Decizia nr. 1420/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale art. 156 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 19/2000 17 martie 2000 (prevederi anume) privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
- Legea nr. 119/2010 30 iunie 2010 (prevederi anume) privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 54 alin. (3) din Legea nr. 164/2001
privind pensiile militare de stat și ale
art. 156 din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Ion Aldea în Dosarul nr. 4.343/99/2008 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată în ceea ce privește dispozițiile
art. 54 alin. (3) din Legea nr. 164/2001 . Astfel, arată că acestea sunt simple norme de trimitere. Referitor la dispozițiile
art. 156 din Legea nr. 19/2000 , pune însă concluzii de admitere a excepției, considerând că se creează un tratament juridic diferențiat, care nu are la bază un criteriu rezonabil. De asemenea, arată că normele procedurale de favoare ar trebui aplicate tuturor pensionarilor.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 26 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 4.343/99/2008, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 54 alin. (3) din Legea nr. 164/2001
privind pensiile militare de stat, raportate la dispozițiile
art. 156 din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Excepția a fost ridicată de Ion Aldea cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate sunt discriminatorii, creând un tratament diferit între pensionarii sistemului public de pensii și cei din alte sisteme de pensii. Astfel, arată că
art. 155 lit. f) din Legea nr. 19/2000
prevede competența tribunalului de a soluționa modul de stabilire și de plată a pensiilor, a indemnizațiilor și a altor drepturi de asigurări sociale. Derogând de la normele de drept comun în materia competenței teritoriale a instanței, art. 156 din aceeași lege prevede că, pentru cererile îndreptate împotriva CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii, este competent tribunalul în raza căruia se află domiciliul reclamantului. Pentru toate celelalte cauze este competentă instanța de la domiciliul sau sediul pârâtului. Dispozițiile
art. 54 alin. (3) din Legea nr. 164/2001
fac trimitere la dispozițiile
în ceea ce privește procedura de soluționare a acțiunilor împotriva deciziilor comisiilor de contestații ale pensiilor militare de stat care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Român de Informații. Deși aceste litigii se referă la modul de stabilire și de plată a pensiilor, a indemnizațiilor și a altor drepturi de asigurări sociale, totuși nu vor putea fi soluționate de instanța de la domiciliul reclamantului, întrucât prevederile
stabilesc acest beneficiu doar pentru situația în care pârâtul este CNPAS sau casele teritoriale de pensii.
Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care, din interpretarea lor, rezultă o competență diferită în soluționarea contestațiilor formulate de pensionarii militari în raport cu cei din sistemul public de pensii. Arată că excepția de la regula de drept comun referitoare la competența teritorială a instanței a urmărit facilitarea accesului la justiție a pensionarilor, iar diferența de tratament juridic nu are o justificare obiectivă și rezonabilă.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 54 alin. (3) din Legea nr. 164/2001
privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, dispoziții potrivit cărora: "Deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanță potrivit
De asemenea, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie și dispozițiile
art. 156 din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispoziții potrivit cărora: "Cererile îndreptate împotriva CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul."
Autorul excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei prin care s-a stabilit pensia de serviciu cuvenită autorului excepției.
Ulterior sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a intrat în vigoare
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. Aceasta a prevăzut transformarea pensiilor speciale, inclusiv a pensiilor militare de stat, în pensii în înțelesul
Legii nr. 19/2000 , dispunând și recalcularea pensiilor aflate în plată. Deși
nu a abrogat dispozițiile
Legii nr. 164/2001 , în art. 7 a prevăzut că: "Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de
Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare."
Față de aceste dispoziții de lege, Curtea constată că dispozițiile
art. 54 alin. (3) din Legea nr. 164/2001
și-au încetat aplicarea, norma de trimitere la dispozițiile
fiind preluată de
art. 7 din Legea nr. 119/2010 .
Noua reglementare nu clarifică însă problemele indicate de autorul excepției cu privire la aplicarea dispozițiilor
art. 156 din Legea nr. 19/2000 , motiv pentru care Curtea apreciază că soluția legislativă criticată se păstrează.
În aceste condiții, urmează ca instanța de contencios constituțional să analizeze constituționalitatea dispozițiilor
art. 7 din Legea nr. 119/2010
prin raportare la dispozițiile
art. 156 din Legea nr. 19/2000 .
În ceea ce privește dispozițiile
art. 7 din Legea nr. 119/2010 , Curtea constată că acestea nu reglementează, în sine, competența instanței în litigiile privind stabilirea pensiilor, ci instituie doar o normă de trimitere către prevederile
Legii nr. 19/2000 . Așa fiind, Curtea constată că susținerile privind neconstituționalitatea acestei norme de trimitere sunt lipsite de temei.
Referitor la dispozițiile
art. 156 din Legea nr. 19/2000 , Curtea constată că acestea reglementează două ipoteze distincte în ceea ce privește competența teritorială a tribunalului în litigiile privind drepturile de asigurări sociale. Într-o primă ipoteză se prevede că "cererile îndreptate împotriva CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul". Din contră, în situația în care pârâtul este altul decât cel prevăzut în prima teză, ipoteza a doua a textului stabilește că va fi competentă să soluționeze litigiul instanța în a cărei rază își are domiciliul sau sediul pârâtul.
Prevederile potrivit cărora instanța competentă este cea în raza căreia se află domiciliul reclamantului reprezintă o derogare de la dispozițiile dreptului comun, derogare prin care se urmărește facilitarea accesului la justiție al pensionarilor în litigiile ce privesc stabilirea pensiilor. Reglementând aceste dispoziții, legiuitorul a avut în vedere, în mod firesc, doar situația pensionarilor din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, întrucât acesta este domeniul de reglementare al
Legii nr. 19/2000 . Din această perspectivă, nu se creează un tratament diferit între persoane aflate în situații identice.
În același timp însă acesta este motivul pentru care dispozițiile procedurale ale
nu au avut în vedere și situațiile ce s-ar putea naște din aplicarea acestor norme altor sisteme de pensii, dând naștere, în practică, unor tratamente diferite între pensionari, în funcție de sistemul de pensii din care provin.
Aceste situații relevă o problemă de legiferare, care decurge din lipsa unei reglementări care să asigure o unitate a tratamentului juridic între pensionari, cu atât mai mult cu cât dispozițiile
au avut ca efect recalcularea pensiilor militare de stat, dar și a altor tipuri de pensii speciale, potrivit prevederilor
O atare omisiune legislativă nu poate fi însă complinită de Curtea Constituțională pe calea excepției de neconstituționalitate, fără a contraveni dispozițiilor
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , care prevăd că instanța de contencios constituțional "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 156 din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Ion Aldea în Dosarul nr. 4.343/99/2008 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.
2. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de același autor în același dosar al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 2 noiembrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.