Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 197/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

prezumat în vigoare

Data actului
4 martie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 209 din 2 aprilie 2010
Citat de
9 acte
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 9.944 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Stă la baza 1

  • Decizia nr. 530/2013 12 decembrie 2013 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Lege…

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepție ridicată de Stela Savelciuc în Dosarul nr. 852/330/2009 al Judecătoriei Urziceni.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 2 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 852/330/2009, Judecătoria Urziceni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Stela Savelciuc într-o cauză având ca obiect constatarea nulității absolute a unei hotărâri a Organizației Municipale Urziceni a Partidului Social Democrat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate îngrădesc dreptul de acces liber la justiție al membrilor de partid împotriva cărora s-a luat măsura excluderii din partid. Formulează această critică pe fondul aplicării prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, potrivit cărora calitatea de ales local încetează de drept prin pierderea calității de membru al partidului politic pe listele căruia consilierul a fost ales. În aceste condiții, arată că "un drept garantat de lege, acela de a fi ales și, în consecință, de a exercita un mandat, poate fi pierdut fără ca titularul acelui drept să se poată adresa justiției pentru a și-l apăra". Precizează că "pierderea calității de membru de partid este consecința unor abateri de la statutul acelui partid. Prin urmare, suntem în situația în care o persoană este acuzată de încălcări ale unor norme, însă nu se poate adresa justiției, singura cale de urmat fiind procedura jurisdicțională a partidului".

Judecătoria Urziceni consideră că prevederile

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

sunt neconstituționale, întrucât lasă loc arbitrariului și constituie o gravă încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de legislația internă și internațională, în speță accesul la justiție.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul opinează în sensul respingerii ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, arătând că instanțele de judecată nu sunt competente să exercite funcția de înfăptuire a justiției pentru acte de încălcare a disciplinei interne a partidului, deoarece răspunderea juridică în materie nu este reglementată prin norme juridice de drept comun, ci prin norme juridice proprii statutului partidului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, care au următorul cuprins:

- Art. 16 alin. (3): "(1) Dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție, celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil și celor ale art. 13 din aceeași convenție care consacră dreptul la un recurs efectiv. De asemenea, se invocă și prevederile art. 47 "Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil" și art. 48 "Prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare" din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că partidele politice sunt grupări asociative care funcționează pe baza statutelor proprii care conțin reguli create și acceptate de membrii lor. Instanțele judecătorești nu sunt legitimate să exercite funcția de înfăptuire a justiției în ceea ce privește actele de încălcare a disciplinei interne din cadrul partidelor politice, deoarece răspunderea în materie nu este reglementată prin norme juridice de drept comun, ci prin norme de etică și deontologie proprii, pe care membrii acestora s-au angajat să le respecte încă din momentul în care, în mod liber consimțit, au aderat la acest tip de asociații cu caracter politic. Curtea constată că este firesc ca răspunderea disciplinară a membrilor partidului să fie stabilită de către organisme interne, acestea fiind singurele care pot aprecia, în funcție de ideologia care direcționează acțiunile partidului, în ce măsură comportamentul membrilor acestuia este compatibil cu normele statutare care conturează rolul concret pe care acesta și-a propus să îl aibă în viața politică și socială a țării și dacă acest comportament este conform cu modalitățile specifice de acțiune agreate de fiecare partid, și, implicit, de fiecare dintre membrii acestuia. În acest context, accesul la o instanța judecătorească apare ca inutil, iar invocarea prevederilor constituționale și convenționale, precum și a celor din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene referitoare la dreptul la un proces echitabil și la respectarea prezumției de nevinovăție nu este relevantă în cauză, acestea fiind pertinente doar în legătură cu existența unui proces pe rolul unei instanțe de judecată, în sensul art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală.

De altfel, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , prin

Decizia nr. 952 din 25 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 17 august 2009, și prin

Decizia nr. 1.255 din 6 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 17 noiembrie 2009, reținând că "partidele se organizează și funcționează pe baza unor norme proprii, adoptate după o procedură proprie, cu o jurisdicție proprie recunoscută de lege, astfel că nu se poate admite teza încălcării liberului acces la justiție, susținută de autorul excepției". De asemenea, prin

Decizia nr. 779 din 1 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008, pronunțându-se asupra prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, Curtea a constatat că introducerea cazului de încetare a mandatului de consilier local ca urmare a pierderii calității de membru al partidului pe a cărui listă a fost ales este o consecință a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Curtea a arătat, cu acel prilej, că electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcție publică la nivelul administrației locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii și pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau județean. Or, de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întrunește condițiile de reprezentativitate și legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepție ridicată de Stela Savelciuc în Dosarul nr. 852/330/2009 al Judecătoriei Urziceni.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 martie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.