

Supraveghere serologică prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE și ORGANE

Se prelevează porțiuni de rinichi și ficat de la

145

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul

auxiliar

oficial.

animalele tăiate ;

III. MĂSURI

1.

Carnea și organele:

a)

Se declară improprii consumului uman în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii;

b)

Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenței leziunilor degenerative numai în ficat și a examenului bacteriologic pozitiv;

c)

Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele endocrine și sângele se confiscă;

d)

Pieile se prelucrează prin sărare uscată și se livrează după 14 zile.

2.

Medicul veterinar oficial va controla prin inspecție/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a)

Respectarea bunelor practici de fabricație și igienă și a programului HACCP în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

b)

Evitarea contaminării carcaselor cu excreții de la speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere și inspecție adecvate care includ protejarea vezicii urinare și a rinichilor;

c)

Îndepărtarea și eliminarea în condiții de siguranță a excrețiilor de la speciile receptive, din boxele de așteptare;

d)

Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreții provenite de la speciile receptive;

e)

Respectarea programelor DDD în toate unitățile de procesare, precum și în unitățile de alimentație

12.

II. CARNE și ORGANE

Inspecția post - mortem a carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

146

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

III. LAPTELE

publică;

În toate cazurile se vor lua măsuri de protecție a personalului operator care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării și/sau carcase.

3.

Laptele:

a)

Respectarea igienei mulsului;

b)

Evitarea contaminării cu excreții provenite de la animalele receptive.

13.

TUBERCULOZA**

(alta decât cea produsă de Mycobacterium Bovis)

I.

ANIMALE VII

Porcinele, ovinele, cabalinele și păsările se supun examenului ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE și ORGANE

1.

porcine, ovine, cabaline

I.

ANIMALE VII - porcine, ovine, cabaline, păsări

Supraveghere - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE și ORGANE

1.

porcine, ovine, cabaline :

a)

în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni și ganglioni limfatici aferenți în vederea examinării bacteriologice și histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare;

b)

în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni.

2.

păsări : în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi

și organe cu leziuni (ficat, splină).

a) Inspecția post - mortem a carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-

veterinar,

de

către

III. MĂSURI

1. porcine, ovine, cabaline :

măsurile de abator la carne și organe se aplică în funcție de localizarea și extinderea leziunilor și în conformitate

cu

prevederile

normelor

sanitare

veterinare în vigoare.

147

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

b)

La inspecția post - mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului și organelor.

c)

În cazul în care nu s- au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiții normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.

2. păsări

Pasările se supun inspecției post - mortem individuale după tăiere, prin examinarea carcasei și organelor.

2.

păsări:

Măsurile de abator pentru carne și organe se aplică în funcție de localizarea și extinderea leziunilor.

Se declară improprii consumului uman carcasele și organele în caz de:

a)

infecție generalizată;

b)

leziuni pe organe însoțite de cahexie și infiltrații în

musculatură.

În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea se admite în consum după sterilizare prin fierbere.

YERSINIOZA **

I. ANIMALE VII

Porcinele

se

supun

I. ANIMALE VII - porcine :

Supraveghere anatomopatologică și de laborator - a se

148

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

14.

inspecției ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE

Inspecția post - mortem a carcaselor și organelor de porcine se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. TONSILE PALATINE

Se recoltează probe de tonsile palatine de la porci tăiați în abator, pentru testarea Y. enterocolitica.

III. CARNE

În caz de suspiciune se recoltează carne:

1.

Medicul veterinar oficial va controla prin inspecție/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a)

respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de procesare a cărnii de porc;

b)

prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic;

c)

respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucișate în toate unitățile de procesare, alimentație publică și în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate;

d)

evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unitățile de alimentație publică.

15.

ANISAKIDOZA **

ȘI ALTE PARAZITOZE LA PEȘTI

1. Fiecare lot de pește, icrele și lapții se supun

examenului

prin

I . Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de pește, icrele și lapții sunt supuse inspecției vizuale randomizate de

către medici veterinari oficiali sau de către personalul

149

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

inspecție vizuală.

2. Se prelevează probe reprezentative din fiecare lot de pește, icre și lapți.

auxiliar oficial în vederea depistării și îndepărtării paraziților vizibili cu ochiul liber.

II. MĂSURI

Medicul veterinar oficial va controla prin inspecție/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peștele, icrele și lapții:

a)

peștele parazitat sau părțile parazitate din acesta nu vor fi comercializate pentru consum uman;

b)

peștele întreg la care au fost evidențiate formațiuni parazitare doar la nivelul viscerelor și care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune de facilitați pentru îndepărtarea eficientă a părților parazitate și în care sunt respectate condițiile de igienă pentru evitarea posibilităților de contaminare;

c)

peștele întreg la care au fost evidențiate formațiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii și a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman și nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman.

16.

CISTICERCOZA **

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele și porcinele se supun inspecției ante mortem în unități de tăiere autorizate sanitar- veterinar,

de

către

I.

ANIMALE VII - bovinele, ovinele, porcinele

Supravegherea prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

CARNE ȘI ORGANE

Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman.

III.

MĂSURI

1. Carnea și organele infestate trebuie să fie declarate

150

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.

CARNE ȘI ORGANE

1.

Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecției post - mortem imediat după tăiere.

2.

Inspecția post - mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări:

a)

în cazul infestației generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări senzoriale carnea și organele se declară improprii consumului uman;

b)

în cazul infestației localizate, porțiunile infestate se confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiționat după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când caracterele senzoriale ale cărnii, organelor și subproduselor sunt normale;

c)

grăsimea de porc se topește la 100 0 C după care se poate utiliza pentru consum;

d)

masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără restricții, dacă nu prezintă chiști.

2.

Medicul veterinar oficial va controla prin inspecție/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a)

respectarea bunelor practici de fabricație și igienă, a programului HACCP și în mod special a formulelor de tratament termic în toate unitățile de procesare carne roșie;

b)

respectarea programelor DDD în toate unitățile de procesare și alimentație publică;

c)

interzicerea prezenței câinilor în abatoare.

ANTRAX ** (B-051)

I.

ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele și porcinele se supun inspecției ante mortem

în

unități

de

tăiere

I.

ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, porcinele:

Supraveghere anatomopatologică și de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.

MĂSURI:

151

Nr. Crt.

Boala

Strategia și conduita de

execuție

Precizări tehnice***

0

1

2

3

17.

autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

a)

animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare în partidă separată;

b)

în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate sub restricții și se recoltează porțiuni de splină, ganglioni limfatici și os lung nedeschis;

c)

în toate situațiile în care se suspicionează o formă de antrax în abator trebuie suspendate toate activitățile până la confirmarea diagnosticului;

d)

în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse și îndepărtate în condiții de siguranță;

e)

reluarea activității se poate face numai după efectuarea unei dezinfecții severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu suprafețele supuse dezinfecției;

f)

în toate situațiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om/personalul operator și a contaminării mediului de lucru.

II. CARNE și ORGANE

Inspecția post - mortem a carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

152

Conform

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 2 martie 2006, cu modificările și completările ulterioare:

* Zoonoze care trebuie monitorizate;

**Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situația epidemiologică.

***

MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR INSPECȚIEI:

1.

Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze și să evalueze rezultatele activităților din cadrul inspecției.

2.

a) În cazul în care inspecțiile pun în evidență prezența unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta.

b)

În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producției primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar de liberă practică împuternicit responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploatația de origine, operatorul din sectorul alimentar, DSVSA și după caz, fondul de vânătoare respectiv.

c)

În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o țară terță, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA.

3.

Rezultatele inspecțiilor și testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA și DSVSA.

153

4.

Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecții ante mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activități de inspectare, suspectează prezența unui agent infecțios menționat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA și să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile și precauțiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecțios, în conformitate cu legislația comunitară care se aplică.

