Regulamentul nr. 3/1996

Articolul 1

Obiectul

Centrala Incidentelor de Plăți (C.I.P.) este un centru de intermediere care gestionează, în numele Băncii Naționale a României, informația specifică incidentelor de plăți , pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor .

Datele specifice incidentelor de plăți sunt definite, transmise, difuzate și valorificate pe baza informațiilor, chiar anterioare plății, conținute în evidențe și care sunt ocazionate de acte și fapte având potențial fraudulos, litigios și/sau producând riscuri de neplată , inclusiv dintre cele care pot afecta finalitatea decontării.

Articolul 2

Definiții

Pentru scopurile prezentului regulament:

1. Banca este orice societate bancară autorizată de Banca Națională a României. 2. Instrumentul este instrucțiunea de plată care circulă de la banca beneficiarului la banca plătitorului, având ca *) Republicat în temeiul pct. 3 din Circulara Băncii Naționale a României nr. 6 din 17 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 21 februarie 1997. Regulamentul nr. 3 din 13 mai 1996 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 15 august 1996 și a mai fost modificat prin Circulara Băncii Naționale a României nr. 24 din 15 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 25 noiembrie 1996, și prin Circulara Băncii Naționale a României nr. 6 din 17 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 21 februarie 1997. **) Ca urmare a abrogării Legii nr. 33/1991 prin Legea bancară nr. 58/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 23 martie 1998, în prezent temeiul legal al Regulamentului B.N.R. nr. 3/1996 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți îl constituie art. 2 alin. (2), art. 23, art. 25, art. 50 și art. 51 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 1 iunie 1998, și art. 38 alin. 1 din Legea bancară nr. 58/1998. efect debitarea contului plătitorului și, ulterior, creditarea contului beneficiarului. 3. Persoane declarante la C.I.P. sunt următoarele: a) centralele băncilor , pentru toate informațiile adresabile direct C.I.P., colectate de la titularii lor de cont și de la alte persoane fizice sau juridice; b) unitățile teritoriale ale băncilor, prin intermediul sucursalelor Băncii Naționale a României - „Birourile incidente de plăți" sau al propriilor centrale , pentru toate informațiile adresabile C.I.P., colectate de la titularii lor de cont și de la alte persoane fizice sau juridice, pe baza raporturilor dintre bancă și client sau ca urmare a angajamentelor, înțelegerilor sau convențiilor bilaterale intervenite între bănci în apărarea interesului public și a încrederii clienților în comerțul făcut de bănci cu instrumente ; c) sucursalele Băncii Naționale a României - „Birourile incidente de plăți", pentru toate informațiile adresabile C.I.P., colectate de la „Birourile viramente interbancare", „Birourile decontări cu bugetul statului", camerele de comerț și industrie județene; d) Direcția urmăririi riscurilor bancare (D.U.R.B.), pentru toate informațiile adresabile C.I.P., colectate de la „Serviciul viramente interbancare și decontări cu Banca Națională a României", „Serviciul decontare finală" și de la instituții similare C.I.P. din străinătate. C.I.P. nu este abilitată să primească declarații de incidente de plăți decât de la persoane declarante și nici să cerceteze veridicitatea informației transmise de acestea. Persoanele declarante au obligația completării unei FIȘE DE ACREDITARE A PERSOANELOR AUTORIZATE SĂ NOTIFICE LA C.I.P. CERERILE, DECLARAȚIILE ȘI ANU- LĂRILE DE INCIDENTE DE PLĂȚI ȘI DE INTERDICȚII BANCARE, prin care sunt desemnate maximum 3 persoane acreditate , conform modelului din anexa nr. 2. Această fișă va fi întocmită în minimum 2 exemplare, având același conținut, cu următoarele destinații: - exemplarul 1 - transmis în regim confidențial la C.I.P.; - exemplarul 2 - păstrat pentru evidențele proprii. 4. Persoana acreditată este angajatul autorizat de conducerea persoanei declarante să furnizeze, să solicite și să primească informații la și de la C.I.P. 5. Autorități publice sunt: Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, Ministerul de Interne, Ministerul Finanțelor, Camera de Comerț și Industrie a României, cu unitățile lor teritoriale. 6. Utilizatori sunt persoanele declarante, autoritățile publice , persoane fizice și juridice și instituții similare C.I.P. din străinătate, cărora C.I.P. le-a confirmat o cerere de consultare a informațiilor deținute. 7. Incidentul de plată este o informație transmisă către C.I.P., referitoare la neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor participanților, înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului , obligații rezultate prin efectul legii și/sau al contractului care le reglementează, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștință C.I.P. de către persoanele declarante , pentru apărarea interesului public. 8. Evidențe sunt orice informații referitoare, doveditoare sau care certifică plăți , alcătuite potrivit legii, reglementărilor Băncii Naționale a României, angajamentelor reciproce sau altor reglementări aplicabile. 9. Riscurile de neplată sunt acei parametri negativi sau perturbatori pe considerarea, evaluarea și clasificarea cărora sunt fundamentate actele și faptele părților în plăți. 10. Valorificarea informației este un atribut al utilizatorilor și constă în exploatarea în interes privat sau public a datelor puse la dispoziție de C.I.P. din proprie inițiativă sau la cerere. 11. Interdicția bancară este regimul impus de către bancă unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioadă de 1 an, conform unor angajamente reciproce aplicabile plății cu cecuri, ca urmare a unor incidente de plăți majore , și anume: - emiterea unui cec fără autorizarea trasului; - refuzul cecului ca urmare a constatării de către banca trasă a lipsei parțiale sau totale de disponibil în contul trăgătorului, în cazul în care acesta dispune altfel, în total sau în parte, de disponibilul avut înainte de trecerea termenului fixat pentru prezentare; - emiterea unui cec cu o dată falsă sau căruia îi lipsește una dintre mențiunile obligatorii; - emiterea unui cec circular sau a unui cec de călătorie „la purtător"; - emiterea unui cec de către un trăgător aflat în interdicție bancară . 12. Persoane cu risc sunt acele persoane fizice sau juridice, inclusiv bănci și alte societăți de credit, care au fost incluse în Fișierul național al persoanelor cu risc, ca urmare a unor incidente de plăți majore înregistrate pe numele lor.

