Decizia nr. 1443/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Ionel Manțog și Ion Vulpe în Dosarul nr. 423/95/2006 (nr. vechi 2.512/2006) al Tribunalului Sibiu Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca nefondată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 423/95/2006 (nr. vechi 2.512/2006), Tribunalul Sibiu Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Ionel Manțog și Ion Vulpe.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (3) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 31 referitoare la Dreptul la informație, ale art. 41 referitoare la Munca și protecția socială a muncii și ale art. 45 referitoare la Libertatea economică, deoarece se realizează o discriminare între cetățenii care utilizează informațiile publice în încheierea de tranzacții financiare, dar care nu îndeplinesc funcții, atribuții sau însărcinări în legătură cu manipularea unor asemenea informații și cetățenii care ocupă o funcție sau o atribuție care permite luarea la cunoștință a unor informații publice dar cărora le este interzisă încheierea oricăror tranzacții în legătură cu aceste informații, sub sancțiunea aplicării unei pedepse penale. Totodată, interdicția de a încheia acte juridice având la bază astfel de informații limitează accesul persoanelor în cauză la funcții de demnitate publică.

De asemenea, în pofida faptului că accesul la informații de interes public nu poate fi îngrădit, textul incriminează fapta valorificării cu ocazia încheierii unor acte juridice a informațiilor dobândite în virtutea funcției.

Totodată, în contextul în care o persoană dorește să ocupe o anumită funcție corespunzătoare pregătirii sale, existența riscului ca utilizarea informațiilor publice dobândite în exercițiul funcției să atragă răspunderea penală a acelei persoană atrage după sine, în mod firesc, îngrădirea dreptului de a alege o meserie sau profesie.

În sfârșit, textul criticat limitează exercițiul unui drept patrimonial prin aceea că interzice, sub sancțiunea pedepsei penale, încheierea oricăror tranzacții financiare, afectând, în considerarea funcției sau a însărcinării, liberul acces la o activitate economică.

Tribunalul Sibiu - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut:

- Art. 12 lit. a): "Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:

a) efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale;".

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (3) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 31 referitoare la Dreptul la informație, ale art. 41 referitoare la Munca și protecția socială a muncii și ale art. 45 referitoare la Libertatea economică.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării

Deciziei nr. 454 din 28 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 10 ianuarie 2005, Curtea a statuat că "nu poate fi primită critica privind încălcarea principiului libertății economice consacrate de art. 45 din Constituție, deoarece dispozițiile legale atacate pe calea excepției de neconstituționalitate au ca finalitate, între altele, tocmai asigurarea respectării principiilor economiei de piață și a libertății economice, prin prohibirea efectuării de operațiuni financiare, ca acte de comerț, de către persoane care, în virtutea funcțiilor pe care le dețin, au acces la pârghii economice și la informații de natură să le confere avantaje față de ceilalți participanți la circuitul economic.

Este nefondată și susținerea în sensul că prin dispozițiile legale atacate se încalcă principiul egalității în drepturi prevăzut de art. 16 din Constituție, dat fiind că persoanele care se pot încadra în categoria subiectului activ al infracțiunii prevăzute de

art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000

sunt circumstanțiate, prin textul legii, de condiții diferite de cele în care se află ceilalți comercianți, și anume îndeplinesc funcții incompatibile, prin natura lor, cu actele de comerț."

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

În legătură cu susținerile autorilor excepției referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale privind Dreptul la informație și Munca și protecția socială a muncii, Curtea constată că niciunul dintre textele invocate nu este incident în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Ionel Manțog și Ion Vulpe în Dosarul nr. 423/95/2006 (nr. vechi 2.512/2006) al Tribunalului Sibiu - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 noiembrie 2010.