154

Secțiunea 2 - SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ DIN UNITĂȚILE AUTORIZATE SANITAR VETERINAR AVÂND ÎN VEDERE ÎNCADRAREA PE GRUPE DE RISC (****)

Nr. crt.

Categorie

UNITATEA

CONDUITA CONTROALELOR OFICIALE

PRIN AUDIT, INSPECȚIE, VERIFICARE SUPRAVEGHERE, MONITORIZARE

PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

Natura probei

Frecvența recoltării probelor pentru examenele de la Capitolul III, Secțiunea 4 din prezentele norme metodologice

Precizări tehnice

( * )

( ** ) ,

( *** )

I. AUDIT medicii veterinari din cadrul

Serviciului de Igienă Veterinară și Epidemiologie din cadrul DSVSA

II.Verificare, inspecție, supraveghere medicii veterinari oficiali din cadrul unităților sau/și CSVSA

Categ. III

Categ. II

Categ. I

Categ. III

Categ. II

Categ. I

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1.

Unități cu activitate generală

a. Depozit frigorific

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse depozitate care necesită regim termic

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse

determinat în cadrul controlului oficial,

în vederea verificării siguranței produsului

și

respectiv

a

conformității alimentului cu criteriile de siguranță prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare, după cum urmează:

microbiologic cu criteriile de siguranță prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare;

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

b. Unitate de reambalare

I- Lunar

Trimestrial

Săptămânal

Produse alimentare de origine animală

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse reambalate

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse reambalate

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse reambalate

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

c. Piață en-gros

I-Semestrial

Anual

18 luni

Produse expuse la vânzare

O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse

II-Permament

Săptămânal

Lunar

2.

Carne de ongulate domestice

a. Abator

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Țesut muscular, organe (ficat, rinichi, splină, ganglioni)

O dată pe lună pentru fiecare specie

O dată pe trimestru pentru fiecare specie

O dată pe semestru pentru fiecare specie

O dată pe

1.

Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA

în scop

bine

a)

verificarea siguranței produsului și, respectiv, a conformității alimentului din punct de

vedere

II-Permanent

Permanent

Permanent

Probe de pe suprafața carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E. coli și Salmonella

O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităților autorizate pentru export în țări terțe

O dată pe trimestru conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităților autorizate pentru export în țări terțe

semestru conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităților autorizate pentru export în țări terțe

Tampoane de pe pielea de bovine, din zona pieptului, după sângerarea animalului și înainte de jupuire, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC)

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA ****

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA ****

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA ****

Probe de lână de la ovine, din zona pieptului, după sângerarea animalului și înainte de jupuire, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC)

Probe de pe suprafața carcaselor de bovine și ovine, după toaletare, dar înainte de răcirea carcaselor, pentru testarea

E. coli verotoxigene (VTEC)

Probe de tonsile palatine de la porci tăiați în abator, pentru testarea Y. Enterocolitică.

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA *****

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA *****

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA *****

b)

verificarea siguranței produsului

și

respectiv

a conformității

alimentului din punct de

vedere

microbiologic

cu criteriile de siguranță care

nu

sunt

prevăzute

de legislația comunitară, dar

care

sunt cuprinse în legislația națională;

c)

obținerea de informații

privind statusul microbiologic a unor alimente comercializate

pe

piață;

d)

verificarea sistemului

de

proceduri

și programe implementate

de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea

asigurării siguranței

alimentelor (proceduri de bune practici de igienă și producție,

program HACCP, sistem de trasabilitate, proceduri

de

retragere/rechemare,

evitarea contaminării încrucișate și/sau a contaminăriii

post tratament termic);

e)

verificarea conformității alimentului/ lotului/ loturilor

suspicionate;

155

f)

dezvoltarea investigațiilor

în cursul anchetelor de toxiinfecții alimentare, reclamațiilor,

156

b. Unitate de tranșare

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Carne tranșată

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de carne pe specii

O dată pe an pentru fiecare categorie de carne pe specii

II-Permanent

Permanet

Permanent

3.

Carne de pasare și de lagomorfe

a. Abator

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Probe de pe suprafața carcaselor și pielea de pe gât pentru testarea E. coli și Salmonella

Carcasă întreagă pentru testarea Campylobacter spp. și Salmonella spp.

O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităților autorizate pentru export în țări terțe

O dată pe trimestru conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităților autorizate pentru export în țări terțe

O dată pe semestru conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităților autorizate pentru export în țări terțe

II-Permanent

Permanet

Permanent

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de

ANSVSA

******

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA ******

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de

ANSVSA

******

b. Unitate de transare

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Carne tranșată

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de carne pe specii

O dată pe an pentru fiecare categorie de carne pe specii

II-Permanent

Permanet

Permanent

4.

Carne de vânat de crescatorie

a. Abator

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Țesut muscular, organe (ficat, rinichi, splină,

O dată pe lună pentru fiecare specie

O dată pe trimestru pentru fiecare specie

O dată pe semestru pentru fiecare specie

sesizărilor;

g)

obținerea

de informații cu privire la

noi

hazarde, rezultate

în

urma evaluării riscului.

2.

În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată

o

neconformitate

care necesită

investigații de

laborator recoltarea de probe va

fi

însoțită întotdeauna

și

de notă de control,

în care

autoritatea sanitară

veterinară locală

va

înscrie rezultatul controlului oficial

și

va argumenta

scopul recoltării.

3.

Recoltarea

de probe

de

către autoritatea

sanitară veterinară locală

se realizează

planificat în baza unei strategii stabilite

de

către DSVSA, care trebuie să

urmărească obținerea

de informații

–

date comparabile, necesare

autorității sanitare

veterinare locale.

În stabilirea strategiei de recoltare DSVSA trebuie să țină cont de următoarele principii de:

a)

recoltare

randomizată

și reprezentativă pentru lot ;

b)

recoltare selectivă – când se adresează unor categorii de

II-Permanent

Permanet

Permanent

ganglioni).

Probe de pe suprafața carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E. coli și Salmonella

O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităților autorizate pentru export în țări terțe

O dată pe trimestru conform reglementarilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităților autorizate pentru export în țări terțe

O dată pe semestru conform reglementarilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităților autorizate pentru export în

țări terțe

b. Unitate de transare carne de vanat de crescatorie

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Carne tranșată

O dată pe trimestru pentru fiecare specie intrată la tranșare și o dată pe trimestru din carnea tranșată

O dată pe semestru pentru fiecare specie intrata la transare si o data pe semestru din carnea transata

O dată pe an pentru fiecare specie intrata la transare si o data pe an din carnea transata

II-Permanent

Permanet

Permanent

5.

Carne de vânat salbatic

a. Unitate care manipulează carne de vanat salbatic

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse finite

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de

produse.

II-Permanent

Permanet

Permanent

b. Unitate de tranșare carne vanat salbatic

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Carne tranșată

O dată pe semestru pentru fiecare specie și categorie de carne tranșată

O dată pe an pentru fiecare specie si categorie de carne transata

O dată la 18 luni pentru fiecare specie si categorie de

carne transata

II-Permanent

Permanent

Permanent

6.

Carne tocată, preparata și carne separată mecanic

a. Unitate carne tocată

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse finite

O dată pe trimestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

O dată pe semestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr.

2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

O dată pe an comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu

amendamantele ulterioare

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

b. Unitate carne preparată

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse finite

O dată pe trimestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

O dată pe semestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr.

2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

O dată pe an comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

c. Unitate carne separată

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse finite

O dată pe semestru pentru fiecare

O dată pe an pentru fiecare

O data la 18 luni pentru

alimente cu risc înalt (în

baza

informațiilor, investigațiilor și a

experienței anterioare);

c)

recoltare în caz de suspiciune – care se bazează pe o analiză și

o

experiență privind

lotul

și circumstanțele recoltării

(de exemplu,

recoltarea efectuată ca parte a investigației

în focarele de TIA, sau în

timpul

unei inspecții sau evaluări a

programului HACCP

în

urma cărora

se constată deficiențe

care afectează

siguranța produsului).

