Legea nr. 3/1972

Articolul 1

În Republica Socialistă România scopul activității de comerț interior îl constituie aprovizionarea populației cu mărfuri de buna calitate și servirea exemplara a cumparatorilor.

Organizațiilor comerciale de stat și cooperatiste le revine sarcina ca, potrivit planului de dezvoltare a economiei naționale, să asigure aprovizionarea cu sortimente de mărfuri cît mai variate, în funcție de sezon și specificul local, în cantități sporite, în raport cu puterea de cumpărare a oamenilor muncii.

Articolul 2

Unitățile socialiste producătoare de bunuri de consum sînt obligate sa țină seama permanent de cerințele consumatorilor, sa sporeasca volumul producției, sa lărgească continuu gama produselor, sa dezvolte pe scara larga preambalarea acestora și să se preocupe în mod constant de îmbunătățirea calității mărfurilor destinate desfacerii către populație.

Articolul 3

Perfecționarea și lărgirea continua a relațiilor directe dintre organizațiile comerciale și unitățile producătoare constituie o sarcina permanenta atît a comerțului, cît și a industriei. În cadrul unei strinse colaborări, organizațiile comerciale și unitățile producătoare trebuie să realizeze o temeinica cunoaștere a nevoilor de consum, sa ia măsuri de adaptare operativă a producției pentru a veni în intimpinarea cererii de mărfuri, sa orienteze preferintele consumatorilor către sortimentele fabricate de unitățile industriei noastre socialiste.

Articolul 4

Adincirea continua a democrației socialiste, aplicarea cu consecventa a principiului conducerii colective, impun creșterea rolului maselor la soluționarea problemelor esențiale ale activității de comerț interior, atragerea întregului personal al unităților la dezbaterea și adoptarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, extinderea formelor moderne de comerț, îmbunătățirea continua a servirii populației.

Conducerea întregii activități comerciale se realizează pe baza principiului centralismului democratic, prin imbinarea armonioasă a desfășurării activității pe bază de plan, cu acordarea de largi atribuții și competente organelor locale ale puterii și administrației de stat, precum și organizațiilor comerciale.

Articolul 5

În Republica Socialistă România aprovizionarea populației se realizează prin:

a) organizații comerciale de stat specializate;

b) unități comerciale proprii ale centralelor și întreprinderilor de stat industriale sau agricole;

c) unități comerciale ale cooperației de consum, ale cooperației meșteșugărești, precum și unități ale cooperativelor agricole de producție, ale asociațiilor intercooperatiste și ale altor organizații obștești;

d) membrii cooperativelor agricole de producție, producătorii agricoli individuali și mestesugarii care desfac produsele proprii;

e) persoane fizice autorizate, în anumite condiții stabilite de lege, sa desfășoare activitate de comerț.

Articolul 6

Activitatea de comerț interior cuprinde:

a) cumpărarea și desfacerea mărfurilor destinate direct aprovizionarii populației, inclusiv prin alimentația publică;

b) cumpărarea și desfacerea mărfurilor către organizațiile economice sau bugetare;

c) desfacerea bunurilor în consignație;

d) intermedierea de vinzari-cumpărări.

Articolul 7

În vederea realizării unei legături organizate între producție și consum, comerțul socialist se desfășoară prin:

- comerțul cu ridicată;

- comerțul cu amănuntul.

Comerțul cu ridicată are sarcina sa aprovizioneze ritmic și la timp rețeaua comerțului cu amănuntul cu sortimente comerciale complete, în care scop încheie contracte cu întreprinderile producătoare, organizează recepția cantitativă și calitativă, constituie rezervele de mărfuri pe perioade limitate potrivit planului de stat și asigura depozitarea și conservarea lor în bune condiții. Întreprinderile comerțului cu ridicată pot organiza unități comerciale de desfacere cu amănuntul.

Comerțul cu ridicată se exercită prin organizații comerciale de stat. Cooperatia de consum poate organiza depozite proprii cu ridicată în localitățile în care comerțul de stat nu are asemenea depozite.

Unitățile comerciale ale întreprinderilor producătoare vor fi aprovizionate direct de la unitățile de producție.

Articolul 8

Comerțul cu amănuntul are sarcina sa desfaca mărfurile direct către populație prin unitățile comerciale, amplasate în mod judicios pe teritoriul orașelor și satelor, în raport cu nevoile de aprovizionare ale populației.

Articolul 9

Pentru înfăptuirea politicii partidului de ridicare neincetata a nivelului de trai al oamenilor muncii, unitățile comerciale socialiste vînd produsele importante pentru consumul populației la prețuri unice cu amănuntul.

La desfacerea produselor prin alimentația publică se aplică prețul cu amănuntul care cuprinde, pe lîngă costul materiilor prime, cheltuielile de aprovizionare, preparare, de comercializare, beneficiul și impozitul legal, stabilit pe baza Legii cu privire la regimul prețurilor și tarifelor.

La prețurile cu amănuntul ale unor produse care se vînd prin unitățile comerțului socialist din mediul rural se aplică un adaos fix stabilit potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare de comercializare și transport.

Produsele desfăcute populației de către cooperativele agricole de producție și de membrii acestora, de producătorii agricoli individuali, de mestesugarii care vînd produsele proprii cît și de persoanele fizice autorizate sa desfășoare activitate de comerț, se vînd la prețuri de învoiala. În toate cazurile în care, potrivit dispozițiilor legale, se stabilesc prețuri maximale, de mercurial, prețurile de învoiala se vor practica în limita acestora.

Articolul 10

Organizațiile comerciale răspund față de cumpărători, potrivit legii, de calitatea mărfurilor vîndute.

Personalul din comerț are datoria sa sporeasca exigenta la primirea mărfurilor, astfel încît să se evite pătrunderea în rețeaua comercială a mărfurilor cu deficiente calitative.

Acțiunea pentru asigurarea calității mărfurilor trebuie să înceapă din momentul încheierii contractelor de către organizațiile comerciale cu cele producătoare și să se desfășoare pe parcursul întregului proces de producție, receptionare și vînzare, sarcina considerindu-se îndeplinită numai după ce s-a verificat comportarea produsului la cumpărător.

Articolul 11

În vederea creșterii continue a eficientei economice, conducerile organizațiilor comerciale au obligația de a lua toate măsurile pentru reducerea sistematica a cheltuielilor de circulație, folosirea intensiva a bazei tehnico-materiale, introducerea tehnicii noi, mecanizarea lucrărilor de manipulare și transport a mărfurilor prin folosirea cît mai larga a containerizarii și paletizarii, creșterea vitezei fondurilor circulante, folosirea rațională a forței de muncă, precum și orice alte măsuri menite să contribuie la realizarea acestor obiective.

Articolul 12

Pentru satisfacerea în condiții din ce în ce mai bune a cerințelor actuale și de perspectiva ale cumparatorilor baza tehnico-materială a comerțului se dezvolta în mod coordonat, în concordanta cu prevederile planului de stat. În cadrul lucrărilor de sistematizare a localităților, precum și la elaborarea proiectelor de locuințe, se vor stabili, în mod obligatoriu, necesarul de dotări comerciale și de servicii, amplasarea lor și etapele de realizare astfel încît toate aceste unități să fie date în folosință în același timp cu locuintele.

Articolul 13

O însemnată parte din avutul obștesc este încredințată personalului din comerț. Acesta are obligația, de o deosebită răspundere, de a gospodari cu grija mărfurile, celelalte mijloace materiale precum și mijloacele bănești pe care le are în primire, de a veghea neintrerupt la apărarea integrității proprietății socialiste.

