Decizia nr. 324/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (5) și (6) din Legea energiei electrice nr. 13/2007
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 13/2007 9 ianuarie 2007 (prevederi anume) energiei electrice
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 16 alin. (5) și (6) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 , excepție ridicată de Eugen Radu în Dosarul nr. 11.381/303/2006 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează Curtea asupra faptului că partea Societatea Comercială "Enel Distribuție Muntenia" - S.A. a transmis la dosar note scrise prin care solicită și argumentează respingerea excepției de neconstituționalitate.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că dispozițiile
art. 16 alin. (5) și (6) din Legea energiei electrice nr. 13/2007
corespund exigențelor art. 44 din Constituție, referitor la dreptul de proprietate privată, astfel cum a statuat Curtea prin
sau
Decizia nr. 2/2004 . Față de această jurisprudență, însă, în cauza de față este învederat un element nou, și anume încălcarea principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituție. Dispozițiile legale criticate prevăd regula potrivit căreia vor primi indemnizații sau despăgubiri numai acei titulari ai dreptului de proprietate asupra terenurilor afectate de capacitățile energetice care se vor realiza după intrarea în vigoare a prezentei legi, ceea ce exclude de la dreptul la despăgubiri proprietarii afectați de aceleași capacități energetice, deja realizate, și care vor continua să determine aceleași servituți. Pentru a fi acceptabilă, diferența pe care textul de lege criticat o creează în cadrul aceleiași categorii de subiecte de drept ar trebui să se justifice sub aspectul criteriului obiectiv și rezonabil. Dacă prima cerință este îndeplinită, în sensul că diferența se justifică obiectiv prin momentul realizării capacității energetice, a doua condiție, cea a rezonabilității, nu este respectată, deoarece legea asigură despăgubiri doar pentru o parte din titularii dreptului de proprietate afectați de servituți cauzate de capacitățile energetice. Ipoteza neconstituționalității
art. 16 alin. (5) și (6) din Legea nr. 13/2007
față de art. 16 din Legea fundamentală nu duce la concluzia încălcării principiului neretroactivității, de vreme ce aceleași efecte juridice se produc în mod continuu, în egală măsură atât față de proprietarii terenurilor afectate de capacități energetice deja realizate la momentul intrării în vigoare a legii, cât și asupra celor realizate după intrarea în vigoare a acesteia. În concluzie, reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, din perspectiva încălcării art. 16 din Constituție.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 2 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 11.381/303/2006, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 16 alin. (5) și (6) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 .
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Eugen Radu într-un dosar privind soluționarea unui apel formulat într-o cauză având ca obiect pretenții.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile
art. 16 alin. (5) și (6) din Legea nr. 13/2007 , în interpretarea oferită de instanța de fond, potrivit căreia pot solicita despăgubiri doar proprietarii terenurilor pe care se vor realiza capacități energetice după intrarea în vigoare a legii, operează o vădită discriminare între persoanele juridice cu aceeași situație juridică, fiind defavorizați proprietarii terenurilor afectate, la momentul apariției acestei legi, de aceste capacități energetice, care nu au dreptul, însă, la aceleași despăgubiri, deși suportă aceleași sarcini.
Tribunalul București - Secția a III-a civilă și-a exprimat opinia în sensul constituționalității textelor de lege criticate față de prevederile art. 16 și ale art. 44 din Legea fundamentală.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 16 alin. (5) și (6) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, având următorul cuprins:
Articolul 16
Drepturile și obligațiile care decurg din autorizația de înființare și din licențe: "(5) Exercitarea drepturilor de uz și de servitute asupra proprietăților private afectate de capacitățile energetice, care se vor realiza după intrarea în vigoare a prezentei legi, se face în conformitate cu regulile procedurale privind condițiile și termenii referitori la durata, conținutul și limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenție-cadru, precum și pentru determinarea cuantumului indemnizațiilor și a despăgubirilor și a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenția-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(6) Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe și autorizații pot solicita încheierea de convenții, conform prevederilor alin. (5)."
