Decizia nr. 798/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și ale art.13 lit. a) și art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 2
- Normele din 28 aprilie 2009 28 aprilie 2009 de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la a…
- Normele din 28 aprilie 2009 28 aprilie 2009 de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor pe…
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 554/2004 2 decembrie 2004 (prevederi anume) contenciosului administrativ
- OUG nr. 54/2006 28 iunie 2006 (prevederi anume) privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
și ale art. 13 lit. a) și
art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006
privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, excepție ridicată de Societatea Comercială "Spații" - S.R.L. Galați în Dosarul nr. 3.611/113/2007 al Tribunalului Brăila Secția comercială și contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate privind dispozițiile
art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , indică, în sprijinul opiniei formulate,
a Curții Constituționale. Referitor la textele de lege criticate din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006
privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, arată că acestea se aplică în mod unitar tuturor celor vizați de ipoteza normei, astfel că nu contravin principiului egalității în drepturi, consfințit de art. 16 alin. (1) din Constituție. Problemele invocate de autorul excepției țin de o pretinsă aplicare abuzivă a acestora, ceea ce nu constituie, însă, reale argumente pentru susținerea neconstituționalității unui text de lege.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 21 februarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.611/113/2007, Tribunalul Brăila - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
și ale art. 13 lit. a) și
art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006
privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică.
Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Spații" S.R.L. Galați într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea unei contestații împotriva unei licitații organizate de Consiliul Județean Brăila privind concesionarea unei suprafețe de teren.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată următoarele:
Dispozițiile
art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , prin instituirea procedurii prealabile obligatorii, împiedică accesul liber la justiție, deoarece, practic, se întârzie soluționarea pe calea contenciosului administrativ a unor plângeri, care, de regulă, nu sunt soluționate favorabil de către autoritatea publică emitentă.
Prevederile
art. 13 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006 , care consacră transparența ca unul dintre principiile care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune, precum și modalitatea sa de punere în practică, adică prin punerea la dispoziția tuturor celor interesați a informațiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune, încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Aceasta deoarece textul asigură o transparență limitată doar la punerea la dispoziție a informațiilor/caietului de sarcini, fără a se preocupa și de etapele ulterioare, cum ar fi momentul deschiderii plicurilor și analiza ofertelor, ceea ce atrage suspiciunea ofertanților și poate crea posibilități de fraudare a licitației sau de favorizare a unuia dintre ofertanți.
Dispozițiile art. 38 din aceeași ordonanță de urgență contravin, la rândul lor, principiului egalității, prin aceea că deschid calea unor fraude și abuzuri. Astfel, concedenții abuzează, de regulă, de posibilitatea legală de a cere clarificări despre o ofertă sau alta ori completări a acesteia și solicită acordarea unor termene pentru continuarea licitațiilor pentru un ofertant care nu a depus un act cerut de caietul de sarcini și regulamentul licitației, ceea ce creează privilegii și discriminări unor ofertanți agreați de aceștia, în defavoarea celorlalți.
Tribunalul Brăila - Secția comercială și contencios administrativ apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. Astfel, procedura prealabilă, instituită de
art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , nu este de natură să îngrădească liberul acces la justiție, sens în care s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin
deciziile sale nr. 188/2004
și nr. 10/2008. Faptul că dispozițiile
art. 13 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006
nu asigură transparența pe tot parcursul licitației, așa cum dorește autorul excepției, reprezintă, cel mult, obiectul unor modificări legislative, nicidecum al analizei efectuate de Curtea Constituțională. De asemenea, referitor la critica privind neconstituționalitatea art. 38 din aceeași ordonanță, se arată, pe de o parte, că orice pretins abuz poate fi reclamat, iar pe de altă parte, chiar dacă în fapt s-ar proceda de maniera expusă de autorul excepției, acest aspect nu este un argument pentru neconstituționalitatea textului de lege, acesta necuprinzând, în sine, nicio normă care să instituie un mijloc legal de abuz.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că textele de lege examinate sunt constituționale. Astfel, așa cum a statuat constant Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie, de exemplu
deciziile nr. 220/2004
și nr. 96/2007, instituirea unei proceduri administrative prealabile nu înlătură posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiției și de a se prevala neîngrădit de toate garanțiile pe care le presupune un proces echitabil. De asemenea, nici dispozițiile art. 13 lit. a) și ale
art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006
nu încalcă principiul egalității, în condițiile în care art. 38 alin. (2) precizează: "Concedentul nu are dreptul ca prin clarificările ori completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant." În plus, apreciază că susținerile autorului excepției vizează aspecte legate de modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor criticate, ceea ce nu intră în sfera atribuțiilor Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate și completate prin
art. I pct. 7 din Legea nr. 262/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. De asemenea, obiect al excepției îl constituie și prevederile art. 13 lit. a) și ale
art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006
privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 30 iunie 2006. Textele de lege criticate au următorul conținut:
-
Articolul 7
alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 :
"(1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.";
- Art. 13 lit. a) și
art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006 :
- Art. 13 lit. a): "Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune sunt: a) transparența - punerea la dispoziție tuturor celor interesați a informațiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune; (...)";
- Art. 38: "(1) Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, concedentul are dreptul de a solicita clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de ofertanți pentru demonstrarea conformității ofertei cu cerințele solicitate.