Lucrătorii din comerț au datoria să se preocupe permanent de perfecționarea pregătirii profesionale, de ridicarea nivelului lor politic și a conștiinței cetățenești; ei trebuie să dea dovadă de o disciplina exemplara la locul de muncă.

În întreaga sa activitate, personalul din comerț, care prin natura muncii sale vine zilnic în contact cu un mare număr de cetățeni, trebuie să manifeste o comportare civilizata, demna, izvorita din respectul față de oamenii muncii, fauritorii bunurilor materiale și spirituale, să aplice cu fermitate în viața principiile eticii și echității socialiste.

Articolul 14

În vederea asigurării unei serviri corespunzătoare a cumparatorilor, personalul din toate unitățile comerciale socialiste, producătorii, mestesugarii și persoanele fizice autorizate de a face comerț sînt obligați:

a) să aibă o atitudine atenta, demna și cuviincioasă față de cumpărători;

b) sa aranjeze și sa expuna ordonat, estetic și atragator mărfurile;

c) sa afiseze etichetele cu prețurile legale, în mod vizibil;

d) sa cintareasca sau sa masoare mărfurile în fața cumparatorilor în asa fel încît aceștia să poată controla cu usurinta exactitatea cintaririi sau masurarii, fiind interzisă folosirea unor aparate și instrumente care nu au fost verificate potrivit legii;

e) să respecte gramajele stabilite;

f) sa nu favorizeze pe unii cumpărători printr-o aprovizionare sau servire preferentiala;

g) sa nu condiționeze vînzarea unor produse de cumpărarea altora;

h) sa elibereze mărfurile cumparatorilor ambalate în mod corespunzător.

Articolul 15

Pentru a satisface în măsura mai mare exigențele cumparatorilor, lucrătorii din comerț au obligația sa controleze mărfurile în momentul servirii consumatorilor și să le vinda numai pe cele corespunzătoare calitativ.

Este interzisă vînzarea mărfurilor care:

a) sînt alterate, degradate sau prezintă defecte;

b) au termenul de valabilitate depășit.

Articolul 16

Lucrătorii din comerț sînt obligați să respecte cu strictețe regulile igienico-sanitare privind conservarea și manipularea produselor. În acest scop, trebuie să păstreze la locul de muncă, în permanenta, o stare de perfecta ordine și curățenie, sa îngrijească instalațiile și obiectele de inventar, să aibă o ținuta vestimentara adecvată, să respecte regulile de igiena personală.

B. Pentru organizațiile și unitățile comerciale de stat și cooperatiste

Articolul 17

În scopul satisfacerii cerințelor de consum ale populației, conducerile unităților comerciale, întregul personal din comerț, în raport cu sarcinile care le revin, sînt obligate sa aprovizioneze unitățile comerciale, în permanenta, cu toate sortimentele de mărfuri existente în depozitele cu ridicată, într-o gama cît mai variata, de buna calitate și cu aspect atragator.

Articolul 18

Conducerile unităților comerciale sînt obligate sa expuna la vedere, în spațiile anume destinate vinzarii, toate sortimentele de care dispun, în cantități suficiente.

Produsele expuse în vitrine trebuie să se găsească și la desfacere în magazine.

Articolul 19

Conducerile unităților comerciale sînt obligate sa păstreze mărfurile în bune condiții, astfel încît să se asigure integritatea lor cantitativă și calitativă, precum și reducerea perisabilitatilor.

Articolul 20

Desfacerea către populație a produselor alimentare și nealimentare se face prin unitățile din rețeaua comercială cu amănuntul, magazine de prezentare și desfacere, case de comenzi, expoziții cu vînzare, chioscuri și alte asemenea unități comerciale de desfacere și numai în spațiile anume destinate acestui scop, potrivit dispozițiilor legale.

Se interzice cumpărarea de produse, de către diferite persoane, de la unitățile comerciale de stat sau cooperatiste și stocarea acestor produse în scopul revinzarii lor.

Se interzice vînzarea produselor alimentare și nealimentare către cumpărătorii individuali, direct de unitățile producătoare sau din depozitele acestora, din depozitele unităților comerciale de orice fel, sau în alte condiții contrare prevederilor prezentei legi.

Unitățile Ministerului Forțelor Armate și Ministerului de Interne - situate în localități rurale sau puncte izolate - pot distribui cadrelor proprii și membrilor lor de familie, din depozitele unităților și formatiunilor, contra cost, la prețul cu amănuntul, unele produse alimentare. Localitățile rurale, sortimentele de produse alimentare și cantitățile care se vînd de aceste unități se aproba anual de conducătorii organelor centrale menționate.

Unitățile militare pot vinde, de asemenea, cadrelor proprii, la prețul cu amănuntul, unele articole de echipament care nu se desfac prin rețeaua comercială.

Unele mărfuri cum sînt: mobila, caramizi, tigle, prefabricate din beton, material de balastiera, puieți, lemn din doborîturi, deșeuri rezultate din exploatarea și industrializarea lemnului și alte mărfuri stabilite prin dispozițiile legale vor putea fi vîndute cumparatorilor individuali la prețuri cu amănuntul, direct de unitățile producătoare.

Articolul 21

În afară îndatoririlor prevăzute la art. 14-16 personalul din unitățile comerciale de stat și cooperatiste are următoarele obligații:

a) sa nu rezerve mărfuri în vederea aprovizionarii proprii sau a altor persoane;

b) sa nu pretindă și sa nu primească sume de bani sau alte foloase necuvenite pentru marfa vinduta sau serviciile prestate;

c) sa nu servească în unitățile de alimentație publică băuturi alcoolice în cantități care să poată provoca încălcarea regulilor de conviețuire socială de către consumatori;

d) sa nu servească minorilor băuturi alcoolice în unitățile de alimentație publică.

C. Pentru membrii cooperativelor agricole de producție, producătorii agricoli individuali și mestesugari

Articolul 22

Membrii cooperativelor agricole de producție și producătorii agricoli individuali pot sa vinda, în condițiile legii, produsele proprii, în piețe, tîrguri, oboare sau în alte locuri de desfacere anume stabilite.

Vînzarea și schimbul produselor agricole, în locurile prevăzute în alineatul precedent, sînt permise membrilor cooperativelor agricole de producție și producătorilor agricoli individuali numai pe baza certificatului de producător agricol.

Persoanele prevăzute în prezentul articol pot sa vinda produsele și direct din gospodăria proprie.

Articolul 23

Mestesugarii cu ateliere proprii pot sa vinda populației bunurile pe care le produc, potrivit autorizației de funcționare, în locurile arătate în articolul precedent.

Articolul 24

Desfacerea produselor de către persoanele arătate în art. 22 și 23 trebuie să se desfășoare în condiții de comerț civilizat, în care scop organele administrației de stat au obligația sa ia măsurile corespunzătoare, precum și sa prevină și sa combata orice încercări de specula pe seama cumpărătorului.

Articolul 25

În cazul cînd vînzarea produselor se face în piețe, tîrguri sau oboare, organele locale ale administrației de stat vor lua măsuri pentru dotarea cu construcțiile și inventarul necesar, cu instalațiile care să asigure cerințele igienico-sanitare.

D. Pentru persoanele fizice care efectuează activitate de comerț

Articolul 26

Persoanele fizice pot efectua acte de comerț numai pe baza autorizației de exercitare a activității de comerț, în locurile și pentru produsele prevăzute în autorizație.

Prevederile art. 24 se aplică și acestor persoane fizice.

Articolul 27

Produsele: grîu, secara, orz, ovaz, porumb, fainuri provenite din aceste cereale, semințe de plante furajere și semințe oleaginoase, vite, porcine, ovine, caprine, carne și preparate din carnea acestor animale, ulei, untura, slanina, piei de orice fel, vinuri și celelalte produse vinicole, precum și alte produse stabilite prin lege, nu pot face obiectul comerțului particular.

