Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 398/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) și (4), art. 15 și art. 28 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

prezumat în vigoare

Data actului
13 aprilie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 346 din 26 mai 2010
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 9.805 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) și (4), art. 15 și

art. 28 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Oviforest" - S.R.L. din comuna Bistra în Dosarul nr. 2.320/107/2009 al Tribunalului Alba-Secția comercială și contencios administrativ, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 7.833D/2009.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții că partea Agenția pentru Protecția Mediului Alba a transmis un document prin care solicită judecarea în lipsă și prin care precizează că achiesează la criticile formulate de autorul excepției în motivarea acesteia.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 7.954D/2009 având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor în Dosarul nr. 2.321/107/2009 al Tribunalului Alba - Secția comercială și contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 7.954D/2009 la Dosarul nr. 7.833D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, precizând, în acest sens, că prevederile criticate din

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

nu sunt de natură să aducă atingere vreunuia dintre drepturile fundamentale invocate de autorul acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile nr. 853/CAF/2009 și 868/CAF/2009 din 14 octombrie 2009, pronunțate în dosarele nr. 2.320/107/2009 și nr. 2.321/107/2009, Tribunalul Alba - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) și (4), art. 15 și

art. 28 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Excepțiile au fost ridicate de Societatea Comercială "Oviforest" - S.R.L. din comuna Bistra într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de suspendare a executării unui act administrativ.

În motivările excepțiilor de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate instituie o inegalitate între poziția părților, întrucât se distinge între dispunerea aceleiași măsuri, respectiv suspendarea executării actului administrativ atacat, în funcție de modalitatea de introducere a cererii, prin acțiune separată sau prin acțiune principală. Se arată că "suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond nu este suficientă și nici oportună, deoarece nu se pot exercita căile de atac care să conducă la soluționarea definitivă și irevocabilă a fondului cauzei și afectează astfel exercitarea dreptului la apărare".

Tribunalul Alba - Secția comercială și contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Autoritățile menționate nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, susținerile părților, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 14 alin. (1) și (4), art. 15 și

art. 28 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificată prin

Legea nr. 262/2007

pentru modificarea și completarea

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, care au următorul cuprins:

- Art. 14 alin. (1) și (4): "(1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate.

...................................................................

(4) Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.";

- Art. 15: "(1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond.

(2) Dispozițiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.

(3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea.";

- Art. 28 alin. (1): "(1) Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte. Compatibilitatea aplicării normelor de procedură civilă se stabilește de instanță, cu prilejul soluționării cauzei."

În opinia autorului excepțiilor, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 15 alin. (1) privind universalitatea legii, art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 44 consacrat dreptului de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 57 referitor la exercitarea cu bună-credință a drepturilor și libertăților, art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției și ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra prevederilor de lege criticate, prin raportare la aceleași texte constituționale și din perspectiva unor critici identice. Astfel, prin

Decizia nr. 673 din 10 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 20 noiembrie 2006, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, pentru argumentele expuse în considerentele acestei decizii. Întrucât nu au fost prezentate elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată cu acel prilej își păstrează valabilitatea și în cauzele conexate de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) și (4), art. 15 și

art. 28 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Oviforest" - S.R.L. din comuna Bistra în dosarele nr. 2.320/107/2009 și nr. 2.321/107/2009 ale Tribunalului Alba - Secția comercială și contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 aprilie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu
____________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.