Decizia nr. 609/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 286, art. 287 și art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum și a celor ale art. 74, art. 75 și art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 168/1999 12 noiembrie 1999 (prevederi anume) privind soluționarea conflictelor de muncă
- Legea nr. 53/2003 24 ianuarie 2003 (prevederi anume) Codul muncii
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 286, art. 287 și
art. 288 din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, precum și a celor ale art. 74, art. 75 și
art. 77 din Legea nr. 168/1999
privind soluționarea conflictelor de muncă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Rafiserv Arpechim" - S.A. din Brazi în dosarele nr. 3.384/109/2008, nr. 392/109/2009, nr. 2.243/109/2008, nr. 354/109/2009, nr. 295/109/2009 și nr. 297/109/2009 ale Tribunalului Argeș - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor nr. 6.908DD/2009 - nr. 6.913D/2009, având în vedere identitatea de obiect a acestora.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.
Curtea, în temeiul art. 14 și al
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 6.909D/2009 - nr. 6.913D/2009 la Dosarul nr. 6.908D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 22 mai și 17 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 3.384/109/2008, nr. 392/109/2009, nr. 2.243/109/2008, nr. 354/109/2009, nr. 295/109/2009 și nr. 297/109/2009, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 286, art. 287 și
art. 288 din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, și a celor ale art. 74, art. 75 și
art. 77 din Legea nr. 168/1999
privind soluționarea conflictelor de muncă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Rafiserv Arpechim" - S.A. din Brazi cu ocazia soluționării unor litigii de muncă având ca obiect drepturi bănești.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate încalcă accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, precum și condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Astfel, arată că dispozițiile
art. 286-288 din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii și ale
art. 74, 75 și 77 din Legea nr. 168/1999
sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are calitatea de reclamant.
Autorul excepției invocă faptul că intervalul de timp dintre data primirii citației și data termenului de judecată este prea scurt pentru ca un angajator să își exercite dreptul la apărare și să se achite de sarcina probei care îi revine. De asemenea, faptul că prevederile art. 164 din Codul de procedură civilă lasă la aprecierea instanței posibilitatea conexării cauzelor și nu obligă la luarea unei astfel de măsuri, ceea ce ar conduce la o economie de timp și cheltuieli, precum și la o judecată unitară, este de natură să aducă atingere dreptului la apărare. Astfel, dispozițiile de lege atacate încalcă, în opinia autorului, și principiul efectivității juridice.
Tribunalul Argeș - Secția civilă își exprimă opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 286, art. 287 și art. 288 din Codul muncii, ale art. 74, art. 75 și
art. 77 din Legea nr. 168/1999
privind soluționarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare, prevederi ce au următorul conținut:
- Art. 286 din Codul muncii: "(1) Cererile referitoare la soluționarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgență.
(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile.
(3) Procedura de citare a părților se consideră legal îndeplinită dacă se realizează cu cel puțin 24 de ore înainte de termenul de judecată.";
- Art. 287 din Codul muncii: "Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.";
- Art. 288 din Codul muncii: "Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgență, instanța fiind în drept să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia.";
-
Articolul 74
din Legea nr. 168/1999 : "(1) Cererile referitoare la soluționarea conflictelor de drepturi se judecă în regim de urgență.
(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile.
(3) Părțile sunt legal citate, dacă citația le-a fost înmânată cel puțin cu o zi înaintea judecării.";
-
Articolul 75
din Legea nr. 168/1999 : "În cazul în care sunt contestate măsuri unilaterale dispuse de unitate, aceasta are obligația ca, până la prima zi de înfățișare, să depună dovezile în baza cărora a luat măsura respectivă.";
-
Articolul 77
din Legea nr. 168/1999 : "(1) În cazul în care judecata continuă, administrarea probelor se va face cu respectarea regimului de urgență al judecării conflictelor de drepturi.
(2) Instanța poate să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie nejustificat administrarea acesteia."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin normelor constituționale ale art. 21 alin. (1) - (3) privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil și principiul efectivității juridice.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai constituit obiect al excepției de neconstituționalitate, în raport cu aceleași texte din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și având o motivare similară.
În acest sens, este
Decizia nr. 1.015 din 7 iulie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 6 august 2009, și
Decizia nr. 66 din 19 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 23 februarie 2010, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiate, criticile de neconstituționalitate formulate de autorul excepției.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la schimbarea jurisprudenței Curții, și având în vedere identitatea de raționament, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 286, art. 287 și
art. 288 din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, precum și a celor ale art. 74, art. 75 și
art. 77 din Legea nr. 168/1999
privind soluționarea conflictelor de muncă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Rafiserv Arpechim" - S.A. din Brazi în dosarele nr. 3.384/109/2008, nr. 392/109/2009, nr. 2.243/109/2008, nr. 354/109/2009, nr. 295/109/2009 și nr. 297/109/2009 ale Tribunalului Argeș - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 mai 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.