Membrii cooperativelor agricole de producție și producătorii agricoli individuali pot sa vinda produse proprii, de natura celor prevăzute în alineatul precedent, în condițiile stabilite la art. 22-25 din prezenta lege.

Articolul 28

În vederea aplicării în bune condiții a prevederilor prezentei legi, Consiliul de Miniștri adopta măsurile necesare pentru buna organizare și desfășurare a activității de comerț interior, dezvoltarea continua a bazei tehnico-materiale și modernizarea activității de comerț pe întreg teritoriul tarii.

De asemenea, stabilește, în conformitate cu prevederile legii de adoptare a planului de stat, volumul de desfacere cu amănuntul și sarcinile de livrări, anuale și în perspectiva, privind fondul de mărfuri destinat aprovizionarii populației, pe titulari de plan.

Articolul 29

Comitetul de Stat al Planificarii, împreună cu Ministerul Comerțului Interior, Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, celelalte ministere și organe centrale interesate și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, elaborează proiectul planului de comerț interior ca parte integrantă a planului de stat.

Comitetul de Stat al Planificarii împreună cu Ministerul Comerțului Interior și celelalte ministere și organe centrale și locale titulare de plan vor urmări ca la elaborarea proiectului planului de dezvoltare a economiei naționale să se prevadă fondul de mărfuri cantitativ și în structura, în concordanta cu creșterea producției și ținînd seama de cerințele populației.

Articolul 30

Organizațiile comerciale și cele producătoare au obligația ca prin contractele economice pe care le încheie să asigure aprovizionarea permanenta a unităților și cu produse sau sortimente de mărfuri ieftine, în cantități corespunzătoare.

În planurile de stat anuale se vor prevedea în mod distinct cantitățile la principalele produse și sortimente de mărfuri cu prețuri ieftine, precum și articole pentru copii.

Nelivrarea cantităților de produse ieftine și articole pentru copii la nivelul prevederilor din plan și în structura contractelor economice constituie o încălcare a legii.

Articolul 31

Ministerul Comerțului Interior înfăptuiește politica partidului și statului în domeniul comerțului interior, organizează întreaga activitate de comerț și răspunde de buna aprovizionare a populației de la orașe, centre muncitoresti și sate.

Ministerul Comerțului Interior și comitetele executive ale consiliilor populare, în unitățile administrativ-teritoriale în care funcționează, răspund de modul în care se desfășoară comerțul, de îndrumarea și controlul tuturor unităților comerciale.

În calitate de titular de plan, Ministerul Comerțului Interior răspunde de realizarea planului de desfacere cu amănuntul.

În îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, de coordonare și imbunatatire continua a activității comerciale, pentru buna aprovizionare și servire a populației, Ministerul Comerțului Interior are următoarele atribuții principale:

a) organizează și ia măsuri pentru studierea și cunoașterea cererii de mărfuri a populației, în ansamblu și pe structura fondului de mărfuri, pe diferite categorii de venituri ale populației și în funcție de specificul local;

b) contribuie sistematic la dezvoltarea producției bunurilor de consum, manifestînd un rol activ în stabilirea sortimentelor și volumelor de mărfuri necesare a fi realizate de organizațiile producătoare, în vederea aprovizionarii populației în bune condiții. În acest scop, organizează operațiile de contractare a fondului de mărfuri, în colaborare cu ministerele și celelalte organe centrale ce au în subordine organizații producătoare ori comerciale, precum și cu comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București;

c) orienteaza și influențează gusturile și preferintele consumatorilor spre mărfurile realizate de industria noastră socialistă; organizează împreună cu ministerele și celelalte organe centrale, care au în subordine unități producătoare, popularizarea calității și a celorlalte avantaje pe care mărfurile le oferă; de asemenea, organizează tîrguri, pavilioane, expoziții cu vînzare și alte acțiuni de informare a populației;

d) participa, împreună cu ministerele care au în subordine organizații producătoare, la elaborarea balantelor pentru principalele bunuri de consum, urmărește și asigură realizarea resurselor destinate aprovizionarii populației;

e) stabilește, în cadrul planului, în colaborare cu ministerele și celelalte organe centrale, precum și cu comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, care au în subordine organizații cu activitate de comerț interior, sarcinile de plan pe județe și municipiul București, precum și fondul de mărfuri la principalele produse;

f) stabilește în colaborare cu celelalte organe centrale cu activitate de comerț interior normele de aplicare a prevederilor legale privind raporturile contractuale dintre organizațiile comerțului cu ridicată și cele cu amănuntul; stabilește răspunderea administrativă comuna ce le revine pentru buna aprovizionare a unităților comerciale; elaborează, potrivit legii, norme tehnice referitoare la livrarea mărfurilor de către depozitele cu ridicată către unitățile comerciale;

g) coordonează, potrivit legii, importul de bunuri de consum destinate aprovizionarii populației și schimburile de mărfuri de la fondul pieței cu alte tari, efectuate de către organele centrale cu activitate de comerț interior; ia măsuri ca mărfurile importate sa corespundă condițiilor de calitate și igienico-sanitare, potrivit normelor aplicabile pe teritoriul tarii noastre;

h) îndrumă și controlează organizațiile comerciale cu ridicată și cele cu amănuntul, din subordinea sa;

i) emite, în colaborare cu celelalte organe centrale interesate, norme privind stocurile de mărfuri din comerț și criterii de așezare a fondului de mărfuri pe organizații comerciale, în cadrul județelor și municipiului București, corespunzător nevoilor de aprovizionare a populației; elaborează, în aceleași condiții, norme privind soldarile de mărfuri și norme de perisabilitati la mărfurile din rețeaua comercială;

j) emite, potrivit legii, norme tehnice privind vînzarea bunurilor în consignație, precum și pentru intermedierea de vinzari-cumpărări de către organizațiile socialiste;

k) exercita atribuții în domeniul prețurilor, tarifelor și al rabaturilor comerciale, potrivit legii;

l) asigura organizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de comerț interior și îmbunătățirea condițiilor de servire a populației în unitățile din sistemul propriu; sprijină, îndrumă și controlează realizarea acestor sarcini în unitățile altor sisteme comerciale;

m) emite, cu consultarea organelor centrale interesate, norme de organizare, dezvoltare, amplasare și dotare a rețelei comerciale; coordonează programele de dezvoltare a rețelei comerciale în profil teritorial și pe sisteme, asigurind dezvoltarea armonioasă a acesteia pe întregul comerț socialist;

n) emite, conform legii, norme privind structura organizatorică și modul de funcționare a organizațiilor comerciale, cu consultarea ministerelor, celorlalte organe centrale și comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București care au în subordine organizații cu activitate de comerț interior;

o) stabilește, conform legii, măsurile necesare privind recepția mărfurilor de către unitățile comerciale;

p) acorda comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București asistența de specialitate, în vederea rezolvarii problemelor privind activitatea comercială;

r) organizează, împreună cu celelalte ministere și organe centrale interesate, recuperarea și valorificarea ambalajelor provenite din vînzarea mărfurilor; de asemenea, ia măsuri pentru extinderea containerizarii și paletizarii în transportul și manipularea mărfurilor; ia măsuri pentru preambalarea de produse în depozite și unități comerciale, în vederea completării cantităților de mărfuri preambalate, livrate de organizațiile producătoare;

s) propune, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale interesate, precum și cu comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, nomenclatorul de meserii specifice acestei activități, rețeaua și profilul școlilor și stabilește planul anual de școlarizare, potrivit legii;

t) organizează calificarea prin ucenicie la locul de muncă, școli profesionale, licee de specialitate, școli de specializare postliceala, precum și perfecționarea și specializarea prin centre de pregătire și perfecționare cît și prin alte forme de specializare, a personalului; are obligația de a asigura nivelul corespunzător de specialitate personalului din comerțul interior;

u) colaborează cu Ministerul Educației și Învățămîntului pentru pregătirea de cadre cu studii superioare necesare comerțului interior, conform legii; asigura pentru școlile din subordinea sa personalul didactic și tehnic-administrativ, precum și baza materială și dotarea necesară procesului de învățămînt;

v) ia măsuri pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de muncă personalului din organizațiile subordonate;

x) acorda, potrivit legii, împreună cu uniunea sindicatelor de ramura, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, precum și a ministerelor și celorlalte organe centrale care au în subordine organizații cu activitate de comerț interior, însemne și titluri distinctive organizațiilor comerciale fruntase și evidentiate, colectivelor de muncă, precum și personalului cu înaltă calificare profesională, cu comportare și conștiinciozitate ireprosabila.