Articolul 3

Domeniul de aplicabilitate

Incidentele de plăți sunt generate de instrumente neconforme legilor și reglementărilor Băncii Naționale a României în vigoare, respectiv:

- pentru CEC: Legea nr. 59/1934, modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată și modificată prin Legea nr. 83/1994, Normele-cadru ale Băncii Naționale a României nr. 7/1994 privind comerțul făcut de societățile bancare și de celelalte societăți de credit cu cecuri și Normele tehnice ale Băncii Naționale a României nr. 9/1994 privind cecul; - pentru CAMBIE și BILET LA ORDIN: Legea nr. 58/1934, modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată și modificată prin Legea nr. 83/1994, Normele-cadru ale Băncii Naționale a României nr. 6/1994 privind comerțul făcut de societățile bancare și de celelalte societăți de credit cu cambii și bilete la ordin și Normele tehnice ale Băncii Naționale a României nr. 10/1994 privind cambia și biletul la ordin. Ca urmare, C.I.P. va organiza și va gestiona un fișier de interes general, numit Fișierul național de incidente de plăți (F.N.I.P.), care va fi structurat astfel: - Fișierul național de cecuri (F.N.C.); - Fișierul național de cambii (F.N.Cb.); - Fișierul național de bilete la ordin (F.N.B.O.).

Fișierul național al persoanelor cu risc (F.N.P.R.) este un fișier alimentat automat de F.N.I.P. cu incidentele de plăți majore înregistrate pe numele unei persoane fizice sau juridice.

Articolul 4

Transmiterea și înscrierea informației în F.N.C.

1. Fluxul transmiterii și înscrierii informației în F.N.C., direct sau prin intermediul sucursalelor Băncii Naționale a României/centralelor propriilor bănci, este prezentat în anexa nr. 1. Înscrierea informației referitoare la un cec în F.N.C. poate fi efectuată dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: - înscrierea a fost cerută de către o persoană declarantă ; - cererea sau declarația a fost confirmată de către C.I.P. 2. CEREREA DE ÎNSCRIERE A REFUZULUI BANCAR ÎN F.N.C. se va întocmi pe un formular pe suport hârtie de către persoana declarantă care a decis refuzul, conform modelului din anexa nr. 3A, în minimum 3 exemplare, având același conținut, cu următoarele destinații: - exemplarul 1 - transmis la C.I.P. pentru confirmare și arhivare; - exemplarul 2 - transmis împreună cu exemplarul 1 la C.I.P. pentru confirmare, fiind ulterior returnat persoanei declarante , pentru evidențele proprii; - exemplarul 3 - transmis împreună cu exemplarul 1 pentru confirmare la C.I.P., fiind ulterior returnat clientului de către banca sa. Această cerere este transmisă la C.I.P. de către banca trasă (persoana declarantă) în ziua efectuării refuzului la plată al cecului. În cazul în care această cerere este incompletă, persoana acreditată de la C.I.P. nu o va confirma, returnând persoanei declarante toate cele 3 exemplare. În cazul formulării unor astfel de cereri pe alte suporturi decât hârtia, persoana declarantă va încheia cu C.I.P. o convenție de transmitere și arhivare a acestora. Transmiterea Cererii de înscriere a refuzului bancar în F.N.C. de la persoana declarantă la C.I.P. va fi adaptată, din punct de vedere al volumului, conținutului și secretului informațiilor pe care le conține, la caracteristicile fiecărui canal tehnic de transmisie, pentru evitarea riscului ca informația respectivă să nu parvină întocmai și la timp la F.N.C. 3. Orice persoană fizică sau juridică, care a pierdut, căreia i-a fost furat sau care a distrus unul sau mai multe formulare de cec, completate sau în alb, pentru apărarea propriilor interese, va semnala imediat incidentul de plată unei persoane declarante-bancă. Solicitantul și persoana declarantă-bancă vor completa formularul intitulat DECLARAȚIE DE PIERDERE/FURT/DISTRUGERE/ANULARE A CECURILOR, conform modelului din anexa nr. 4A, transmis de către persoana declarantă-bancă la C.I.P. în aceeași zi bancară. În cazul în care banca trasă a avut inițiativa retragerii din circulație a unor formulare de cec și nu le-a recuperat în totalitate, aceasta va întocmi Declarația de pierdere/furt/distrugere/anulare care va conține cecurile nerecuperate de la clienți și anulate. Declarația se va întocmi în minimum 4 exemplare, având același conținut, cu următoarele destinații: - exemplarul 1 - transmis la C.I.P. pentru confirmare și arhivare; - exemplarul 2 - transmis împreună cu exemplarul 1 la C.I.P. pentru confirmare, fiind ulterior returnat persoanei declarante, pentru evidențele proprii; - exemplarul 3 - transmis împreună cu exemplarul 1 la C.I.P. pentru confirmare, fiind ulterior returnat persoanei fizice sau juridice de către persoana declarantă-bancă; - exemplarul 4 - remis persoanei fizice sau juridice în momentul întocmirii declarației. În cazul în care această declarație este incompletă, persoana acreditată de la C.I.P. nu o va confirma, returnând persoanei declarante toate cele 3 exemplare. La eliberarea carnetelor de cecuri, băncile și, respectiv, „Serviciul centrala incidentelor de plăți" din centrala Băncii Naționale a României sau „Birourile incidente de plăți" din sucursalele Băncii Naționale a României își vor atenționa clienții asupra consecințelor ce pot apărea în cazul nedeclarării imediate a instrumentelor pierdute/furate/distruse/anulate, putând încheia cu aceștia o convenție de declarare a acestui tip de incident. În momentul în care o persoană fizică sau juridică solicită unei persoane declarante-bancă anularea propriilor cecuri completate sau în alb, aceasta este obligată să rețină respectivele instrumente și, ulterior, să le remită băncii trase pe baza unui proces-verbal. 4. În momentul producerii unui incident de plată la cecurile Băncii Naționale a României, „Serviciul viramente interbancare și decontări cu B.N.R." din cadrul centralei Băncii Naționale a României sau „Biroul viramente interbancare" din cadrul sucursalelor Băncii Naționale a României are obligația semnalării acestuia, în aceeași zi bancară, persoanei acreditate din centrala sau sucursala Băncii Naționale a României pentru a fi înscrise, respectiv transmise la F.N.C. 5. „Serviciul decontare finală" din cadrul centralei Băncii Naționale a României sau „Biroul decontări cu bugetul statului" din cadrul sucursalelor Băncii Naționale a României are obligația semnalării incidentelor de plăți ce apar înaintea sau chiar în procesul decontării cecurilor trezoreriei statului persoanei acreditate din centrala sau sucursala Băncii Naționale a României, pentru a fi înscrise, respectiv transmise la F.N.C. 6. În baza unei convenții, sucursalele Băncii Naționale a României vor primi din partea camerelor de comerț și industrie județene, în prima zi bancară a fiecărei săptămâni, TABELELE CU PROTESTELE DE NEPLATĂ A CECURILOR pentru a fi completată informația deținută în F.N.C. 7. Pe baza principiului reciprocității și a unor convenții,

