Normele din 28 aprilie 2009

Secțiunea 7 ACȚIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECȚIA ȘI BUNĂSTAREA ANIMALELOR ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

Secțiunea 8 SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

Secțiunea 9 ACȚIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE

Secțiunea 10

ACTIVITĂȚI DE

ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ,

MONITORIZARE,

ÎN DOMENIUL SANITAR-VETERINAR

Secțiunea 1 DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE

Secțiunea 2 CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂȚILE AUTORIZATE SANITAR-VETERINAR SECȚIUNEA 3 – CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂȚILE ÎNREGISTRATE SANITAR-VETERINAR

Secțiunea 4 EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII

Secțiunea 5 DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONELE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE ANSVSA

SECȚIUNEA 6 – SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIȚIA SAU VIN ÎN CONTACT CU MATERIILE PRIME ȘI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ

SECȚIUNEA 7 – EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENȚEI OPERAȚIUNILOR DE IGIENIZARE. SECȚIUNEA 8 – CONTROLUL EFICENȚEI OPERAȚIUNILOR DE DEZINFECȚIE ȘI DERATIZARE

Secțiunea 9 EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR

SECȚIUNEA 10 – CONTROLUL OFICIAL AL UNITĂȚILOR DIN DOMENIUL HRANEI PENTRU ANIMALE AUTORIZATE/ÎNREGISTRATE SANITAR-VETERINAR SECȚIUNEA 11 – DETERMINAREA NIVELULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A FURAJELOR

Secțiunea 12

–

DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A FURAJELOR

9

Secțiunea 1 PROGRAME NAȚIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ȘI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE

1.

FEBRĂ AFTOASĂ

STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUȚIEI

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul

DSVSA.

II. Supraveghere activă

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

1.

Inspecția planificată a stării de sănătate a animalelor din speciile domestice și sălbatice receptive la virusul febrei aftoase, aflate pe teritoriul României:

a)

în județele limitrofe cu state terțe și în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau mediu de contaminare transfrontalieră;

b)

în exploatațiile de animale în care se efectuează carantina pentru animalele nou introduse în efectiv.

2.

Serologică:

a)

pe probe de sânge recoltate

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

1.

Medici veterinari oficiali

trimestrial de la ovine și caprine din

2.

Recoltarea se face în localitățile țintă din zonele de din

cadrul

localitățile identificate ca ținte pentru

risc I și II ale României.

DSVSA.

detecția unor eventuale contaminări transfrontaliere de la:

i)

3% din ovine și caprine,trimestrial,

3.

Numărul probelor de sânge prelevate din fiecare 2.

Recoltarea localitate țintă nu va fi mai mic de 10 probe dar nici mai probelor

se mare de numărul necesar pentru a detecta o prevalență a bolii efectuează

de

din localitățile țintă identificate în

de 5% cu o confidență de 95%

către

medicii

județele

cu

risc

major

de

4.

Probele trebuie trimise la LNR din cadrul IDSA în veterinari

de

contaminare transfrontalieră

maxim 48 ore de la momentul recoltării.

liberă

practică

(BT,CL,CT,CS, DJ, GL, IȘ, GR,

5.

Probele cu rezultat pozitiv sau dubios la examenul împuternicit, sub

MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, serologic se retestează. Probele rămase pozitive se supun coordonarea SV,

VS),

situate

în

zona

I

de testării imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor medicului

supraveghere;

nestructurale ale virusurilor febrei aftoase.

veterinar

oficial

ii)

0,5%

din

ovine

și

caprine,

6.

În cazul suspiciunilor de boală se aplică prevederile din

cadrul

trimestrial,

din

localitățile

țintă Ordinului

președintelui

ANSVSA

nr.

113/2007

pentru DSVSA. identificate în județele cu risc mediu aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile pentru decontaminare

transfrontalieră combaterea febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al (BR,BC, CJ, HD, IL, IF, NT), situate României, Partea I, nr. 402 din 15 iunie 2007, iar probele de

în zona II de supraveghere;

sânge prelevate pentru efectuarea examenelor serologice și

b)

pe probe de sânge recoltate de la virusologice se trimit la LNR din cadrul IDSA, conform 2%

de la animale domestice și prevederilor

Ordinul

președintelui

ANSVSA

nr.

25/2008 sălbatice

din

speciile

receptive pentru

aprobarea

Normei

sanitare

veterinare

privind provenite din comerț intracomunitar metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare și din țările în care în ultimul an a transport al probelor destinate examenelor de laborator în

evoluat febra aftoasă.

domeniul sănătății animalelor, publicat în Monitorul Oficial al

c)

pe probe de sânge recoltate de la României, Partea I, nr. 341 din 2 mai 2008.

10% de la animale domestice și

7. LNR din cadrul IDSA comunică rezultatele obținute la

sălbatice

din

speciile

receptive DSVSA, iar pentru probele pozitive și la ANSVSA.

provenite din import din țările în care

8.

LNR

din

cadrul

IDSA trimite

probele pozitive

la

în ultimii 5 ani

a evoluat

febra Laboratorul Comunitar de Referință pentru febra aftoasă, cu

aftoasă.

3.

Virusologică:

aprobarea ANSVSA.

9.

România este indemnă la febra aftoasă și nu introduce animale vii din specii receptive sau produse de origine

11

În caz de suspiciune clinică și/sau de animală din țări care nu au statut de țară liberă de febră aftoasă

laborator la animalele domestice și sălbatice receptive incriminate

4. Clinică:

În caz de suspiciune și în zonele de protecție și de supraveghere în cazul confirmării bolii, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

fără vaccinare, recunoscut oficial de OIE.

Se execută conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 113/2007.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 octombrie 2008.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

12

2.

TUBERCULOZA

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari

oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

I. Inspecția bovinelor domestice, respectiv a taurine și a bubalinelor.

A. În exploatații considerate necontaminate:

pentru răspuns imun mediat celular se planifică și se efectuează cu cel puțin două săptămâni înaintea acțiunilor

Acțiunea

de

1.

Tuberculinare intradermică prin TU o dată pe an, la toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

2.

Animalele la care TU a dat rezultate neconcludente sau pozitive se retestează la 42 zile prin TCS.

3.

În situații concrete, ANSVSA poate aproba

1.

Planurile și graficele de execuție a campaniei de tuberculinare anuală sunt elaborate de medicii veterinari oficiali zonali pentru fiecare localitate în parte și se supun avizării directorului executiv al DSVSA.

2.

Controalele prin tuberculinare intradermică și/sau cele

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit execută acțiunea de tuberculinare.

utilizarea unor metode alternative, pentru a crește gradul de confidență al diagnosticului în relație cu animalele suspecte, cum ar fi EIAs-yIFN.

diagnostic.

imunoprofilactice.

tuberculinare se va efectua obligatoriu

în

coordonarea și sub responsabilitatea unei comisii alcătuite din medici veterinari oficiali, responsabilii cu tuberculoza din cadrul DSVSA, instruiți și atestați de către DSVSA, pentru acțiunea de tuberculinare.

genotipică a tulpinilor izolate se face la LNR din cadrul IDSA

5. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea

4.

În centrele de colectare pentru export sau pentru comerț intracomunitar vor intra:

a)

bovine care au fost supuse tuberculinării intradermice, cu rezultat negativ în ultimile 30 de zile și provin din efective libere de tuberculoză;

b)

au fost izolate și au fost supuse la cel puțin 2 tuberculinări intradermice cu rezultat negativ, la un interval de 6 luni;

c)

în cazul în care bovinele nu au fost testate conform lit. a) și b), animalele vor fi obligatoriu testate în centrul de colectare.

5.

Pentru animalele provenite din comerț intracomunitar, se testează, randomizat, prin tuberculinare un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puțin de 5 animale pe lot.

6.

Mișcarea bovinelor pe teritoriul României se realizează numai dacă acestea au fost supuse tuberculinării intradermice cu rezultat negativ în ultimele 30 de zile, pentru animalele care nu au fost testate în anul calendaristic în curs.

7.

Animalele pozitive la TCS și/sau ElAs- yIFN se elimină obligatoriu din exploatație prin tăiere de control în scop de diagnostic.

8.

Animalele neconcludente la TCS și/sau ElAs-yIFN se retestează.

9.

Animalele neconcludente la două teste TCS și/sau ElAs-yIFN sunt considerate pozitive și trimise la tăiere de control în scop de

3.

Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect, neetalonat .

4.

Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică sau pentru răspuns imun mediat celular:

a)

animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi:

(i)

dexametazona;

(ii)

hidrocortizon;

b)

animalele aflate în ultima lună de gestație și cele în primele 30 de zile după naștere;

c)

animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescență.

2.

Examinare la LSVSA sub îndrumarea LNR din cadrul IDSA.

3.

Tipizarea fenotipică

și

13

diagnosticului de tuberculoză, se vor preleva obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce

a)

limfonodurile capului: retrofaringiene stâng și drept, mandibulare stâng și drept, parotidiene stâng și drept;

b)

limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior;

c)

limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei;

d)

porțiuni de țesuturi și organe pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară;

6.

Prin grija medicului oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice pulmonare se ambalează separat și tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate se ambalează, de asemenea, separat.

7.

Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face prin coroborarea rezultatelor examenelor anatomopatologice, histopatologice, bacterioscopice, bacteriologice și/sau PCR.

8.

Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

9.

Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 31 octombrie 2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naționale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei și leucozei bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 31 octombrie 2005, și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare

14

afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 289 din 30 martie 2006, cu modificările și completările

ulterioare.

B. În exploatații suspecte de contaminare:

1.

Până la clarificarea situației epidemiologice, se interzice introducerea de bovine sănătoase în aceste exploatații.

2.

Bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni, rămase în efectiv, sunt supuse testării la cel puțin 42 de zile după îndepărtarea bovinelor care au reacționat pozitiv în vederea clarificării statusului efectivului, atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator și laborator.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit execută acțiunea de tuberculinare. Acțiunea de tuberculinare se va efectua obligatoriu în coordonarea și sub responsabilitatea unei comisii alcătuite din medici veterinari oficiali, responsabili cu tuberculoza din cadrul DSVSA, instruiți și atestați de către DSVSA, pentru acțiunea de tuberculinare.

15

C. În exploatații contaminate:

1. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru 1.

Medicul

16

a)

se consideră exploatație contaminată acea tuberculoză

și

popularea

îngrășătoriilor

cu

bovine veterinar de liberă

exploatație în care bovinele care au fost testate provenite din exploatații contaminate;

practică

și care au reacționat pozitiv la testul alergic au 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile împuternicit,

are

fost eliminate, iar examenul de abator și Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

responsabilitatea

laborator au confirmat tuberculoza;

3. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a efectuării

b)

toate

bovinele

în

vârstă

de

peste

6 cărui

responsabilitate

este

exploatația

împreună

cu tuberculinărilor săptămâni rămase în exploatație sunt supuse DSVSA, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește intradermice.

trimestrial testării oficiale pentru tuberculoză;

programul de asanare.

2.

Medicul

c)

măsurile aplicate pentru controlul bolii în 4.

Medicul

veterinar

oficial

comunică

în

scris veterinar

oficial exploatațiile contaminate trebuie să respecte proprietarului de animale restricțiile privind circulația din

cadrul prevederile Ordinului președintelui ANSVSA animalelor și condițiile de valorificare a produselor de DSVSA

are

nr.

104/2005,

ale

Ordinului

președintelui origine animală provenite de la acestea.

responsabilitatea

ANSVSA

nr.

105/2005

și

ale

Ordinului 5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TU și/sau TCS se pentru președintelui

ANSVSA

nr.

61/2006,

cu elimină pentru tăiere în abator, în vederea efectuării implementarea

modificările și completările ulterioare.

examenului

de

abator,

precum

și

a

examenului celorlalte

măsuri morfopatologic,

metoda

HEA,

metoda

Ziehl-Neelsen de control al bolii. modificată,

metoda

PAS

sau

metoda

AA-PAS,

alte 3. Examenele de metode pentru diagnostic diferențial față de alte boli laborator

pentru granulomatoase, după caz și a examenului bacterioscopic precizarea

pentru precizarea diagnosticului.

diagnosticului

se

6.

Aceste

bovine

se

taie

în

partidă

separată

sub realizează

la supraveghere sanitară veterinară și cu aplicarea măsurilor LSVSA

sub

II. Inspecția animalelor abatorizate.

A.

ANIMALE VII, respectiv bovine, caprine, porcine, păsări, iepuri și vânat sălbatic.

Se efectuează inspecția ante mortem și post- mortem.

B.

CARNE și ORGANE

de decontaminare și protecție a mediului.

CARNE și ORGANE de la bovine, caprine și porcine

coordonarea LNR din cadrul IDSA.

1.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

1.

Medic veterinar

1.

Examinarea

carcaselor

și

organelor

se 1. În cazul animalelor care au reacționat pozitiv la testele oficial din cadrul

efectuează

în

unități

de

tăiere

autorizate alergice și/sau imunologice, la care după tăiere prin DSVSA. sanitar-veterinar, de către medici veterinari inspecția post-mortem nu se constată leziuni, se vor 2. Examinare la

oficiali sau alt personal veterinar, desemnat recolta următoarele limfonoduri:

LSVSA sub de

către

autoritatea

sanitară

veterinară

a) submaxilare, retrofaringiene, bronhice;

îndrumarea

competentă.

b) mediastinale, eventual și limfocentrii mezenterici, LNR din cadrul

2. Păsările se supun inspecției individuale dacă sunt măriți în volum, portale și retromamare.

IDSA și/sau după după tăiere, prin examinarea carcasei și 2. În cazul

suspiciunii de tuberculoză se recoltează caz, la LNR din organelor; în caz de suspiciune se recoltează probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea cadrul IDSA. carcase întregi și organe cu leziuni respectiv examinării morfopatologice și bacteriologice, conform

ficat, splină, ovare, pentru examene de normelor sanitare veterinare. Se recoltează porțiuni de laborator

necropsic,

bacterioscopic, organe cu leziuni și limfonoduri aferente. În lipsa histopatologic în direcția tuberculozei.

organelor afectate, se recoltează numai limfonoduri cu

leziuni.

MĂSURI:

prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

III. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA ANIMALE LA OM ȘI DE LA OM LA ANIMALE.

În caz de suspiciune și/sau confirmare a unui focar de tuberculoză se notifică în scris și

autoritatea de sănătate publică județeană.

1.

Se aplică în funcție de localizare și extinderea leziunilor și în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

2.

Carcasele cu leziuni se confiscă și se distrug.

3.

Pentru carnea și organele de pasăre măsurile care se vor lua sunt următoarele:

a)

confiscarea carcasei și organelor în întregime în caz de infecție generalizată sau de leziuni în organe însoțite de slăbire avansată și de infiltrații în musculatură;

b)

confiscarea organelor cu leziuni și admiterea în consum a carcasei, după sterilizare prin fierbere, dacă aceasta nu prezintă modificări organoleptice.

4.

Notificarea bolii se efectuează în conformitate cu

17

18

3.

LEUCOZA BOVINĂ

1

2

3

4

I.Supravegherea pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari

oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

A. FORMA ENZOOTICĂ

3. Pentru animalele provenite din comerț intracomunitar, se testează, randomizat, un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puțin de 5 probe pe lot.

expertiză va participa o comisie formată

din

responsabili pe leucoză bovină și un medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. Probele se trimit cu sigiliu la LNR din cadrul IDSA.

1.

Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploatații trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2002 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Supravegherea serologică la bovine, bubaline prin ELISA se realizează la:

a)

taurii și bivolii de reproducție autorizați o dată pe an;

b)

toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză, o dată pe an;

c)

toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 12 luni, din efectivele supuse asanării prin extracție, se testează de 2 ori pe an, la un interval de timp de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni.