Articolul 32

Ministrul comerțului interior emite, în vederea executării prezentei legi, norme tehnice privind activitatea comercială, obligatorii pentru toate organizațiile și unitățile comerciale socialiste, indiferent de subordonarea lor, precum și pentru orice alte persoane juridice și persoane fizice care efectuează acte de comerț.

Articolul 33

Ministerul Comerțului Interior exercita controlul și inspecția comercială de stat asupra întregii activități de comerț interior, de la orașe și sate.

Articolul 34

Ministerul Comerțului Interior, în colaborare cu Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, stabilește lista mărfurilor ce se vînd cu plata în rate, precum și condițiile de vînzare.

Articolul 35

Ministerele și celelalte organe centrale care au în subordine organizații cu activitate de comerț interior răspund direct, fiecare în domeniul sau, de îndeplinirea planului de desfacere cu amănuntul, de lărgirea și modernizarea bazei tehnico-materiale a comerțului, de perfecționarea activității de comerț și de servire a populației, pentru satisfacerea exigențelor crescînde ale consumatorilor. De asemenea, controlează modul de respectare a prețurilor și tarifelor și concordanta dintre calitatea produselor vîndute și cea avută în vedere la stabilirea prețurilor, luînd măsurile corespunzătoare, potrivit atribuțiilor ce le revin.

Miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale care au în subordine organizații cu activitate de comerț interior pot stabili norme tehnice cu caracter specific activității pe care o desfășoară, în cadrul normelor emise de ministrul comerțului interior.

Articolul 36

Ministerele și celelalte organe centrale care au în subordine organizații cu activitate de comerț interior stabilesc, în cadrul planului de desfacere pe fiecare județ și municipiul București, sarcinile de desfacere cu amănuntul pentru organizațiile din subordinea lor, de comun acord cu comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București.

Articolul 37

Comitetul de Stat pentru Prețuri urmărește ca prețurile pentru mărfurile destinate aprovizionarii populației să fie stabilite de organele competente, în concordanta cu regulile și criteriile prevăzute de lege. De asemenea, Comitetul de Stat pentru Prețuri îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege.

Articolul 38

Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calității Produselor controlează calitatea mărfurilor destinate aprovizionarii populației, ia măsuri și aplica sancțiuni, potrivit atribuțiilor ce-i revin.

Articolul 39

Ministerul Sănătății răspunde de punerea la dispoziția populației a unei game corespunzătoare de medicamente.

În acest scop stabilește, împreună cu Ministerul Industriei Chimice și celelalte organe centrale și locale de resort, structura fondului de medicamente și cantitățile necesare pentru satisfacerea cît mai deplina a cerințelor populației în acest domeniu.

Ministerul Sănătății, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare, organizează rețeaua de farmacii, ia măsuri pentru dezvoltarea și modernizarea bazei tehnice a acestora, asigura buna lor aprovizionare și funcționare.

Articolul 40

Inspecția sanitară de stat are sarcina de a veghea asupra respectării normelor igienico-sanitare privind producția, depozitarea și desfacerea alimentelor destinate aprovizionarii populației. În acest scop, efectuează controale în unitățile comerciale și de alimentație publică, în piețe, tîrguri, oboare și alte locuri de desfacere, asupra modului în care mărfurile alimentare sînt conservate și manipulate în vederea respectării regulilor de igiena, ia măsuri pentru înlăturarea deficiențelor și pentru sancționarea celor care se fac vinovați de încălcarea normelor legale.

Inspecția sanitară veterinara de stat urmărește și controlează aplicarea măsurilor legale sanitar-veterinare, cu privire la produsele alimentare de origine animala, în întreprinderile care produc, prelucreaza, depozitează, transporta sau desfac asemenea produse, adopta măsurile necesare și aplica sancțiuni potrivit legii.

Ministerul Sănătății și Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor vor lua măsuri pentru buna funcționare a organelor de inspecție sanitară și respectiv sanitară veterinara și răspund de respectarea regulilor igienico-sanitare și veterinare în unitățile comerciale, împreună cu Ministerul Comerțului Interior și comitetele executive ale consiliilor populare.

Articolul 41

Ministerul Comerțului Interior ia măsuri pentru perfecționarea sistemului informațional și promovarea metodelor moderne de evidenta și prelucrare a datelor la organizațiile comerciale din subordinea sa și la cele din subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare; raportează Consiliului de Miniștri situația aprovizionarii populației prin unitățile comerțului socialist.

Împreună cu Direcția Centrala de Statistica, elaborează un sistem informațional unitar, aplicabil tuturor organizațiilor cu activitate de comerț interior.

B. Pentru organele locale ale administrației de stat

Articolul 42

Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București organizează comerțul cu amănuntul în unitățile administrativ-teritoriale în care își desfășoară activitatea și răspund de buna aprovizionare a populației, de gospodărirea judicioasă a mărfurilor provenite atît din fondul central cît și din resurse locale, de dezvoltarea bazei tehnico-materiale și folosirea intensiva și rațională a acesteia, de servirea civilizata a cumparatorilor.

În acest scop, exercita următoarele atribuții principale:

a) coordonează, îndrumă și controlează activitatea de comerț interior desfășurată de organizațiile comerciale cu amănuntul ale tuturor sistemelor comerciale;

b) organizează, conduc și controlează organizațiile comerciale din subordinea lor;

c) elaborează proiectul planului și desfășoară volumul vinzarilor de mărfuri cu amănuntul și ceilalți indicatori pentru organizațiile comerciale subordonate consiliilor populare, luînd măsuri tehnico-organizatorice pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor de plan pe întregul comerț socialist; iau măsuri pentru repartizarea judicioasă a fondului de mărfuri la principalele produse pe localități și sisteme comerciale; organizează studiul cererii de mărfuri a populației;

d) controlează măsurile luate de către organizațiile comerciale locale pentru obținerea fondului de mărfuri contractat cu organizațiile furnizoare și evitarea formării de stocuri de mărfuri peste necesar;

e) iau măsuri pentru completarea fondului de mărfuri cu produse din resurse locale în scopul satisfacerii cît mai complete a cerințelor consumatorilor de la orașe și sate;

f) exercita atribuții în domeniul prețurilor și tarifelor, potrivit legii;

g) stabilesc, potrivit normelor emise de ministrul comerțului interior, necesarul de suprafețe comerciale, diversificarea și amplasarea rețelei comerciale și de alimentație publică, pentru toate sistemele comerciale cu consultarea organelor interesate;

