Decizia nr. 527/2010

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 399 - 404

și

art. 452 - 461 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Societatea Comercială "Maricam '99" - S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 1.177/193/2009 al Judecătoriei Botoșani.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 7 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.177/193/2009, Judecătoria Botoșani a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399-404 și art. 452-461 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Maricam'99" - S.R.L. din Botoșani.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că textele de lege criticate prevăd o procedură care derogă de la normele dreptului comun, cu încălcarea principiilor privind accesul liber la justiție și dreptul de a fi judecat în mod echitabil de către o instanță independentă și imparțială, pe de o parte, și atribuie executorului judecătoresc o competență care depășește cadrul constituțional, pe de altă parte. Prin indisponibilizarea bunurilor debitorului se aduce atingere dreptului de proprietate privată și principiului constituțional al libertății comerțului, dispozițiile legale criticate creând posibilitatea introducerii fără restricții a cererilor de deschidere a procedurii executării silite, ce are ca efect instabilitatea economică și eliminarea societăților comerciale vizate de pe piața liberă, ceea ce contravine principiilor constituționale ale statului de drept.

Judecătoria Botoșani consideră neîntemeiată excepția de neconstituționalitate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 399-404 și art. 452-461 din Codul de procedură civilă, dispoziții ce reglementează contestația la executare și poprirea.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 135 privind economia și în art. 136 privind proprietatea.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate s-a pronunțat prin

Decizia nr. 25 din 12 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 26 februarie 2010. Cu acel prilej Curtea a reținut, în esență, că procedura contestației la executare este destinată să înlăture neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. În cadrul soluționării contestației, instanța nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei și care sunt de natură să repună în discuție hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdicțională în fața cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părțile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare.

Referitor la competențele executorului judecătoresc în procedura executării silite prin poprire, Curtea a reținut prin

Decizia nr. 336 din 16 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 11 octombrie 2004, că poprirea se realizează prin intermediul unei proceduri suple și rapide în vederea recuperării creditului, dispozițiile criticate având ca finalitate tocmai asigurarea celerității executării prestației la care debitorul este obligat printr-un titlu executoriu, în considerarea acestor rațiuni și pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rău-platnici, în sensul tergiversării executării obligațiilor ce le incumbă, legiuitorul a prevăzut în mod expres înființarea popririi, fără obligația somării prealabile a debitorului. În temeiul art. 399 din Codul de procedură civilă, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, debitorul beneficiază de toate garanțiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi, supunând cenzurii instanței măsura dispusă, în cadrul unei proceduri contradictorii.

Cu privire la susținerile autorului excepției referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44, 135 și 136 din Constituție, Curtea a constatat că și acestea sunt neîntemeiate, deoarece debitorul trebuie să execute voluntar și cu bună-credință obligația certă, lichidă și exigibilă constatată prin titlul executoriu, pentru a nu leza dreptul legal recunoscut al titularului creanței; or, în speță, executarea silită a fost pornită pentru neplata unor obligații de natură fiscală.

Cu privire la critica întemeiată pe dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție privind neretroactivitatea legii, Curtea a reținut că acestea nu au relevanță în cauza de față.

Întrucât criticile de neconstituționalitate privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399-404 și art. 452-461 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Maricam '99" - S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 1.177/193/2009 al Judecătoriei Botoșani.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 27 aprilie 2010.