În scopul obținerii de

date

relevante,

al monitorizării

și

al supravegherii corespunzătoare

a riscului microbiologic

pe întreg

lanțul alimentar,

DSVSA trebuie să țină cont în elaborarea strategiei de

recoltare

ca frecvența

și

157

procedura

de recoltare să se aleagă în funcție de tipul de micro-organism sau toxină și tipul de aliment

implicat (perisabil, stabil).

mecanic

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

categorie carne

categorie carne

fiecare categorie carne

7.

Produse din carne

Unitate de procesare

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse finite

O dată pe trimestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

O dată pe semestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr.

2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

O data pe an comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

II-Permanent

Permanet

Permanent

8.

Moluste bivalve vii

a. Centru de colectare

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Moluște bivalve vii Apa de contact

O dată pe trimestru

O dată pe semestru

O dată pe an

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

b. Centru de purificare

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Moluște bivalve vii Apa de contact

O dată pe trimestru

O dată pe semestru

O dată pe an

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

9.

Pește și produse din pescuit

a. Vas fabrică

Semestrial

Anual

La 18 luni

Pește și produse din pescuit

O dată pe semestru pe fiecare specie

O dată pe an pe fiecare specie

O dată la 18 luni pe fiecare specie

b. Vas congelator

Semestrial

Anual

La 18 luni

Pește și produse din pescuit congelate

O dată pe semestru pe fiecare specie

O dată pe an pe fiecare specie

O dată la 18 luni pe fiecare specie

c. Unitate produse proaspete din pescuit (Cherhana)

I-Trimestrial

Semestrial

Anual

Pește și produse din pescuit

O dată pe semestru pentru fiecare specie

O dată pe an pe fiecare specie

O dată la 18 luni pe fiecare specie

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

Produse proaspete din pescuit obținute

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse din pescuit obtinute

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse din pescuit obținute

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse din pescuit obtinute

d. Unitate procesare produse din pescuit

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Materii prime

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie

O dată pe semestru pentru fiecare categorie

O dată pe an pentru fiecare categorie

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

Produse finite

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse obținute

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse obținute

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse obținute

158

e. Piață de licitatie

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse valorificate

O dată semestru de la 10% dintre comercianți

O dată an de la 10% dintre comercianti

O dată la 18 luni de la 10% dintre comercianti

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

f. Piață de desfacere

I-Trimestrial

Semestrial

Anual

Produse valorificate

O dată semestru de la cel putin 10% dintre comercianți

O dată an de la 10% dintre comercianti

O dată la 18 luni de la 10% dintre comercianti

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

10

Lapte crud si produse din lapte

a. Centru de colectare sau/și ferme care livrează direct laptele la unitate de procesare

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Lapte crud materie primă

O dată pe trimestru ***, pentru 10% din obiective care livrează cea mai mare cantitate de lapte (determinarea parametrilor din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

853/2004, cu

amendamentele ulterioare)

O dată pe semestru ***, pentru 10% din obiective care livrează cea mai mare cantitate de lapte (determinarea parametrilor din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 853/2004, cu

amendamentele ulterioare)

O dată pe an

***, pentru 10% din obiective care livrează cea mai mare cantitate (determinarea parametrilor din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 853/2004, cu

amendamentele ulterioare)

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

b. Unitate de procesare a laptelui materie prima

I-Trimestrial

Semestrial

Anual

Lapte crud materie primă înainte de procesare

Produse finite, inclusiv lapte pasteurizat pentru determinarea fosfatazei alcaline

O dată pe trimestru

O dată pe semestru

O dată pe an

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse finite obtinute

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse finite obtinute

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse finite obtinute

c. Unitate de procesare a produselor din lapte

I-Trimestrial

Semestrial

Anual

Materie primă intrată la procesare, inclusiv lapte pasteurizat, alte produse finite

O dată pe lună pentru fiecare categorie in parte

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie in parte

O dată pe semestru pentru fiecare categorie in parte

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

11

Oua si produse din oua

a. Centru de ambalare ouă

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Oua

O dată pe trimestru

O dată pe semestru

O dată pe an

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

159

b. Unitate producere ouă lichide

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Ouă și/sau produse finite

O dată pe trimestru pentru ouă și/sau pentru fiecare categorie de produse obținute

O dată pe semestru pentru oua

si/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute

O dată pe an pentru ouă și/sau

pentru fiecare categorie de produse obținute

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

c. Unitate procesare ouă

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Ouă și/sau produse finite

O dată pe trimestru pentru ouă și/sau pentru fiecare categorie de produse obținute

O dată pe semestru pentru oua

si/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute

O dată pe an pentru ouă și/sau

pentru fiecare categorie de produse obținute

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

12

Picioare de broască și melci

Unitate de procesare

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Materii prime și produse finite

O dată pe lună pentru materii prime și o dată pe trimestru pentru

produsele finite

O dată pe semestru

O dată pe an

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

13

Grasimi animale, untură, jumări

a. Centru de colectare grăsimi animale

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Materii prime

O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte

O dată pe an pe fiecare categorie în parte

O dată la 18 luni pe fiecare categorie in parte

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

b. Unitate de procesare grasimi animale

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Produse finite

O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte

O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte

O dată pe trimestru pe fiecare categorie in parte

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

14

Gelatină

a. Centru de colectare materii prime pentru gelatină

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Materii prime

O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte

O dată pe an pe fiecare categorie în parte

O dată la 18 luni pe fiecare categorie în parte

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

b. Unitate de procesare gelatină

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Produse finite

O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte

O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte

O dată la 18 luni pe fiecare categorie in parte

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

15

Colagen

a. Centru de colectare materii prime pentru colagen

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Materii prime

O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte

O dată pe an pe fiecare categorie în parte

O dată la 18 luni pe fiecare categorie în parte

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

b. Unitate de procesare colagen

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Produse finite

O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte

O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte

O dată pe an pe fiecare categorie în parte

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

160

16

Alte activități

a. Unitate de procesare a mierii de albine și/sau a altor produse apicole

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Materii prime și produse finite

O dată pe trimestru pentru mierea intrată la procesare și/sau fiecare categorie de produse în parte obținute

O dată pe semestru pentru mierea intrată la procesare și/sau fiecare categorie de produse în parte obținute

O dată pe an pentru mierea intrată la procesare și/sau fiecare categorie de produse în parte obținute

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

b. Mijloc de transport

Anual

De pe suprafața interioară și echipamentele din interior

Anual probe de sanitație

* I. În cazul obținerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA au următoarele obligații și vor dispune următoarele măsuri:

A.

notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă;

1.

declanșarea anchetei în scopul:

a)

identificării lotului/loturilor suspecte;

b)

identificării unității/unităților în care a fost produs/produse;

c)

identificării rețelei de distribuție prin stabilirea trasabilității produsului/produselor;

d)

identificării cauzei/pericolului;

e)

evaluării pericolelor/riscului;

f)

aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.

2.

controlul și verificarea procedurilor și programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;

3.

verificarea corectitudinii acțiunilor corective și măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;

4.

supravegherea și monitorizarea acțiunilor corective și a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat;

5.

reținerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei și sosirea buletinelor de analiză;

6.

verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcție de tipul de hazard și particularitățile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.), precum și de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformități înregistrate în timp în registrele unității privind produsul suspicionat/incriminat);

7.

includerea în planul de recoltare de probe de sanitație, mediu, materii prime, produse și loturi, relevante în funcție de tipul de risc și particularitățile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.);

8.

până la depistarea cauzei și eliminarea pericolelor/riscului, în funcție de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat;

9.

centralizarea rezultatelor anchetei și comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA.

B.

În cazul produselor de origine animală provenite din import din țări terțe, PIF și DSVSA vor dispune măsuri în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr.206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din țări terțe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.752 din 4 septembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare:

1.