D.U.R.B. , ca persoană declarantă, va colecta în numele

C.I.P. informații furnizate de instituții similare C.I.P. din străinătate privind incidente de plăți survenite în afara granițelor țării, în care sunt implicate persoane fizice sau juridice române.

Articolul 5

Interdicția bancară

1. Interdicția bancară , notificată de persoanele declarante la C.I.P., asigură prevenirea producerii unor noi incidente de plăți și sancționarea titularilor de cont care le generează în circuitul bancar. 2. Banca ce a refuzat plata unui cec ca urmare a producerii unui incident de plată major asupra contului unui client, în mod automat, în aceeași zi bancară, are următoarele obligații: - să notifice incidentul de plată la C.I.P. printr-o Cerere de înscriere a refuzului bancar în F.N.C., care reprezintă, totodată, și o declarație de interdicție bancară , completată conform modelului din anexa nr. 3A; - să adreseze titularului de cont o SOMAȚIE, conform modelului din anexa nr. 5A, prin care să-i notifice interzicerea emiterii de cecuri, pe timp de 1 an, începând cu data emiterii cecului, obligându-l, totodată, să restituie băncii (băncilor), al cărei (căror) client este, formularele de cecuri aflate în posesia sa sau a mandatarilor săi. Dacă la data emiterii cecului care a generat incidentul de plată major titularul de cont se află deja în interdicție bancară , banca respectivă va adresa titularului o SOMAȚIE, conform modelului din anexa nr. 5B, prin care să-i notifice prelungirea interdicției bancare cu 1 an, începând cu data emiterii acestui cec. C.I.P. are obligația să transmită în aceeași zi bancară, tuturor centralelor băncilor , pentru difuzarea în propriul sistem intrabancar, o DECLARAȚIE A C.I.P. PRIVIND INTER- DICȚIA BANCARĂ, conform modelului din anexa nr. 6A, prin care li se comunică fie declararea respectivului titular de cont în interdicție bancară , fie anularea acestei interdicții ca urmare a corectării informației din baza de date a C.I.P. de către persoana declarantă printr-o Cerere de anulare a incidentului de plată și/sau a interdicției bancare de a emite cecuri (vezi art. 6 pct. 4 ). Această declarație se va întocmi în minimum 2 exemplare, având același conținut, cu următoarele destinații: - exemplarul 1 - arhivat la C.I.P.; - exemplarul 2 - transmis centralelor băncilor. Centralele băncilor au obligația distribuirii acestei informații în propriul sistem intrabancar, în scopul evitării producerii riscului ca respectivul client să genereze un nou incident de plată asupra unui alt cont al său. Centrala băncii sau unitatea teritorială a băncii, unde respectiva persoană fizică sau juridică are cont deschis, are următoarele obligații: - să recupereze formularele de cec în alb eliberate acesteia, în cel mai scurt timp; - să completeze o Declarație de pierdere/furt/distrugere/anulare a cecurilor, conform modelului din anexa nr. 4A, prin care se declară nule formularele de cecuri nerecuperate de la respectivul titular de cont, dacă este cazul; - să transmită această declarație direct la C.I.P., în cazul centralelor băncilor sau prin intermediul sucursalei Băncii Naționale a României/centralelor propriilor bănci, în cazul unităților teritoriale ale băncilor, într-un interval de maximum 10 zile bancare de la data emiterii Declarației C.I.P. privind interdicția bancară. Circuitul notificării interdicției bancare este prezentat în anexa nr. 7. 3. Incidentele de plăți care apar la cecurile de numerar vor fi declarate la C.I.P. conform aceleiași proceduri descrise la art. 4 , însă persoanele fizice sau juridice nu vor fi declarate în interdicție bancară în cazul producerii unui incident de plată major prin acest tip de cec.

