Decizia nr. 633/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și art. 7 alin. 1^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
Are ca temei 4
- Legea nr. 139/1940 27 februarie 1940 asupra rechizitiilor
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
- Legea nr. 112/1995 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute …
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Tudorel Toader - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 7 alin. 1^1 și
art. 45 alin. 2^2 din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Margot Munteanu în Dosarul nr. 2.687/299/2005 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
La apelul nominal răspunde personal partea Ștefan Florențiu Frînculescu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată. Partea prezentă solicită respingerea excepției, apreciind că autorul are ca scop tergiversarea cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și
art. 7 alin. 1^1 din Legea nr. 10/2001 , ca fiind neîntemeiată, întrucât acestea nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției. În acest sens, face referire la jurisprudența în materie a Curții. În continuare, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 45 alin. 2^2 din Legea nr. 10/2001 , ca fiind inadmisibilă, deoarece textul de lege criticat nu este reglementat în cuprinsul
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 334R din 16 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.782/2/2009, Curtea de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală a admis recursul formulat împotriva încheierii prin care Tribunalul București - Secția a V-a civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 7 alin. 1^1 și
art. 45 alin. 2^2 din Legea nr. 10 din 8 februarie 2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea acestei excepții.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Margot Munteanu într-o cauză civilă ce are ca obiect evacuare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile
art. 1, 7^1 și 45^2 din Legea nr. 10/2001 , privitoare la valoarea și efectele contractului de vânzare-cumpărare încheiat în conformitate cu prevederile
Legii nr. 112/1995 , sunt neconstituționale în raport de art. 15 alin. (2) și art. 21 alin. (1) din Constituție.
În acest sens, arată că
Legea nr. 10/2001 , adoptată ulterior
Legii nr. 112/1995 , stabilește în cadrul textelor de lege invocate condiții suplimentare pentru vânzarea către chiriași a apartamentelor deținute de aceștia, condiții care, dacă nu sunt îndeplinite, duc la nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat în baza
Legii nr. 112/1995 . Susține că
modifică
Legea nr. 112/1995 , având, astfel, efect retroactiv. Arată că, în speță, titlul de proprietate al autorului excepției, fundamentat pe
Legea nr. 112/1995 , este contestat în temeiul
Curtea de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând în acest sens că dispozițiile de lege criticate reglementează o procedură administrativă de restituire în natură sau echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv de către stat, împotriva deciziilor sau dispozițiilor emise în acest sens existând calea contestației ce urmează să se judece în fața instanței de judecată. Precizează că normele de lege invocate nu exclud exercitarea unei acțiuni în revendicare, formulată pe calea dreptului comun și că prevederile art. 1, art. 7^1 și
art. 45^2 din Legea nr. 10/2001
nu încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) și art. 21 din Constituție.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât dispun pentru viitor și se aplică, de la data intrării lor în vigoare, unor situații juridice în curs de derulare.
Apreciază că textele supuse controlului de constituționalitate nu încalcă nici art. 21 din Legea fundamentală, deoarece acestea reglementează o procedură administrativă de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv de către stat, împotriva deciziilor sau dispozițiilor emise în acest sens existând calea contestației ce urmează să se judece în fața instanței.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 7 alin. 1^1 și
art. 45 alin. 2^2 din Legea nr. 10 din 8 februarie 2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, astfel cum a fost modificată și completată prin
Legea nr. 1 din 30 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009, și prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209 din 22 decembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.194 din 30 decembrie 2005, având următorul conținut:
- Art. 1: "(1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza
asupra rechizițiilor și nerestituite în natură sau echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, în condițiile prezentei legi.
(2) În cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
(3) Măsurile reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri sau servicii se acordă prin decizia sau, după caz, dispoziția motivată a entității învestite potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării. Măsurile reparatorii în echivalent constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv se propun a fi acordate prin decizia sau, după caz, dispoziția motivată a entității învestite potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării.
(4) Măsurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.
(5) Primarii sau, după caz, conducătorii entităților învestite cu soluționarea notificărilor au obligația să afișeze lunar, în termen de cel mult 10 zile calendaristice calculate de la sfârșitul lunii precedente, la loc vizibil, un tabel care să cuprindă bunurile disponibile și/sau, după caz, serviciile care pot fi acordate în compensare;".
- Art. 7 alin. 1^1: "Nu se restituie în natură, ci doar în echivalent, imobilele care au fost înstrăinate în baza
pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, cu respectarea condițiilor cerute de lege".
În plus, autorul excepției de neconstituționalitate susține ca fiind neconstituționale și dispozițiile
art. 45^2 din Legea nr. 10/2001 . Curtea constată că atât acest text, cât și art. 45 alin. 2^2, pe care îl invocă instanța de judecată în sesizarea adresată instanței de contencios constituțional, nu sunt cuprinse în conținutul reglementării, iar din motivarea autorului nu rezultă care ar fi, în realitate, prevederile considerate a fi neconstituționale, astfel încât obiect al excepției îl constituie numai dispozițiile art. 1 și
art. 7 alin. 1^1 din Legea nr. 10/2001 .
Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii și ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție.
Cu privire la constituționalitatea dispozițiilor
art. 1 din Legea nr. 10/2001 , Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin
Decizia nr. 1.246 din 6 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009. În ceea ce privește critica autorului excepției privind efectul retroactiv al
Legii nr. 10/2001 , întrucât aceasta modifică
Legea nr. 112/1995 , Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că neconcordanța dintre legile în vigoare în aceeași materie nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare în timp a acestora. Dispozițiile
Legii nr. 10/2001 , care modifică prevederile
Legii nr. 112/1995 , dispun pentru viitor și se aplică unor situații juridice în curs de derulare, astfel încât nu este înfrânt principiul neretroactivității legii.
Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 21 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că textele de lege criticate nu îngrădesc accesul liber la justiție. Împotriva deciziilor sau dispozițiilor emise în cadrul procedurii administrative de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv de către stat există calea contestației, ce urmează a se judeca în fața instanțelor de judecată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și
art. 7 alin. 1^1 din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Margot Munteanu în Dosarul nr. 2.687/299/2005 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 mai 2010.
PREȘEDINTE, prof. univ. dr. TUDOREL TOADER Magistrat-asistent, Cristina Toma
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.