Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 439/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

prezumat în vigoare

Data actului
15 aprilie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 321 din 17 mai 2010
Citează
7 acte
Structură
0 articole · 8.757 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Legea nr. 554/2004 2 decembrie 2004 (prevederi anume) contenciosului administrativ
  • Decizia nr. 226/2010 9 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și ale ar…

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor "art. 1 și ale

art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ", excepție ridicată de Ministerul Justiției în Dosarul nr. 1.046/46/2009 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, arătând că în același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 226/2010 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 16 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.046/46/2009, Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor "art. 1 și ale

art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ".

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ministerul Justiției într-o acțiune în contencios administrativ având ca obiect obligația de a face.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale "în măsura în care acestea pot fi interpretate în sensul că instanțele pot obliga autoritățile publice la efectuarea unei operațiuni administrative prin care se încalcă legea, sau prin care se tinde la modificarea legii". Astfel, precizează că admiterea acțiunii de contencios administrativ având ca obiect obligația de a face, în care autorul excepției are calitatea de autoritate pârâtă, echivalează cu încălcarea art. 138 din Constituție și a

art. 14 din Legea nr. 500/2002

privind finanțele publice, deoarece autoritatea pârâtă ar avea obligația de plată a unor sume care nu au prevederi bugetare, aceasta fiind contrar, totodată, și prevederilor

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009

privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. O asemenea soluție a instanței judecătorești conduce, practic, la modificarea și completarea actelor normative care reglementează salarizarea personalului din sistemul justiției și obligarea Guvernului și Parlamentului la modificarea Legii bugetului de stat. Este amintită, în sprijinul celor arătate,

Decizia nr. 838/2009

a Curții Constituționale, prin care s-a reținut că "Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege (...)".

Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal își exprimă opinia în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispozițiile art. 1 și ale

art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

sunt constituționale. Acestea nu conferă instanțelor de contencios competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative. Totodată, din cuprinsul lor nu se poate desprinde înțelesul că instanțele judecătorești pot obliga autoritățile publice la efectuarea unei operațiuni administrative prin care se încalcă legea sau prin care se tinde la modificarea legii, deoarece scopul

Legii nr. 554/2004

este acela de apărare a interesului public sau privat, vătămat prin actele autorităților publice.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile "art. 1 și ale

art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 1 și 26 din Legea nr. 262/2007

pentru modificarea și completarea

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. În ceea ce privește dispozițiile art. 1, se constată, din motivarea excepției, că autorul acesteia vizează doar prevederile alin. (1) al articolului indicat, astfel că numai asupra acestora se va pronunța Curtea Constituțională. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (1) - Subiectele de sesizare a instanței: "(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.";

- Art. 18 alin. (1) - Soluțiile pe care le poate da instanța: "(1) Instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă."

În opinia autorului excepției, textele de lege menționate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației puterilor, ale art. 124 - Înfăptuirea justiției și ale art. 138 - Bugetul public național.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că o excepție identică, invocată de același autor, a fost soluționată prin

Decizia nr. 226 din 9 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 15 aprilie 2010. Cu acel prilej, instanța de contencios constituțional a reținut, pentru argumentele acolo arătate, că dispozițiile art. 1 alin. (1) și ale

art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

nu aduc atingere normelor fundamentale invocate și în prezenta cauză.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența în materie a Curții, cele reținute prin decizia indicată își mențin valabilitatea și în acest dosar.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale

art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Ministerul Justiției în Dosarul nr. 1.046/46/2009 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 aprilie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
_________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.