Articolul 6

Organizarea și gestionarea informației din F.N.C.

1. Înregistrarea în F.N.C. a informațiilor privind incidentele de plăți se asigură de către C.I.P. Toate datele recepționate la nivelul sucursalelor Băncii Naționale a României/centralelor băncilor vor fi transmise în aceeași zi bancară la C.I.P., pentru înscrierea informațiilor în F.N.C., conform schemei din anexa nr. 1. 2. F.N.C. va fi creat, gestionat, actualizat și modificat conform necesităților proprii ale C.I.P., astfel încât acesta să poată evidenția și valorifica operativ informațiile privind: - refuzul la plată al cecurilor; - declararea cecurilor ca pierdute, furate, distruse sau anulate; - persoanele fizice sau juridice, aflate în interdicție bancară de a emite cecuri. Informațiile privind incidentele de plăți vor fi menținute în F.N.C. o perioadă de 2 ani, după care vor fi arhivate. Structura bazei de date, precum și restricțiile în utilizarea acesteia vor fi stabilite prin reglementări ale C.I.P., care vor cuprinde și dispoziții privitoare la nomenclatoare și arhive proprii în interesul operativității și eficienței în colectarea și valorificarea informației deținute în F.N.C. 3. C.I.P. organizează și girează F.N.C., care poate fi interogat, pe baze comerciale, în scris, prin telex sau prin alte modalități convenite cu persoanele declarante . Toate informațiile sunt păstrate într-o bază de date, gestionată de un ansamblu informatic, și sunt accesibile prin utilizarea cheilor de căutare bazate, în principal, pe: - seria și numărul cecului, respectiv tipul cecului la origine (la tipărire) și tipul cecului în momentul declarării incidentului de plată; - codul fiscal al persoanelor juridice; - codul numeric personal din buletinul de identitate al persoanelor fizice; - numărul de cod al băncilor; - numărul de cod al centralei și al sucursalelor Băncii Naționale a României . 4. C.I.P. nu are calitatea de a aprecia veridicitatea informațiilor privind incidentele de plăți , pe care nu le poate nici anula, nici modifica.

Radierea incidentelor de plăți din F.N.C. și anularea interdicției bancare care poate decurge din acestea nu pot interveni decât la solicitarea persoanelor declarante sau a instanțelor judecătorești, în una dintre situațiile următoare:

a) atunci când refuzul la plată al cecului rezultă dintr-o eroare sau o omisiune a persoanei declarante ; b) alte motive prevăzute de reglementări ale Băncii Naționale a României.

Persoana declarantă va întocmi și va transmite C.I.P., în aceeași zi bancară, CEREREA DE ANULARE A INCIDEN- TULUI DE PLATĂ ȘI/SAU A INTERDICȚIEI BANCARE DE

A EMITE CECURI, conform modelului din anexa nr. 8A, în minimum 3 exemplare, având același conținut, cu următoarele destinații:

- exemplarul 1 - transmis la C.I.P. pentru confirmare și arhivare; - exemplarul 2 - transmis împreună cu exemplarul 1 la C.I.P. pentru confirmare, fiind ulterior returnat persoanei declarante pentru evidențele proprii; - exemplarul 3 - transmis împreună cu exemplarul 1 la C.I.P. pentru confirmare, fiind ulterior returnat clientului de către persoana declarantă .

În cazul în care această cerere este incompletă, persoana acreditată de la C.I.P. nu o va confirma, returnând persoanei declarante toate cele 3 exemplare.

În cazul în care refuzul la plată al cecului a rezultat dintr-o eroare sau omisiune a persoanei declarante-bancă, aceasta va suporta o taxă de 1.000.000 lei, percepută de

C.I.P. în ziua bancară în care se transmite Cererea de anulare a incidentului de plată și/sau a interdicției bancare de a emite cecuri.

În cazul în care banca trasă (persoana declarantă) care a remis la C.I.P. o Cerere de înscriere a refuzului bancar în F.N.C. are inițiativa anulării refuzului la plată respectiv, aceasta este singura în măsură să întocmească și să remită la C.I.P. Cererea corespunzătoare de anulare a incidentului de plată și/sau a interdicției bancare de a emite cecuri.

Articolul 7

Difuzarea și valorificarea informației din F.N.C.