(2) Concedentul nu are dreptul ca prin clarificările ori completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant."
Autorul excepției consideră că textele de lege menționate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la principiul egalității în drepturi a cetățenilor și ale art. 21 privind liberul acces la justiție.
Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Cât privește prevederile
art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , Curtea Constituțională are o bogată jurisprudență care răspunde acelorași critici de neconstituționalitate formulate și în prezenta cauză. De exemplu, prin
Decizia nr. 903 din 16 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2007, și
Decizia nr. 488 din 6 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 19 mai 2008, Curtea a stabilit, în esență, că instituirea unei proceduri administrative prealabile nu constituie o îngrădire a accesului liber la justiție.
Curtea constată că, în lipsa unor elemente noi relevate în prezenta cauză, argumentele reținute în deciziile menționate, precum și soluția de respingere a excepției își mențin valabilitatea și în această cauză.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 13 lit. a) și
art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006
privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, Curtea constată următoarele:
Autorul excepției consideră că prevederile art. 13 lit. a) din ordonanță, care consacră transparența ca unul dintre principiile care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune, precum și modalitatea de realizare, adică prin punerea la dispoziția tuturor celor interesați a informațiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune, încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Susține că transparența este insuficient asigurată deoarece se limitează numai la faza de informare a persoanelor interesate, fără să acopere și etapele ulterioare, cum ar fi deschiderea plicurilor și analiza ofertelor.
Curtea reține că o asemenea critică de neconstituționalitate este însă neîntemeiată.
Principiul egalității cetățenilor în fața legii, prevăzut de art. 16 din Constituție, presupune ca aceștia să beneficieze de același tratament juridic dacă se află în aceeași situație, după cum tratamentul juridic va fi diferit, dacă situațiile în care se află sunt obiectiv și rațional deosebite. Prin urmare, principiul transparenței procedurii de atribuire a contractelor de concesiune, constând în punerea la dispoziția celor interesați a informațiilor referitoare la aplicarea acestei proceduri, îi privește deopotrivă pe toți cei interesați, fără privilegii și fără discriminări.
Ceea ce critică autorul excepției, și anume lipsa unei reglementări care să vizeze asigurarea transparenței pe parcursul derulării întregii proceduri de atribuire a contractelor de concesiune, nu constituie însă un argument de neconstituționalitate a textului de lege examinat, aceasta fiind, cel mult, o problemă ce intră în sfera competențelor autorității legislative, și nu a Curții Constituționale.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006
față de exigențele aceluiași principiu al egalității, Curtea constată că nici aceasta nu este întemeiată. Faptul că legea prevede posibilitatea concedentului ca, pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, acesta să solicite clarificări sau, după caz, completări ale documentelor prezentate de ofertanți nu determină, eo ipso, o încălcare a principiului egalității și nu determină apariția unor situații discriminatorii, atât timp cât, teoretic, oricărui ofertant i se poate solicita acest lucru. Mai mult, alin. (2) al aceluiași articol criticat precizează: "Concedentul nu are dreptul ca prin clarificările ori completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant", ceea ce reprezintă garanția legală împotriva favorizării unuia sau altuia dintre ofertanți și a săvârșirii de eventuale abuzuri.
Ceea ce, din nou, critică autorul excepției, și anume apariția, în practică a unor situații abuzive din partea concedenților, nu constituie un argument pentru neconstituționalitatea textului, ci reprezintă chestiuni de fapt de resortul organelor abilitate în drept a le soluționa.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
și ale art. 13 lit. a) și
art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006
privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, excepție ridicată de Societatea Comercială "Spații" - S.R.L. Galați în Dosarul nr. 3.611/113/2007 al Tribunalului Brăila - Secția comercială și contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 iulie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.