Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 876/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
6 iulie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 524 din 28 iulie 2010
Citat de
10 acte
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 8.721 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Sandra Trading" - S.R.L în Dosarul nr. 7.899/99/2008 al Tribunalului Iași - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 29/2010 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 7.899/99/2008, Tribunalul Iași - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Sandra Trading" - S.R.L. într-o cauză având obiect revizuire - pretenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia consideră că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale datorită limitării impuse de art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește motivele de revizuire. Astfel, arată că reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi și la liberul acces la justiție, întrucât, în funcție de valoarea obiectului material al cererii de chemare în judecată, unii justițiabili beneficiază de trei grade de jurisdicție, iar alții de două grade. Împrejurarea că valoarea bunului este mai mică de un miliard de lei vechi determină restrângerea dreptului părților de a beneficia de calea de atac a apelului și creează astfel discriminări între persoanele aflate în situații similare.

Ca atare, apreciază că acele hotărâri care au trecut doar prin două grade de jurisdicție să nu fie limitate în exercitarea căii extraordinare de atac a revizuirii de motivele restrictive prevăzute de art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă.

Tribunalul Iași - Secția comercială și de contencios administrativ și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 703/2007 .

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere în următoarele cazuri: [...]

5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere."

Autorul excepției susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și celor ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă reprezintă reguli de procedură ce reglementează revizuirea ca o cale extraordinară de atac pentru reformarea hotărârilor judecătorești. În opinia autorului excepției, acest text de lege restrânge accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, întrucât limitează posibilitatea părților de a folosi această cale extraordinară de atac, atât sub aspectul cazurilor când poate fi formulată, cât și sub aspectul căilor de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârii asupra revizuirii, creându-se în acest din urmă caz discriminări între cetățeni.

Față de această critică, Curtea reține că prevederile legale criticate sunt norme de procedură, iar, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituționale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte.

De altfel, Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității reglementării criticate, prin raportare la prevederile

art. 16 și 21 din Constituție, prin Decizia nr. 27 din 12 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 2 martie 2010, sau

Decizia nr. 266 din 6 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 19 mai 2008.

Cu acel prilej, Curtea a constatat că revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză, ceea ce este în deplină concordanță cu prevederile art. 124 din Constituție privind înfăptuirea justiției. Interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătorești definitive, precum și a raporturilor juridice care au fost supuse controlului instanțelor prin hotărârile respective a impus ca legea să stabilească riguros și limitativ cazurile și motivele pentru care se poate exercita această cale de atac, precum și modul în care acestea pot fi probate. Din această perspectivă, prevederile legale criticate nu aduc atingere egalității în drepturi, accesului liber la justiție sau dreptului la un proces echitabil.

De altfel, instanța de contencios constituțional a stabilit în jurisprudența sa că accesul liber la justiție nu presupune să fie asigurat accesul la toate structurile judecătorești - judecătorii, tribunale, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție - și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în fața instanțelor judecătorești în condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite.

Deoarece în cauza de față nu sunt relevate aspecte noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței în materie a Curții, atât soluția pronunțată prin deciziile menționate, cât și considerentele care le-au fundamentat își păstrează valabilitatea și în acest dosar.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Sandra Trading" - S.R.L în Dosarul nr. 7.899/99/2008 al Tribunalului Iași - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.