În situația în care, urmare a controalelor prevăzute în Ordinului președintelui ANSVSA nr. 206/2006 ,

cu modificările și completările ulterioare, se constată că legislația comunitară a fost încălcată, PIF

și DSVSA vor lua următoarele măsuri:

a)

notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate și transportul în cauză;

b)

intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeași origine (următoarele 10 transporturi care au aceeași origine trebuie să fie reținute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe și testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006);

2.

În situația în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislației comunitare, lotul sau părțile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările și completările ulterioare;

În cazul în care, controalele evidențiază o depășire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările și completările ulterioare;

C.

DSVSA se vor asigura că, în caz de obținere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:

1.

notifică în regim de urgență DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcție de caz;

161

2.

notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obținute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării și aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecției în ferme;

3.

informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat și motivul retragerii alimentului de pe piață;

4.

inițiază în regim de urgență, procedura de retragere/rechemare a produsului din rețeaua de distribuție și dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final și vor furniza în timp util DSVSA documentația centralizată privind retragerea/rechemarea;

5.

colaborează cu autoritățile sanitar- veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat și furnizează în timp util documentația solicitată de către ANSVSA;

6.

reevaluează procedurile și programele de bune practici de igienă și producție, HACCP, precum și mărirea frecvenței de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea și eliminarea cauzei, și inițiază acțiuni și măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariției riscului/pericolului pentru alimentul implicat.

** Probele recoltate în condițiile precizărilor tehnice (menționate la coloana 6) vor fi însoțite de o notă justificativă cu precizarea motivației recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin prezentele Norme metodologice, după cum urmează:

1.

în cazul în care în urma inspecției se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigații de laborator, autoritatea sanitar-veterinară locală va preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator;

162

2.

ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA pot dispune creșterea frecvenței inspecțiilor și a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau

mediu.

*** media geometrică calculată pe o perioadă de 3 luni, cu prelevarea unei 1 probe/lună;

**** Se vor recolta probe de tampoane de pe pielea de bovine, după sângerarea animalului și înainte de jupuire, probe de lână de la ovine, după sângerarea animalului și înainte de jupuire, precum și

probe de carcase de bovine și ovine numai din abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenței E. coli verotoxigene (VTEC) elaborat de ANSVSA

***** Se vor recolta probe de tonsile palatine de la porci tăiați în abator numai din abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenței Yersinia enterocolitica elaborat de ANSVSA.

******

Se vor recolta probe de carcasă de pui broiler numai abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenței Salmonella spp. și

Campylobacter spp. elaborat de ANSVSA.

SECȚIUNEA 3 - FIȘA DE EVALUARE CUPRINZÂND CRITERIILE ÎN BAZA CĂRORA SE REALIZEAZĂ ÎNCADRAREA PE GRUPE DE RISC A UNITĂȚILOR CARE PRODUC, PRELUCREAZĂ ȘI DEPOZITEAZĂ PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ, CARE SE

ÎNTOCMEȘTE O DATĂ LA 6 LUNI DE CĂTRE MEDICII VETERINARI DIN CADRUL BIROULUI/SERVICIULUI DE IGIENĂ VETERINARĂ ȘI EPIDEMIOLOGIE DIN DSVSA

Denumirea societății comerciale

Data

auditului:

Sediul societății comerciale

Medic veterinar oficial:

Adresa unității de producție

Activitatea pentru care a fost emisă autorizația

Număr de autorizare

Categoria

Criteriile de evaluare

Evaluare

Punctaj

Factor de corecție

Total

1a

Data construcției sau a renovării semnificative

Construcție nouă (0)

Renovare recentă (10)

Relativ recenta (20)

Veche (30)

0.12

1b

Condiții generale de întreținere a unității și echipamentelor

Foarte bune (0)

Bune (20)

Acceptabile (40)

Insuficiente (70)

2. Capacitate de producție

2a

Dimensiunile unității și capacitatea de producție

Foarte mici (0)

Mici ( 15)

Medii (30)

Mări (50)

0.1

2b

Aria de distribuție a produselor

Locală (0)

Națională (15)

Comunitară (30)

Țări terțe (50)

3. Caracteristicile produsului

3a

Categoria de alimente

A (0)

B (15)

C (30)

D (50)

0.18

3b

Destinația utilizării

Aliment care nu poate fi consumat decât după un tratament termic (0)

Aliment care poate fi consumat înaintea gătirii sau transformării (15)

Aliment din categoria B, C și D gata pentru consum (30)

Alimente pentru categorii speciale (copii, bolnavi etc.) (50)

4 Sistemul de autocontrol

4a

Proceduri preoperaționale

Complete și implementate (0)

Necesită completări și sunt implementate (15)

Necesită completări și sunt implementate parțial (20)

Nu sunt elaborate și nu sunt implementate (40)

0.2

4b

Program HACCP

Aplicat și adecvat (0)

Carențe minore (15)

Carențe majore (40)

Inadecvat, neaplicat (60)

5 Criterii specifice

5a

Trasabilitatea

Sistem elaborat și implementat

(0)

Sistem elaborat,

parțial implementat (15)

Sistem în curs de

elaborare și implementare (30)

Sistem neelaborat și neimplementat

(50)

0.2

5b

Criterii microbiologice

Plan de control elaborat și respectat (0)

Plan de control elaborat și parțial respectat (15)

Plan de control în curs de elaborare și implementare (30)

Plan de control neelaborat și neimplementat (50)

6 Antecedente

6a

Istoric (nereguli sau neconformități constatate în verificările anterioare)

Nesemnficative sau formale (0)

Nesemnficative sau formale repetate (30)

Substanțiale sau grave, izolate și rezolvate (60)

Substanțiale sau grave, izolate și rezolvate (100)

0.2

Categoriile de risc, criterii și punctaje pentru încadrarea unităților de industrie alimentară în baza analizei riscului

-

CATEGORIA I II– unități cu risc înalt – peste 50 de puncte;

-

CATEGORIA II – unități cu risc mediu – între 30 și 50 de puncte;

163

-

CATEGORIA I – unități cu risc scazut – mai puțin de 30 de puncte.

164

Clasificarea alimentelor in functie de risc

-

Grupa A – lapte praf, lapte UHT sau altfel sterilizat, branzeturi oparite sau maturate mai mult de 6 luni, conservele, mierea, peste uscat;

-

Grupa B – Produse din carne crud uscate sau/si maturate, produse din carne semiuscate, produse din carne tratate termic, smantana,lapte pasteurizat, unt, branzeturi maturate mai mult de 60 de zile, lapte batut, iaurt, produse din lapte fermentate, produse din oua pasteurizate sau sterilizate, paste cu carne;

-

Grupa C – Carne proaspata de la bovine, cabaline, porcine, caprine, ovine, pasari si lagomorfe, carne tocata si carne preparata, branza proaspata sau maturata mai putin de 60 zile, peste proaspat, fileuri de peste, oua;

-

Grupa D – Lapte crud, produse din lapte nepasteurizate, produse din peste preparate, icre, produse din peste afumate, marinate, moluste, produse din carne taiate, sosuri proaspete;

SECȚIUNEA 4

- EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII*

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1.

Alimente gata pentru consum destinate sugarilor sau alimente gata preparate destinate unor scopuri medicale

speciale

Da

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

-

-

-

2.

Alimente gata pentru consum ce constituie

suport de

Da

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei

-

-

-

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

creștere pentru

L.

monocytogenes

,

altele decât cele destinate sugarilor și în scopuri medicale

speciale

nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

3.