h) organizează și iau măsuri pentru dezvoltarea și modernizarea rețelei comerciale și de alimentație publică, potrivit normelor emise de ministrul comerțului interior; aproba înființarea și desființarea unităților comerciale ale organizațiilor subordonate;

i) controlează și răspund de buna gospodărire și de starea igienico-sanitară a unităților comerciale din cadrul tuturor sistemelor comerciale;

j) analizează periodic modul de aprovizionare a populației de către unitățile comerțului socialist și de către producători, luînd măsuri corespunzătoare;

k) iau măsuri pentru aprovizionarea populației cu combustibil;

l) acorda asistența comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orășenești, de sector și comunale, în vederea rezolvarii problemelor privind activitatea comercială ce intră în competența acestora;

m) îndrumă și controlează desfășurarea comerțului în piețe, tîrguri și oboare;

n) autoriza persoane fizice sa exercite, potrivit legii, activitate de comerț;

o) iau măsuri pentru pregătirea profesională a personalului din organizațiile comerciale din subordinea consiliilor populare, prin școli profesionale, școli de specializare postliceala, licee economice și cursuri de scurta durata, în raport cu nevoile de cadre;

p) îndrumă și controlează organizațiile comerciale subordonate asupra modului de aplicare a dispozițiilor legale referitoare la perfecționarea pregătirii profesionale și la ridicarea nivelului politico-educativ al personalului;

r) exercita inspecția comercială de stat pe plan local, potrivit legii.

Articolul 43

Pentru aplicarea unitară a măsurilor privind activitatea comercială, pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București sînt organizate direcții comerciale, ca organe locale de specialitate ale administrației de stat; direcțiile comerciale județene și Direcția generală comercială a municipiului București sînt conduse, indrumate și controlate de comitetele executive ale consiliilor populare, fiind subordonate consiliilor populare, comitetelor executive ale acestora și Ministerului Comerțului Interior.

Inspectoratele comerciale de stat locale sînt subordonate atît consiliilor populare și comitetelor executive ale acestora, cît și Ministerului Comerțului Interior.

Articolul 44

Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, de sector, orășenești și comunale răspund de buna aprovizionare a populației și exercită următoarele atribuții principale privind activitatea comercială:

a) iau măsuri pentru aprovizionarea unităților comerciale ale organizațiilor subordonate și controlează întreaga rețea comercială asupra activității desfășurate;

b) analizează periodic situația aprovizionarii populației prin unitățile comerciale și producători și iau măsurile necesare pentru continua ei imbunatatire;

c) aproba înființarea și desființarea unităților comerciale ale organizațiilor din subordinea lor; autoriza funcționarea unităților comerciale din cadrul tuturor sistemelor comerciale;

d) iau măsuri pentru folosirea judicioasă a spațiilor comerciale și aproba orariile de funcționare a unităților comerciale, ținînd seama de nevoile de aprovizionare ale populației;

e) iau măsuri pentru organizarea, conducerea și funcționarea piețelor, tirgurilor, oboarelor și a altor locuri de desfacere, creind producătorilor condiții corespunzătoare și controlează desfășurarea activității de comerț;

f) exercita atribuții în domeniul prețurilor și tarifelor, potrivit legii;

g) controlează modul în care sînt gospodărite unitățile comerciale, respectarea regulilor privind recepția, depozitarea, păstrarea mărfurilor în rețeaua comercială, precum și a celor igienico-sanitare;

h) îndrumă și controlează aplicarea dispozițiilor privind perfecționarea pregătirii profesionale a personalului din organizațiile comerciale din subordinea lor și urmăresc ridicarea nivelului politico-educativ al acestuia;

i) exercita inspecția comercială de stat pe plan local, potrivit legii.

Articolul 45

Organele financiar-bancare și celelalte organe cu atribuții de control pe plan local își exercită atribuțiile în legătură cu gestionarea mărfurilor destinate aprovizionarii populației, respectarea prețurilor și tarifelor, precum și aplicarea normelor prevăzute în prezenta lege, potrivit competentei stabilite în legea lor de organizare.

C. Pentru uniunile centrale și locale ale cooperației

Articolul 46

Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum și uniunile județene exercita în principal următoarele atribuții în legătură cu aprovizionarea populației:

a) organizează aprovizionarea populației prin rețeaua comercială proprie și iau măsuri pentru desfacerea unor mărfuri de buna calitate, în sortimente variate, care să aibă o vînzare sigura, exercitind o influența activa asupra producției de mărfuri pentru sate; organizațiile cooperației de consum trebuie să asigure gospodărirea cît mai rațională a fondului de mărfuri de care dispun, distribuirea produselor pe zone și comune, potrivit cerințelor populației și specificului local;

b) achiziționează în cantități sporite produsele agroalimentare realizate în gospodăriile populației, se preocupa de buna valorificare a surplusului de produse ale acestor gospodării; orienteaza și stimuleaza gospodăriile populației în creșterea și prelucrarea produselor agroalimentare, în vederea atragerii în circuitul economic a noi mărfuri, contribuind astfel la satisfacerea cerințelor populației, la creșterea livrărilor de materii prime pentru industrie și a volumului de mărfuri pentru export;

c) organizează industrializarea și semiindustrializarea unor produse agricole, largindu-și continuu activitatea de producție, în scopul completării resurselor de mărfuri pentru consumul populației;

d) organizează și dezvolta producția obiectelor de arta populara și de artizanat și ia măsuri pentru achiziționarea unor astfel de bunuri de la creatori și mesteri populari, precum și pentru desfacerea acestor produse.

Articolul 47

Uniunea Centrala a Cooperativelor Meșteșugărești și uniunile de cooperative exercita următoarele atribuții în legătură cu aprovizionarea populației:

a) organizează desfacerea prin unitățile comerciale din sistemul propriu a produselor executate de cooperativele meșteșugărești și de alte unități din cadrul cooperației meșteșugărești;

b) iau măsuri pentru achiziționarea produselor de arta populara și artizanat executate de creatori și mesteri populari și a altor produse executate de mestesugari cu ateliere proprii, precum și desfacerea acestora prin unitățile comerciale proprii;

c) organizează producția de bunuri de consum și de obiecte de arta populara și artizanat, în vederea completării fondului de mărfuri.

Articolul 48

Uniunea Naționala a Cooperativelor Agricole de Producție și uniunile județene sprijină și îndrumă unitățile cooperatiste agricole în organizarea desfacerii către cumpărători, potrivit legii, a produselor agricole vegetale și animale, precum și a celor realizate în activitățile industriale și de prelucrare a produselor agricole.

Produsele cooperativelor agricole de producție pot fi desfăcute de către fiecare cooperativa în parte sau de către organizații intercooperatiste constituite în acest scop.

Articolul 49

Uniunile cooperativelor de consum, meșteșugărești și de producție agricolă răspund de organizarea, dezvoltarea și modernizarea unităților comerciale și îmbunătățirea condițiilor de servire a populației prin rețeaua proprie.

Articolul 50

Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, Uniunea Centrala a Cooperativelor Meșteșugărești și Uniunea Naționala a Cooperativelor Agricole de Producție organizează și răspund de pregătirea și perfecționarea profesională a personalului necesar organizațiilor și unităților comerciale din rețeaua proprie.

D. Pentru organizațiile și întreprinderile de stat și cooperatiste

Articolul 51

Organizațiile de stat și cooperatiste au sarcina de a asigura aprovizionarea și servirea populației în cele mai bune condiții, pe baza sarcinilor ce le revin din planul de stat.