1. Fluxul difuzării informației deținute în F.N.C. către utilizatori este prezentat în anexa nr. 1. Persoanele declarante și ceilalți utilizatori ai informațiilor înscrise în F.N.C. pot recurge la una dintre cele 3 proceduri de interogare a bazei de date: - depunerea de formulare - aceste cereri fac obiectul unui răspuns din partea C.I.P. în termen de maximum 48 de ore; - prin telex - sub rezerva unei acreditări speciale în acest scop; răspunsul C.I.P. va fi furnizat pe aceeași cale, în aceeași zi bancară; - prin programe specializate - folosind infrastructura comunicațiilor de date a Băncii Naționale a României sau a băncilor . ; răspunsul C.I.P. va fi furnizat pe aceeași cale, în aceeași zi bancară. Prin decizia conducerii D.U.R.B. se poate sista în orice moment o procedură de acces la informația conținută în F.N.C., în interesul respectării prevederilor legii și al încrederii publicului în comerțul făcut de bănci cu cecuri. 2. Difuzarea informației conținute în F.N.C. se poate face către persoane declarante , pe bază de cerere sau din inițiativa C.I.P. În cazul interogării F.N.C. de către o persoană declarantă , aceasta va completa formularul CERERE DE CON- SULTARE, având dreptul la maximum 3 întrebări privind o persoană fizică sau juridică , conform modelului din anexa nr. 9. Cererea de consultare va fi întocmită în 2 sau 3 exemplare, după caz, având același conținut, cu următoarele destinații: - exemplarul 1 - transmis la C.I.P. pentru confirmare și arhivare; - exemplarul 2 - transmis împreună cu exemplarul 1 la C.I.P. pentru confirmare și completare, fiind ulterior returnat persoanei declarante pentru evidențele proprii; - exemplarul 3 (dacă este cazul) - transmis împreună cu exemplarul 1 la C.I.P. pentru confirmare și completare, fiind ulterior returnat clientului de către persoana declarantă . În cazul în care această cerere este incompletă, persoana acreditată de la C.I.P. nu o va confirma, returnând persoanei declarante cele 2 sau 3 exemplare, după caz. În cazul în care C.I.P. primește o Declarație de pierdere/furt/distrugere/anulare a cecurilor (anexa nr. 4A) de la o persoană declarantă, persoana acreditată de la C.I.P. va înștiința în aceeași zi bancară centrala băncii trase , în baza formularului DECLARAȚIE A C.I.P. DE PIERDERE/FURT/ DISTRUGERE/ANULARE A INSTRUMENTELOR, conform modelului din anexa nr. 6B. Această declarație se va întocmi în minimum 2 exemplare, având același conținut, cu următoarele destinații: - exemplarul 1 - arhivat la C.I.P.; - exemplarul 2 - transmis centralei băncii trase . În cazul în care banca trasă este o unitate teritorială din propriul sistem intrabancar, centrala băncii are obligația să-i transmită imediat această informație, pentru a nu proceda la decontarea cecului/cecurilor în eventualitatea prezentării la plată. Fluxul colectării și difuzării informației privind un cec declarat pierdut/furat/distrus/anulat este prezentat în anexa nr. 10. O altă situație în care C.I.P. are inițiativa transmiterii de informații către persoanele declarante este cea descrisă la art. 5 pct. 2 alin. 2 din cuprinsul prezentului regulament, în baza formularului Declarație a C.I.P. privind interdicția bancară (anexa nr. 6A). 3. Difuzarea informației conținute în F.N.C. se poate face și către alți utilizatori , după cum decide, de la caz la caz, conducerea D.U.R.B. C.I.P. va permite autorităților publice , persoanelor fizice sau juridice și instituțiilor similare C.I.P. din străinătate accesul la informațiile deținute, în baza formularului Cerere de consultare (anexa nr. 9). 4. Valorificarea informației conținute în F.N.C. se va face astfel: a) de către bănci și „Serviciul centrala incidentelor de plăți" din centrala Băncii Naționale a României sau „Biroul incidente de plăți" din sucursalele Băncii Naționale a României , în mod obligatoriu, la eliberarea de formulare de cecuri titularilor de cont despre care F.N.C. poate conține date referitoare la incidente înregistrate de client la plata cu cecuri sau ori de câte ori acestea consideră necesar; b) de către C.I.P. , din proprie inițiativă, în apărarea interesului public, prin transmiterea către autorități publice sau publicarea, după caz, a unor informații din F.N.C.; c) de către autoritățile publice , pe baza datelor solicitate C.I.P.; d) de către persoanele fizice sau juridice, prin intermediul băncilor ; e) de către instituții similare C.I.P. din străinătate, pe baza datelor privind incidentele de plăți pe care C.I.P. le furnizează din proprie inițiativă sau la cererea acestora.

Articolul 8

Sancțiuni

Sancțiunile prevăzute pentru incidentele de plăți vor fi aplicate titularilor de cont , pe de o parte, și/sau băncilor , pe de altă parte, astfel:

1. Conform Legii nr. 59/1934, modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată și modificată prin Legea nr. 83/1994, se va pedepsi cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei și cu închisoare de la 6 luni la 1 an, în afară de cazul când fapta constituie un delict sancționat cu o pedeapsă mai mare, orice persoană fizică sau juridică care: - emite un cec fără autorizarea băncii trase ; - emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient sau, după ce a tras cecul și mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte, de disponibilul avut; - emite un cec cu dată falsă sau căruia îi lipsește una dintre mențiunile obligatorii; - emite un cec circular sau un cec de călătorie „la purtător". 2. Interdicția bancară, notificată de către banca trasă asupra unui titular de cont, durează 1 an de la data tragerii cecului (cu excepția cecului de numerar) care a generat incidentul de plată major . 3. Interdicția bancară, notificată de către banca trasă asupra unui titular, va fi prelungită cu 1 an de la data tragerii unui nou cec asupra aceluiași cont sau asupra unui cont deschis la o altă bancă pe numele său. 4. Conform Legii nr. 59/1934, modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată și modificată prin Legea nr. 83/1994, băncile care emit cecuri circulare fără a avea autorizare sau cărora li s-a revocat autorizarea se sancționează cu amendă*) de la 100.000 lei la 1.000.000 lei, în afară de cazul când legea prevede sancțiuni mai mari, în care caz se vor aplica acele sancțiuni. 5. Băncile care nu au declarat, în condițiile prevăzute de prezentul regulament, incidentele de plăți și/sau interdicțiile bancare către C.I.P. și/sau nu le-au notificat către client vor fi sancționate cu amendă*) de la 500.000 lei la 1.000.000 lei pentru fiecare omisiune. 6. Băncile care au eliberat formulare de cecuri titularilor de cont aflați în interdicție bancară vor fi sancționate cu amendă*) de la 500.000 lei la 1.000.000 lei. 7. În cazul în care băncile nu au notificat C.I.P. anularea unui incident de plată și/sau a unei interdicții bancare declarate anterior la Banca Națională a României din vina lor exclusivă, sustrăgându-se astfel de la plata taxei prevăzute la art. 6 pct. 4 alin. 5 , vor fi sancționate cu amendă*) de la 1.500.000 lei la 2.000.000 lei. 8. Se aplică băncilor o amendă*) de 500.000 lei pentru fiecare zi bancară de întârziere peste termenele stabilite de prezentul regulament (art. 4 pct. 2 alin. 2; art. 4 pct. 3 alin. 1; art. 5 pct. 2 alin. 1; art. 5 pct. 2 alin. 5; art. 6 pct. 4 alin. 3 și art. 7 pct. 2 alin. 7) . 9. Amenzile contravenționale prevăzute la pct. 4, 5, 6, 7 și 8 din cuprinsul prezentului articol se constată de către persoanele anume împuternicite de Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României din cadrul Direcției generale autorizare, reglementare și supraveghere prudențială a societăților bancare și al Direcției generale de control și se virează la bugetul de stat. Direcțiile generale mai sus menționate din cadrul Băncii Naționale a României vor remite C.I.P., în primele 3 zile bancare ale fiecărei luni, o situație centralizatoare a amenzilor percepute în cursul lunii anterioare.