Alimente gata pentru consum ce nu constituie suport de creștere pentru

L.

monocytogenes

,

altele decât cele destinate sugarilor și în scopuri medicale

speciale

Da

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

-

-

-

a) Carcase de bovine, ovine, caprine, cabaline

Da

Număr total de germeni

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu

amendamentele

-

-

-

165

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

4.

ulterioare

Enterobacteri aceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

E.coli verotoxigene (VTEC) –

numai pentru carcasele de bovine și ovine

E.coli verotoxigene (VTEC) -

tampoane de pe pielea de bovine, din zona pieptului

E.coli

verotoxigene (VTEC)

-

SR EN ISO 16654/2002

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Programul specific elaborat de ANSVSA în baza specificațiilor tehnice transmise de Autoritatea Europeană pentru Siguranța

Alimentelor (EFSA)

166

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

probe de lână de la ovine, din

zona

pieptului

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

b) Carcase de porcine

Da

Număr total de germeni

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

-

-

-

Enterobacteri aceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

167

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Yersinia enterocolitica – probe de tonsile palatine prelevate de la porci tăiați în abator

ISO 10273/2003

Programul specific elaborat de ANSVSA în baza specificațiilor tehnice transmise de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA)

c) Carcase de păsări respectiv, pui broileri și curcani

Da

Samonella/25 g de probă comună din pielea gâtului

(1)

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Capitolul III, Secțiunea I,

Determinare a conținutului în apă la carnea de pasăre

Determinarea raportului apă/proteină

Regulamentul Comisiei nr. 543/2008/CE de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului nr.

168

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

punctul 5 din prezentele Norme

metodologice

1234/2007 în

ceea ce privește standardele de comercializare a cărnii de pasăre, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 157 din 17

iunie 2008

Campylobacte r /25 g de probă comună din pielea gâtului

(1)

SR EN ISO 10272-1/2006 SR ISO / TS 10272-2/2007

Capitolul III, Secțiunea I, punctul 2 din prezentele Norme metodologice

5.

Carne proaspătă și subproduse comestibile

Da

E. coli verotoxigene (VTEC) -

numai pentru carnea proaspătă de bovine și ovine

SR EN ISO 16654/2002

SR EN ISO 16654/2002

Capitolul III, Secțiunea I, punctul 8 din prezentele Norme metodologice

Prospețime azot ușor hidrolizabil

determinare a

pH-ului

reacția Kreis

reacția pentru H 2 S

SR 9065-7/07

SR ISO 2917/07 SR 9065-10/07 SR 9065-11/07

-

Determinare specie (numai pentru carnea proaspătă - atunci când se impune)

metoda USDA FSIS

-

169

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

6.

Carne tocată și carne preparată destinată să fie consumată crudă

Da

Număr total de germeni (numai pentru carnea tocată)

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

Prospețime:

azot ușor hidrolizabil

reacția Kreis

conținut grăsime

SR 9065-7/07

SR 9065-10/07

SR ISO 1443/2008 SR ISO 1444/2008

-

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Escherichia coli

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

E. coli verotoxigene (VTEC) -

numai pentru carnea proaspătă de bovine și

ovine

SR EN ISO 16654/2002

SR EN ISO 16654/2002

170

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

Yersinia enterocolitica (numai pentru carnea de

porcine)

(1)

ISO 10273/2003

ISO 10273/2003

Determinare specie atunci când este

cazul

metoda USDA- FSIS

-

7.

Carne tocată și carne preparată provenită de la păsări, destinată să fie consumată gătită

Da

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

Prospețime:

azot ușor hidrolizabil

reacția Kreis

SR 9065-7/07

SR 9065-10/07

-

Număr total de germeni (numai pentru carnea tocată)

(2)

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

171

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Escherichia coli

(2)

SR ISO 16649- 1,2/2007 ISO/TS 16649- 3/2005

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

Determinare specie atunci când este

cazul

metoda USDA FSIS ELISA

-

8.

Carne tocată și carne preparată provenită de la alte specii decât pasăre, destinată

să fie consumată gătită

Da

Număr total de germeni (numai pentru carnea tocată)

(2)

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Prospețime:

azot ușor hidrolizabil

reacția Kreis

SR 9065-7/07

SR 9065-10/07

-

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003

AC2006

Regulamentul

Comisiei nr.2073/2005/CE

Escherichia coli

(2)

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.2073/2005/CE

Determinare specie atunci când este

cazul

metoda USDA- FSIS ELISA

-

172

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9.

Carne separată mecanic

Da

Număr total de germeni

(2)

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

Prospețime:

azot ușor hidrolizabil

SR 9065-7/07

-

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Escherichia coli

(2)

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Determinare specie– atunci când este

cazul

metoda USDA- FSIS

-

10.

Produse din carne destinate a fi consumate crude

Da

Salmonella (cu excepția produselor

care în timpul procesului de

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

Prospețime:

azot ușor hidrolizabil

SR 9065-7/07 SR 9065-10/07

-

173

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

fabricare sau datorită compoziției, elimină riscul de

Salmonella)

ulterioare

reacția Kreis

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Determinare specie atunci când este

cazul

Metoda USDA- FSIS

-

11.

Produse din carne de pasăre destinate să fie preparate (gătite)

Da

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Prospețime:

azot ușor hidrolizabil

reacția Kreis

SR 9065-7/07

SR 9065-10/07

-

12.

Produse din carne tratate termic

Da

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu

Prospețime:

azot ușor hidrolizabil

SR 9065-7/07

Ordinul președintelui ANSVSA nr.

210/2006 pentru

174

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

amendamentele ulterioare

reacția Kreis

SR 9065-10/07

aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 10 din 8 ianuarie

2007, cu

completările ulterioare.

Determinare specie– atunci când este cazul

Metoda ELISA

În funcție de specificațiile kit- ului

13.

Gelatină și colagen

Da

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

-

-

-

14.

Produse din pescuit proaspete (3)

Da, Conform

Regulamentului Consiliului nr. 2406/1996/CE

privind stabilirea

standardelor

Examen parazitologic

Conform Regulamentului nr.

2074/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 2074/2005/CE,

cu

Prospețime:

azot ușor hidrolizabil

Regulamentul Comisiei nr.

2074/2005/ CE, cu

amendamentele

ulterioare; Anexa II la

Regulamentul nr. Comisiei nr. 2074/2005/ CE

cu amendamente-le

ulterioare;

175

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

comune de piață pentru anumite produse pescărești, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 334 din 23

decembrie 1996, cu amendamentele ulterioare

amendamentele ulterioare

histamina (7)

(la speciile din familiile de Scombridae și Clupeidae)

Decizia Comisiei 95/149/CE de stabilire a valorilor limită de azot bazic volatil total (ABVT) pentru anumite categorii de produse pescărești și a metodelor de analiză care trebuie utilizate, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr.

L 97 din 29 aprilie

1995

HPLC sau ELISA

conform Regulamentului Comisiei nr.

1441/2007/CE de

modificare a

Regulamentului (CE) nr. 2073/2005

Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE

Regulamentul Comisiei nr. 1441/2007/ CE

176

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 322 din 7 decembrie

2007

15.

Produse din pescuit preparate (4)

Da, Conform

Regulamentului Consiliului nr. 2406/1996/CE,

cu amendamentele ulterioare

Examen parazitologic

Conform Regulamentului Comisiei nr.2074/2005/ CE, cu amendamentele ulterioare

Regulamentul Comisiei nr. nr. 2074/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Prospețime:

azot ușor hidrolizabil

histamina (7)

(la speciile din familiile de Scombridae și Clupeidae)

Regulamentul Comisiei nr.

2074/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE

HPLC sau ELISA

conform Regulamentului Comisiei nr.1441/2007/CE

Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/

CE, cu amendamente- le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE;

Regulamentul Comisiei nr. 1441/2007/CE

Listeria monocytogen es (numai pt produsele care se consuma ca atare)

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

177

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

16.

Produse din pescuit transformate (5)

Da, Conform

Regulamentului Consiliului nr. 2406/1996/CE,

cu amendamentele ulterioare

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Prospețime:

azot ușor hidrolizabil

histamina (7)

(la speciile din familiile de Scombridae și Clupeidae)

Regulament Comisiei nr, nr. 2074/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE

HPLC sau ELISA

conform Regulamentului Comisiei nr.

1441/2007/CE

Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/

CE, cu amendamente-le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE

Regulamentul Comisiei nr. 1441/2007/CE

17.

Conserve din pește (6)

Da

azot ușor hidrolizabil

histamina (7)

Regulamentul Comisiei nr.

2074/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei

95/149/CE

Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/

CE, cu amendamente-le ulterioare

Anexa II la Decizia

178

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

(la speciile din familiile de Scombridae și Clupeidae Na Cl (conținutul de NaCl % potențiomet ric sau determinare a continutului in cloruri prin metoda

Volhard

HPLC sau ELISA

conform Regulamentului Comisiei

nr.1441/2007/CE

SR ISO 1841-2/2000

sau

SR ISO 1841- 1/2000

Comisiei 95/149/CE

Regulamentul Comisiei nr. 1441/2007/CE

STAS 10844/1987

18.

Carne de pește separată mecanic

(8)

Da

Număr total de germeni

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

Prospețime:

azot ușor hidrolizabil

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare;

Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/ CE, cu amendamente-le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei

95/149/CE

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

179

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

cu amendamentele

ulterioare

Escherichia coli

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

19.

a) Moluște, crustacee întregi sau decochiliate/de cojite refrigerate sau congelate, fructe de mare refrigerate, congelate și altele

Da

Escherichia coli

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Prospețime:

azot ușor hidrolizabil

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare; Anexa II la

Decizia 95/149/CE

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/ CE, cu amendamente-le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE

Listeria monocytogen es (numai pt cele care se consuma ca atare)

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

Stafilococi coagulazo

SR EN ISO 6888-1,2/2002

Regulamentul Comisiei

180

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

pozitivi

AC/2005

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

b) Pulpe de broască, melci fără cochilie

congelați

Da

c) Moluște bivalve vii, echinoderme, tunicate și gasteropode vii

Da

Escherichia coli

ISO/TS 16649- 3/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

20.

a) Crustacee și moluște decochiliate

gătite

Da

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

Prospețime:

azot ușor hidrolizabil

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/CE,

cu amendamentele

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/

CE, cu

181

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

cu amendamentele

ulterioare

ulterioare Anexa II la

Decizia Comisiei 95/149/CE

amendamente-le ulterioare Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE

b) Produse decorticate și decochiliate ale crustaceelor și moluștelor gătite

Da

Escherichia coli

ISO/TS 16649- 3/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Stafilococi coagulazo pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

21.

Conserve din carne

Da

Conținut de nitriți

SR EN 12014- 3/2005

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii

alimentari

182

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Prospețime: azot ușor hidrolizabil

NaCl: (conținutul de NaCl % potențiomet ric)

SR 9065-7/07

SR ISO 1841-2/00

destinati utilizarii in produsele alimentare pentru consum uman, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 3 octombrie

2002

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 210/2006, cu

completările ulterioare.

22.

a) Lapte crud provenit din unitățile de procesare a laptelui materie primă

Da

Număr total de germeni

SR EN ISO 4833/

2003 (9)

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 853/2004/CE

punct crioscopic

densitate

Prospețime determinare

SR EN ISO 5764/2003

SR 2418/2008

Anexa A

SR 2418/2008

SR 2418/2008

183

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

23.

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

-

a acidității

Anexa B

a) Lapte crud destinat procesării provenit din exploatațiile de vaci producătoare de lapte

Da

Număr total de germeni

SR EN ISO 4833/

2003 (9)

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.853/2004/CE

Număr celule somatice

SR EN ISO 13366-1/2008

sau SR ISO 13366- 3/

2001 (9)

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.853/2004/CE

b) Lapte pasteurizat

și alte produse lactate lichide pasteurizate

Enterobacteri aceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Determinare a activității fosfatazei alcaline (13)

ISO 11816-1

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 1664/2006 de

modificare a

Regulamentului (CE) nr.

184

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

2074/2005 în

ceea ce privește dispozițiile de aplicare privind anumite produse de origine animală destinate consumului uman și de abrogare a anumitor dispoziții de aplicare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 320 din 18

noiembrie 2006

c) Alte produse lactate și subproduse din lapte, tratat termic

Da

Stafilococi coagulazo pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Prospețime

determinare a acidității

SR ISO 11869/2000

(pentru iaurt)

SR 3665/1999

185

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Escherichia coli

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte (10)

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

Alte produse lactate din lapte netratat termic

Da

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Prospețime

determinare a acidității:

Metodă IISPV

SR 1981/2008

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

186

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

24.

ulterioare

Stafilococi coagulazo pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

Escherichia coli

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte

(10)

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

Lapte praf și zer praf

Da

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

Prospețime

determinare a acidității:

SR ISO 6091/2008

(metodă de referință)

SR ISO 6092/2008

SR 5559/2008

(lapte praf)

187

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

25.

cu amendamentele

ulterioare

(metodă de rutină)

Enterobacteri aceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Stafilococi coagulazo- pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte (10)

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Formula uscată

pentru sugari și alimente

Da

Enterobacter

sakazakii (numai pentru

ISO/TS 22964/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

-

-

188

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

26.

dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni, formula uscată de continuare pentru copii cu vârsta de peste 6 luni

formula uscată pentru sugari și alimente dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub

6 luni)

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

189

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Bacillus cereus prezumtiv (numai pentru formula uscată pentru sugari și alimente dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub

6 luni)

SR EN ISO 7932/2005 SR EN ISO 21871/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Enterobacteri aceae

(la sfârșitul procesului de prelucrare)

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Dacă enterobacteriaceele sunt detectate în oricare unitate de

probă, trebuie să fie testat

190

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

pentru:

Enterobacter sakazakii

ISO/TS 22964/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

27.

Brânză, unt și smântână obținute din lapte crud sau lapte ce a fost supus unui tratament termic mai scăzut decât

pasteurizarea

Da

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Prospețime

determinare a acidității:

SR 1740/2008

(pentru unt și produse lactate grase)

SR 3664/2008

(brânză proaspătă) STAS 278/1986

(unt) STAS

7001/A1/1998

(smântână)

Stafilococi

coagulazo pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002

AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

191

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

(numai pentru brânzeturi )

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Escherichia coli (numai pentru unt și smântână)

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte (10)

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu

amendamentele ulterioare

Regulamentul Comisiei

192

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

28.

Brânzeturi maturate și nematurate produse din lapte sau din zer, ce a fost supus tratamentului termic

Da

Escherichia coli

SR ISO 16649- 1,2/2007

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Grăsime:

a)

Metoda de rutină:

b)

Metoda de referință:

Umiditate

ISO/FDIS 3433/1975

SR EN ISO 1735/05

ISO 5534/04

SR 1981/2008

Stafilococi coagulazo pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte

(10)

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

29.

Înghețată și deserturi pe bază de produse lactate, congelate

Da

Enterobacteri aceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Prospețime

determinare a acidității

Metodă IISPV

STAS 2444/1988

193

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Salmonella (numai pentru înghețata cu lapte ca ingredient, cu excepția produselor care, în timpul procesului de fabricație sau datorită compoziției, elimină riscul de

Salmonella)

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

30.

Produse din ouă, cu excepția produselor care în timpul procesului de fabricație sau datorită compoziției, elimină riscul de Salmonella

Da

Salmonella (se exclud produsele care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziției produsului elimină riscul de

Salmonella)

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Concentrați a de acid butiric 3 OH

Conținutul de acid lactic în cazul materiei prime utilizate

pentru

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 853/2004/CE

194

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Enterobacteri aceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

fabricarea produselor din ouă -

31.

Alimente gata preparate care conțin ouă crude, cu excepția produselor care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziției produsului elimină riscul de Salmonella

Da

Salmonella (cu excepția produselor care în timpul procesului de fabricație sau datorită compoziției, elimină riscul de Salmonella)

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

-

-

32.

Ouă consum

Da

Salmonella (conținut și coajă)

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu

-

-

195

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

amendamentele ulterioare

33.

Miere de albine

Da

-

conținutul de fructoză și glucoză;

-

conținutul de fructoză și glucoză (suma celor două, exprimată ca zahăr invertit);

-

conținutul de zaharoză;

-

conținutul de apă;

-

conținutul de materii insolubile;

-

aciditate, indice diastazic, HMF,

conductivita

te electrică

STAS 784/3/89

Directiva Comisiei 2001/110/CE

privind mierea, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 10 din 12

ianuarie 2002 STAS 784/1989

196

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

Criteriu

Metoda

Referențial

interpretare rezultate (12)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

34.

Preparate și semipreparate culinare prelucrate din materii prime de origine animală

Da

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

-

-

Listeria monocytogene s

SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Escherichia coli

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

* Costurile aferente efectuării examenelor de laborator asupra probelor recoltate de către medicii veterinari oficiali, la cererea operatorilor economici, persoane fizice sau juridice, ori cu ocazia reclamațiilor, se suportă de către operatorii economici în cauză.

Notă:

197

a)

parametrii microbiologici prevăzuți pentru categoriile de produse de Capitolul III, Secțiunea 4 din prezentele Norme metodologice se vor efectua în funcție de sortimentul produsului analizat, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;

198

b)

conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, la tulpinile de

Salmonella

spp,

Campylobacter jejuni și Campylobacter coli,

izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine, porcine și păsări se monitorizează antibiorezistența. Se va testa rezistența antimicrobiană și la alți agenți zoonotici, în măsura în care aceștia prezintă un risc pentru sănătatea publică.

Tulpinile de

Salmonella

spp.,

Listeria monocytogenis ,

E. coli

verotoxigene,

Stafilococ coagulazo-pozitiv

și

Campylobacter

trebuie trimise la IISPV pentru confirmare și colecție.

(1)

programul se va desfășura în cadrul IISPV și LSVSA ale DSVSA nominalizate de IISPV;

(2)

parametrii în cauză se analizează în cazul în care medicul veterinar oficial constată deficiențe ale condițiilor de igienă a procesării;

(3)

produse proaspete – toate produsele din pescuit (întregi sau portionate), inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată, care nu au fost supuse nici unui tratament care să asigure păstrarea și conservarea, altul decât răcirea;

(4)

produse preparate – toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operațiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora, cum ar fi: desolzirea, decapitarea, eviscerarea, jupuirea, porționarea, filetarea etc.;

(5)

produse transformate – toate produsele din pescuit refrigerate sau congelate care au fost supuse unui proces fizic sau chimic cum ar fi: fierberea, prăjirea, afumarea, sărarea, blanșarea, deshidratarea sau marinarea, asociate sau/nu cu alte ingrediente alimentare, sau oricare altă combinație a acestor tratamente;

(6)

conserve din pește – toate produsele din pescuit introduse în recipiente ermetic închise care au fost supuse unui tratament termic înalt (sterilizare) în măsură să asigure distrugerea, inactivarea și neproliferarea microorganismelor, indiferent de temperatura la care aceste produse pot fi depozitate;

(7)

determinările de histamină se vor efectua la speciile menționate la Capitolul III, Secțiunea 4 din prezentele Norme metodologice, pescuite de nave aparținând / închiriate unor persoane fizice sau juridice române destinate comercializării în România;

(8)

carne din pește separată mecanic– carnea obținută imediat după filetare prin separarea mecanică a produselor din pescuit, sau obținută din produse din pescuit întregi eviscerate și spălate în prealabil;

(9)

se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 1664/2006/CE, după cum urmează:

a)

pentru stabilirea numărului total de germeni la 30°C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referință definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de norma SR EN ISO 16140/2003 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internațional. Relația de conversie dintre metoda alternativă utilizată și metoda de referință definită mai sus se stabilește în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006;

b)

pentru stabilirea numărului de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referință definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de standardul ISO 8196 și atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internațional.

(10)

dacă se detectează valori mai mari de 10 5

CFU/g Stafilococi coagulazo-pozitivi, se va testa pentru enterotoxina stafilococică;

(11)

la produse din pescuit transformate se vor efectua determinări de drojdii și mucegaiuri cu excepția produselor care au în compoziție drojdii și mucegaiuri selecționate;

(12)

cu privire la referențialul pentru interpretarea rezultatelor, precizăm că actele normative care reglementează domeniul, se pot reactualiza în conformitate cu legislația națională, comunitară și internațională.

(13) Județele Suceava, Maramureș, Mureș, Alba, Timiș, București, Constanța, Cluj, Neamț și Ialomița vor efectua această determinare. Se vor preleva probe de lapte pasteurizat din unitățile de procesare a laptelui în vederea determinării activității fosfatezei alcaline.

SECȚIUNEA 5 - DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR

Determinări microbiologice

Determinări fizico-chimice

Teste de sanitație - metoda ATP total * Potabilitate apă - metoda ATP total * Determinarea eficienței tratării termice a cărnii Eficiența pasteurizării laptelui

Determinarea numărului de celule somatice din laptele crud

Examene pentru determinarea: pH-ului, aciditate, reacțiile Nessler, Kreis și H 2 S, decelare falsificare smântâna, în funcție de produs.

Examene rapide pentru determinarea: azotiți, azotați,

peroxidaza, fosfataza, uree, glucoza în funcție de produs.*

* Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate.

199

SECȚIUNEA 6 - SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIȚIA MATERIILOR PRIME ȘI PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SAU VIN ÎN CONTACT CU ACESTEA

Nr. crt.

Produsul

Frecvența controlului

Examen senzorial

Examen microbiologic

Interpretare rezultate

Examen fizico- chimic

1.

Apă potabilă,

Directivei Consiliului 98/83 privind calitatea apei destinate consumului uman

Trimestrial pentru

Gheață de

apa din sursă proprie

contact,

da

conform conform

Gheață introdusă

prevederilor

în procesul de

Directivei Consiliului

fabricație.

Apa din rețea publică

E. coli Enterococi

Apa din sursă proprie E coli

Enterococi

Cl. Perfringes -

( inclusiv pentru spori)

98/83 privind

calitatea apei

destinate consumului

uman cu modificările

și completările

Rețea publică-

ulterioare

semestrial

pH

SR ISO

Sursă proprie- trimestrial

10523/199

7

amoniu

SR ISO

5664/2001

azotiți

SR ISO

6777/A99/

2002

azotați

SR ISO

7890/1/19

98

cloruri

SR ISO

9297/2001

Sau metode

alternative validate

care să indeplinească

condițiile impuse de

prevederile anexei nr.

III a Directivei

Consiliului 98/83

privind calitatea apei

destinate consumului

uman, cu

modificările și

completările

ulterioare

200

2.

Materiale utilizate pentru preambalarea produselor de origine animală

Semestrial

da

Număr total de germeni SR EN ISO 4833/2003

Bacterii coliforme

ISO 4831/06 și 4832/06

Drojdii și mucegaiuri ISO 21527-1/2008

Ordinul ministrului sănătății nr. 976/1998 pentru aprobarea Normelor de igienă privind producția, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul și desfacerea alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. din 268 din 11 iunie 1999.

-

NOTĂ:

Probele de apă recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluție 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic.

SECȚIUNEA 7 - EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENȚEI OPERAȚIUNILOR DE

201

IGIENIZARE

Examene

Frecvența controlului * )

Microbiologic

Interpretare rezultate

Unitățile în care se

prelevează teste de sanitatie

Teste de sanitație

Prelevarea testelor de sanitație se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma inspecției/ verificării/supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate.

Frecvența inspecțiilor/verificărilor/ supravegherii/monitorizării se face

conform prevederilor Capitolului II,

Număr total de germeni SR EN ISO 4833/2003

Enterobacteriaceae

SR ISO 21528/2/2007

Bacterii coliforme

ISO 4831/2006 și 4832/2006

Stafilococ coagulazo-pozitivi SR EN ISO 6888/1,2/2002

AC/2005

Ordinul ministrului sănătății nr. 976/1998

În

unitățile

autorizate/aprobate sanitar-veterinar și unitățile înregistrate sanitar-veterinar prevăzute la Capitolul III, Secțiunile 2 și 3 din prezentele Norme metodologice.

Secțiunile 2 și 3 din prezentele Norme metodologice.

202

* )

În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvența controlului va fi mărită până la obținerea de rezultate corespunzătoare.

SECȚIUNEA 8 - CONTROLUL EFICIENȚEI OPERAȚIUNILOR DE DEZINSECȚIE ȘI DERATIZARE

Examene

Frecvența Controlului

Unitățile în care se controlează eficiența operațiunilor de dezinsecție și deratizare

a)

inspecție;

b)

verificare;

c)

supraveghere;

d)

monitorizare.

Controlul eficienței operațiunilor de dezinsecție și deratizare

se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma inspecției/ verificării/ supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate.

Frecvența

inspecțiilor/

verificărilor/supravegherii

/monitorizării se stabilește conform prevederilor Capitolului III, Secțiunile 2 și 3 din prezentele Norme metodologice.

În unitățile autorizate/aprobate sanitar-veterinar și unitățile înregistrate sanitar-veterinar menționate la Capitolul III Secțiunile 2 și 3 din prezentele Norme metodologice.

SECȚIUNEA 9. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR

Grupa de furaje/ matrici

Unități controlate /

Examen de laborator 1

Referențial metodă de lucru 2

Referențial interpretare rezultate

3

Grupa de risc

1

Examene corespunzatoare matricilor indicate.

2

Pe langa metodele de lucru mentionate se pot utiliza metode recomandate de catre CE sau CRL, alte metode alternative standardizate precum si metode preluate din publicatii stiintifice de specialitate dezvoltate si implementate in cadrul laboratorului.

operatori

1

2

3

4

5

7

1.

Nutrețuri de volum: fibroase, masă verde, rădăcinoase, tuberculi și derivate

Exploatații

Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, DDT, endrin, HCH-alpha, HCH-beta, HCH- gama, Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB

SR EN ISO 14181/2001

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 18/2007

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind substanțele nedorite din hrana pentru animale publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 22 februarie 2007, cu modificările și

completările ulterioare

Pesticide

Metale grele: Pb, Cd

SAA

Ordinul președintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările și completările

ulterioare

Gospodăriile populației

Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, DDT, endrin, HCH-alpha, HCH-beta, HCH- gama, Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan,

HCB

SR EN ISO 14181/2001

Ordinul președintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările și completările ulterioare

-

203

3

Cu privire la referentialul pentru interpretarea rezultatelor, precizam ca actele normative care reglementeaza domeniul, se pot reactualiza in conformitate cu legislatia nationala, UE si internationala

.

2.

Siloz

Exploatații

în caz de suspiciuni cu Listeria monocitogenes

SR EN ISO 11290- 1/2000 A1/2005

Verificarea condițiilor microbiologice în scopul prevenirii îmbolnăvirii

animalelor

-

3.

Materii prime vegetale pentru nutrețuri combinate: cereale boabe, subproduse, semințe întregi, oleaginoase și derivate, șroturi

Unități producătoare de nutreț combinat

Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxynivalenol (DON)

Metode HPLC (SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B 1 ) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul președintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările și completările ulterioare

Recomandarea Comisiei nr.

576/2006

Micotoxine

Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, DDT, endrin, HCH- alpha, HCH-beta, HCH-gama, Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB, PCB 118, 77,

114, 167

SR EN ISO 14181/2001

Ordinul președintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările și completările ulterioare

Semințe de buruieni

și plante toxice 4

LNR 5

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 18/2007, cu

modificările și completările ulterioare

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Ordinul al ministrului agriculturii, alimentației și

204

4

Numai pentru cereale nemacinate si sroturi (conform Ord.ANSVSA 18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

5

LNR= Laborator National de Referință (Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară)

pădurilor și al ministrului sănătății nr.249/358/2003 pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate și salubritate pentru producerea, importul, controlul calității, comercializarea și utilizarea nutrețurilor concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substanțelor energetice, substanțelor minerale și a nutrețurilor speciale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea

I, nr. 362 din 28 mai 2003.

4 .

Materii prime de origine minerală pentru nutrețuri combinate: fosfați,

carbonați

Unități producătoare de nutreț combinat

Metale grele: Pb, Cd, Hg, As

SAA

Ordinul președintelui Autorității Naționale ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările și completările ulterioare

Metale grele

205

5.

Aditivi furajeri: aminoacizi sintetici, vitamine, microelemente, enzime furajere, drojdii, acidifianți, emulgatori,

antioxidanți, coloranți

Unități producătoare de nutreț combinat

Metale grele: Pb, Cd, Hg, As

SAA

Ordinul președintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările și completările ulterioare

-

6.

Produse si derivate din lapte, inlocuitori de lapte praf

Unități producătoare de nutreț combinat

Micotoxine: Aflatoxina B1, ochratoxina A

Metode HPLC (SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B 1 ) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul președintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările și completările ulterioare

Recomandarea Comisiei nr.

576/ 2006

-

Melamina 6

GS-MS/MS

Decizia Comisiei nr.

921/2008

-

7 .

Făină de pește

Unități furnizoare și depozite

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.

1774/2002CE

Contamina re cu proteine animale procesate

Enterobacteriaceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei nr.

1774/2002CE

Clostridium

perfringens

SR EN ISO 7937/2005

Regulamentul Comisiei nr.

1774/2002/CE

206

6

Pentru produsele care au ca tara de origine China sau care au fost ambalate in China.

Identificarea microscopică a constituenților de origine animală in făina de pește

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 42/2005

privind măsurile pentru implementarea interdicției totale de administrare a proteinelor animale procesate în hrana animalelor de fermă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 13 aprilie

2005.

Nitriți

SR 13175/1993

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 18/2007

Metale grele: Pb,Cd, Hg, As

SAA

Ordinul președintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările și completările

ulterioare

Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin; DDT; endrin; HCH- alpha; HCH-beta; HCH-gama; Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB, PCB 118, 77,

114, 167

SR EN ISO 14181/2001

Ordinul președintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările și completările ulterioare

207

8.

Premixuri vitamino- minerale și amestecuri minerale

Unități producătoare de nutreț combinat

Metale grele: Pb, Cd, Hg, As

SAA

Ordinul președintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările și completările ulterioare

-

9.

Premixuri, concentrate proteino- vitamino- minerale și zooforturi cu conținut de proteină brută de peste 5%

Unități producătoare de nutreț combinat

Metale grele: Pb, Cd, Hg, As

SAA

Ordinul președintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările și completările ulterioare

-

Identificarea microscopică a constituenților de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 42/2005

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al ministrului sănătății nr.249/358/ 2003

Escherichia coli

SR ISO 7251/2009

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al ministrului sănătății nr.249/358/ 2003

Exploatații

Identificarea microscopică a constituenților de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

-

208

10 .

Nutrețuri combinate pentru păsări

Unități producătoare de nutreț combinat

Substanțe coccidiostatice 7 : Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid

IONO 96/01- LAREAL

- LNR

AOAC- Association of Official American Chemists – LNR

Regulamentul Comisiei nr.

1831/2003/CE Rec. 925/2005/CE

Ordinul președintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

-

Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxinaA Zearalenona Deoxynivalenol -

DON

Metode HPLC (SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B 1 ) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul președintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Recomandarea Comisiei nr.

576/ 2006

Nitriți

SR 13175/1993

Ordinul președintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile

ulterioare

209

7 Intrucât determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid) pentru toate matricile si unitatile prevazute se efectueaza

numai la retetele specifice categoriilor de varsta la care nu este prevazuta utilizarea acestor substante

, trebuie precizata

categoria de vartsta

pentru care se solicita analiza. Categoriile de varsta la care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt listate in Anexa 1.

Substanțe interzise ca aditivi furajeri

8 :

Amprol, Tylosin

Dimetridazol, Nicarbazin, Ronidazol, Ipronidazol Carbadox, Olaquindox Tetracicline, Spiramicina

ISO 13236/1994

AOAC- Association of Official American Chemists - LNR