În acest scop îndeplinesc următoarele atribuții principale:

a) studiază cererea de mărfuri, fac propuneri de plan și răspund de realizarea planului aprobat;

b) contractează cu furnizorii fondul de mărfuri necesar aprovizionarii populației și realizării planului de desfacere; urmăresc executarea întocmai a contractelor;

c) asigura aprovizionarea permanenta a unităților comerciale cu întregul sortiment de mărfuri, potrivit profilului acestora și cerințelor cumparatorilor;

d) receptioneaza potrivit normelor legale, cantitativ și calitativ, mărfurile livrate de furnizori; răspund față de cumpărători pentru calitatea produselor vîndute;

e) organizează procesul de vînzare din unitățile comerciale, folosind metode și procedee proprii comerțului modern, în vederea unei bune serviri a populației;

f) organizează informarea cumparatorilor, prin diferite forme de reclama comercială, asupra mărfurilor puse în vînzare și îndeosebi asupra sortimentelor noi;

g) iau măsuri pentru buna gospodărire a fondului de mărfuri, precum și pentru depozitarea și conservarea de produse în funcție de specificul acestora; asigura paza bunurilor și valorilor din patrimoniul lor;

h) iau măsuri pentru respectarea regulilor de comerț și a normelor igienico-sanitare în unitățile comerciale;

i) iau măsuri pentru dezvoltarea sau modernizarea rețelei comerciale, urmăresc executarea la termen a obiectivelor de investiții și reparații capitale prevăzute în plan;

j) iau măsuri pentru folosirea intensiva a bazei tehnico-materiale, reducerea cheltuielilor de circulație și creșterea eficientei economice a activității comerciale;

k) organizează selecționarea, pregătirea și perfecționarea profesională a personalului organizației și promovarea acestuia;

l) folosesc mijloacele de stimulare morala și materială a personalului care dovedește o comportare ireprosabila în munca;

m) asigura personalului condiții corespunzătoare de muncă; răspund, conform legii, de aplicarea măsurilor de protecție a muncii și paza contra incendiilor în unitățile comerciale;

n) rezolva sesizările echipelor de control obștesc și ale oamenilor muncii.

Articolul 52

Întreprinderilor de producție, valorificare și industrializare a legumelor și fructelor le revin următoarele atribuții, pe lîngă cele prevăzute la art. 51:

a) sa ia măsuri ca unitățile comerciale să fie aprovizionate cu un sortiment complet de legume, fructe, cartofi și struguri de masa care să fie vîndute către populație după ce au fost sortate pe calități;

b) să asigure insilozarea și conservarea în condiții corespunzătoare a stocurilor de produse necesare aprovizionarii populației pînă la noua recolta;

c) sa dezvolte continuu activitatea de producție pentru valorificarea superioară și lărgirea sortimentului produselor pe care le comercializează; sa extindă preambalarea legumelor și fructelor și livrarea acestora de la producător direct la unitățile de desfacere cu amănuntul;

d) sa ia măsuri ca în piețe sa funcționeze un număr suficient de unități stabile și mobile, bine aprovizionate, prin care să se asigure aprovizionarea continua a populației și, totodată, să se influenteze favorabil nivelul prețurilor pe piața taraneasca.

Articolul 53

Întreprinderile producătoare de bunuri de consum, precum și cooperativele de producție mestesugareasca, vor lua măsuri sa dezvolte o rețea de magazine proprii pentru desfacerea mărfurilor cu amănuntul către populație. Ele răspund de buna organizare a acestor unități, de dotarea lor corespunzătoare, de studierea și cunoașterea cererii populației pentru îmbunătățirea și diversificarea producției.

Articolul 54

Alimentația publică îndeplinește în cadrul comerțului interior o importanța funcție social-economică, participind activ la aprovizionarea maselor largi ale populației, la satisfacerea cerințelor de consum, la ridicarea nivelului de trai al acesteia.

Articolul 55

Organizațiile de alimentație publică au sarcina sa pună la dispoziția consumatorilor sortimente culinare variate, de buna calitate, în condiții de igiena, asigurind o servire ireprosabila.

Articolul 56

Conducerile organizațiilor de alimentație publică vor lua măsuri pentru asigurarea rentabilitatii fiecărei unități comerciale.

Articolul 57

În vederea realizării sarcinilor ce le revin, organizațiile de alimentație publică au următoarele atribuții, pe lîngă cele prevăzute la art. 51:

a) organizează producția unui larg sortiment de preparate culinare, semipreparate de bucatarie, produse de cofetarie și patiserie;

b) iau măsuri pentru introducerea de noi retete în fabricație în concordanta cu cerințele unei alimentatii științifice, precum și de meniuri dietetice;

c) în vederea usurarii muncii de pregătire a hranei în gospodărie, a satisfacerii în mai bune condiții a cerințelor populației cu produse de bucatarie, preparate și semipreparate, iau măsuri pentru organizarea și dezvoltarea aprovizionarii consumatorilor la domiciliu;

d) asigura diversificarea unităților și extinderea rețelei de alimentație publică - restaurante, pensiuni, unități lacto-vegetariene, restaurante cu autoservire, bucatarii de bloc și altele asemenea;

e) dezvolta rețeaua de laboratoare și iau măsuri pentru dotarea acestora și a bucătăriilor cu instalații și utilaje moderne;

f) iau măsuri eficiente pentru întreținerea în condiții de perfecta curățenie a salilor de consumație, bucătăriilor și celorlalte anexe, exercitind în acest scop un control permanent și sistematic.

Articolul 58

Pentru a asigura oamenilor muncii, pensionarilor și membrilor lor de familie preparate culinare de calitate superioară, în sortimente variate și la prețuri accesibile, organizațiile de alimentație publică și cooperativele de consum organizează pe lîngă întreprinderi și instituții, potrivit legii, cantine-restaurant.

Cantinele-restaurant vor organiza servirea meniurilor și la domiciliul consumatorilor, pe bază de abonament sau comenzi prealabile, precum și desfacerea de preparate și semipreparate culinare.

Articolul 59

Organizațiile comerciale au obligația ca mărfurile vîndute populației sa corespundă prescripțiilor tehnice de folosință și calitate prevăzute în standardele de stat sau alte norme legale.

Articolul 60

Pentru obiectele de folosință îndelungată, organizațiile comerciale garantează, potrivit legii, buna funcționare, ținînd seama de scopul pentru care au fost fabricate și puse în vînzare. Garanția se acordă pe o anumită perioada. În perioada de garanție, repararea, întreținerea, reviziile, precum și înlocuirea pieselor necorespunzătoare, se asigura în mod gratuit. Garanția nu se datorează dacă defectul a fost produs din cauza nerespectării de către cumpărător a regulilor de folosire și de păstrare a bunurilor.

Ministerul Comerțului Interior împreună cu celelalte ministere și organe centrale de resort stabilesc mărfurile care se vînd în condițiile alineatului precedent, precum și termenele de garanție.

Articolul 61

Organizațiile comerciale de stat și cooperatiste asigura servirea populației prin vînzarea mărfurilor și prestarea serviciilor cu plata în rate, potrivit dispozițiilor legale. De asemenea, organizează transportul mărfurilor la domiciliul cumparatorilor pe bază de comenzi.

Articolul 62

Personalul din comerț are datoria sa dea cumpărătorului toate explicațiile necesare utilizării în buna condiții a produselor expuse spre vînzare, sa elibereze prospectele și instrucțiunile de folosire, precum și certificatele de garanție.

Articolul 63

Ministerele și celelalte organe centrale și locale de resort sînt obligate sa ia măsuri pentru executarea reparațiilor și întreținerii bunurilor de consum de folosință îndelungată în perioada de garanție.

Pentru produsele de larga circulație sau de valori mari, cum sînt aparate de radio, televizoare, autoturisme, întreprinderile producătoare vor organiza unități proprii de reparații și întreținere.

