Decizia nr. 1154/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 94 alin. (1) lit. m), raportate la cele ale

art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Rodica Georgeta Cojocaru în Dosarul nr. 14.006/63/2008 al Tribunalului Sibiu - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 14.006/63/2008, Tribunalul Sibiu - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 94 alin. (1) lit. m), raportate la cele ale

art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici. Excepția a fost ridicată de Rodica Georgeta Cojocaru, funcționar public, într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unei decizii emise de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Dolj.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că suspendarea raporturilor de serviciu în temeiul textelor de lege criticate contravine prevederilor constituționale și convenționale care instituie prezumția de nevinovăție. Arată că legea română omite necesitatea ocrotirii dreptului la un trai decent, întrucât nu impune obligativitatea asigurării unor măsuri compensatorii salariale minime pe perioada suspendării din funcție, astfel cum prevede "Regulamentul 96/2004 în materia funcționarilor publici comunitari".

Tribunalul Sibiu - Secția comercială și de contencios administrativ consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, amintind cele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Precizează că suspendarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici în situația descrisă de ipoteza normei analizate nu presupune automat o prezumție de vinovăție a celui în cauză, ci doar o măsură temporară luată având în vedere gravitatea infracțiunilor pentru care funcționarul public este trimis în judecată. Invocă și cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 921/2008 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 94 alin. (1) lit. m), raportate la cele ale

art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, care au următorul cuprins:

- Art. 94 alin. (1) lit. m): "(1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcționarul public se află în una dintre următoarele situații: (...)

m) în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h).";

- Art. 54 lit. h): "Poate ocupa o funcție publică persoana care îndeplinește următoarele condiții: (...)

h) nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea;".

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor și a obligațiilor și ale art. 16 alin. (1) și (2) care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. Se invocă, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărare drepturilor omului și a libertăților fundamentale care instituie prezumția de nevinovăție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, asupra constituționalității dispozițiilor de lege ce fac obiectul prezentei excepții, s-a mai pronunțat prin mai multe decizii, prin raportare la aceleași texte din Legea fundamentală și prin prisma unor critici similare, constatând caracterul lor constituțional. Dintre acestea, poate fi amintită, cu titlu exemplificativ,

Decizia nr. 676 din 18 mai 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 22 iunie 2010, prin care Curtea a statuat, în acord cu jurisprudența sa anterioară, că sancțiunea administrativă a suspendării funcționarului public din funcția publică pe care acesta o deține, în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată a acestuia, are ca finalitate protejarea autorității sau a instituției publice față de pericolul continuării activității ilicite și al extinderii consecințelor periculoase ale faptei penale săvârșite de către funcționarul public. Totodată, Curtea a observat că, ținând cont de natura administrativă a acestei măsuri, nu sunt incidente prevederile constituționale și convenționale care instituie prezumția de nevinovăție, care va trebui însă respectată pe tot parcursul desfășurării întregului proces penal pornit împotriva respectivului funcționar public, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. În plus, măsura suspendării din funcție se aplică tuturor funcționarilor publici aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale. De asemenea, Curtea a precizat că stabilirea compatibilității prevederilor din legislația națională cu cele cuprinse în acte emise de instituțiile Uniunii Europene nu poate fi realizată de instanța de contencios constituțional, ci revine, în cadrul operațiunii de interpretare și aplicare a legii, judecătorului învestit cu soluționarea litigiului în cursul soluționării căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și argumentele pe care s-a bazat își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 94 alin. (1) lit. m), raportate la cele ale

art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Rodica Georgeta Cojocaru în Dosarul nr. 14.006/63/2008 al Tribunalului Sibiu - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 septembrie 2010.