Dispozițiile art. 25-27 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor nu se aplică acestor amenzi.

*) Potrivit art. 4 din Ordinul guvernatorului Băncii Naționale a României nr. 37 din 24 ianuarie 1997, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 29 ianuarie 1997, sancțiunea se aplică băncilor începând cu data de 1 aprilie 1997.

Articolul 9

Transmiterea și înscrierea informației în F.N.Cb. și F.N.B.O.

1. Pentru scopurile prezentului regulament, prevederile art. 4 privind transmiterea și înscrierea informației în F.N.C. se adaptează la necesitățile F.N.Cb. și F.N.B.O. 2. Standardele de conținut ale CERERII DE ÎNSCRIERE A REFUZULUI BANCAR ÎN F.N.Cb. și ale CERERII DE ÎNSCRIERE A REFUZULUI BANCAR ÎN F.N.B.O. sunt prezentate în anexa nr. 3B și, respectiv, în anexa nr. 3C. Aceste cereri se vor întocmi de către persoanele declarante în minimum 3 exemplare, având același conținut, cu următoarele destinații: - exemplarul 1 - transmis la C.I.P. pentru confirmare și arhivare; - exemplarul 2 - transmis împreună cu exemplarul 1 la C.I.P. pentru confirmare, fiind ulterior returnat persoanei declarante , pentru evidențele proprii; - exemplarul 3 - transmis împreună cu exemplarul 1 la C.I.P. pentru confirmare, fiind ulterior returnat clientului de către banca sa. Această cerere este transmisă la C.I.P. de către banca trasului sau banca subscriitorului (persoane declarante) în ziua efectuării refuzului la plată al cambiei sau, respectiv, al biletului la ordin. În cazul în care această cerere este incompletă, persoana acreditată de la C.I.P. nu o va confirma, returnând persoanei declarante toate cele 3 exemplare. 3. Standardele de conținut ale DECLARAȚIEI DE PIER- DERE/FURT/DISTRUGERE A CAMBIILOR și ale DECLA- RAȚIEI DE PIERDERE/FURT/DISTRUGERE A BILETELOR LA ORDIN sunt prezentate în anexa nr. 4B și, respectiv, în anexa nr. 4C. Aceste declarații se vor întocmi de către solicitant și de persoana declarantă în minimum 4 exemplare, având același conținut, cu următoarele destinații: - exemplarul 1 - transmis la C.I.P. pentru confirmare și arhivare; - exemplarul 2 - transmis împreună cu exemplarul 1 la C.I.P. pentru confirmare, fiind ulterior returnat persoanei declarante , pentru evidențele proprii; - exemplarul 3 - transmis împreună cu exemplarul 1 la C.I.P. pentru confirmare, fiind ulterior returnat persoanei fizice sau juridice de către bancă ; - exemplarul 4 - remis persoanei fizice sau juridice în momentul întocmirii declarației. Această declarație este transmisă la C.I.P. de către persoana declarantă în aceeași zi bancară cu aceea a întocmirii declarației. 4. În baza unei convenții, sucursalele Băncii Naționale a României vor primi din partea camerelor de comerț și industrie județene, în prima zi bancară a fiecărei săptămâni, TABELELE CU PROTESTELE DE NEACCEPTARE SAU DE NEPLATĂ A CAMBIILOR și TABELELE CU PROTESTELE DE NEPLATĂ A BILETELOR LA ORDIN, pentru a fi completată informația deținută în F.N.Cb. și, respectiv, în F.N.B.O. 5. Prevederile art. 5 referitoare la interdicția bancară nu se aplică fișierelor privind titlurile de credit.

Articolul 10

Organizarea și gestionarea informației din F.N.Cb. și F.N.B.O.

1. Pentru scopurile prezentului regulament, dispozițiile art. 6 privind organizarea și gestionarea informației în F.N.C. se adaptează la necesitățile F.N.Cb. și F.N.B.O. 2. F.N.Cb. și F.N.B.O. vor fi create, gestionate, actualizate și modificate conform necesităților proprii ale C.I.P., astfel încât acestea să poată evidenția și valorifica informațiile privind: - refuzul la plată al cambiilor; - refuzul la plată al biletelor la ordin; - declararea cambiilor și biletelor la ordin ca pierdute, furate sau distruse. Structura bazei de date, precum și restricțiile în utilizarea acesteia vor fi stabilite prin reglementări proprii ale C.I.P., care vor cuprinde și dispoziții privitoare la nomenclatoare și arhive proprii în interesul operativității și al eficienței în colectarea și valorificarea informației deținute în F.N.Cb. și F.N.B.O. 3. Standardele de conținut ale CERERII DE ANULARE A INCIDENTULUI DE PLATĂ PRIVIND CAMBIA și ale CERERII DE ANULARE A INCIDENTULUI DE PLATĂ PRI-

