Decizia nr. 399/2010

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepție ridicată de Dorina Inoan, Nicolae Sorin Inoan, Niculina-Aurelia Rad, Gheorghe Pop, Simion Cenean, Lucian Poptean, Gavril Berciu și Cornel Tepar în Dosarul nr. 4.025/117/2008 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 7.931D/2009 al Curții Constituționale.

La apelul nominal răspunde domnul Gheorghe Pop. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 8.013D/2009, nr. 8.443D/2009, nr. 8.444D/2009 și nr. 8.445D/2009, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate.

La apelul nominal răspunde domnul Ion Toșu Vînturiș, parte în Dosarul nr. 8.013D/2009. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect al cauzelor menționate, pune în discuție problema conexării lor.

Părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 8.013D/2009, nr. 8.443D/2009, nr. 8.444D/2009 și nr. 8.445D/2009 la Dosarul nr. 7.931D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părților prezente. Acestea solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, învederând împrejurările concrete în care a avut loc excluderea lor din partidele ai căror membri au fost.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocând deciziile prin care Curtea Constituțională a constatat conformitatea textului de lege criticat cu prevederile Legii fundamentale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 12 octombrie 2009, 22 octombrie 2009 și 8 decembrie 2009, pronunțate de Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 4.025/117/2008, de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.549/292/2008 și de Tribunalul Olt - Secția comercială și de contencios administrativ în dosarele nr. 3.242/104/2009, nr. 3.199/104/2009 și nr. 3.243/104/2009, Curtea Constituțională a fost sesizată cu soluționarea excepției de neconstitu ționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 .

Excepțiile au fost ridicate de Dorina Inoan, Nicolae Sorin Inoan, Niculina-Aurelia Rad, Gheorghe Pop, Simion Cenean, Lucian Poptean, Gavril Berciu și Cornel Tepar, de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, din oficiu, și de Dănuț Ghiță, Marilena Nuță și Valerică Ionescu în cauze având ca obiect anularea unor hotărâri de excludere din diverse partide politice.

În motivările excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textul de lege criticat neagă dreptul de acces liber la justiție persoanei vătămate în drepturile sale printr-o decizie nelegală de neacceptare sau de excludere din partid. Arată că singura posibilitate pe care o are la îndemână o astfel de persoană este de a se adresa organului din cadrul partidului învestit cu atribuții jurisdicționale, a cărui decizie nu poate fi supusă controlului instanțelor de judecată.

Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

sunt neconstituționale prin raportare la dispozițiile art. 21 din Constituție, "în măsura în care se interpretează că această normă împiedică accesul la justiție atunci când se are în vedere analizarea modului în care, din punct de vedere formal, au fost respectate cerințele și prevederile formale statutare ale partidului cu privire la dobândirea sau pierderea calității de membru al respectivului partid politic". În acest sens, precizează, în esență, că este adevărat că partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea potrivit legii, dar această lege nu trebuie să încalce, la rândul ei, alte dispoziții din Constituție și nici statul de drept și democrația constituțională.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

este neconstituțional, întrucât lasă doar la latitudinea organelor interne ale partidului posibilitatea de a hotărî excluderea din partid a unui membru, cu consecința imposibilității pentru acesta de a ocupa o funcție electivă în organele locale, instituindu-se o condiție în plus față de cele cuprinse în dispozițiile constituționale, în ceea ce privește dreptul cetățeanului de a fi ales. Susține că excluderea din partid a unui membru, în mod unilateral, de către ceilalți membri, fără posibilitatea ca acesta să se poată apăra în fața unui organism independent, contravine scopului pentru care se prevede o asociere a cetățenilor într-un partid politic.

Tribunalul Olt - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, întrucât răspunderea juridică în materie nu este reglementată de norme de drept comun, ci prin norme proprii statutului partidului, astfel încât instanțele de judecată nu sunt competente să exercite funcția de înfăptuire a justiției pentru acte de încălcare a disciplinei interne.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, care au următorul cuprins:

- Art. 16 alin. (3): "Dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziții din Constituție: art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, art. 37 referitor la dreptul de a fi ales, art. 40 care garantează dreptul de asociere, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 care statuează cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constituționalitate. Prin mai multe decizii, de exemplu prin

Decizia nr. 197 din 4 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 2 aprilie 2010, instanța de contencios constituțional a reținut conformitatea prevederilor

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

cu dispozițiile Legii fundamentale invocate și în motivarea excepției ce face obiectul prezentelor cauze conexate. Cu acel prilej, Curtea a observat că partidele politice sunt grupări asociative care funcționează pe baza statutelor proprii, care conțin reguli create și acceptate de membrii lor, și a statuat că instanțele judecătorești nu sunt legitimate să exercite funcția de înfăptuire a justiției în ceea ce privește actele de încălcare a disciplinei interne din cadrul partidelor politice, deoarece răspunderea în materie nu este reglementată prin norme juridice de drept comun, ci prin norme de etică și deontologie proprii, pe care membrii acestora s-au angajat să le respecte încă din momentul în care, în mod liber consimțit, au aderat la acest tip de asociații cu caracter politic.

Întrucât nu au fost relevate elemente de noutate, se justifică menținerea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepție ridicată de Dorina Inoan, Nicolae Sorin Inoan, Niculina-Aurelia Rad, Gheorghe Pop, Simion Cenean, Lucian Poptean, Gavril Berciu și Cornel Tepar în Dosarul nr. 4.025/117/2008 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, din oficiu de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul său nr. 1.549/292/2008 și de Dănuț Ghiță, Marilena Nuță și Valerică Ionescu în dosarele nr. 3.242/104/2009, nr. 3.199/104/2009 și, respectiv, nr. 3.243/104/2009 ale Tribunalului Olt - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 aprilie 2010.