Textele constituționale invocate sunt cele ale art. 16 Egalitatea în drepturi și ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
Dispozițiile
art. 16 alin. (5) și (6) din Legea energiei electrice nr. 13/2007
prevăd posibilitatea ca, urmare încheierii unor convenții, proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe și autorizații, datorită capacităților energetice realizate după intrarea în vigoare a legii criticate, să primească indemnizații și despăgubiri. În opinia autorului excepției, această reglementare creează discriminări, deoarece titularii proprietăților private afectate, de asemenea, de capacități energetice, dar realizate anterior intrării în vigoare a acestei legi, nu au dreptul la aceleași indemnizații și despăgubiri. Totodată, se susține și încălcarea dreptului de proprietate privată.
Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor
art. 44 din Constituție, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 878 din 10 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008, prin care a reținut, în esență, că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, conținutul și limitele acestui drept fiind stabilite de lege, potrivit art. 44 alin. (1) teza finală din Constituție. Instituirea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților afectate de capacități energetice reprezintă o astfel de limitare, justificată de faptul că pe această cale se asigură valorificarea fondului energetic - bun public de interes național. Exercitarea drepturilor prevăzute de
art. 16 alin. (5) din Legea energiei electrice nr. 13/2007
asupra proprietăților afectate de capacitățile energetice este determinată de un interes major de ordin general și, ca atare, legiuitorul este pe deplin competent să stabilească condițiile exercitării atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Astfel a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, de pildă
Decizia nr. 261 din 16 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 29 aprilie 2010.
Cele statuate de Curte cu prilejul pronunțării deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în această cauză, astfel că, sub aspectul mai sus învederat, critica de neconstituționalitate nu poate fi reținută.
În legătură cu reglementarea dreptului la indemnizații și despăgubiri pentru acei titulari ai proprietăților afectate de capacitățile energetice realizate după intrarea în vigoare a
Legii nr. 13/2007 , Curtea constată că aceasta transpune voința legiuitorului în materia despăgubirilor acordate pentru instituirea dreptului de uz și servitute în favoarea utilizării capacităților energetice. Totodată, Curtea reține că cele două categorii de titulari ai dreptului de proprietate privată, și anume cei pe ale căror terenuri existau deja capacități energetice, respectiv cei pe ale căror terenuri urmează să se realizeze capacități energetice după intrarea în vigoare a
Legii nr. 13/2007 , se diferențiază prin momentul obiectiv al realizării acelor capacități energetice, în raport cu data intrării în vigoare a legii ce reglementează dreptul la indemnizații și la despăgubiri.
are în vedere capacitățile energetice realizabile după intrarea ei în vigoare și nu se referă la cele deja realizate la momentul intrării sale în vigoare în condiții aparte în timp și într-un alt cadru legislativ, astfel că titularilor dreptului de proprietate privată asupra terenurilor afectate de capacitățile energetice li se aplică un tratament diferențiat.
Prin urmare, Curtea Constituțională constată că dispozițiile art. 16 din Legea fundamentală, referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, nu sunt încălcate.
În plus, Curtea constată că toate elementele prezentate de autorul excepției concretizate în obiectul acțiunii introduse la instanța de judecată reprezintă o situație de fapt asupra căreia urmează ca, pe baza probelor administrate, să se pronunțe instanța de judecată, Curtea Constituțională nefiind competentă să decidă cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale criticate. De altfel, pentru lipsa de folosință a terenurilor proprietate privată afectate de capacități energetice, proprietarii terenurilor sunt îndreptățiți să beneficieze de despăgubiri, potrivit dispozițiilor dreptului comun.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 16 alin. (5) și (6) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 , excepție ridicată de Eugen Radu în Dosarul nr. 11.381/303/2006 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 martie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi ____________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.