Decizia nr. 629/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Tudorel Toader - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 45 alin. (1)-(4) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Societatea Comercială "Euromar Impex" - S.R.L. din Daia, județul Giurgiu, în Dosarul nr. 2.075/122/2008 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă.
La apelul nominal se prezintă avocatul Aurel Maticiuc pentru autorul excepției. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Având cuvântul pe fond, reprezentantul autorului excepției solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate au ca efect deposedarea nejustificată și fără despăgubire a unui proprietar care a dobândit un bun imobil cu bună-credință, în condiții legale. Astfel, are loc o nouă naționalizare, contrară prevederilor Legii fundamentale.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, prin
Decizia nr. 69/2003 , pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 9 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.075/122/2008, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 45 alin. (1)-(4) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Euromar Impex" - S.R.L. din Daia, județul Giurgiu, într-o cauză civilă având ca obiect anularea unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate contravin dispozițiilor art. 41 și art. 44 alin. (3) din Constituție, întrucât, în temeiul lor, sunt anulate contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu bună-credință, în formă autentică, cu respectarea tuturor condițiilor de legalitate și publicitate imobiliară. Astfel, prin deposedarea nejustificată și fără despăgubire a unui proprietar care a dobândit un bun imobil cu respectarea tuturor condițiilor de valabilitate a actelor translative de proprietate, se ajunge practic la o nouă naționalizare a bunului respectiv. Pentru aceleași rațiuni consideră că este încălcat și principiul securității raporturilor juridice legal stabilite între părți.
Tribunalul Giurgiu - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că, potrivit dispozițiilor art. 126 din Constituție, legiuitorul este în drept să reglementeze competența instanțelor judecătorești și să modifice, pentru viitor, aceste reglementări, în funcție de noi rațiuni pe care le are în vedere, în considerarea unor situații deosebite. În acest spirit, măsura prevăzută de dispozițiile legale criticate urmărește asigurarea celerității actului de justiție în materia proprietății.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 45 alin. (1)-(4) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 194522 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005.
Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată de autorul acesteia, dar și încheierea prin care Tribunalul Giurgiu - Secția civilă a sesizat instanța de contencios constituțional cu excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, critica de neconstituționalitate are în vedere doar dispozițiile alin. (2) și (3) ale
art. 45 din Legea nr. 10/2001 , în redactarea anterioară modificărilor aduse acestei legi prin
art. I pct. 10 și 12 din Legea nr. 1/2009
pentru modificarea și completarea
Legii nr. 10/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009. Prin acest din urmă act normativ, prevederile
art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
au fost modificate, păstrându-se soluția legislativă criticată, în timp ce prevederile alin. (3) al aceluiași articol au fost abrogate, dându-se curs celor constate de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 98 din 21 martie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002.
În aceste condiții, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile
art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , având în prezent următoarea redactare: "Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, considerate astfel anterior intrării în vigoare a Legii nr. 213/1998, cu modificările și completările ulterioare, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bunăcredință."
Autorul excepției consideră că acest text de lege contravine dispozițiilor art. 41 și art. 44 alin. (3) din Constituție, referitoare la muncă și protecția socială a muncii și expropriere.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aspectele invocate de autorul excepției referitoare la încălcarea dispozițiilor Legii fundamentale privind dreptul de proprietate au mai fost analizate de Curte și cu alte prilejuri. Astfel, prin
Decizia nr. 69 din 18 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2003, Curtea, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, a reținut că "prin consacrarea bunei-credințe ca o cauză de asanare a nulității absolute a actelor de înstrăinare a imobilelor preluate fără titlu valabil, legiuitorul a înțeles ca în conflictul de interese legitime dintre adevăratul proprietar și subdobânditorul de bună-credință al bunului său imobil să fie preferat cel din urmă. Recunoașterea prevalenței interesului subdobânditorului de bună-credință a fost impusă de rațiuni care vizează asigurarea securității circuitului civil și stabilitatea raporturilor juridice. Din punct de vedere juridic soluția se fundamentează pe principiul validității aparenței în drept, a cărui esență este exprimată prin adagiul error communis facit jus."
Curtea apreciază că cele reținute de instanța de contencios constituțional în decizia amintită răspund întru totul argumentelor invocate de autorul excepției în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură a justifica reconsiderarea jurisprudenței în materie a instanței de contencios constituțional.
În ceea ce privește invocarea de către autorul excepției a neconstituționalității textului de lege criticat în raport cu prevederile art. 41 din Legea fundamentală, Curtea constată că aceste dispoziții constituționale, prin conținutul lor, referitor la dreptul la muncă și protecția socială a muncii, nu își găsesc incidență în cauză. De altfel, această critică de neconstituționalitate nici nu este motivată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Societatea Comercială "Euromar Impex" - S.R.L. din Daia, județul Giurgiu, în Dosarul nr. 2.075/122/2008 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 mai 2010.
PREȘEDINTE, prof. univ. dr. TUDOREL TOADER Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.