1.

Examenele serologice se efectuează de regulă pe aceleași probe care se recoltează pentru bruceloza bovină.

2.

De la bovinele la care prin examenul de abator se evidențiază modificări cu aspect hiperplazic se prelevează și se trimit la laborator probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe și țesuturi, după caz, în vederea efectuării examenelor morfopatologice pentru leucoză bovină, necropsic, metoda HEA, metoda Romanwsky-Giemsa / Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, metoda Van Gieson.

3.

În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA, toate animalele din exploatația din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.

4.

Declararea bolii se face dacă un animal a reacționat pozitiv la examenul serologic ELISA și ID. Dacă există neconcordanță între ELISA pozitiv și ID negativ, confirmarea se face prin ID după 30 zile de la prima recoltare.

5.

Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR.

6.

Exploatațiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, intră în regim de asanare prin extracție.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA.

3.

Expertiza de diagnostic se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

4.

La recoltarea probelor

pentru

12 luni, au reacționat negativ la 2 testări serologice, realizate conform lit. A pct.3 cap. II din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 61\2006, cu modificările și completările ulterioare, la cel

puțin 3 luni după eliminarea din efectiv a

7.

Bovinele din exploatațiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului;

8.

Bovinele pozitive la examenele serologice, din exploatațiile aflate în asanare prin extracție, se elimină din efective prin abatorizare, sub supravegherea DSVSA;

9.

Vițeii proveniți de la vaci reacționate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităților veterinare. DSVSA poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii vițelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare și înainte de a fi supt colostru. În acest caz, vițelul trebuie ca după identificare, să rămână în exploatație până la vârsta de 24 luni și să fie testat în concordanță cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.

10.

Exploatațiile aflate în asanare prin extracție devin libere de LEB dacă:

a)

animalul reacționat pozitiv părăsește efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităților sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor; la fel se vor dirija și vițeii proveniți din vaci infectate, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare;

b)

toate animalele din efectiv, în vârstă de peste

19

animalului pozitiv și ai oricăror descendenți ai acestuia;

c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că investigațiile de laborator au fost negative și au fost aplicate măsurile stabilite la pct. 10 lit. b);

11. De la animale reagente, tăiate se recoltează probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky- Giemsa/ Pappenheim sau metoda Lillie- Pasternack, după caz.

12. Destinația cărnii și a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabilește de medicul

veterinar de abator

13. Se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006,

cu

modificările

și

completările

ulterioare.

B. FORMA SPORADICĂ

Examene morfopatologice efectuate la bovinele moarte în perioada de supraveghere după introducerea de animale prin comerțul intracomunitar sau import din țări terțe, cu precizarea tipului celular de proliferare.

Examene morfopatologice, necropsic, metoda HEA, metoda Romanwsky-Giemsa / Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, metoda Van Gieson, după caz, pe probe de miocard, pulmon, ficat, splină, rinichi, alte organe, țesuturi care prezintă modificări cu

aspect neoplazic.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.

79/2008.

20

21

4.

PESTA PORCINĂ AFRICANĂ

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

1.

Medici

veterinari oficiali

din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

legislația în vigoare.

DSVSA și/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

DSVSA.

1.

Inspecția planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României, se efectuează:

a)

în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau mediu de contaminare transfrontalieră;

b)

în unități desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse;

c)

în abatoare pe animale din specii susceptibile ce provin din localități țintă, precum și a celor tăiate în perioada de așteptare după import sau comerț intracomunitatar.

2.

Acțiunile de inspecție planificată, precum și cele de evaluare rapidă, se efectuează, certifică și cuantifică de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucțiunilor prevăzute

în

3.

Se efectuează de medicii veterinari oficiali din

cadrul

4.

Examene efectuate de către medici veterinari oficial din cadrul

2. Serologică:

La animalele provenite din comerț intracomunitar în care evoluează boala, în procent de 1%.

veterinari de liberă practică împuterniciți.

3. Clinică:

în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare;

Medici veterinari de liberă practică

împuterniciți.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1.

Probele pentru examene serologice de supraveghere și cele destinate examenelor virusologice în vederea precizării diagnosticului în cazul suspiciunii de boală, se trimit la IDSA.

2.

Atunci când este cazul, cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise la laboratoare de referință și cheltuielile sunt suportate de către DSVSA.

1.

Medici

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

22

5.

BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medicii veterinari oficiali ai

DSVSA

II. Supraveghere activă

(pseudopesta aviară), publicat în Monitorul

1. Inspecția și/sau alte metode de examinare clinică, necropsia și prelevarea de probe se efectuează de către:

a) medicii veterinari

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor din exploatații comerciale, nonprofesionale și de agrement aflate pe teritoriul României.

2.

Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări receptive, găini, bibilici, curci, fazani, prepelițe, struți, porumbei și păsări de agrement prin:

a)

examene anatomopatologice;

b)

examene virusologice;

c)

supravegherea virusologică a porumbeilor aflați în evidența asociațiilor de profil, se efectuează pe tampoane cloacale la o prevalență de 10% cu o

1.

LNR din cadrul IDSA întocmește lista laboratoarelor județene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiționarea, expedierea și graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR.

2.

În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică prevederile:

a)

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle

confidență de 95%;

Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 19 iulie 2006;

oficiali,

efectuează de medicii veterinari oficiali.

2. Se interzice cu desăvârșire recoltarea probelor

de

aceiași medici care au efectuat vaccinarea.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 79/2008.

d)

în exploatațiile comerciale, evaluarea imunității postvaccinale prin RIHA se efectuează astfel:

(i)

exploatațiile de reproducție și selecție 30-50 probe după vaccinarea a 2-a și a 4-a la fiecare serie;

(ii)

exploatațiile de găini, ouă consum 10-25 probe după vaccinarea a 2-a și a 4-a la fiecare serie;

(iii)

exploatațiile de pui carne 30 probe/serie, după vârsta de 28 zile;

e)

supravegherea serologică prin RIHA, în exploatațiile nonprofesionale este efectuată la 14 - 21 zile, după cea de a 2-a campanie de vaccinare, numai din localitățile situate pe o rază de 3 km în jurul exploatațiilor comerciale. Numărul maxim de probe este 30/localitate, prelevate randomizat din minimum 5 exploatații nonprofesionale.

b)

Planului de contingență al României pentru boala de Newcastle, aprobat anual prin Decizia Comisiei Europene nr. 24/2007/CE, pentru aprobarea planurilor de contingență pentru influență aviară și pesudopesta aviară.

c)

Manualului de Instrucțiuni pentru Boala de Newcastle.

3.

Notele de însoțire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunității postvaccinale, trebuie să menționeze:

a)

categoria de vârstă a păsărilor;

b)

profilul exploatației;

c)

programul de vaccinare, schema de vaccinare, aplicat;

d)

vaccinul folosit;

e)

data vaccinării.

b)

medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, în situațiile stabilite de către DSVSA.

c)

recoltarea probelor în scopul supravegherii serologice

se

23

24

6.

BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din

cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

bolilor veziculoase.

legislația în vigoare.

susceptibile

1.

Inspecția planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul bolii veziculoase a porcului, aflate pe teritoriul României:

a)

în exploatațiile comerciale industriale de porcine;

b)

în unități desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse;

c)

în abatoare de porcine.

1.

Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și medicii veterinari oficiali pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de evoluția bolilor veziculoase.

2.

Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și medicii veterinari oficiali pentru recunoașterea manifestărilor clinice la examenul ante mortem și a leziunilor produse de evoluția

1.

Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucțiunilor prevăzute

în

2.

Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

3.

Examenele anatomoclinice și necropsice a animalelor

moarte sau tăiate

în perioada de carantină sunt efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

3. Clinică:

în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației sanitare veterinare în vigoare;

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

1.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere se aplică prevederile Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor și măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor legislației comunitare.

2.

Examenele serologice pentru supravegherea efectivelor importate se efectuează pe aceleași probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă,

3.

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale.

4.

Probele serologic pozitive sau suspecte prin ELISA vor fi retestate.

5.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere și prevederile legislației comunitare.

6.

Notificarea bolii se face în conformitate cu

2.

Serologică:

a)

la 1% pe an de la porci de reproducție în vârstă de 150 - 160 zile din exploatații comerciale de porcine cu activități de reproducție și selecție;

b)

pentru animalele nou introduse prin comerț intracomunitar, în procent de 0,5%, din Statele Membre unde a evoluat boala și 1% prin comerț din țări terțe.

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

25

prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

26

7.

STOMATITA VEZICULOASĂ

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor care furnizează date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali

din

cadrul

DSVSA.

II.

Supraveghere activă

1.

Inspecția planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul stomatitei veziculoase, aflate pe teritoriul României:

a)

în unitățile desemnate să efectueze carantină pentru animale nou introduse din țări situate pe continentele contaminate, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație;

b)

în abatoare și puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile tăiate în perioada de carantină, nou introduse din țări situate pe continente contaminate, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de bolile veziculoase.

1.

Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile de moarte sau tăiate în perioada de carantină.

2.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere, conform prevederilor legislației comunitare.

3.

În unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse din țări situate pe continentele contaminate, supravegherea serologică se efectuează pe probele prelevate pentru supravegherea febrei aftoase.

4.

Pentru examene virusologice de diagnostic,

1.

Acțiunile de inspecție planificate sunt efectuate, certificate și cuantificate de către medicii veterinari oficiali, conform instrucțiunilor prevăzute în legislația specifică.

2.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

3.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

4.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

2.

Clinică:

în zona de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației sanitare veterinare în vigoare.

probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la

laboratoare

de

referință

naționale

și/sau internaționale și sunt plătite de către DSVSA.

5.

Reagenții necesari examenelor serologice prin metode

necontaminante

ELISA

cu

antigene recombinate, sunt procurați o dată cu animalele importate din țări de pe continente contaminate; această obligație revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referință din Europa, nu se pot procura acești reagenți.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere, conform prevederilor legislației comunitare

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

27

8.

PESTA BOVINA

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște

epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

1.

Inspecția planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei bovine, aflate pe teritoriul României:

a)

în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau mediu de contaminare transfrontalieră;

b)

în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile nou introduse din țări situate la granița de sud, est și de

1.

Acțiunile de inspecție planificată sunt efectuate, certificate și cuantificate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare.

2.

Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau

nord a României, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație;

c) în abatoare.

cei

de

liberă

practică împuterniciți.

Examene

anatomoclinice

a

animalelor 3.

Se

efectuează

de susceptibile

tăiate

în

perioada

de medicii veterinari

oficiali

2.

Serologică:

1% din efectivul de bovine, anual, defalcat pe 12

supraveghere.

28

1.

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea

din cadrul DSVSA

1.

Medici veterinari de liberă practică

luni.

ANSVSA, la laboratoare de referință naționale împuterniciți.

3.

Clinică:

în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare;

4.

Morfopatologică:

în caz de suspiciune sau apariție a bolii.

și/sau internaționale și sunt plătite de către DSVSA.

2.

România este indemnă la pesta bovină.

3.

România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.

4.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului

președintelui

ANSVSA

nr. 62/2005.

5.

Localitățile țintă și gospodăriile țintă din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere și prevederile legislației comunitare.

Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de țesut prelevat de la baza limbii și din pleaopa a III-a.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

1.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de către medicii veterinari împuterniciți.

2.

Examinarea probelor se realizează la LSVSA

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 79/2008 .

și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

29

9.

PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

2. Serologică: 0,5% din efectivul de ovine și caprine, defalcat pe 12 luni.

și/sau internaționale.

1.

Inspecția planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei micilor rumegătoare, aflate pe teritoriul României:

a)

în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau mediu de contaminare transfrontalieră;

b)

în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile nou introduse din țări situate la granița de sud, est și de nord a României, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație;

c)

în abatoare, a animalelor nou introduse, în perioada de așteptare.

1.

Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de așteptare.

2.

Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate în perioada de așteptare.

1.

Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează pe aceleași probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă.

2.

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale

1.

Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucțiunilor prevăzute în legislația specifică.

2.

Se efectuează de medici verinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau cei de liberă practică împuterniciți.

3.

Se efectuează de medici verinari oficiali din cadrul DSVSA.

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

3. Clinică, în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare.

3. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005.

4. Desemnarea județelor situate în zonele de risc I și II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localitățile țintă și gospodăriile țintă din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.

prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

1.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere, conform legislației în vigoare, precum și a prevederilor legislației comunitare în vigoare.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu

30

10.

PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecția planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la pleuropneumonia contagioasă a bovinelor aflate pe teritoriul României: în unitățile desemnate a efectua pentru animalele nou introduse, din sudul și estul României, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai scurte

decât durata minimă a perioadei de incubație.

1. Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți conform instrucțiunilor prevăzute în

legislația în vigoare.

Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de așteptare.

2. Se efectuează de medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau

medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice și microbiologice și/sau PCR.

3. Clinică, în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare.

Animalele cu reacții serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic și sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv și care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal și lichid pleural recoltat prin puncție aseptică, pentru examen bacteriologic, care se efectuează la IDSA.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie

și

combatere

și

prevederile

legislației comunitare.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

4. În abatoare: inspecția de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.

De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural și țesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului

de

pleuropneumonie

contagioasă.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 79/2008.

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți .

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

1.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, din abator.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

31

32

11.

VARIOLA OVINĂ ȘI CAPRINĂ

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari

oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

2. Clinică: în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare.

aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință.

Medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

1.

Inspecția planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul variolei ovinelor și caprinelor, din județele aflate pe granița de sud și est a României:

a)

în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc de contaminare transfrontalieră: AR, CL, CS, CT, DJ, GR, GL, OT, MH, TM și TL;

b)

în unități desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație;

c)

anatomopatologică a animalelor importate din țări libere de boală, dar cu risc epidemiologic de vecinătate;

d)

în abatoare pe animale din specii susceptibile nou introduse care provin din localități țintă, precum și a celor tăiate în perioada de așteptare.

1.

Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de variola ovină și caprină.

2.

Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și cei oficiali din cadrul DSVSA pentru recunoașterea leziunilor produse de variola ovină și caprină.

3.

Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și cei oficiali din cadrul DSVSA pentru recunoașterea manifestărilor clinice la examenul ante mortem și a leziunilor produse de variola ovină și caprină.

1.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de medicii veterinari împuterniciți.

2.

Pentru diagnosticul virusologic probele se trimit de către

LNR din cadrul IDSA, cu

1.

Acțiunile de inspecție planificată se efectuează, certifică și cuantifică de către medicii veterinari oficiali, conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare.

2.

Se efectuează de medicii veterinari oficial din cadrul DSVSA și/sau cei de liberă practică împuterniciți.

3.

Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

4.

Examene efectuate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

3. Morfopatologică: în caz de suspiciune a bolii.

Efectuarea de examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, pentru punerea în evidență a incluziunilor specifice pe probe de material biopsic, piele cu leziuni fixat, în formol.

nr. 79/2008.

1.

Desemnarea județelor situate în zonele de risc I și II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA.

2.

Localitățile țintă, sunt stabilite de DSVSA cu avizul LNR din cadrul IDSA.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

1.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

2.

Examinarea probelor se realizează la LNR din cadrul IDSA.

33

12.

PESTA AFRICANĂ A CALULUI

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari

oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

Examene anatomoclinice și necropsice a

cuantificate de către medicii

veterinari

oficiali, conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare.

1.

Inspecția planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe teritoriul României:

a)

în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc de contaminare transfrontalieră;

b)

în unitățile desemnate a efectua carantină

1.

Acțiunile de inspecție planificată sunt efectuate, certificate

și

2.

