Decizia nr. 1006/2010

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 164 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Dumitru Lazăr în Dosarul nr. 1.647/91/2009 al Tribunalului Vrancea - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.647/91/2009, Tribunalul Vrancea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 164 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Excepția a fost ridicată de Dumitru Lazăr cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziilor de revizuire I și II cu nr. 120.314 din 31 martie 2009 ale Casei Județene de Pensii Vrancea.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate creează o discriminare între persoanele care au realizat stagiul de cotizare în perioada 1977-1991 și cei care au realizat stagiul de cotizare înainte și după această perioadă. Astfel, arată că, potrivit textului de lege criticat, în cazul primei categorii de persoane se iau în calcul la stabilirea pensiei salariile nete, în timp ce pentru celelalte persoane sunt avute în vedere salariile brute.

Tribunalul Vrancea - Secția civilă consideră că prevederile de lege criticate creează, într-adevăr, o discriminare între categoriile de persoane menționate mai sus.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 164 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare. Curtea constată că, în realitate, criticile autorului excepției nu vizează decât prevederile alin. (1) al art. 164, dispoziții care prevăd că: "Art. 164. - (1) La determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel:

a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;

b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;

c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991."

Autorul excepției consideră că aceste dispoziții de lege sunt contrare prevederilor art. 16 din Constituție referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, precum și art. 11 și 20 din aceeași lege fundamentală, raportate la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privitor la interzicerea discriminării.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu aceleași texte din Constituție ca și cele invocate în prezenta cauză. Astfel, respingând ca neîntemeiate criticile de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional a reținut prin

Decizia nr. 301 din 6 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 26 august 2004, că "dispozițiile de lege criticate nu conțin în sine nicio reglementare care să creeze o inegalitate pe criterii de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială, toate dispozițiile

Legii nr. 19/2000

aplicându-se fără nicio discriminare tuturor persoanelor care se pensionează pe baza acestor reglementări legale.[...] Plafonarea punctajului de pensie, precum și a cuantumului pensiei se aplică tuturor categoriilor de cetățeni înscriși în sistemul public de pensii, fiind impusă de limitele fondurilor financiare existente pentru plata pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale".

De asemenea, prin

Decizia nr. 506 din 9 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, Curtea a statuat că "modul de stabilire a punctajului mediu anual, a valorii punctului de pensie, a condițiilor de includere a unor perioade în stagiul de cotizare, ca și a altor condiții și criterii de calcul al pensiilor țin de competența și opțiunea exclusivă a legiuitorului, fiind norme cu caracter tehnic. Astfel, Parlamentul le poate stabili și modifica în raport cu posibilitățile financiare disponibile, ori cu modificările ce se produc în resursele economico-financiare ale societății".

Curtea consideră că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, astfel că soluțiile și considerentele deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 164 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Dumitru Lazăr în Dosarul nr. 1.647/91/2009 al Tribunalului Vrancea - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 iulie 2010.