VIND BILETUL LA ORDIN sunt prezentate în anexa nr. 8B și, respectiv, în anexa nr. 8C. Aceste cereri sunt întocmite și transmise C.I.P. de către banca trasului sau, respectiv, banca subscriitorului (persoane declarante) în aceeași zi bancară. Persoanele declarante care au transmis inițial la

C.I.P. Cererea de înscriere a refuzului bancar în F.N.Cb. și, respectiv, în F.N.B.O. sunt singurele în măsură să întocmească și să remită la C.I.P. Cererea de anulare a incidentului de plată privind cambia și, respectiv, Cererea de anulare a incidentului de plată privind biletul la ordin.

Radierea incidentelor de plăți din F.N.Cb. sau din

F.N.B.O. poate interveni la solicitarea persoanelor declarante sau a instanțelor judecătorești, în una dintre situațiile următoare:

a) atunci când refuzul la plată sau la acceptare al cambiei sau refuzul la plată al biletului la ordin rezultă dintr-o eroare sau o omisiune a persoanei declarante ; b) alte motive prevăzute de reglementări ale Băncii Naționale a României.

În cazul în care refuzul la plată al cambiei sau al biletului la ordin a rezultat dintr-o eroare sau omisiune a persoanei declarante-bancă , aceasta va suporta o taxă de

1.000.000 lei, percepută de C.I.P. în ziua bancară în care se transmite Cererea de anulare a incidentului de plată privind aceste instrumente.

Articolul 11

Difuzarea și valorificarea informației din F.N.Cb. și F.N.B.O.

1. În aplicarea prezentului regulament, dispozițiile art. 7 privind difuzarea și valorificarea informației în F.N.C. se adaptează la necesitățile F.N.Cb. și F.N.B.O. 2. În cazul în care C.I.P. primește o Declarație de pierdere/furt/distrugere a cambiilor sau a biletelor la ordin (anexa nr. 4B sau anexa nr. 4C) de la o persoană declarantă , va înștiința în aceeași zi bancară centrala băncii trasului sau centrala băncii subscriitorului printr-o Declarație a C.I.P. de pierdere/furt/distrugere/anulare a instrumentelor (anexa nr. 6B). Centrala băncii respective are obligația de a transmite imediat această informație, dacă este cazul, unității teritoriale din propriul sistem intrabancar, pentru a nu proceda la decontarea respectivului instrument . 3. Fluxul colectării și difuzării informației privind un bilet la ordin sau o cambie declarat(ă) pierdut(ă)/furat(ă)/distrus(ă)/anulat(ă) este prezentat în anexa nr. 10. 4. Prevederile art. 7 pct. 2 alin. 9 nu se aplică în cazul titlurilor de credit.

Articolul 12

Sancțiuni

Sancțiunile prevăzute pentru incidentele de plăți în cazul cambiilor și/sau al biletelor la ordin sunt:

1. Conform Legii nr. 58/1934, modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 11/1993, aprobată și modificată prin Legea nr. 83/1994, se va pedepsi cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei și închisoare până la 6 luni, în afară de cazul în care fapta constituie un delict sancționat cu o pedeapsă mai mare, orice persoană fizică sau juridică care cesionează o creanță în favoarea unei bănci , știind că în momentul cesiunii nu există, în total sau în parte, creanța cedată. 2. Băncile care nu au declarat, în condițiile prevăzute de prezentul regulament, incidentele de plăți către C.I.P. vor fi sancționate cu amendă*) de la 500.000 lei la 1.000.000 lei pentru fiecare omisiune. 3. În cazul în care băncile nu au notificat C.I.P. anularea unui incident de plată declarat anterior la Banca Națională a României din vina lor exclusivă, sustrăgându-se astfel de la plata taxei prevăzute la art. 10 pct. 3 alin. 3, vor fi sancționate cu amendă*) de la 1.500.000 lei la 2.000.000 lei. 4. Se aplică băncilor o amendă*) de 500.000 lei pentru fiecare zi bancară de întârziere peste termenele stabilite de prezentul regulament (art. 9 pct. 2 alin. 2; art. 9 pct. 3 alin. 2; art. 10 pct. 3 alin. 1 și art. 11 pct. 2) . 5. Amenzile contravenționale prevăzute la pct. 2, 3 și 4 din cuprinsul prezentului articol se constată de către persoanele anume împuternicite de Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României din cadrul Direcției generale autorizare, reglementare și supraveghere prudențială a societăților bancare și al Direcției generale de control și se virează la bugetul de stat. Direcțiile generale mai sus men-

ționate din cadrul Băncii Naționale a României vor remite C.I.P., în primele 3 zile bancare ale fiecărei luni, o situație centralizatoare a amenzilor percepute în cursul lunii anterioare.

Dispozițiile art. 25-27 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor nu se aplică acestor amenzi.

Articolul 13

Înscrierea informației în F.N.P.R.

1. Direcția urmăririi riscurilor bancare va organiza o bază de date permanentă, denumită Fișierul național al persoanelor cu risc (F.N.P.R.) , alimentată automat de F.N.I.P. cu incidentele de plăți majore înregistrate pe numele unei persoane fizice sau juridice. 2. În cuprinsul prezentului regulament, termenul incidente de plăți majore acoperă situațiile: a) pentru CEC: - cec emis fără autorizarea trasului; - cec refuzat la plată din lipsă parțială de disponibil; - cec refuzat la plată din lipsă totală de disponibil; - cec emis cu o dată falsă sau căruia îi lipsește o mențiune obligatorie; - cec circular sau cec de călătorie emis „la purtător"; - cec emis de către un trăgător aflat în interdicție bancară; b) pentru CAMBIE: - scontarea cambiei fără existența în total/în parte a creanței cedate în momentul cesiunii acesteia; - cambie refuzată la plată din lipsă parțială de disponibil; - cambie refuzată la plată din lipsă totală de disponibil; - cambie falsă; c) pentru BILET LA ORDIN:

- scontarea biletului la ordin fără existența în total/în parte a creanței cedate în momentul cesiunii acestuia; - bilet la ordin refuzat la plată din lipsă parțială de disponibil; - bilet la ordin refuzat la plată din lipsă totală de disponibil; - bilet la ordin fals.

În cazul incidentelor de plăți majore intervenite la plata cu cecuri, informația înscrisă în F.N.P.R. va fi completată cu perioada în care persoana fizică sau juridică se află în interdicție bancară.

Articolul 14

Organizarea și gestionarea informației în F.N.P.R.

Prevederile de la art. 6 pct. 2 alin. 3 și art. 6 pct. 3 , referitoare la modalitățile de organizare și gestionare a infor-

*) Potrivit art. 4 din Ordinul guvernatorului Băncii Naționale a României nr. 37 din 24 ianuarie 1997, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 29 ianuarie 1997, sancțiunea se aplică băncilor începând cu data de 1 aprilie 1997.

mației din F.N.C., își păstrează valabilitatea și pentru F.N.P.R.

În momentul radierii unui incident de plată major din F.N.I.P., în mod automat va fi actualizată și înregistrarea din F.N.P.R. de pe numele respectivului titular de cont.

Articolul 15

Difuzarea și valorificarea informației din F.N.P.R.

Prevederile de la art. 7 pct. 1; art. 7 pct. 2 alin. 1, 2, 3, 4 și art. 7 pct. 3 , referitoare la difuzarea și valorificarea informației din F.N.C., își păstrează valabilitatea și pentru F.N.P.R.

Valorificarea informației conținute în F.N.P.R. se poate face de către utilizatori , pe baza datelor solicitate C.I.P.

Articolul 16

Comisioane și speze

1. Serviciile oferite persoanelor declarante-bănci și celorlalți utilizatori de către C.I.P. se fac pe baze comerciale, prin perceperea de comisioane, speze și abonamente de consultare a F.N.I.P. și a F.N.P.R. 2. Cuantumurile comisioanelor, spezelor și ale abonamentelor se stabilesc prin ordin al guvernatorului Băncii Naționale a României. 3. Comisioanele, spezele și abonamentele sunt folosite de către Banca Națională a României pentru acoperirea cheltuielilor cu funcționarea și gestionarea F.N.I.P. și F.N.P.R.

Articolul 17

Arhivarea

1. Orice informație privind incidentele de plăți din F.N.I.P. va fi arhivată pe o perioadă de 5 ani în cadrul Direcției generale de plăți și urmărire a riscurilor bancare din Banca Națională a României. 2. Toată documentația folosită pentru transmiterea și înscrierea, organizarea și gestionarea și, respectiv, difuzarea și valorificarea informațiilor deținute de C.I.P. se arhivează în mod obligatoriu de către persoanele declarante , la sediile acestora, pe o perioadă de 5 ani, după cum urmează: a) la persoanele declarante : - somațiile; - fișele de acreditare a persoanelor autorizate să notifice la C.I.P. cererile, declarațiile și anulările de incidente de plăți și de interdicții bancare; - cererile de înscriere a refuzului bancar în F.N.C./F.N.Cb./F.N.B.O.; - declarațiile de pierdere/furt/distrugere/anulare a cecurilor; - declarațiile de pierdere/furt/distrugere a cambiilor, biletelor la ordin; - declarațiile C.I.P. privind interdicția bancară și, respectiv, de pierdere/furt/distrugere/anulare a instrumentelor; - cererile de anulare a incidentului de plată și/sau a interdicției bancare de a emite cecuri; - cererile de anulare a incidentului de plată privind cambia, biletul la ordin; - cererile de consultare; b) la C.I.P.:

- fișele de acreditare a persoanelor autorizate să notifice la C.I.P. cererile, declarațiile și anulările de incidente de plăți și de interdicții bancare; - cererile de înscriere a refuzului bancar în F.N.C./F.N.Cb./F.N.B.O.; - declarațiile de pierdere/furt/distrugere/anulare a cecurilor; - declarațiile de pierdere/furt/distrugere a cambiilor, biletelor la ordin; - declarațiile C.I.P. privind interdicția bancară și, respectiv, de pierdere/furt/distrugere/anulare a instrumentelor; - cererile de anulare a incidentului de plată și/sau a interdicției bancare de a emite cecuri; - cererile de anulare a incidentului de plată privind cambia, biletul la ordin; - cererile de consultare.

Articolul 18

Alte precizări

1. Din proprie inițiativă, precum și la solicitarea oricărei bănci , C.I.P. poate organiza și alte fișiere referitoare la incidentele de plăți , inclusiv pentru cartelele de plată, în cazul în care interesul public o impune. 2. D.U.R.B. asigură, totodată, emiterea și modificarea de reglementări ale Băncii Naționale a României, în numele C.I.P., privind accesul, gestiunea și valorificarea informației deținute. Persoanele declarante au obligația să furnizeze C.I.P. orice informație solicitată de aceasta, în scopul desfășurării propriei activități. 3. Anexele fac parte integrantă din prezentul regulament și sunt obligatorii pentru bănci și pentru Banca Națională a României din punct de vedere al formei și al conținutului. 4. Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la data de 3 februarie 1997.