De asemenea, industria locală de stat, cooperatia mestesugareasca și cooperatia de consum vor organiza o rețea larga de ateliere de reparații și întreținere a mărfurilor vîndute, care să satisfacă în condiții bune cerințele populației.

Unitățile prestatoare de servicii pot efectua contra cost lucrări de reparații și după expirarea perioadei de garanție.

Articolul 64

Unitățile prestatoare de servicii sînt obligate să execute lucrări de reparații, întreținere și revizii periodice ale mărfurilor vîndute, la timp și de buna calitate. În activitatea lor, aceste unități vor tine seama de cererile, reclamațiile, sesizările și propunerile oamenilor muncii, în vederea îmbunătățirii continue a lucrărilor efectuate.

Articolul 65

În activitatea unităților prestatoare de servicii pentru mărfurile vîndute se va urmări, concomitent cu satisfacerea optima a cerințelor populației, creșterea eficientei economice a acestei activități.

Articolul 66

Întreprinderile producătoare de bunuri de folosință îndelungată sînt obligate să asigure producția pieselor de schimb necesare repararii și întreținerii acestor bunuri pe toată durata lor de folosință.

Piesele de schimb necesare pentru bunurile provenite din import se vor asigura de către Ministerul Comerțului Interior.

Articolul 67

Ministerele, celelalte organe centrale ale administrației de stat, comitetele executive ale consiliilor populare, cooperatia mestesugareasca și cooperatia de consum vor lua măsuri pentru satisfacerea cît mai completa a cerințelor populației în domeniul prestărilor de servicii, pentru mărfurile vîndute, prin diversificarea lucrărilor, organizarea de unități specializate, fixe și mobile, lărgirea și modernizarea rețelei, atît în localitățile urbane cît și în cele rurale.

Articolul 68

Ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate sa dea o atenție deosebită pregătirii cadrelor tehnice, sa ia măsuri în vederea asigurării necesarului de cadre al unităților care prestează servicii populației pentru mărfurile vîndute.

Articolul 69

Controlul activității de prestări de servicii pentru mărfurile vîndute se efectuează de ministere, celelalte organe centrale și de comitetele executive ale consiliilor populare, prin unitățile în subordine.

Articolul 70

Încălcarea îndatoririlor prevăzute în prezenta lege poate atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Sancțiunile disciplinare pentru încălcarea normelor privind activitatea de comerț interior de către personalul organizațiilor socialiste sau de către membrii cooperatori sau ai altor organizații obștești sînt cele prevăzute de lege și se aplică potrivit prevederilor din regulamentele de ordine interioară și statute.

A. Contravenții

Articolul 71

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 250 al 1500 lei:

a) omisiunea de a emite comenzi pentru aprovizionarea magazinelor cu mărfurile solicitate de cumpărători;

b) neoferirea mărfurilor disponibile în depozit precum și executarea cu întîrziere, față de dispozițiile organelor comerciale ierarhic superioare, a comenzilor sau graficelor de aprovizionare a unităților de desfacere cu amănuntul;

c) condiționarea vinzarii unor mărfuri de cumpărarea altor mărfuri;

d) măsurarea, cintarirea, numărarea mărfurilor de către vinzator, în condiții care să nu permită cumpărătorului sa verifice exactitatea operațiunii;

e) neeliberarea de bonuri de vînzare sau note de plată, dacă normele legale prevăd o asemenea obligație;

f) omisiunea înregistrării sumelor rezultate din vinzari, potrivit normelor legale;

g) primirea, direct sau indirect, de bani sau alte foloase necuvenite, în valoare de pînă la 100 lei, de către personalul organizațiilor și unităților socialiste comerciale sau prestatoare de servicii prevăzute în prezenta lege, după ce a îndeplinit un act în virtutea funcției sale și la care este obligat în temeiul acesteia; dacă suma de bani sau valoarea folosului necuvenit depășește 100 lei se aplică dispozițiile Codului penal; dacă fapta este săvîrșită de o persoană care îndeplinește o funcție ce implica exercițiul autorității de stat, se aplică dispozițiile Codului penal, indiferent de suma;

h) primirea, direct sau indirect, de bani sau alte foloase necuvenite de către membrii organizațiilor cooperatiste sau ai celorlalte organizații obștești, în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de serviciu decurgind din prezenta lege;

i) livrarea de către furnizori sau receptionarea, potrivit normelor legale, de către comisiile de primire și verificare a mărfurilor care nu corespund prescripțiilor tehnice de calitate prevăzute în standarde de stat, norme interne, caiete de sarcini;

j) primirea, expunerea sau punerea în vînzare a unor mărfuri degradate, deformate, cu impuritati, cu vicii de execuție vizibile sau cu termenul de valabilitate depășit;

k) livrarea, preluarea sau punerea în vînzare a mărfurilor care nu întrunesc condițiile de stantare, etichetare sau imprimare a datelor prevăzute în standardele de stat, norme interne sau alte dispoziții legale, pentru fiecare dintre mărfurile în cauza;

l) vînzarea fără autorizație, pe străzi, în piețe, în parcuri sau în alte asemenea locuri, ori în localuri publice, de bunuri cumpărate în scop de revinzare, dacă săvîrșirea faptelor nu are caracter de îndeletnicire;

m) vînzarea directa către populație de bunuri aduse din străinătate cu scopul vadit de a fi vîndute în țara de către cel care le-a adus, precum și intermedierea unei astfel de vinzari, dacă vînzarea ori intermedierea se face pentru prima data.

Articolul 72

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 300 lei la 2000 lei servirea cu preferinta a unor cumpărători sau consumatori în condiții în care afectează interesele celorlalți, de către personalul organizațiilor și unităților comerciale socialiste, ori de către membrii cooperativelor sau ai altor organizații obștești, în cadrul însărcinărilor de serviciu.

Articolul 72

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 3000 lei cumpărarea de produse alimentare și nealimentare de către cumpărătorii individuali, direct de la unitățile socialiste producătoare sau din depozitele acestora, din depozitele unităților socialiste comerciale de orice fel sau din alte locuri decît din spațiile anume destinate vinzarii mărfurilor către populație prin unitățile socialiste comerciale cu circuit deschis, afară de cazurile prevăzute la art. 20 alin. 4-6.

Articolul 74

Faptele prevăzute la art. 71-73 constituie contravenție, dacă nu sînt săvîrșite în astfel de condiții încît, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni.

B. Infracțiuni

Articolul 75

Constituie infracțiune de specula prevăzută în art. 295 lit. a, b și c din Codul penal și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani săvîrșirea uneia dintre următoarele fapte:

a) cumpărarea în scop de revinzare a produselor industriale sau agricole care, potrivit dispozițiilor legale, nu pot face obiectul comerțului particular;

b) cumpărarea de produse industriale sau agricole în scop de prelucrare în vederea revinzarii, dacă ceea ce ar rezultă din prelucrare nu poate face, potrivit dispozițiilor legale, obiectul comerțului particular;

c) exercitarea comerțului fără autorizație, ca îndeletnicire.

Articolul 76

Constituie, de asemenea, infracțiune de specula și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani săvîrșirea uneia dintre următoarele fapte:

a) vînzarea directa către populație de bunuri aduse din străinătate cu scopul vadit de a fi vîndute în țara de către cel care le-a adus adus, precum și intermedierea unei astfel de vinzari, dacă vînzarea ori intermedierea se face în mod repetat;

b) mijlocirea de tranzacții imobiliare sau mobiliare, în scopul obținerii de profituri.