Se efectuează de

pentru animale nou introduce.

se testează 0,5% din animalele provenite din comerț intracomunitar, dar nu mai puțin de 2 probe pe lot.

în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare.

animalelor susceptibile moarte sau tăiate în

perioada de carantină

medicii

veterinari

oficiali din cadrul DSVSA și/sau cei de liberă practică împuterniciți.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

2.

Serologică:

3.

Clinică:

1.

Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referință și sunt plătite de către DSVSA.

2.

În cazul apariției de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control și combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile legislației comunitare în vigoare.

1.

Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, se aplică conform prevederilor legislației comunitare.

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA

34

13.

BOALA AUJESZKY

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

1. Inspecția planificată pentru efectivele de

porcine libere de infecție: în unitățile desemnate a

efectua

carantină

pentru

animalele

nou

Acțiunile

de

inspecție

planificată se efectuează, certifică și cuantifică de

introduse.

2. Serologică (ELISA gE):

a) la 5% din animalele de reproducție din exploatațiile comerciale de porcine, o data pe an.

Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.

către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

3. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene morfopatologice , virusologice, și după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.

1. Probele se recoltează și se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți. 2.Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din

cadrul IDSA.

3. Pentru animalele de reproducție provenite din comerț intracomunitar în care evoluează boala se testează un procent 2% din animale.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

35

36

14.

PARATUBERCULOZA

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

I. La taurine și bubaline

A. În exploatații indemne:

împuterniciți.

împuternicit, medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și medicul veterinar din abator – recoltează probe.

din cadrul IDSA.

Supraveghere activă

B. În exploatații suspecte de contaminare cu paratuberculoză.

1.

Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de absorbție, astfel:

a)

toți taurii și bivolii de reproducție la autorizare și de 2 ori pe an, în trimestrele II și IV;

b)

5% din vacile, bivolițele, junincile și vițelele din exploatațiile pentru reproducție și producție de lapte, odată pe an pe aceleași probe recoltate pentru LEB și bruceloză;

c)

1% din bovinele din exploatațiile pentru carne, o dată pe an în trimestrul II;

d)

toate bovinele cu reacții pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la TCS, se controlează prin examen serologic și bacterioscopic pe probe de fecale;

e)

toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin test alergic TCS cu PPD bovin și PPD aviar și PPD-J, serologic, morfopatologic și bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe.

1.

Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru bruceloză, leucoza enzootică bovină sau febra aftoasă.

2.

Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac sacrificări în scop de diagnostic fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic și/sau alergice pozitive, de la care se prelevează porțiuni de ileon terminal 25 – 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni și limfocentrii mezenterici aferenți, care se examinează morfopatologic, necropsic, metoda Ziehl- Neelsen și bacterioscopic.

3.

Confirmarea bolii se realizează prin examene bacteriologice și morfopatologice, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată pe secțiuni de țesuturi.

1.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

2.

Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă

practică

4.

Medicul veterinar de liberă

practică

5.

Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR

Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceștia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru paratuberculoză.

exploatații indemne de paratuberculoză

acele exploatații în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic și/sau allergic.

Medicul

veterinar

de

liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice ELISA pe seruri absorbite și alergic TCS cu PPD-bovin, paratuberculină PPD și/sau IPD aviar.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

C. În exploatații contaminate

prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator.

1.

La animalele pozitive serologic și/sau alergic se execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe raclat de mucoasă rectală, iar la animalele abatorizate, examen morfopatologic și bacterioscopic pe probe de organe.

2.

Paratuberculoza se declară oficial, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploatație, diagnosticul a fost confirmat postmortem;

3.

Atunci când într-un interval de cel puțin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive și reagente nu depășește 5 % din efectivul controlat se aplică conduita pentru

1.

Sunt considerate suspecte de paratuberculoză,

1.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

2.

Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1.

Examen serologic ELISA pe seruri absorbite și alergic TCS cu PPD-bovin și paratuberculină PPD, trimestrial, la toate bovinele în vârstă de peste 6 luni;

2.

Animalele pozitive bacterioscopic, serologic și/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare

elaborat.

De

la

animalele

tăiate

se

37

II. La ovine și caprine domestice

A. În exploatații indemne, cu antecedente sau suspecte de boală.

2. Pentru animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe, se testeză un procent de 1% din animale.

liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Supraveghere activă

B. În exploatații contaminate

1. Se efectuează examen complex alergic și serologic, trimestrial la întreg efectivul și bacterioscopic pe probe de fecale la animalele reagente.

Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecție depășește 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracție.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic, bacterioscopic și histopatologic.

III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate și semicaptivitate din rezervații naturale, parcuri,

Se efectuează examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată și bacterioscopice.

2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1.

Examenele de laborator se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru examenul pentru bruceloză.

2.

Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru Brucella melitensis, Maedi –Visna sau artrita-encefalită caprină;

3.

Animalele cu semne clinice, suspecte și/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacterioscopic pe probe de fecale și prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată și bacterioscopic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost tăiate.

1.

Supravegherea prin examene serologice prin ELISA cu faza de absorbție, a ovinelor și caprinelor în vârstă de peste 12 luni:

a)

berbecii și țapii la autorizare și de două ori pe an cu 14 zile înainte și după campania de montă;

b)

5% din oile și caprele de reproducție, o dată pe an;

c)

1 % din oile și caprele din exploatațiile și zonele cu antecedente de boală și efective suspecte de infecție, de două ori pe an, după terminarea fătărilor și înaintea perioadei de montă.

1.

Medicul veterinar de

2.

Testările serologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

3.

Examinarea probelor se realizează la LSVSA, sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

4.

Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

38

grădini zoologice.

Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice și histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum și a celor vânate sau moarte în rezervații naturale,

IV. Măsuri generale:

79/2008.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

1.

Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată și bacterioscopice.

2.

Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acțiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate.

1.

Controlul eficienței decontaminării finale.

2.

Combaterea paratuberculozei prin imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu aprobarea ANSVSA.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.

1.

LSVSA sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

2.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit de către DSVSA și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

39

15.

BRUCELOZA LA BOVINE

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA

1.

Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploatații trebuie să respecte Ordinului președintelui ANSVSA 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal sau ELISA pe cumul de 10 probe, la:

a)

bovinele în vârstă de peste 12 luni se controlează o dată pe an, dar nu mai târziu de 12 luni calendaristice de la controlul precedent;

b)

bovinele de reproducție, în cazurile de vânzare cumpărare, la vânzător cu cel mult 30 de zile

1.

Examenele se efectuează pe probele care se recoltează în scopul examinării pentru leucoza enzootică bovină.

2.

Cazurile pozitive, suspecte și neconcludente prin RSAR Roz Bengal se examinează și prin SAT, RFC sau ELISA, iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare.

3.

Dupa ce România va fi recunoscută oficial liberă de bruceloză se vor aplica prevederile pct. 8 din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Probele se examinează la LNR din cadrul IDSA și/sau, după caz, la LSVSAJ agreate.

înainte de livrare, dacă nu au fost examinate în anul

calendaristic în curs.

nr. 61/2006, cu modificările și completările

ulterioare.

3. Vacile, bivolițele și junincile care au avortat după 14 - 21 zile de la avort sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea

infecției brucelice.

4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum și probe de ser sanguin la 14 - 21 zile

după avort.

4. Testarea serologică a animalelor domestice si sălbatice nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe cu vârsta de peste 1 an,se face in procent de 2%.

5. Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la femele în primele 14 zile de la fătare și în cazul când a fost stabilit diagnosticul de certitudine. Se examinează imediat și apoi trimestrial.

6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.

79/2008.

5. Supraveghere bacteriologică și serologică obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic la toate animalele vânate.

40

16.

BRUCELOZA LA OVINE Șl CAPRINE respectiv Infecția cu Brucella melitensis

1

2

3

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

luni;

indemn de bruceloză ( B. melitensis ) și a Deciziei 2003/467/CE privind recunoașterea oficială a statutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină, România a fost recunoscută oficial ca țară oficial indemnă de bruceloză Brucella. melitensis.

1.

Efectivul de ovine se află sub control sanitar- veterinar oficial.

2.

Supraveghere serologică o dată pe an prin testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal, astfel:

a)

din turmele cu pâna la 1000 capete:

(i)

toți masculii necastrați în vârstă de peste 6

(ii)

toate animalele nou introduse în turmă;

(iii)

25% din femelele pentru reproducție

1.

Conform Deciziei 2007/399/CE de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoașterea oficială a statutului României de stat

2.

Probele pozitive, suspecte și neconcludente se

trimit

la

IDSA,

pentru

confirmarea

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examinare la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

(numărul de animale testate nu trebuie să fie sub 50), iar dacă turma conține mai puțin de 50 de femele, atunci se testează toate femelele pentru reproducție.

b) din turmele cu peste 1000 capete:

(i) supravegherea serologică se va face pe un numar reprezentativ de animale pentru a furniza un nivel de confidență de 99% în decelarea infecției cu Brucella melitensis dacă prevalența este de peste 0,2%.

diagnosticului.

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului pentru președintelui

ANSVSA nr. 79/2008.

3.

Examinare serologică RSAR Roz Bengal și RFC la toate animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecției.

4.

Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză.

5.

Examene de laborator a avortonilor proveniți de la caprine și ovine.

6.

Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate și semicaptivitate, din rezervațiile naturale, parcuri, grădini zoologice.

7.

Pentru animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează în procent de 1% din animale.

3.

În cazul în care 5% probe sunt serologic pozitive se aplică prevederile din Anexa C a Directivei Consiliului 91/68/CEE privind condițiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine și caprine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 46 din 19 februarie 1991.

4.

Animalele cu rezultat pozitiv în RFC se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploatație se supraveghează serologic trimestrial prin RFC.

41

17.

BRUCELOZA LA OVINE, respectiv Infecția cu Brucella ovis

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Serologică prin RFC și după caz, în funcție de simptome și leziuni examene

1. Examenele serologice se efectuează pe probele

care

se

recoltează

pentru

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau

bacteriologice și histologice la:

2. Berbecii pentru reproducție, proveniți din comerț intracomunitar sau import din țări terțe se testează în procent de 2%.

paratuberculoză.

2. De la berbecii sacrificați cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor morfopatologice, metoda HEA, metoda Brown și Brenn, metoda Gridley și bacteriologice pentru izolarea și genotiparea

Brucella ovis.

medicul veterinar oficial recoltează probele

agreate.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.

79/2008 .

a)

toți berbecii pentru reproducție, cu 2 săptămâni înainte și după perioada de montă, sau de însămânțări artificiale.

b)

berbecii cu manifestări de epididimită;

c)

oile la 7-14 zile după avort.

2.

Examinarea probelor de ser: la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de medicii veterinari împuterniciți.

4.

Examinarea probelor se realizează la, LNR din cadrul IDSA și după caz, la LSVSA

42

18.

BRUCELOZA LA PORCINE

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul

DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Clinic: porcine de reproducție, în mod deosebit la cele aflate în localități învecinate cu zona silvatică

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit de către DSVSA și/sau medicul veterinar oficial din cadrul

DSVSA.

2.

Serologic prin SAT sau RSAR Roz Bengal și RFC la:

a)

vierii de reproducție-la intrarea în exploatație

și apoi trimestrial ;

b)

scroafele și scrofițele pentru reproducție, o dată pe an: 5 %;

c)

scroafele și vierii care prezintă semne clinice

1.

Cazurile pozitive, suspecte și neconcludente serologic, se trimit la IDSA pentru expertiză de laborator.

2.

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort și probe de ser de la vierii cu care au fost montate.

3.

De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se

1.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de

medicii

veterinari de liberă

practică împuterniciți.

care conduc la suspiciunea de infecție brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat după 7- 14 zile de la avort;

d) toate scroafele și scrofițele montate cu vieri diagnosticați cu bruceloză.

3. Pentru animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examineaza in procent de 2% din animale.

trimit la laborator testicole și evetual material seminal.

4.

În exploatațiile în care se confirmă infecția brucelică se aplică Programul de asanare.

5.

Teste serologice recomandate a fi utilizate în supraveghere sunt:

a)

reacția de aglutinare rapidă pe lama cu antigen colorat cu Roz Bengal

b)

reacția de Fixare a Complementului sau ELISA.

6.

Boala se confirmă la LNR din cadrul IDSA prin examene serologice, bacteriologice, histopatologice și PCR, după caz.

2. Examinarea probelor

se

realizează

la

LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

4.

În abator:

a)

animalele vii: se examinează ante-mortem și post-mortem ;

b)

carnea și organele: se examinează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar.

5. Supraveghere bacteriologică și serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din

mistreți și iepuri cu leziuni din fondul cinegetic.

MĂSURI

De la porcii din efectivele cu bruceloză:

a)

se dispune sistarea reproducției și depopularea totală;

b)

carnea și subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricții;

c)

organele cu leziuni se confiscă.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile

Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

43

18.

CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, precum și medicii veterinari de liberă practică

împuterniciți.

II. Supraveghere activă

Prin examene de laborator pe probe de secreții prepuțiale de la tauri și bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval

de 7 zile:

avortoni și învelitori placentare.

Examinare la LSVSA și/sau după caz, la LNR

din cadrul IDSA.

1.

Înainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se țin în repaus sexual 7 zile.

2.

De la femelele care au avortat se trimit la laborator

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

a)

înaintea sezonului de pășunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

b)

imediat după întoarcerea la stabulație;

c)

mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal.

44

19.

CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsări

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul

DSVSA

II. Supraveghere activă

1.

Prin inspecție și în caz de suspiciune, prin examene de laborator.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

1.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examinare la LSVSA și/sau după caz la IISPV.

3.

Examinarea probelor de fecale la LNR din cadrul IDSA și/sau după caz, la LSVSA agreate.

4.

Tulpinile de Campylobacter spp.caracterizate

fenotipic și genetic

2.

În abator:

a)

mamiferele se examinează ante și post-mortem;

b)

examinarea carcaselor și organelor.

MĂSURI

1.

Recoltarea de probe din carcase și organe de la ovine și porcine.

2.

Recoltarea de probe din apă potabilă.

3.

Carnea și organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

vor fi stocate la

LNR din cadrul

4. Notificarea bolii

se face în

conformitate

cu

IDSA.

prevederile Ordinului

președintelui

ANSVSA

nr.

79/2008

45

21.

RINOTRAHEITA INFECȚIOASĂ BOVINĂ - IBR

1

2

3

4

Supraveghere activă

2. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice.

LSVSA agreate și după caz, LNR din cadrul IDSA.

1.

Supravegherea serologică prin ELISA pentru:

a)

taurii și bivolii autorizați pentru reproducție pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I și II;

b)

mamele de tauri, la autorizare și candidatele mame de tauri o dată pe an.

c)

tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după împlinirea vârstei de șase luni, înainte de plecarea din ferma de origine și la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinație;

d)

Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Probele de sânge se testează la

3.

Examenele virusologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA, după caz, pe probe de organe, tampoane nazale, și secreții uterovaginale sau prepuțiale.

3. Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează în procent de 1% din animale, dar nu mai puțin de 5 probe pe lot.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

46

22.

TRICHOMONOZA BOVINĂ

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali

din

cadrul

DSVSA.

II. Supraveghere activă

c) vacile, bivolițele și junincile care au avortat sau la care se suspicionează infecția.

/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a efectivelor de bovine de reproducție în special la montă și la fătare, pentru efectivele indigene și a celor aflate în perioada de carantină.

2.

Supraveghere de laborator:

a)

trimestrial la taurii și bivolii din unitățile furnizoare de material seminal autorizate;

b)

taurii și bivolii autorizați pentru montă, de 2 ori la interval de 7 zile:

(i)

înaintea sezonului de pășunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

(ii)

imediat după întoarcerea la stabulație;

1.

Înainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se țin în repaus sexual 7 zile.

2.

De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele și avortonii.

3.

În comerțul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator în cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor și păstrarea pentru contraprobe.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și

47

23.

ARTRITA - ENCEFALITA CAPRINĂ

1

2

3

4

Supraveghere activă

Supravegherea serologică, prin ID și/sau ELISA:

La caprinele domestice:

1.

Țapii, cu 14 zile înainte și după campania de montă,

2.

10%, dar nu mai puțin de 5 probe din caprele de reproducție de peste 24 luni, din exploatațiile cu activitate de reproducție autorizate/înregistrate, o dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă.

3.

Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează un procent de 1% din animale.

1.

Animalele condiționat sănătoase se testează de 2 ori la interval de 5 luni.

2.

Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducție.

3.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

2.

Examenele se efectuează la LSVSA, iar cazurile de expertiză la LNR din cadrul IDSA.

48

24.

MAEDI -VISNA

1

2

3

4

Supraveghere activă

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 79/2008.

1.

Supravegherea serologică, prin ID și/sau ELISA la: 10% , dar nu mai puțin de 5 probe de la ovinele de reproducție de peste 12 luni, din exploatațiile cu activitate de reproducție autorizate/înregistrate, o dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă.

2.

Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează un procent de 1% din animale.

1.

Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducție.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA abilitate de IDSA și acreditate RENAR și/sau la LNR din cadrul IDSA.

25.

DURINA

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA;

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 79/2008.

1.

Supravegherea serologică RFC a armăsarilor din herghelii și depozite, o dată pe an;

2.

Examenele serologice prin RFC la animalele de reproducție cu semne clinice ce conduc la suspicionarea bolii.

3.

Animalele destinate vânzării sau sacrificării se testează cu 14 zile inainte prin RFC.

4.

Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puțin de 2 animale.

49

26.

ANEMIA INFECȚIOASĂ ECVINĂ

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul

DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică prin ID testul Coggins sau ELISA cu confirmare prin ID a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:

veterinari de liberă practică împuterniciți.

realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

a)

armăsarii folosiți în stațiunile temporare de montă, la autorizare și apoi de 3 ori pe an după cum urmează:

(i)

cu 15 zile înainte de plecarea din depozit;

(ii)

cu 15 zile înainte de retragerea din stațiunile de montă;

(iii)

după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit;

1.

Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA pentru expertiză.

2.

Ecvideele reacționate pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează, iar proprietarul este obligat să izoleze aceste animale de alte ecvidee până în momentul uciderii sau tăierii.

1.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de

medicii

2.

Examinarea probelor de ser și de

organe

se

3.

La recoltarea probelor pentru expertiză va participa o comisie formată din responsabilul pe anemia infecțioasă ecvină și un medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

4.

Probele se trimit cu sigiliu la LNR din cadru IDSA.

b)

armăsarii din stațiunile permanente de montă la 3.

Localitățile

indemne,

în

care

s-au autorizare, de 2 ori pe an respectiv februarie-martie și înregistrat unul sau mai multe cazuri de

50

octombrie-noiembrie;

c)

iepele de reproducție, o dată pe an în semestrul 1;

AIE, se declară contaminate și se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislația în vigoare pentru combatere.

4.

Se interzice circulația ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localități contaminate în localități indemne.

d)

ecvideele

din

herghelii,

depozite

de

armăsari, 5. Se interzice scoaterea de armăsari sau hipodroame, asociații hipice și alte unități specializate, iepe

din

stațiuni

temporare

de

montă, de

două

ori

pe

an,

respectiv

februarie

-

martie, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame,

octombrie - noiembrie;

e)

toate ecvideele seronegative de pe teritoriul României, cu excepția celor sus menționate aflate în exploatare, o dată pe an, în semestrul 1.

asociații hipice sau alte unități specializate, pentru a monta sau a se monta în localități cu animale contaminate.

6.

Introducerea de armăsari sau iepe de reproducție din exploatațiile și localitățile contaminate,

în

herghelii,

hipodroame, stațiuni

temporare

sau

permanente

de montă, depozite de armăsari, asociații hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, înaintea acestui transfer.

7.

Se

interzice

folosirea

la

montă

a armăsarilor

care

au

acționat

în

stațiuni temporare

de

montă

dacă

nu

au

fost examinați serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduși în efectivul de origine.

8.

DSVSA stabilesc în funcție de rezultatul examenelor de laborator și al numărului de animale serologic pozitive încadrarea în una din cele patru zone de risc epidemiologic:

a)

zona de risc epidemiologic înalt, reprezentată de județele intens contaminate, unde prevalența este > de 2%, iar numărul total

de

reagenți

pozitivi

este

>

300

animale;

limfonoduri.

1.

Se aplică prevederile

Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr . 686/2003,

cu modificările și completările ulterioare

2.

Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvinelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii.

3.

Pentru cabalinele care participă la competiții internaționale , testarea se execută cu cel mult 30 zile înainte de plecare, prin imunodifuzie.

4.

Pentru efectivele nou introduse prin comerțul intracomunitar sau import din țări terțe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puțin de 2 animale.

b)

zona de risc epidemiologic moderat, reprezentată de județe mediu contaminate, unde prevalența este > de 2%, iar numărul total de reagenți pozitivi este cuprins între 100-300 animale;

c)

zona de risc epidemiologic slab, reprezentată de județe slab contaminate, unde prevalența este < de 2%, iar numărul total de reagenți pozitivi este maximum 100 animale;

d)

zona indemnă, reprezentată de județe libere de AIE, unde nu există niciun reagent pozitiv.

9.

Respectarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr.

686/2003 privind aprobarea Planului pentru eradicarea accelerată a anemiei infecțioase ecvine pe teritoriul României, publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 1 octombrie 2003,

cu modificările și completările ulterioare.

10.

Efectuarea de examene morfopatologice, necropsic, metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină,

51

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

52

27.

MORVA

1

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Medicul veterinar oficial din cadrul

DSVSA.

II. Supraveghere activă

Efectuarea de examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA sau HEV și bacteriologice pe probe de organe, țesuturi.

Examenele se efectuează la LSVSA pe probe recoltate pentru anemia infecțioasă ecvină.

Notificarea bolii se face în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

România este indemnă de morvă.

1.

Supravegherea obligatorie prin examen clinic, post- mortem și testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor suspecte sau care urmează a fi sacrificate.

2.

Supravegherea prin testul alergic de maleinare intradermopalpebrală la ecvideele:

a)

folosite în scop didactic sau experimental;

b)

cu reacții pozitive, suspecte sau anticomplementare la RFC.

3.

Supraveghere prin examene de laborator a ecvideelor suspecte clinic și a celor moarte în perioada de carantină profilactică.

4.

Pentru animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examineaza un procent de 1% din animale, dar nu mai putin de 2 animale.

1.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de medicii veterinari împuterniciți.

2.

Examinarea probelor de ser și de organe se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

53

28.

DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR, RESPECTIV BOALA MUCOASELOR BVD - MD

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul

DSVSA

II.Supraveghere activă

săptămâni, pe probe de sânge sau ser

1.

Supravegherea serologică prin ELISA sau VN, la toți taurii și bivolii autorizați pentru reproducție, o dată pe an.

2.

Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă și PCR.

1.

În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice.

2.

Animalele de reproducție diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducție.

3.

Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare economică a animalului.

4.

Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral:

a)

la toți taurii și mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin;

b)

la toți tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după vârsta de șase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA și la LSVSA.

sanguin;

c) supravegherea taurilor și bivolilor de reproducție din import, vaccinați anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus.

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 79/2008.

54

29.

SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE

1

2

3

4

Supraveghere activă

1.

Inspecția de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară ce stabilește cerințele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură și produsele acestora, precum și pentru prevenirea și controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Prtea I, nr. 679 din 5 octombrie 2007, cu modificările și completările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului 2006/88/CE, ce stabilește cerințele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură și produsele acestora, precum și pentru prevenirea și controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 24 noiembrie 2006.

2.

Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile salmonicole pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii

bolii

sau

observării

creșterii

1.

Frecvența inspecțiilor se stabileste în conformitate cu art. 7 și 10, precum și cu partea B a anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 ,

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea si confirmarea prezenței septicemiei hemoragice virale - SHV - și necrozei, hematopoetice infecțioase - NHI - la pești, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 27 noiembrie 2002.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR pentru bolile peștilor din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA

mortalității în timpul inspecției în exploatațiile de salmonide sau în mediul natural.

3.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 și cu respectarea prevederilor art. 26 și ale părții B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare

4.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA

55

30.

NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECȚIOASĂ A SALMONIDELOR

1

2

3

4

Supraveghere activă

pădurilor nr. 471/2002.

cadrul IDSA.

1.

Inspecția de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile salmonicole pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul

1.

Frecvența inspecțiilor se stabileste în conformitate cu art. 7 și 10, precum și cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 și ale Ordinului ministrului

agriculturii,

alimentației

și

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din

suspiciunii bolii sau observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile de salmonide sau în mediul natural.

3 .

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 și cu respectarea prevederilor art. 26 și ale părții B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și

completările ulterioare

3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA

4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA

de către DSVSA și IDSA.

56

31.

VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI

1

2

4

3

Supraveghere activă

Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Inspecția de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile de ciprinide pentru depistarea unei boli clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creșterii mortalității în timpul inspecției, în exploatațiile de ciprinide și/sau în mediu natural.

4.

Costul prelevărilor de probe și al examenelor de laborator se vor suporta de către propietar pentru unitățile cu risc mediu și scăzut, conform părții B a anexei nr.3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin

1.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 și ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 471/2002. 2.Notificarea imediata a apariției ori a suspiciunii de boală se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

57

32.

BOALA CU VIRUSUL HERPES KOI

1

2

4

3

Supraveghere activă

4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1.

Inspecția de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile de ciprinide pentru depistarea unei boli clinice, conform părții B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creșterii mortalității în timpul inspecției, în exploatațiile de ciprinide sau în mediu natural.

1.

Frecvența inspecțiilor se stabileste în conformitate cu art. 7 și 10, precum și cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină, hepatopancreas și branhii. O probă este constituită din 10 exemplare de pește ce este împărțită în 2 pool-uri de organe provenite fiecare de la câte 5 pești. Recoltarea probelor se efectuează la temperaturi ale apei de 22-27ºC de două ori pe an, conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008. 3.Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 și cu respectarea prevederilor art. 26 și ale părții B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare

58

33.

NECROZA PANCREATICĂ INFECȚIOASĂ A SALMONIDELOR

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

IDSA.

3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Notificarea imediată, obligatorie, a apariției ori a suspiciunii bolii, sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epidemiologice, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 și ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 471/2002 și concomitent cu SHV și NHI.

2.

Ancheta epizootologică se efectuează de către autoritatea sanitară veterinară competentă locală.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele și notifică apariția, bolii sau a oricare creștere a mortalității,

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA cadrul

34.

BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

LNR din cadrul IDSA.

1.

Notificarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epizootologice conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Raport trimestrial transmis transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele și notifică suspiciunea, apariția bolii sau oricare creștere a mortalității, DSVSA.

2.

DSVSA efectuează ancheta epizootologică

3.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

4.

Confirmarea bolii la

35.

NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural, se realizează conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 si cu respectarea prevederilor art. 26 și ale părții B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

59

36.

SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

ale părții B a anexei nr. 3 la Norma sanitară

1.

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural, conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în exploatații și în mediul natural, se realizează conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25 / 2008.

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 și cu respectarea prevederilor art. 26 și

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA .

veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

60

37.

ANEMIA INFECȚIOASĂ A SOMONULUI

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă

4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatațiile de salmonide sau în mediul natural, se efectuează conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007 cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare ce stabilește criterii pentru zonare și supraveghere oficială ca urmare a suspiciunii sau confirmării anemiei infecțioase a somonului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 11 aprilie 2006.

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 și cu respectarea prevederilor art. 26 și ale părții B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin la Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

38.

GIRODACTILAZA -INFESTAȚIA CU GYRODACTYLUS SALARIS

1

2

3

4

I Supraveghere pasivă.

cadrul IDSA.

1.

Notificarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epizootologice, conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile și în mediul natural se realizează conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/ 2008.

2.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele și notifică suspiciunea, apariția bolii sau oricare creștere a mortalității, DSVSA.

2.

DSVSA efectuează ancheta epizootologică

3.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

4.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din

61

39.

BONAMIOZA -INFECȚIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECȚIA CU BONAMIA EXITIOSA

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatațiile de moluște bivalve sau în mediul natural, se efectuează conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste planurile pentru prelevarea probelor si metodele de diagnostic pentru detectarea si confirmarea prezentei bonamiozei (Bonamia ostreae) si marteiliozei (Marteilia refringens) la moluște, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.705 din 17 august 2006, și ale art. 28 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările ulterioare.

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 și cu respectarea

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

prevederilor art. 26 și ale părții B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinului președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare

3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

62

40.

HAPLOSPORIDIOZA

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatațiile de moluște bivalve sau în mediul natural, conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

din cadrul IDSA.

1.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 181/2006.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele și notifică suspiciunea, apariția bolii sau oricare creștere a mortalității, DSVSA.

2.

DSVSA efectuează ancheta epizootologică.

3.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

4.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR

41.

PERKINSOZA - INFECȚIA CU PERKINSUS MARINUS

1

2

3

4

Supraveghere pasivă.

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatațiile de moluște bivalve sau în mediul natural,

conform art.29 din Norma sanitară veterinară

aprobată

prin

Ordinul

Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și

1.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008, ale Ordinul președintelui ANSVSA nr. 181/2006 și ale art. 28 din

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA .

2.

Examenele se efectuează

președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

completările ulterioare.

DSVSA și IDSA.

la LNR din cadrul IDSA.

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 și cu respectarea prevederilor art. 26 și ale părții B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

63

42.

MARTEILIOZA - INFECȚIA CU MARTEILIA REFRINGENS

1

2

3

4

Supraveghere activă

bolii

în

cazul

focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1.

Inspecția de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile de moluște bivalve sau în populațiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile de moluște bivalve și/sau în mediul natural.

1.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 181/2006 și ale părții B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 și cu respectarea prevederilor art. 26 și ale părții B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare

3.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea

64

43.

MIKROCITOZA - INFECȚIA CU MICROCYTOS MACKINI

1

2

3

4

Supraveghere pasivă.

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatațiile de moluște bivalve sau în mediul natural, conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

DSVSA și IDSA.

1.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 181/2006 și ale art. 28 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 și cu respectarea prevederilor art. 26 și ale părții B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

44.

SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEE

1

2

3

4

Supraveghere pasivă.

Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a

1.

Prelevarea

probelor

și

examenul

de

1. Medicul

bolii și/sau creștere a mortalității în exploatațiile de

laborator se efectuează în conformitate cu

veterinar de

crustacee sau în mediul natural, conform art.29 din

prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

liberă practică

Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul

nr. 25/2008 și art. 28 din Norma sanitară

împuternicit

președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și

veterinară aprobată prin Ordinul președintelui

și/sau medicul

completările ulterioare.

ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și

veterinar

completările ulterioare.

oficial din

2.

Notificarea

bolii

se

realizează

în

cadrul

conformitate

cu

prevederile

Ordinului

DSVSA.

președintelui ANSVSA nr. 79/2008 si cu

2. Examenele

respectarea prevederilor art. 26 și ale părții B

se efectuează la

a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară

LNR din cadrul

aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

IDSA.

65

45.

BOALA CAP GALBEN - LA CRUSTACEE

1

2

3

4

Supraveghere pasivă.

Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii și/sau creștere a mortalității în exploatațiile de crustacee sau în mediul natural, conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 și art. 28 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 și cu respectarea prevederilor art. 26 și ale părții B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

66

46.

BOALA PETELOR ALBE - LA CRUSTACEE

1

2

3

4

Supraveghere activă

1.

Inspecția de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile de crustacee pentru depistarea unei boli clinice, în conformitate cu art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile de crustacee sau în mediul natural.

1.

Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu art. 28 din Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 și cu respectarea prevederilor art. 26 și ale părții B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

3.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

47.

ACARAPIOZA ALBINELOR

1

2

3

4

Supraveghere activă

pentru probele pozitive.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, în perioada februarie – octombrie, la:

a)

cel puțin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";

b)

5% din coloniile stupinelor de producție;

c)

primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;

d)

la schimbarea vetrei stupinei.

2.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din 15 g /probă, albine vii.

3.

Diagnosticul de acarapioză se confirmă la IDSA,

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA

48.

LOCA AMERICANĂ

1

2

3

4

Supraveghere activă

puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conține și rezervă de hrană, respectiv miere căpăcită.

pentru probele pozitive.

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a puietului.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Supraveghere clinică și anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie – septembrie, la:

a)

cel puțin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";

b)

5% din coloniile stupinelor de producție;

c)

primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;

d)

la schimbarea vetrei stupinei.

3.

Probele pentru examenele de labo 2

rator se constituie din faguri întregi sau porțiuni de 20 cm /probă, fagure cu

4.

Diagnosticul de locă americană se confirmă la IDSA,

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

67

49.

LOCA EUROPEANĂ

1

2

3

4

Supraveghere activă

din cadrul IDSA.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.

79/2008.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică la fel ca pentru loca americană.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Diagnosticul de locă europeană se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive.

3.

Probele pentru examenele de laborato 2

r se constituie din faguri întregi sau porțiuni de 20 cm /probă, fagure cu puiet necăpăcit și căpăcit.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA .

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR

68

50.

NOSEMOZA ALBINELOR

1

2

3

4

Supraveghere activă

efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din

cadrul IDSA.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necessitate, diagnostic complet de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii și/sau moarte, recoltate de la urdiniș.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele

se

51.

VARROOZA ALBINELOR

1

2

3

4

Supraveghere activă

mătci;

/2008 privind aprobarea Programului național apicol pentru perioada 2008-2010 precum și a normelor de aplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial, Partea I,

nr. 416 din 3 iunie 2008.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor și puietului căpăcit.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare trântorilor și puietului căpăcit, în perioada martie – octombrie, la:

a)

cel puțin 15% din coloniile stupinelor pepiniere

b)

5% din coloniile stupinelor de producție;

c)

primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;

d)

la schimbarea vetrei stupinei.

2.

Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii și faguri întregi sau porțiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor și/sau albină lucrătoare.

3.

Tratamentele pentru varrooză se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 556

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

52.

TROPILELAPSOZA ALBINELOR

1

2

3

4

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.

79/2008.

I.

Supraveghere pasivă

II.

Supraveghere activă

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică la fel ca la varooză.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varooză.

3.

Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

69

53.

ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP -

Aethina tumida

1

2

3

4

Supraveghere activă

din cadrul IDSA

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.

79/2008.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică la fel ca la varooză.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis de DSVSA la ANSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varooză.

3.

Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR

70

54.

POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE

1

2

3

4

Supraveghere activă

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 79/2008

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică la loturile de larve în fazele de creștere, la stadiul de fluture și pe fluxul de producere a oului.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

a)

larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă;

b)

0, 25 gr. ouă.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

55.

FLAȘERIA VIERMILOR DE MĂTASE

1

2

3

4

Supraveghere activă

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică la fel ca la poliedrie.

2.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.

3.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

56.

NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE

1

2

3

4

Supraveghere activă

3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 79/2008

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică la fel ca la poliedrie.

2.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.

3.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

71

57.

MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE

1

2

3

4

Supraveghere activă

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică la fel ca la poliedrie.

2.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.

3.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

72

58.

TURBAREA SAU RABIA

1

2

3

4

Supraveghere activă

Inspecția și examinarea clinică se efectuează de către medicii veterinari oficiali, iar prelevarea de probe se efectuează de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, recoltează probe în scop de diagnostic, de la animalele din fondul cinegetic, suspecte de boală, de câte ori se consideră necesar.

Această acțiune se realizează

în colaborare cu deținătorii

Aceste

animale

se

ucid

cu

respectarea

prevederilor

legale

Se efectuează examene histologice și virusologice pe probele de creier provenite de la speciile sălbatice susceptibile la rabie. In cazul cervideelor și altor rumegătoare sălbatice, probele se examinează și pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin teste de laborator.

1.

Examinare clinică obligatorie, a carnivorelor care au mușcat sau zgâriat persoane și animale, în perioada de observație rabică, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire și control al rabiei la animale domestice și sălbatice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008.

1.

În cazul suspicionării/confirmării rabiei, se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008.

2.

În cazul animalelor din exploatații în care au pătruns carnivore domestice sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare, se procedează conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008.

3.

Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare, se distrug în întregime, nejupuite.

1.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți. 2.Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

2.

De laborator - prin examene histologice și virusologice la carnivore domestice și sălbatice, precum și la celelalte mamifere domestice moarte sau ucise de urgență, care au prezentat modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

3.

În fondurile cinegetice: Deținătorii fondurilor de vânătoare au obligativitatea de a anunța autoritățile sanitar - veterinare competente teritorial cu privire la existența animalelor din mediul silvatic cu modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

1.

Probele prelevate de la animalele moarte sau ucise pentru examen histologic și virusologic se trimit la laborator cu respectarea condițiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea și expedierea acestora.

2.

Probele de creier provenite de la rumegătoarele domestice și sălbatice se vor examina și pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin teste de laborator.

privind protecția și bunăstarea animalelor.

După ucidere, se prelevează probe în vederea efectuării examenelor

histologice și virusologice.

fondurilor de vânătoare.

4. Supravegherea circulației tulpinilor de virus rabic pe teritoriul țării, prin investigații de biologie moleculară.

LSVSA județene, respectiv al municipiul București care depistează probe pozitive va trimite o dată pe an la LNR, câte o probă, provenită de la fiecare specie de animal examinat.

Investigațiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

5. Rabia la vulpe:

Supravegherea, controlul și eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea, controlul și eradicarea rabiei pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr.897/2008/CE de aprobare a programelor anuale și multianuale de eradicare, combatere și monitorizare a anumitor boli ale animalelor și zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2009 și următorii ani, precum și a contribuției financiare a Comunității la aceste programe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 322 din 2 decembrie 2008, prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice, și în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 29/2008.

Metodologia de aplicare a Programului pentru supravegherea, controlul și eradicarea rabiei pentru anul 2009 este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea programului strategic privind supravegherea, controlul și eradicarea turbării la vulpe în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 55 din 24 ianuarie 2008.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1.

Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2.

Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

73

74

59.

ANTRAX

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă.

1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor și speciilor receptive din fondul cinegetic.

Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial

din cadrul DSVSA.

2.

În caz de suspiciune se prelevează:

a)

de la animale vii: probe de sânge sau secreții sangvinolente;

b)

de la cadavre nedeschise: secreții sangvinolente și probe de sânge;

c)

de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgență: probe de sânge, splină, os lung nedeschis.

1.

De la cadavre nedeschise probele de sânge se recoltează prin puncție venoasă.

2.

De la cadavre deschise accidental probele de sânge se recoltează prin puncție cardiacă sau pe tampoane.

1.

Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și la LNR din cadrul IDSA.

3.

Tulpinile de Bacillus anthracis izolate la LSVSA vor fi trimise la LNR din cadrul

IDSA, pentru studii suplimentare.

3.

În cazurile de antrax localizat se prelevează:

a)

țesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente și tonsile;

b)

lichid de puncție din zona edemastoasă.

INSPECȚIA

ANIMALELOR

IN

ABATOR

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, ecvinele și porcinele se supun inspecției ante și post-mortem.

Recoltarea probelor se face de

către medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. CARNE ȘI ORGANE

Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.

MĂSURI:

1.

Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârșitul zilei de lucru.

2.

În toate situațiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om și a contaminării mediului

3.

Carcasele, organele și subprodusele de la animale bolnave și cele care au venit în contact cu acestea se confiscă și

se distrug.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

75

76

Secțiunea 2 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE

1.

ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ȘI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

Medici

veterinari

oficiali din cadrul DSVSA

II.Supraveghere activă

veterinari de liberă practică împuterniciți.

din cadrul IDSA.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1.

Supraveghere prin examen morfopatologic în abator și trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale.

2.

O atenție deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral:

a)

boala Marek;

b)

leucoze aviare.

1.

Se efectuează examene morfopatologice, necropsic, metoda HEA, metoda Romanwsky- Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie- Pasternack, metoda Van Gieson, după caz, pe probe de organe, țesuturi care prezintă modificări cu aspect neoplazic.

2.

Centralizarea tumorilor în Registrul Național de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secția de morfopatologie.

1.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de

medicii

2.

Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA și/sau, după caz, la LNR

2.

ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCȚIE ȘI CARNASIERE

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

1. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile,

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

1. Se efectuează examene morfopatologice (necropsic,

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

1. Probele prelevate

II.Supraveghere activă.

limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor și caprelor și alte boli tumorale ale mamiferelor de producție induse de retrovirusuri, precum și carcinoamele de glandă mamară și alte tumori în cazul carnasierelor.

2.

Supraveghere prin examene morfoclinice și morfopatologice post-operator sau post-mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelație om - animal, animal - om în apariția bolilor leucemice și a altor boli tumorale cu etiologie virală.

3.

Tumorile diagnosticate anatomoclinic și necropsic sunt investigate morfopatologic.

metoda HEA, metoda Van Gieson, Met. Romanowsky- Giemsa/Pappenheim, metoda Lillie-Pasternack, după caz, precum și alte metode, pentru precizarea diagnosticului.

2.

Examenele morfopatologice ale tumorilor provenite de la carnasiere, cu excepția celor provenite din canise, se efectuează la cererea proprietarilor de animale, contra cost.

3.

Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA și IDSA.

4.

Centralizarea tumorilor în Registrul Național de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secția de morfopatologie.

de la mamiferele de producție se recoltează și se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

2.Probele prelevate de la de carnasiere se trimit de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

3.Examinarea probelor se

realizează la LSVSA și/sau după caz,

la LNR din

cadrul IDSA

5. Notificarea bolii prevederile Ordinului 79/2008 .

se face în președintelui

conformitate ANSVSA

cu nr.

Secțiunea 3 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCȚIE DE ANTECEDENTELE

EPIZOOTICE LA ANIMALE

77

1.

ECHINOCOCOZA

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea incidenței cazurilor clinice la bovine, ovine și caprine în abatoarele autorizate.

împuternicit.

1.

Identificarea obligatorie prin marcarea individuala a câinilor din exploatații și stâni.

2.

Deparazitarea obligatorie, de șase ori

1.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

2.

Medicul veterinar de liberă

practică

II.Supraveghere activă.

Supravegherea prin examen ELISA- coproantigen a tuturor câinilor din exploatații și/sau stâni, de două ori pe

an, după tratamentele antiparazitare.

pe an a tuturor câinilor identificați în exploatații și/sau stâni.

3. Examenul se efectuează pe probe de materii fecale prelevate individual.

3. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

78

2.

LEPTOSPIROZA

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă în condiții de liniște

epidemiologică

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

1. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

I. La bovine:

2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

1.

Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7 serotipuri la:

a)

taurii și bivolii de reproducție, la autorizare și ulterior o dată pe an în trimestrul IV;

b)

5 % numărul de animale/localitățile unde au fost declarate focare de boala în ultimii 5 ani;

c)

animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică.

1.

Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei.

2.

Setul de 9 serotipuri de Leptospira interrogans:

a)

pomona;

b)

icterohaemorhagiae;

c)

canicola;

d)

Wolffi;

e)

hardjo;

f)

grippotyphosa;

g)

australis;

h)

autumnalis;

i)

bataviae.

3.

Setul de 11 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import:

a)

pomona;

b)

ichterohaemorhagiae;

c)

canicola;

d)

wolffi;

e)

hardjo;

f)

ballum;

2. Examinarea morfopatologică a avortonilor și examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viței când se suspicionează boala.

Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat și rinichi.

IDSA.

II. La cabaline:

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial

din cadrul DSVSA

2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

III. La porcine:

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau

medicul veterinar oficial

g)

sejroe;

h)

bataviae;

i)

australis;

j)

gnppotyphosa;

k)

autumnalis.

1.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

2.

Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul

1.

Examen clinic și anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care:

a)

există antecedente de boală;

b)

s-a diagnosticat recent boala.

2.

Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conține 6 serotipuri:

a)

armăsarilor reproducători din stațiunile temporare și permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociații hipice, circuri, alte unități specializate, exploatația nonprofesională;

b)

5% din numărul de animale/localitățile unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani;

c)

cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică.

1.

Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans:

a)

pomona;

b)

icterohaemorhagiae;

c)

canicola;

d)

hardjo;

e)

grippotyphosa;

f)

australis.

1.

Examen clinic și anatomopatologic în zonele în care:

a)

există antecedente de boală;

79

b) s-a diagnosticat recent boala.

din cadrul DSVSA

2. Pentru supravegherea serologică prin RMA:

1. Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans: a)pomona; b)icterohaemorrhagiae; c)canicola;

d)hardjo; e)grippotyphosa; f)australis.

2. Pentru cabalinele introduse prin comerț intracomunitar se folosesc aceleași serotipuri ca pentru bovine din import.

2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

% din cei vaccinați de două ori pe an, în trimestrele II și IV în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se crește procentul astfel încât să se examineze minimum 10 probe;

Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat și rinichi.

IDSA.

IV. La canide:

Supraveghere clinică, anatomopatologică, serologică, hematologică și histologică.

Examenele serologice se efectuează

cu

setul

de

4

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după

a)

5 % vierii, vierușii nevaccinați antileptospiric sau 2

b)

5 % din scroafele și scrofițele existente în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creste procentul astfel încât să se examineze minimum 5 probe;

c)

5 % din porcinele de reproducție în cazurile de vânzare – cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare;.

d)

la autorizarea vierilor și vierușilor pentru însămânțări artificiale sau pentru monta naturală;

e)

animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică;

f)

la solicitare, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

3.

Supraveghere morfopatologică:

a)

a avortonilor;

b)

când se suspicionează boala, în cazul înregistrării de mortalități la purceii sugari și tineret.

1.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți .

2.

Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul

80

serotipuri: pomona, ichterohaemorrhagiae, canicola

și sejroe.

caz, la LNR din cadrul IDSA.

INSPECȚIA ANIMALELOR IN ABATOR

I. ANIMALE VII

Bovinele, cabalinele și porcinele se supun inspecției ante- și post-mortem.

I. ANIMALE VII - bovinele, cabalinele, porcinele.

În

caz

de

suspiciune

se

recoltează probe de sânge și urină de la animalele în viață.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. CARNEA ȘI ORGANELE

Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNEA ȘI ORGANELE

În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porțiuni de rinichi și ficat de la animalele tăiate, pentru examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA,

metoda Levaditti.

Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

III. MĂSURI:

14 zile.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 79/2008.

1.

Carnea și organele se confiscă în totalitate, precum și carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii.

2.

Grăsimea se dă în consum după topire.

3.

Pieile se prelucrează prin sărare uscată și se livrează după

81

82

3.

FEBRA Q

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă

placentă

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II.Supraveghere activă

Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor și caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile.

IDSA.

1.

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

2.

În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic, bacteriologic și morfopatologic.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda Romanowsky-Giemsa sau Lillie-Pasternack pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard,

1.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

2.

Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul

4.

AVORTUL SALMONELIC AL OILOR

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici

veterinari

oficiali din cadrul DSVSA.

II Supraveghere activă

1. Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al oilor.

1. Examele de laborator se efectuează pe avortoni, placente prelevate de la

1. Medicul veterinar de liberă

practică

ovinele care au avortat.

împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

antibiorezistenței.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz la LNR din cadrul IDSA.

3.

LSVSA au obligația de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile

Salmonella

izolate, în vederea tipizării serologice, fagice, genotipizării și a

monitorizării

83

5.

INFLUENȚA ECVINĂ

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1.

În caz de suspiciune, la interval de 21 zile se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge și examene virusologice.

2.

Supravegherea serologică prin testul IHA, o

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuterniciți și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Supravegherea

1.

Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz.

dată pe an, la 5% din cabalinele din herghelii,

serologică

se

hipodroame,

cluburi

sportive,

depozite

de

efectuează la IDSA.

armăsari, pe probe prelevate de la animale

nevaccinate.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 79/2008.

84

6.

RINOPNEUMONIA ECVINĂ

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

serologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

II. Supraveghere activă

1.

În caz de suspiciune se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 zile.

2.

Avortonii se examinează prin examen morfopatologic și virusologic.

3.

Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puțin de 2 animale pe lot.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele virusologice

și

3.

Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

85

7.

ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul

DSVSA.

II.Supraveghere activă

scădere sunt negative, celelalte se mențin izolate până stabilizarea titrului de anticorpi, în

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

1.

Supraveghere serologică prin ELISA sau seroneutralizare a:

a)

armăsarilor de reproducție din herghelii și depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare și începerea campaniei de montă;

b)

la 10% din iepele mame din herghelii și din unitățile specializate, o dată pe an, cu minim o lună înainte de începerea campaniei de montă.

1.

În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 14 zile și virusologice.

2.

Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.

3.

Armăsarii de sport și pentru reproducție reacționați serologic pozitiv se retestează prin seroneutralizare după 14 zile în vederea stabilirii dinamicii anticorpilor.

4.

Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate serologic negative iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate serologic pozitive și se testează virusologic.

5.

Armăsarii vaccinați nu se testează serologic.

6.

Armăsarii serologic pozitivi se testează virusologic prin izolarea virusului pe culturi celulare și/sau PCR pe probe de material seminal

7.

Armăsarii eliminatori de virus se izolează și se elimină de la montă. Pentru acești armăsari circulația va fi permisă numai dacă sunt castrați.

8.

Animalele cu titru constant sau in remisiune sunt considerate negative.

9.

Iepele reacționate seropozitiv prin ELISA se retestează prin seroneutralizare de 2 ori la interval de 14 zile pentru stabilirea dinamicii anticorpilor.

10.

Iepele la care titrul este constant sau

în

2. Pentru circulația intracomunitară / export țări terțe, armăsarii necastrați în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinația sport și 21 de zile pentru ecvinele de producție/reproducție,

această perioadă fiind interzisă utilizarea la montă.

inactivat, omologat și înregistrat oficial.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu

prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

11.

Animalele seronegative nu sunt supuse restricțiilor de circulație.

12.

Ecvinele de sport și pentru reproducție, provenite din exploații certificate sanitar- veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricții.

13.

Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator.

14.

Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastrați în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoși clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere și care nu sunt eliminatori de virus.

15.

Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin

86

87

8.

AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari

oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

împuternicit

și/sau

medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

antibiorezistenței.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 79/2008.

1.

Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

1.

Medicul veterinar de liberă

practică

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA

3.

LSVSA au obligația de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării, serologice, fagice, genotipizare și a monitorizării

88

9.

INFECȚIA CU VIRUS WEST NILE

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Nile

Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

Acțiunile de inspecție planificată sunt efectuate, certificate și cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare.

Se efectuează de medicii veterinari oficiali și/sau de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți de către

DSVSA.

1.

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, în special a documentelor sanitare veterinare și a altor documente ce însoțesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație;

2.

Supravegherea clinică pasivă efectuată de către proprietarii de cabaline ori reprezentanți ai acestora și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecției cu virus West

1.

inspecția planificată a cabalinelor aflate pe teritoriul României:

a)

în localitățile țintă din județele în care au fost depistate în anii anteriori evidențe ale circulației virale: BR, BT, BZ, CL, CS, CT, DJ, IF, GL, GR, NT, PH, OT, SV, SM,TL, VS, MB;

b)

toate cabalinele care intră în Romania ca urmare a comerțului intracomunitar și toate ecvideele importate din țări terțe, pe durata perioadei de așteptare.

și palmipede situate în gospodăriile populației.

b) în restul județelor:

se stabilesc de către LNR din IDSA.

nr. 79/2008.

2.

Supravegherea serologică se efectuează în perioada mai – octombrie, astfel:

a)

în județele în care au fost depistate în anii anteriori evidențe ale circulației virale: BR, BT, BZ, CL, CS, CT, DJ, IF, GL, GR, NT, PH, OT, SV, SM,TL, VS, MB:

(i)

3% din cabalinele adulte;

(ii)

0,5% din ovinele adulte;

(iii)

0,02% din pasările de curte adulte, galinacee

(i)

2 % din cabalinele adulte;

(ii)

0,01% din pasările de curte adulte, galinacee și palmipede situate în gospodăriile populației, pe probe prelevate pentru monitorizarea gripei aviare.

3.

Supraveghere virusologică și prin teste de biologie moleculară pe probe de la păsări sălbatice prelevate pentru monitorizarea gripei aviare.

4.

Supravegherea entomologică prin capturare și identificare săptămânală a vectorilor.

1.

Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA, pe probe de seruri prelevate pentru supravegherea altor viroze majore.

2.

Testarea serologică se efectuează, în perioada mai – octombrie.

3.

Unitățile epidemiologice și localitățile țintă

4.

Probele pentru examene virusologice se testează la LNR din IDSA.

5.

Unitățile epidemiologice și punctele de capturare se stabilesc de către LNR din IDSA

6.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

3.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți .

89

10.

TULAREMIA

1

2

3

4

I.Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II.Supraveghere activă

Diagnostic etiopatogenetic:

I. La iepurii domestici.

efectuează la LNR din cadrul IDSA, pe aceleași

1.

Supravegherea morfopatologică pe animale moarte.

2.

Supravegherea serologică prin RSAR la

1.

În unitățile în care se practică vaccinarea nu se efectuează examene serologice sau alte examene de laborator.

2.

Examenul morfopatologic se

1.

Medicul de liberă practică împuternicit.

2.

Examenele se

constituirea crescătoriei;

II. La iepurii sălbatici găsiți morți și /sau vânați, prin examene bacteriologice și morfopatologice,

la solicitare.

efectuează necropsic, metoda HEA, metoda Brown și Brenn pe probe de splină, limfonoduri.

probe pe care se execută și examinările serologice pentru bruceloza și boala virală hemoragică.

3. Examenele se efectuează în laboratoare

agreate.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.

79/2008.

90

11.

BRUCELOZA LA CANIDE

1

2

3

4

Supraveghere activă

1.Examen serologic,clinic, anatomopatologic și bacteriologic în efectivele din canise de reproducție și al tuturor masculilor folosiți la reproducție, efectuat la cerere.

1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat și de la masculii seropozitivi care au fost castrați se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale și testicule, în vederea efectuării

examenului de laborator.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

inclusiv la câinii comunitari.

2. De la femelele avortate și de la masculii seropozitivi care au fost castrați în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale și testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

2. Examinare la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

2.

Examinare serologică prin RFC/ ELISA, efectuată la cerere:

a)

canidele de reproducție o dată pe an, cu ocazia acțiunilor imunoprofilactice;

b)

canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică

12.

BRUCELOZA LA IEPURI

1

2

3

4

Supraveghere activă

și sălbatici morți.

MĂSURI

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 79/2008.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

1.

Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacția de seroaglutinare RSAR cu antigen colorat cu Roz – Bengal.

2.

Examen anatomopatologic la iepurii domestici

3.

În abator

a)

animalele vii se examinează ante-mortem și post-mortem;

b)

carnea și organele se examinează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar

1.

Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC.

2.

De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri, splina și uter, în vederea efectuării examenului bacteriologic și morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Brown și Brenn.

1.

De la iepurii din efectivele cu bruceloză:

a)

carnea și subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricții;

b)

organele cu leziuni se confiscă.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA .

2.

Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

91

13.

FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

ulterioare.

cu

prevederile

Ordinului

președintelui

efectuează la LSVSA

1.

Notificarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Ancheta epizootologică se efectuează conform art. 29 din Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007,

cu

modificările

și

completările

1.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural se realizează conform Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2.

Examenele

se

ANSVSA nr. 79/2008.

3 .

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA

și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR

din cadrul IDSA.

92

14.

YERSINIOZA RESPECTIV BOALA GURĂ ROȘIE -LA SALMONIDE

1

2

3

4

Supravegherea pasivă

1.

Notificarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural, se realizează conform prevederilor Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25 /2008.

2.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

3.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

15.

MIXOSOMIAZA

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

din cadrul IDSA.

1.

Notificarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural se realizează conform prevederilor Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25 / 2008.

2.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică prelevează probele și notifică la DSVSA suspiciunea, apariția bolii sau oricare creștere a mortalității.

2.

DSVSA efectuează ancheta epizootologică.

3.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

4.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR

93

16.

BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1.

Notificarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatațiile de salmonide sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural, se realizează conform Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25 / 2008.

2.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

2.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

94

17.

ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1.

Notificarea imediată , obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural se realizează conform Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25 / 2008.

2.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

2.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

18.

IHTIOFTIRIAZA

1

3

4

Supraveghere pasivă

.

1.

Notificarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural se realizează conform Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25 / 2008.

2.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA .

1.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

2.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

19.

CRIPTOBIAZA

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1.

Notificarea imediată , obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.

2.

Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.

1.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și mediul natural se realizează conform Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA

1.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

2.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

95

20.

COCCIDIOZA MOLUȘTELOR BIVALVE

1

2

3

4

Supraveghere activă

1.

Examen clinic și anatomopatologic.

2.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în unitățile de moluște bivalve și în mediul natural.

1.

Notificarea obligatorie a suspiciunii, a apariției bolii și a creșterii mortalității.

2.

Prelevarea probelor de la moluște bivalve muribunde și/sau cu modificări anatomopatologice.

3.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele și notifică la DSVSA suspiciunea, apariția bolii sau oricare creștere a mortalității.

2.

DSVSA efectuează ancheta epizootologică.

3.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

4.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

96

21.

NEMATODOZE ALE MOLUȘTELOR BIVALVE

1

2

3

4

Supraveghere activă

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică.

2.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în unitățile de moluște bivalve și în mediul natural.

1.

Notificarea obligatorie a suspiciunii, a apariției bolii și a creșterii mortalității

2.

Prelevarea probelor de la moluște bivalve muribunde și/sau cu modificări anatomopatologice.

3.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele și notifică la DSVSA suspiciunea, apariția bolii sau oricare creștere a mortalității.

2.

DSVSA efectuează ancheta epizootologică.

3.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

4.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

22.

RICKETIOZA MOLUȘTELOR BIVALVE

1

2

3

4

Supraveghere activă

1.

Examen clinic și anatomopatologic.

2.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în unitățile de moluște bivalve și în mediul natural.

1.

Notificarea obligatorie a suspiciunii, apariției bolii și a creșterii mortalității.

2.

Prelevarea probelor se realizează de la moluște bivalve muribunde și/sau cu modificări anatomopatologice.

3.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele și notifică la DSVSA suspiciunea, apariția bolii sau oricare creștere a mortalității.

2.

DSVSA efectuează ancheta epizootologică.

3.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

4.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

23.

VIBRIOZA MOLUȘTELOR BIVALVE

1

2

3

4

Supraveghere activă

1.

Examen clinic și anatomopatologic.

2.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în unitățile de moluște bivalve și în mediul natural.

1.

Notificarea obligatorie a apariției, suspiciunii de boală sau a creșterii mortalității.

2.

Prelevarea probelor de la moluște bivalve muribunde și/sau cu modificări anatomopatologice.

3.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

DSVSA efectuează ancheta epizootologică.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

97

24.

MOLUȘTE GASTEROPODE - CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE

1

2

3

4

Supravaghere activă

1.

Examen clinic și anatomopatologic.

2.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în unitățile de moluște gasteropode și în mediul natural.

1.

Notificarea obligatorie a apariției, suspiciunii de boală sau a creșterii mortalității.

2.

Prelevarea probelor de la moluște gasteropode muribunde și/sau cu modificări anatomopatologice în vederea realizării examenului parazitologic pentru Cryptobia helicis, Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode.

3.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

2.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

98

25.

BATRACIENI- TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ȘI MICOBACTERIOZE

1

2

3

4

Supravaghere activă

1.

Examen clinic și anatomopatologic.

2.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în unitățile de batracieni și în mediul natural.

1.

Notificarea obligatorie a apariției, suspiciunii de boală și a creșterii mortalității, medicului veterinar de liberă practică împuternicit.

2.

Prelevarea probelor de la batracienii muribunzi și/sau cu modificări anatomopatologice, în vederea realizării examenului parazitologic pentru trematode și acantocefali și bacteriologic pentru pseudomonoze, aeromonoze și micobacterioze.

3.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

2.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

26.

PESTA RACILOR

1

2

3

4

Supravaghere activă

IDSA.

1.

Supraveghere clinică și anatomopatologică

2.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în unitățile de crustacee și în mediul natural.

1.

Notificarea obligatorie a suspiciunii de boală și a creșterii mortalității.

2.

În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de raci și/sau cu modificări anatomopatologice.

3.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA și IDSA.

1.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

2.

Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul

99

27.

AMIBIAZA ALBINELOR

1

2

4

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

cadrul IDSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui

ANSVSA nr. 79/2008.

I.

Supraveghere pasivă

II.

Supraveghere activă

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator.

1.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru nosemoza albinelor.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA recoltează probele.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din

100

28.

BRAULOZA ALBINELOR

1

2

3

4

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

I.

Supraveghere pasivă.

II.

Supraveghere activă.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică .

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator.

1.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooza albinelor.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA recoltează probele.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

29.

ASCOSFEROZA ȘI ASPERGILOZA ALBINELOR

1

2

3

4

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

I.

Supraveghere pasivă.

II.

Supraveghere activă

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator.

1.

Examenele de laborator se efectuează din 10 g /probă albine moarte și porțiuni de min. 10/15 cm/probă, fagure cu puiet în diferite stadii de dezvoltare.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA recoltează probele.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile

Ordinului

președintelui

ANSVSA nr. 79/2008.

101

30.

PUIETUL ÎN SAC ȘI BOALA BOTCILOR NEGRE

1

2

3

4

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

I.

Supraveghere pasivă.

II.

Supraveghere activă

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator.

1.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru loca americană și/sau 10-15 botci.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA recoltează probele.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

102

31.

BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE

1

2

3

4

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

I.

Supraveghere pasivă

II.

Supraveghere activă

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.

Examenele de laborator se efectuează pe probe de albine vii, minimum 25g/probă.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA recoltează probele.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA

32.

ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE

1

2

3

4

1. Supraveghere pasivă

II.Supraveghere activă

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1.

Supravegherea clinică și anatomopatologică.

2.

Supravegherea prin diagnostic de laborator.

1.

Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA recoltează probele.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

103

33.

LISTERIOZA

1

2

3

4

Supraveghere activă.

Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare și avortoni.

Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie, nu s-a confirmat, se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Romanowsky-Giemsa/Pappenheim și bacteriologic pe aceleași probe de creier trimise la laborator pentru EST.

IDSA.

INSPECȚIA ANIMALELOR IN ABATOR

I. ANIMALE VII

Înspecția ante- și post-mortem se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, desemnat de către autoritatea sanitar -

veterinară competentă.

1. ANIMALE VII - bovine, ovine și porcine.

Supraveghere prin examene de laborator.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEȘTE și PRODUSE DIN PESCUIT

Examinarea probelor se efectuează la IISPV

și LSVSA.

2. CARNEA ȘI ORGANELE

În caz de suspiciune, se recoltează capul întreg sau creierul, os lung și porțiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se reexaminează și după păstrarea la frigider la 4-8

o C timp de 2-4 zile.

II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEȘTE și PRODUSE DIN PESCUIT

În caz de suspiciune, se recoltează probe.

III. MĂSURI :

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

1.

Probele se recoltează și se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

2.

Examenele se efectueză la LSVSA și/sau, după caz, la

trimit la IISPV pentru confirmarea bolii.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA

nr. 79/2008.

1.

În cazul confirmării bolii, carnea, organele și grăsimea care nu prezintă modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

2.

În cazul confirmării prezenței

L. Monocytogenes

în produse din carne, produse lactate, pește și produse din pescuit, acestea se retrag din consum, se confiscă și se distrug.

3.

Tulpinile de

L. Monocytogenes

izolate din produsele alimentare de origine animală se

104

34.

TOXOPLASMOZA

1

2

3

4

Supraveghere activă

A. La ovine:

Supravegherea serologică prin ELISA la:

a)

5 % din probele recoltate pentru Brucella melitensis

b)

5% de la toate oile cu avorturi, la 7-14 zile după avort.

1.

Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru bruceloză.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA

și/sau la LSVSA după caz

B. La porcine:

Supraveghere serologica prin ELISA la:

a)

5% de la vierii pentru reproducție din efectivele de reproductie unde au fost înregistrate avorturi;

b)

5% de la scroafele de reproducție, la 7- 14 zile după avort.

2. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru examenul pentru bruceloză.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele.

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA

și/sau, după caz, la LSVSA.

C. La carnasiere pisici. Supraveghere serologică la cerere.

Examenele ELISA se efectuează la cerere, contra cost, la LNR din cadrul

IDSA sau LSVSA

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului

președintelui ANSVSA nr. 79/2008.

Secțiunea 4 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ȘI

105

EMERGENTE LA ANIMALE

BOALA SUPRAVEGHEATĂ

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL

EXECUȚIEI

1

2

3

4

1. BACTERIOZE

RUJETUL

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la

speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile

sanitar- veterinare competente.

DSVSA

LSVSA

STREPTOCOCIA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la

speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar-

veterinar- competente.

DSVSA

LSVSA

STAFILOCOCIA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar- veterinar- competente

DSVSA LSVSA

YERSINIOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la

speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar-

veterinar- competente.

DSVSA

LSVSA

CHLAMYDIOZA AVIARĂ

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar- veterinar- competente

DSVSA LSVSA

COLIBACILOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar- veterinar- competente.

DSVSA LSVSA

2. MICOZE

ASPERGILOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la

speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar-

veterinar- competente.

DSVSA

LSVSA

DERMATO-MICOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la

speciile receptive.

Raportare la autoritățile sanitar-

veterinar- competente.

DSVSA

LSVSA

3. VIROZE

FEBRA AFTOASA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la

speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile

sanitar- veterinare competente.

IDSA

BOALA LYME

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar- veterinare competente.

DSVSA LSVSA

BOALA DE CRIMEEA- CONGO

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la

speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile

sanitar- veterinare competente.

DSVSA

LSVSA

ENCEFALITA JAPONEZĂ

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar- veterinare competente.

DSVSA LSVSA

ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar- veterinare competente.

DSVSA LSVSA

ENCEFALITA DE CĂPUȘE

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar- veterinare competente.

DSVSA LSVSA

ONCOPATII LA ANIMALELE DE

PRODUCȚIE, ÎN LIBERTATE Șl EXOTICE.

Supraveghere anatomopatologică și prin examene hematologice periodice la speciile receptive.

Notificare și raportare la autoritățile sanitar- veterinare competente.

DSVSA LSVSA

4. PARAZITOZE

COCHLIOMYIA HOMINIVORAX

Supraveghere prin examen clinic și de laborator la speciile receptive.

1.

Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv omul.

2.

Femela depune până la 400 de ouă pe rănile deschise și în 24 de ore apar larvele care se afundă în țesuturile lezate, unde se transformă în stadiul II și III, în 10 zile.

3.

În

nomenclatorul

OIE

se

intitulează “Viermele spiralat din Lumea Nouă”-America de Nord.

Examenele

se

efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

CHRYSOMYA BEZZIANA

Supraveghere prin examen clinic și de laborator la speciile receptive.

1.

Specii receptive: de regulă ouăle sunt depuse pe cadavre și ocazional pe corpul animalelor vii.

2.

Larvele sunt obligatoriu miazigene. În nomenclatorul OIE se intitulează ’’Viermele spiralat

din Lumea Veche’’- Europa.

Examenele

se

efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA

ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA

1.

Supravegherea gazdelor intermediare prin examene anatomopatologice și de laborator.

1.

Denumirea bolii include atât

parazitoza determinată de Echinococcus granulosus, cât și

Examenele

se

efectuează la LSVSA și/sau la

106

2. Supravegherea gazdelor definitive prin examene anatomopatologice și de laborator, inclusiv prin examen serologic ELISA- coproantigen.

Echinococcus multilocularis.

2.

Animale receptive pentru cele două specii:

a)

gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică;

b)

gazde intermediare: copitate domestice și sălbatice pentru E. granulosus; rozătoare, copitate pentru E. multilocularis. Omul este

receptiv la ambele specii de parazit.

LNR din cadrul IDSA.

CISTICERCOZA BOVINĂ

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la animalele receptive.

1.

Pe gazde definitive: omul;

2.

Pe gazde intermediare: bovinele.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul

IDSA.

CISTICERCOZA PORCINA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la animalele receptive.

1.

Pe gazde definitive: omul;

2.

Pe gazde intermediare: porcinele.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul

IDSA.

TRICHINELOZA

Supraveghere prin examene de laborator respectiv trichineloscopic și digestie artificială la speciile receptive.

Speciile receptive sunt porcul, mistrețul, ursul, nutria, calul și asinul.

Examenele

se

efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA și IISPV,

condiționat de exemenele virusologice efectuate din stern în

direcția

supravegherii

PPC.

LEISHMANIOZA

Supraveghere prin examene de laborator la animalele receptive și identificarea vectorilor.

Agentul etiologic este Leishmania spp. Transmiterea parazitului la animale și om este asigurată de

vectori. Aceștia sunt reprezentați de

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la

LNR din cadrul

107

către insecte flebotomine, care fac parte din genurilePhlebotomus și

Lutzomyia.

IDSA.

FASCIOLOZA

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive, inclusiv prin examen serologic ELISA și examen de identificare a gasteropodelor gazde intermediare.

1.

Supravegherea gazdelor definitive, bovine, ovine, prin examen coproparazitologic și examen serologic –ELISA.

2.

Examenele coproparazitologice și serologice se efectuează de două ori pe an toamna și primăvara pe un procent de 1-3% din animalele în vârstă de peste 6 luni, în vederea atestări zonelor indemne de fascioloză.

3.

Examenele de identificare a gasteropodelor se efectuează în intervalul aprilie-octombrie.

Examenele

se

efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

FILARIOZE

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive și identificarea vectorilor.

1.

Examene clinice și de laborator pentru gazdele definitive.

2.

Filarioze, boli produse de helminți: parafilarioza cailor, dirofilarioza câinelui și oncocercozele. Aceste boli sunt transmise de insecte vectori.

3.

Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis pentru parafilarioza cailor; țânțarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya și Anopheles, pentru dirofilarioza câinelui, uneori și a pisicii; culicoizii pentru oncocercoza cervicală a

calului;

simulidele pentru oncocercoza bovină.

Examenele

se

efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive.

Specii receptive sunt câinele, pisica

și vulpea. La om, paraziții de la câine produc boală denumită

Examenele

se

efectuează la LSVSA și/sau la

108

“Larva migrans”.

LNR din cadrul

IDSA

BALANTIDIOZA

Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

Specii receptive: porcinele, bovinele, inclusiv omul.

IDSA

HEMOSPORIDIOZE

Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

Examene de laborator pentru gazdele definitive, ovine, bovine, cabaline și examene de identificarea a vectorilor respectiv a

speciilor de căpușe Ixodidae.

Examenele

se

efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul

IDSA

PNEUMOCISTOZA

Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt ovinele, caprinele, câinele, pisica, iepurele, cobaiul, șoarecele, vulpea, calul, taurinele, porcinele, omul și

maimuța cu predilecție tineretul.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul

IDSA

SARCOCISTOZA

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator, la speciile receptive.

Speciile receptive sunt bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de casă, găina și omul.

Examenele

se

efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul

IDSA

TENIAZE

Supraveghere prin examen anatomopatologic și de laborator coproparazitologic la speciile receptive.

Speciile receptive sunt ovinele, bovinele, suinele și caprinele. Omul este gazda definitivă pentru Taenia saginata și Taenia solium.

Examenele

se

efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul

IDSA

THELAZIOZA

Supraveghere prin examene clinice și de laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt bovinele, cabalinele și omul.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul

IDSA

DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENII PARAZIȚI LA ANIMALE

Supraveghere prin examene clinice și de laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt mamiferele

și păsările.

Omul se contaminează prin contact cu animalele parazitate, adăposturi,

ustensile.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul

IDSA

109

110

Secțiunea 5 ACȚIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCȚIEI

ȘI TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE

1.

SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Material seminal congelat din comerț intracomunitar sau import:

ulterioare.

Examenele de laborator

se

efectuează în cadrul LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

1.

Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat provenit de la bovine în cadrul comerțului intracomunitar, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 205/2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește cerințele de sănătate a animalelor, aplicabile comerțului intracomunitar și importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I ,

nr. 756 din 5 septembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, ce transpune Directiva 407/88/CEE care stabilește cerințele de sănătate a animalelor aplicabile comerțului intracomunitar și importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L 194 din 22 iulie 1988, cu amendamentele ulterioare;

2.

Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din țări terțe, conform Ordinului presedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările și completările

1.

Supravegherea comerțului intracomunitar se efectuează pe baza certificatului de sănătate din țara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul președintelui ANSVSA. nr. 205/2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Materialul seminal destinat însămânțărilor artificiale trebuie să corespundă condițiilor de calitate.

111

2.

SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE - MAMITE - MASTITE

1

2

3

4

I.

Supraveghere pasivă

II.

Supreveghere activă

Monitorizarea documentelor privind supravegherea mamitelor.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1.

Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul și la jumătatea perioadei de lactație, la solicitare.

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.

2. Se interzice livrarea pentru procesare și consum uman al laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare celule somatice.

112

Secțiunea 6 ACȚIUNI DE PROTECȚIE ECOLOGICĂ

1.

ECOPATOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI, ANALIZA POTABILITĂȚII APEI

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor privind analiza potabilității apei.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA. de DSVSA .

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți, medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2.

ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ȘI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ȘI DIN APE CURGĂTOARE

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA .

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți din cadrul DSVSA.

3.

VERIFICAREA EFICIENȚEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUȚIA UNOR BOLI DE NECESITATE

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1.

Elaborarea și respectarea Procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploatațiile de animale și în PIF.

2.

Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienței decontaminării.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA

Supravegherea activă

1.

Prin verificarea eficienței decontaminării:

a)

în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate;

b)

în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, după fiecare decontaminare profilactică.

2. Elaborarea de instrucțiuni specifice.

Examenele se efectuează conform metodelor acreditate.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.

Secțiunea 7 ACȚIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECȚIE

ȘI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

113

1.

URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor privind instituirea și respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind:

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

a)

aplicarea și respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea și desfășurarea fluxului tehnologic;

b)

accesul în exploatațiile de animale;

c)

livrările de animale și produse;

d)

condițiile de igienă din adăposturi, spațiile de prelucrare și incinte;

e)

parametrii de microclimat

f)

atestările medicale privind sănătatea personalului;

g)

amplasarea și sistematizarea unităților zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară și alte unități cu profil zooveterinar indiferent de proprietate;

h)

potabilitatea apei;

i)

salubritatea furajelor;

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului și ieșirii necontrolate a animalelor și personalului.

3.

Asigurarea funcționalității dezinfectorului rutier și a filtrului sanitar - veterinar.

4.

Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii.

5.

Asigurarea spațiului pentru executarea necropsiilor.

6.

Ecarisarea corespunzătoare a exploatațiilor, exploatațiilor individuale și a teritoriului.

7.

Asigurarea echipamentului de protecție și materialelor de igienizare.

măsurare și frecvența de prelevare si

j)

instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploatație;

k)

evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecție a exploatațiilor;

l)

controlul privind condițiile sanitare veterinare pentru functionarea târgurilor, bazelor de achiziții, piețelor și altor locuri cu aglomerări temporare de animale;

m)

controlul legalității circulației animalelor, în cadrul localităților și în afara lor;

n)

controlul legalității comerțului intracomunitar, importului, tranzitului și a exportului, verificarea documentară și fizică;

o)

evaluarea condițiilor de bunăstare a animalelor.

p)

protecția mediului.

q)

controlul și supravegherea privind:

(i)

vânzările și cumpărările de animale;

(ii)

aplicarea și respectarea condițiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploatație;

(iii)

respectarea regulilor de protecție și bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea și valorificarea produselor de origine animală;

(iv)

controlul respectării interdicției creșterii animalelor pe gropile de gunoi.

8.

Respectarea prevederilor următoarelor acte normative:

a)

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 1774/2002 de stabilire a normelor sanitare veterinare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 273 din 10 octombrie 2002, cu amendamentele ulterioare.

b)

Legea nr. 72/2002 a zootehniei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările și completările ulterioare;

c)

Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenției europene pentru protecția animalelor in timpul transportului internațional, revizuită, semnată la Chișinău la 6 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006.

d)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările ulterioare.

e)

Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare și a Normativului privind metodele de

114

analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apă potabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare;

28 mai 2005, cu modificările și completările ulterioare;

și completările ulterioare; j) Ordinul

f)

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din

g)

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității veterinare și pentru siguranța alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;

h)

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare. privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 814 din 8 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare;

i)

Ordinul ministrului sănătății nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viață al populatiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997, cu modificările

115

președintelui ANSVSA nr. 93/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care stabilește metoda analitică de determinare a constituenților de origine animală pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29 septembrie 2005;

k) Ordinul președintelui ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește condițiile care reglementează prepararea, punerea pe piață și utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006;

9. Se identifică și se apreciază pe

obiective, acțiuni și efective de animale.

116

117

2.

PROTECȚIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI

1

2

3

4

I.

Supraveghere pasivă

1. Monitorizarea documentelor privind bunăstarea animalelor, în timpul transportului.

1. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau medici veterinari oficiali

din cadrul DSVSA.

durată mai mare de 8 ore;

nr. L 93 din 10 aprilie 2003;

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2.

Protecția animalelor în timpul transportului prin:

a)

controlul îndeplinirii de către mijloacele de transport și a containerelor pentru animale a condițiilor de transport prevăzute de legislația în vigoare, pentru efectuarea unor astfel de activități, precum ventilație, luminozitate, hrană, îngrijire, apă pe căi rutiere, maritime, aeriene, feroviare;

b)

controlul densității de încărcare a animalelor în mijloace de transport în funcție de specie, vârstă, greutate, categorie de producție, mărimea corporală și stare fiziologică;

c)

controlul echipamentelor utilizate pentru încărcarea și descărcarea animalelor în/și din mijloacele de transport;

d)

controlul intervalelor de oprire, odihnă, furajare, adăpare și îngrijire a animalelor în timpul transportului acestora;

e)

controlul condițiilor adecvate pentru transport;

f)

controlul documentelor de autorizare a transportatorilor de animale și a mijloacelor de transport a animalelor de către DSVSA;

g)

controlul înregistrării mijloacelor de transport destinate transporturilor de animale pe distante de până la 65 de km;

h)

controlul autorizației mijlocului de transport, a certificatului de competență profesională, pentru conducătorii auto și însoțitori a documentelor de mișcare și veterinare pentru transporturile cu o durată mai mică de 8 ore;

i)

controlul autorizației mijlocului de transport, a jurnalului de călătorie, a certificatului de competență profesională pentru conducătorii auto și însoțitori și a altor documente însoțitoare pentru transporturile cu o

2.

Se vor respecta următoarele acte normative:

a)

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 1255/97/CE privind criteriile comunitare prevăzute pentru punctele de control și de modificare a planului de rută prevăzut în Anexa la Directiva 91/628/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 174 din 2 iulie 1997 ,

cu amendamentele ulterioare;

b)

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.1/2005/CE, privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului nr. 1255/97/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 3 din 5 octombrie 2005 și a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr.1255/97/CE, cu amendamentele ulterioare;

c)

Regulamentul Comisiei nr. 639/2003 de stabilire a normelor de aplicare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1254/1999 al Consiliului în ceea ce privește cerințele privind bunăstarea animalelor vii din specia bovină în timpul transportului pentruacordarea restituirilor la export, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

d)

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, cu modificările și completările ulterioare;

e)

Legea nr. 71/2006;

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare;

j)

controlul punctelor de control pentru transportul de animale, sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute de legislația în vigoare, autorizație sanitar-veterinară, condiții de sănătate si bunastarea animalelor, precum și igiena adăpostirii, furajării, adăpării;

k)

întocmirea evidenței mijloacelor de transport autorizate și înregistrate pentru transportul animalelor ;

l)

evidența transportatorilor de animale autorizați de către compartimentul de bunăstare a animalelor din cadrul DSVSA .

m)

completarea fișei anuale de raportare privind respectarea legislației în domeniul protecției animalelor în timpul transportului cu precizarea numărului de animale transportate pentru sacrificare, exportate, importate pentru creștere, alte animale transportate, a numărului de inspecții în timpul transportului rutier, la locul de destinație, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate, a numărului de sancțiuni aplicate în timpul transportului rutier, la locul de destinație, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate.

n)

controlul modului de gestionare a animalelor bolnave sau moarte în timpul transportului.

f)

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 62/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare și autorizare sanitar-veterinară a unităților și a mijloacelor de transport din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 22 martie 2007, cu modificările ulterioare;

g)

Ordinul presedintelui ANSVSA nr.201/2007 privind Procedura de eliberare a Certificatului de competență profesională pentru conducătorii și însoțitorii de pe vehicule rutiere care transportă animale vii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 21 decembrie 2007.

118

119

2.1.

BUNĂSTAREA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Se vor respecta următoarele acte normative:

modificările ulterioare.

Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

1.

Evidența rezervațiilor sau parcurilor naturale, a grădinilor zoologice, precum și a speciilor de animale existente în acestea.

2.

Controlul asigurării condițiilor de cazare, furajare, adăpare, odihnă, din grădinile zoologice, rezervațiile naturale.

1.

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, cu modificările și completările ulterioare.

2.

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și competările ulterioare.

3.

Legea nr. 191/2002 a grădinilor zoologice și a acvariilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 23 aprilie 2002, cu modificările și completările ulterioare.

4.

Ordinul președintelui ANSVSA

nr.

62/2007,

cu

120

2.2.

BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAȚII

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

3. Completarea fișei anuale de raportare privind respectarea legislației în domeniul protecției animalelor de fermă.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Se vor respecta următoarele acte normative:

și completările ulterioare.

și completările ulterioare.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

1.

Monitorizarea documentelor privind bunăstarea animalelor.

2.

Completarea referatelor de evaluare la autorizarea unei exploatații noi:

a)

evaluarea sistemelor de creștere a animalelor în funcție de criteriile stabilite de ANSVSA;

b)

verificarea respectării prevederilor legale referitoare la: personal, inspecții, ținerea evidențelor, libertatea de mișcare, adăposturi și cazare, animalele care nu sunt ținute în adăposturi, echipamentele mecanice sau automate, hrana pentru animale, apa și alte substanțe, mutilări și metode de creștere;

c)

verificarea condițiilor de microclimat, luminozitate, temperatură, umiditate, curenți de aer, ventilație, densitate de cazare și a echipamentelor pentru monitorizarea acestora;

1.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 72/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește standarde minime pentru protecția vițeilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 19 august 2005;

2.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecția animalelor de fermă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 25 august 2005;

3.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecția găinilor ouătoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006;

4.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 1 septembrie 2006;

5.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 13/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerințele minime pentru înregistrarea de informații cu ocazia inspecțiilor în exploatațiile în care animalele sunt ținute pentru scopuri zootehnice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 21 martie 2008.

5.

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările

6.

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, cu modificările

7.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 62/2007, cu modificările ulterioare.

II. Supraveghere activă

Evaluarea bunăstării vițeilor din exploatațiile comerciale prin determinarea nivelului hemoglobinei din sânge. Aceste teste se efectuează trimestrial, la cel puțin 10 animale din exploatații.

Se vor respecta următoarele acte normative:

și completările ulterioare.

de la animale clinic sănătoase,

alese randomizat.

1.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 72/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește standarde minime pentru protecția viteilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 19 august 2005,

2.

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, cu modificările

1.

Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și IDSA, pe probe de sânge recoltate

121

2.3.

PROTECȚIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Monitorizarea evidenței autorizațiilor sanitar-veterinare eliberate pentru proiectarea, construirea și dotarea abatoarelor prin:

rituale religioase.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

a)

controlul atestării sanitare veterinare a îndeplinirii condițiilor pentru a fi sacrificate sau ucise animalele;

b)

controlul și existența condițiilor de descărcare, mișcare și cazare a animalelor, inclusiv a celor transportate în containere;

c)

controlul și evidența condițiilor de manipulare, contenție, asomare, sângerare sau ucidere pentru cabaline, bovine, ovine, caprine, porcine și păsări;

d)

controlul și evidența procedurilor de ucidere a animalelor pentru blană;

e)

controlul și evidența procedurilor de ucidere a puilor de o zi neviabili sau supranumerari, precum și a embrionilor de pasăre;

f)

supravegherea și evidența tăierilor

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Se vor respecta următoarele acte normative:

a)

Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare;

c)

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecția animalelor în timpul sacrificării și uciderii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 23 august 2006.

122

3.

PROTECȚIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTE SAU ÎN ALTE SCOPURI

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, cu modificările și completările ulterioare;

2 Ordonanța Guvernului nr. 37/2002 pentru protecția animalelor folosite în scopuri științifice sau în alte scopuri experimentale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 471/2002;

cu modificările și completările ulterioare.

din 24 septembrie 2002.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

1.

Evidența laboratoarelor sau a institutelor în care se realizează experimente pe animale;

2.

Evidența metodelor de experimentare utilizate;

3.

Evidența speciilor și numărul de animale utilizate pentru experimentare;

4.

Evidența avizelor ANSVSA pentru experimentele pe animale și controlul respectării celor aprobate.

3.

Hotărârea Guvernului nr 984/2005,

4.

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 143/2002 pentru aprobarea instrucțiunilor privind adăpostirea și îngrijirea animalelor folosite în scopuri științifice sau în alte scopuri experimentale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697

4.

ACȚIUNI GENERALE DE MEDICINĂ PREVENTIVĂ DE IDENTIFICARE ȘI ÎNREGISTRARE A ANIMALELOR

123

a)

EXPERTIZA PAJIȘTILOR NATURALE ȘI A PĂȘUNILOR

STRATEGIA DE

SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL

EXECUȚIEI

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

toxice;

și grupe de vârstă, succesiunea acestora;

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA

1.

Monitorizarea documentelor privind expertiza pajiștilor naturale și a pășunilor.

2.

Expertiza înainte de începerea sezonului de pășunat/recoltare și, ulterior, periodic, atât a pășunilor, pajiștilor, cât și a drumului de acces pentru animale, sub raportul:

a)

prezenței biotopilor pentru paraziți și gazde intermediare;

b)

prezenței plantelor toxice sau potențial

c)

prezenței îngrășămintelor chimice sau pesticidelor;

d)

prezenței resturilor metalice sau a cadavrelor;

e)

modului de utilizare a suprafețelor, specii

f)

surselor de apă de pe pajiști și pășuni.

3.

Se stabilesc măsuri privind:

a)

desecarea zonelor inundate sau împrejmuirea acestora;

b)

aplicarea de tratamente cu moluscocide a zonelor umede;

c)

eliminarea corpurilor străine;

d)

eliminarea plantelor toxice;

e)

modul de utilizare a pășunii/pajiștii și furajelor recoltate de pe acestea.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2.

Se identifică și se evaluează numărul de acțiuni și efectivele de animale, pe specii și categorii de vârstă.

3.

La nivelul județului se întocmește harta cu biotopii activi și potențiali activi pentru fascioloză, dicrocelioză și paramfistomoză.

4.

Laboratoarele de parazitologie trebuie să dețină moluște și gasteropode gazde intermediare din județul respectiv.

124

b)

EXPERTIZA PARAZITOLOGICĂ A PAJIȘTILOR NATURALE ȘI A PĂȘUNILOR

1

2

3

4

Supraveghere activă

Supraveghere prin prelevare și examinare periodică a probelor de:

laboratoarelor

de

parazitologie județene întocmesc harta cu biotopii activi și potențiali activ pentru fascioloză, dicrocelioză, paramfistomoză, care va fi anual reactualizată.

laboratoarelor

de

parazitologie

județene

trebuie

să

dețină

gasteropode,

gazde

intermediare pentru geohelminți

în

județul

respectiv.

geohelminți se efectuează de către specialiștii parazitologi de la LSVSA sau la IDSA.

a)

apă din sursele de apă;

b)

pășune, pajiști, fânețe, mâl și gasteropode.

1.

Se prelevează probe de pășune, pajiști, fânețe, mâl, apa din surse de apă, gazde intermediare, gasteropode, acarieni, insecte.

2.

Specialiștii

3.

Specialiștii

1.

Medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA

2.

Supravegherea biotopilor și gazdelor intermediare

pentru

c)

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIȚIA MORBIDITĂȚII ȘI MORTALITĂȚII CRESCUTE

1

2

3

4

Supraveghere activă

Supravegherea prin examene de laborator în toate stările de morbiditate sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele: de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice și minerale.

efectuează la LSVSA și/sau după caz la LNR din cadrul IDSA.

1.

Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri.

2.

Probele se examinează: organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic.

1.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

2.

Examenele de laborator

se

d)

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ZONELOR DE RECOLTARE A MOLUȘTELOR BIVALVE

125

(i)

CONTAMINANȚI BACTERIENI ȘI VIRALI LA MOLUȘTE BIVALVE VII

1

2

3

4

Supravaghere activă

Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producție a moluștelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul Parlamentului și al Consiliului nr. 854/2004/CE, cu amendamentele ulterioare.

nr. 853/2004 al Parlamentului European și

al Consiliului și organizarea unor controale oficiale prevăzute

de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și (CE) nr. 882/2004 al

Parlamentului European și al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr.

oficial

din

cadrul

DSVSA recoltează probele.

1.

Identificarea amplasării și delimitarea geografică a zonelor de producție moluște bivalve.

2.

Evaluarea surselor de poluare microbiologică și a cantității de poluanți

3.

Stabilirea numărului de stații de recoltare și a frecvenței de recoltare a probelor.

4.

Metoda de examinare pentru contaminanții bacterieni este cea menționată la pct 1.17 și 1.24 din anexa nr. I la Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005 și la alin. (27) din Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE)

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul

veterinar

2.

Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA.

3.

Confirmarea rezultatului la LNR din cadrul IDSA.

852/2004 al

Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE)

nr. 854/2004, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005, cu amendamentele ulterioare.

5. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

126

(ii)

BIOTOXINE MARINE

1

2

4

3

Supraveghere activă

și a frecvenței de recoltare a probelor.

.

Supraveghere prin examene de laborator a

zonelor de producție a moluștelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul Parlamentului și al Consiliului nr.

854/2004/CE, cu amendamentele ulterioare.

1.

Identificarea amplasării și delimitarea geografică a zonelor de producție moluște bivalve.

2.

Stabilirea numărului de stații de recoltare

3.

Probele trebuie să conțină atât moluște bivalve cât și probe de apă pentru furnizarea informațiilor referitoare la prezența speciilor toxice de fitoplancton.

4.

Metodele de diagnostic sunt cele menționate în Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare.

5.

Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

2.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

(iii)

Icre embrionate

1

2

4

3

Supraveghere activă

Supraveghere prin diagnostic de laborator.

efectuează

la

laboratoarele zonale de

control reziduuri și IISPV.

1.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

2.

Determinarea contaminanților și a substanțelor interzise, o dată pe an, în perioada obținerii icrelor embrionate

1.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

2.

Examenele

se

127

e)

ACȚIUNI PROFILACTICE DE DECONTAMINARE, DEZINFECȚIE, DEZINSECȚIE ȘI DERATIZARE - DDD

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor privind acțiunile profilactice de dezinfecție, dezinsecție și deratizare

de către DSVSA

se execută numai de către personalul auxiliar oficial.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

Supraveghere activă

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau după caz la LNR din cadrul IDSA.

1.

Raport trimestrial transmis ANSVSA

2.

Lucrările dezinfecție, dezinsecție și deratizare

1.

Controlul executării în exploatațiile nonprofesionale de animale a două acțiuni generale de decontaminare și deratizare, primăvara și toamna.

2.

În lăptării, puncte de tăiere, bazine de colectare a dejecțiilor și platforme de gunoi, se fac dezinsecții săptămânale, în funcție de intensitatea invaziei.

3.

În unitățile zootehnice de tip industrial și exploatațiile de porcine și păsări, acțiunile DDD se execută în tot cursul anului, în funcție de fluxul tehnologic de producție.

1.

Deratizările vor cuprinde în mod obligatoriu și zonele de protecție din jurul unităților.

2.

În situații de necesitate, acțiunile se execută conform măsurilor stabilite prin programele de combatere sau eradicare.

3.

Atestarea eficienței decontaminării se face printr-un buletin de analiză

4. În industria alimentară, unitățile autorizate în care

se prelucrează și se valorifică produse de origine animală,

operațiunile

de

DDD

se

înscriu

în

emis de laboratorul care a efectuat testarea.

programele de igienizare și se execută, cel puțin o

dată pe săptămână.

5. În cazuri de necesitate și la cerere.

128

f)

CONTROLUL ECARISĂRII

1

2

3

4

Monitoriz are și control

Controlul aplicării și respectării normelor sanitare veterinare, privind: colectarea, transportul și prelucrarea subproduselor de origine animală, ce nu sunt destinate consumului uman în unități aprobate sanitar-veterinar, conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr.1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.

1.

Controlul se execută de către serviciul de inspecții de la nivelul DSVSA.

2.

Ordinul președintelui ANSVSA nr. 80/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind stabilirea documentelor și evidențelor veterinare necesare în cadrul activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală, publicat în Monitorul Oficial al României,