Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 623/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 și art. 215^1 alin. 2 din Codul penal

prezumat în vigoare

Data actului
6 mai 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 390 din 14 iunie 2010
Citat de
3 acte
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 6.888 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 și art. 215^1 alin. 2 din Codul penal, excepție invocată de Gheorghe Blaga în Dosarul nr. 1.749/227/2008 al Tribunalului Suceava - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 6 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.749/227/2008, Tribunalul Suceava - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 și art. 215^1 alin. 2 din Codul penal, excepție invocată de Gheorghe Blaga.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât "existența unei forme agravate la anumite infracțiuni este ca și cum legea penală română te-ar pedepsi de două ori pentru aceeași faptă, respectiv, o dată, pentru forma de bază a infracțiunii, [...] și a doua oară pentru consecințele aceleiași infracțiuni, în condițiile în care în cadrul limitelor de pedeapsă pentru forma de bază a infracțiunii în mod vădit se ține cont de consecințele infracțiunii." Se mai susține că "optica legiuitorului cu privire la incriminarea ca formă agravată a consecințelor infracțiunii creează o discriminare semnificativă între cetățenii care au comis aceeași faptă penală."

Tribunalul Suceava - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 146 și art. 215^1 alin. 2 din Codul penal, având următorul cuprins:

- art. 146 (Consecințe deosebit de grave): "Prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activității, cauzată unei autorități publice sau oricăreia dintre unitățile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.";

- art. 215^1 (Delapidarea) alin. 2: "În cazul în care delapidarea a avut consecințe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi."

Se susține că aceste prevederi legale încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, în art. 16 privind egalitatea în drepturi și în art. 124 privind înfăptuirea justiției.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Astfel, Curtea reține că textele de lege criticate, prin care este definită sintagma "consecințe deosebit de grave", respectiv este incriminată și sancționată infracțiunea de delapidare care a avut consecințe deosebit de grave, nu încalcă sub niciun aspect prevederile constituționale invocate, ci constituie norme prin care legiuitorul a prevăzut criteriul valoric în baza căruia se realizează evaluarea gradului de pericol social al oricărei infracțiuni, și, implicit, săvârșirea infracțiunii de delapidare în forma agravată.

Reglementarea variantei agravate a infracțiunii de delapidare nu are semnificația unei pedepsiri de două ori pentru aceeași faptă, așa cum neîntemeiat susține autorul excepției, ci reprezintă o expresie a politicii penale a statului de sancționare a faptelor cu caracter antisocial, în raport cu gravitatea acestora și cu obiectivul de prevenire a săvârșirii altor asemenea fapte. Nu se aduce astfel atingere principiului egalității în drepturi, întrucât normele criticate se aplică, fără nicio discriminare, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, și nici principiilor constituționale care guvernează înfăptuirea justiției.

De altfel, Curtea Constituțională a mai examinat în jurisprudența sa constituționalitatea art. 146 și

art. 215^1 alin. 2 din Codul penal, de exemplu prin Decizia nr. 534 din 9 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 5 iunie 2009, prin care a respins, pentru considerentele acolo reținute, excepția de neconstituționalitate invocată. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, soluția pronunțată, precum și considerentele de principiu care o fundamentează își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 și art. 215^1 alin. 2 din Codul penal, excepție invocată de Gheorghe Blaga în Dosarul nr. 1.749/227/2008 al Tribunalului Suceava - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 mai 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-șef,
Marieta Safta
________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.