Cu aceeași pedeapsa se sancționează săvîrșirea următoarelor fapte de către personalul organizațiilor și unităților socialiste prevăzute în prezenta lege, ori de membrii cooperativelor sau ai altor organizații obștești, în cadrul însărcinărilor de serviciu:

a) introducerea ilegala de mărfuri în scopul vinzarii lor în unitățile comerciale;

b) dosirea de mărfuri în vederea obținerii unor foloase necuvenite.

Tentativa la faptele prevăzute în alin. 2 lit. a și b se pedepsește.

Articolul 77

Constituie infracțiune de înșelăciune la măsurătoare prevăzută în art. 296 din Codul penal și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani înșelarea prin folosirea unui instrument de măsurat inexact ori prin folosirea frauduloasă a unui instrument de măsurat exact.

Tentativa se pedepsește.

Articolul 78

Constituie infracțiune de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prevăzută în art. 297 din Codul penal și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani falsificarea ori substituirea de mărfuri sau orice alte produse, precum și expunerea spre vînzare sau vînzarea de asemenea bunuri, cunoscînd ca sînt falsificate ori substituite.

Dacă mărfurile sau produsele au devenit, prin falsificare sau substituire, vătămătoare sănătății, sînt aplicabile dispozițiile art. 313 din Codul penal.

Tentativa se pedepsește.

Articolul 79

Vînzarea produselor alimentare și nealimentare de către personalul unităților socialiste, de către membrii cooperativelor sau ai altor organizații obștești în cadrul însărcinărilor de serviciu direct de la unitățile producătoare sau din depozitele acestora, din depozitele unităților comerciale de orice fel, sau în alte condiții decît prin unitățile comerciale cu circuit deschis din rețeaua comercială cu amănuntul și numai din spațiile anume destinate vinzarii mărfurilor către populație, în afară de cazurile prevăzute de art. 20 alin. 4-6, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Articolul 80

În cazul contravențiilor prevăzute în prezenta lege, lucrurile care au servit la săvîrșirea contravenției, dacă sînt ale contravenientului, precum și lucrurile dobîndite prin săvîrșirea contravenției, dacă nu sînt restituite persoanei vătămate, sînt supuse confiscării.

Articolul 81

Contravențiile prevăzute în prezenta lege se constata de primari, de delegații acestora, precum și de către ofițerii sau subofiterii de militie.

Contravențiile prevăzute la art. 71 lit. a-k și art. 72 se constata și de către inspectorii comerciali de stat, de către organele de control sau inspecție ale organizațiilor de stat ori cooperatiste, potrivit legii lor de organizare, precum și de împuterniciții organizațiilor cooperatiste sau obștești, potrivit art. 16 din Legea nr. 32/1968* privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Inspectorii comerciali de stat constata de asemenea contravențiile prevăzute la art. 71 lit. l și art. 73.

----------

* Legea nr. 32/1968 este reprodusa în C.L.D.H.A.N. nr. VI/1968, p. 208.

Articolul 82

Dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor se aplică și contravențiilor prevăzute la art. 71-73 în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

În cazul contravențiilor prevăzute în prezenta lege plîngerea se soluționează de judecătoria în a carei raza teritorială a fost săvîrșită contravenția.

Articolul 83

În cazurile în care echipele de control obștesc, în exercitarea atribuțiilor lor, apreciază ca faptele constatate constituie contravenții sau infracțiuni, vor sesiza organele competente să constate și să aplice sancțiuni contravenționale sau organele de urmărire penală; dacă se considera ca faptele constatate constituie abateri disciplinare sau sînt de competența comisiei de judecată, sesizează conducerea organizației socialiste pentru a lua măsuri corespunzătoare.

B. Dispoziții cu privire la infracțiuni

Articolul 84

Persoanele care comit infracțiunile prevăzute de prezenta lege vor fi judecate, cînd este cazul, în fața colectivelor de muncă din care fac parte sau a colectivităților care au avut de suferit în urma acțiunilor lor ilicite.

În aceleași condiții vor fi judecati și instigatorii, complicii, tainuitorii și favorizatorii.

Articolul 85

Bunurile care au făcut obiectul infracțiunilor prevăzute în prezenta lege sînt supuse confiscării, în condițiile prevăzute de art. 118 din Codul penal.

În cazul în care aceste bunuri au fost înstrăinate cu orice titlu, ele vor fi confiscate de la dobînditor, dacă acesta a fost de rea-credința.

Articolul 86

Persoanele condamnate pentru infracțiunile prevăzute de prezenta lege nu pot fi gestionari, aplicindu-se în mod corespunzător dispozițiile

art. 4 și 5 din Legea nr. 22/1969 * privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste. De asemenea, aceste persoane nu pot ocupa funcții de control financiar.

În cazul infracțiunilor săvîrșite de către personalul organizațiilor socialiste ori de membrii cooperativelor sau ai altor organizații obștești în cadrul însărcinărilor de serviciu, cei condamnați nu vor putea îndeplini timp de 3 ani de la executarea pedepsei, în aceeași unitate sau în alte unități, funcția în care erau încadrați la data săvîrșirii infracțiunii, în măsura în care nu li se aplică prevederile alineatului precedent.

----------

*

Legea nr. 22/1969

este reprodusa în C.L.D. nr. IV/1969, p. 25.

Articolul 87

Ministerele și celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare, precum și organizațiile ce le sînt subordonate, vor lua măsuri de a asigura în toate unitățile comerciale condiții corespunzătoare pentru primirea și soluționarea sesizarilor și propunerilor făcute de către consumatori.

Conducerile organizațiilor și unităților comerciale au obligația sa ia măsurile necesare pentru înlăturarea lipsurilor semnalate, rezolvarea urgenta a reclamatiilor întemeiate, punerea în aplicare a propunerilor judicioase ale cumparatorilor și sancționarea celor vinovați de nerespectarea dispozițiilor legale.

Articolul 88

Ministerele și celelalte organe centrale ale administrației de stat, organizațiile centrale cooperatiste, consiliile populare și comitetele lor executive vor asigura, în cadrul atribuțiilor ce le revin, controlul aducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei legi.

Articolul 89

Prevederile prezentei legi se aplică și organizațiilor obștești, altele decît cele cooperatiste, care au format expres obiect de reglementare în cuprinsul legii, în măsura în care desfășoară o activitate de comerț.

Articolul 90

Organele de control obștesc vor urmări, potrivit legii, îndeplinirea obligațiilor ce revin conducerilor și personalului organizațiilor și unităților comerciale în legătură cu condițiile de producție, transport și desfacere a produselor, în scopul satisfacerii cît mai depline a cerințelor populației.

Articolul 91

Prin organizații comerciale, în sensul prezentei legi, se înțeleg întreprinderile, trusturile și alte asemenea organizații de stat, cooperatiste sau obștești care au ca obiect de baza activitatea de comerț și au personalitate juridică.

Prin unități comerciale, în sensul prezentei legi, se înțeleg magazinele, restaurantele, cantinele-restaurant, chioscurile și altele asemenea, ale organizațiilor comerciale ori producătoare de stat și cooperatiste, ale celorlalte organizații obștești sau ale altor persoane juridice, precum și ale persoanelor fizice autorizate sa exercite comerț și care desfac produsele direct populației.

Articolul 92

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pe aceeași dată se abroga

Decretul nr. 306/1952

pentru reglementarea exercitării comerțului particular și combaterea speculei;

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1087/1957

privind lista produselor agricole și industriale ce nu pot forma obiectul comerțului particular;

Decretul nr. 377/1971

privind unele măsuri referitoare la vînzarea către cumpărătorii individuali a produselor alimentare și industriale; art. 1 lit. a și c, art. 2 lit. a, c și e, art. 3 lit. d și k precum și

art. 5 lit. c din Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2503/1969

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la regulile generale de comerț, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi.