Decizia nr. 1300/2010

Acsinte Gaspar - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005

privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008

pentru completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008

pentru modificarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2009

privind unele măsuri financiar-bugetare și ale

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Viorel Martin în Dosarul nr. 5.250.1/30/2008 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției.

Lipsește partea Casa Județeană de Pensii Timiș, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005

încalcă dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție. În ceea ce privește dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 ,

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 ,

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2009 , precum și ale art. 78^2 alin. (2) și

art. 165^1 din Legea nr. 19/2000 , arată că acestea sunt neconstituționale, contravenind dispozițiilor art. 115 alin. (6) și art. 47 alin. (2) din Constituție.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, susținând că autorul excepției critică, în realitate, modul de interpretare și aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 22 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 5.250.1/30/2008, Tribunalul Timiș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005

privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008

pentru completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008

pentru modificarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2009

privind unele măsuri financiarbugetare și ale

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Excepția a fost ridicată de Viorel Martin cu prilejul soluționării unui litigiu de asigurări sociale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că actele normative criticate afectează un drept fundamental, respectiv dreptul la pensie, prin acordarea discreționară a anumitor sporuri. În același timp, arată că aceste acte fac trimitere, în ceea ce privește acordarea anumitor sporuri cu caracter permanent, la un act normativ abrogat încă din anul 2000, respectiv

Legea nr. 46/2002 . De asemenea, consideră că punctul la pensie este calculat în mod discreționar și discriminatoriu. În sfârșit, arată că dispozițiile de lege criticate nu sunt accesibile, în sensul arătat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Malone contra Regatului Unit (1984).

Tribunalul Timiș - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile următoarelor acte normative:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005

privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 78/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 11 aprilie 2005;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008

pentru completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, aprobată prin

Legea nr. 154/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 14 mai 2009;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008

pentru modificarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008, aprobată prin

Legea nr. 155/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 14 mai 2009; și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009

privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009.

De asemenea, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie și dispozițiile art. 78^2 alin. (2) și

art. 165^1 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispoziții potrivit cărora:

- Art. 78^2 alin. (2): "Prevederile alin. (1) se aplică numai în situațiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 3, în funcție de data nașterii, respectiv stagiile complete de cotizare, în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 1671.";

- Art. 165^1 : "(1) Pensionarii sistemului public ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupe superioare de muncă, precum și cei care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții speciale sau deosebite și ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației în vigoare după această dată beneficiază de o creștere a punctajelor realizate în aceste perioade, după cum urmează:

a) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri încadrate în condiții speciale, potrivit legislației în vigoare după această dată;

b) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri încadrate în condiții deosebite, potrivit legislației în vigoare după această dată.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația în care, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005

privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin

Legea nr. 78/2005 , cu completările ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat un alt stagiu complet de cotizare decât cel prevăzut de legislația pensiilor în vigoare la data înscrierii la pensie."

Autorul excepției consideră că textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții constituționale: art. 15 referitor la universalitatea legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 referitor la nivelul de trai, art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la domeniul de reglementare al legii organice și art. 115 alin. (6) referitor la domeniul de reglementare al ordonanțelor de urgență. De asemenea, consideră că se contravine dispozițiilor art. 20 din Constituție, prin raportare la prevederile art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, sunt invocate și considerentele hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în Hotărârea din 26 noiembrie 2002, pronunțată în Cauza Buchen contra Cehiei, și Hotărârea din 2 august 1984, pronunțată în Cauza Malone contra Regatului Unit al Marii Britanii.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, excepție făcând dispozițiile

Legii nr. 19/2000 , autorul acesteia nu specifică dispozițiile actelor normative invocate pe care le consideră a fi încălcate, ci formulează o critică generală a acestora. Având în vedere însă dispozițiile

Legii nr. 19/2000

amintite, precum și contextul speței în care a fost ridicată excepția, Curtea apreciază că problemele de neconstituționalitate vizate privesc, în mod concret, recalcularea pensiilor persoanelor care au desfășurat munca în grupele I și II de muncă, potrivit legislației anterioare.

Referitor la critica privind dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 , care reglementează cadrul general în care se desfășoară recalcularea pensiilor, Curtea observă că a mai analizat acest act normativ, în ansamblul său, prin raportare la aceleași texte constituționale ca și cele invocate în prezenta cauză. În acest sens este

Decizia nr. 88 din 8 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 15 martie 2007. Având în vedere că în prezenta cauză nu sunt invocate elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, Curtea constată că soluția de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, precum și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

În ceea ce privește critica adusă dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008

și dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 , Curtea observă că acestea introduc, respectiv modifică, în cuprinsul

Legii nr. 19/2000 , dispozițiile art. 78^2 și art. 165^1 , reglementând și aspecte legate de aplicarea acestor prevederi.

Astfel,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 , având în vedere inechitățile care rezultau din reglementarea existentă până la acea dată în ceea ce privește persoanele care au desfășurat activitatea în fostele grupe I sau II de muncă, a introdus

art. 78^1 în Legea nr. 19/2000 , prin care s-a prevăzut acordarea unor sporuri la calculul pensiei pentru această categorie de persoane. De asemenea, a fost reglementată acordarea acestor sporuri și persoanelor ale căror pensii fuseseră deja recalculate potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 , fiind prevăzută totodată și eșalonarea plății acestor sporuri, precum și alte aspecte privind aplicarea.

Ulterior, având în vedere intervenția unei legislații paralele, dar cu un conținut diferit, care reglementa același domeniu ca și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 , respectiv a

Legii nr. 218//2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 19/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2008, a fost emisă

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 , al cărei scop a fost intervenția rapidă pentru a se evita problemele de aplicare a legii. Acest act normativ a dat un nou conținut dispozițiilor

art. 78^2 din Legea nr. 19/2000 , în vigoare și în prezent. De asemenea, a modificat

art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008

și a dat o nouă redactare dispozițiilor

art. 165^1 din Legea nr. 19/2000 , care fusese introdus prin

Legea nr. 218/2008 , aceasta din urmă modificare urmând a intra însă în vigoare la data de 1 ianuarie 2010, potrivit

art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 .

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009

- alături de alte reglementări care nu au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, motiv pentru care nu vor fi supuse controlului de constituționalitate prorogă, prin art. V, intrarea în vigoare a modificărilor

art. 165^1 din Legea nr. 19/2000 , aduse de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 , la data de 1 ianuarie 2011.

Prin urmare, în prezent

art. 165^1 din Legea nr. 19/2000

este în vigoare în forma reglementată de

Legea nr. 218/2008 .

Autorul excepției critică aceste acte normative, arătând că acestea au acordat, în mod discreționar și discriminatoriu, sporuri permanente, care afectează dreptul la pensie. Nu arată însă sub ce aspect legea este inechitabilă și nici care sunt categoriile de pensionari între care se creează discriminări.

În atari condiții, Curtea nu poate constata decât că textele de lege criticate nu creează discriminări între persoane aflate în aceeași situație. Ipotezele diferite vizează persoane aflate în situații diferite, fapt ce nu contravine principiului egalității în drepturi, care nu are semnificația uniformității, astfel că situații diferite justifică și chiar impun un tratament juridic diferit.

În același timp, Curtea observă că textele de lege criticate au urmărit chiar îndepărtarea unor inechități ce rezultau din reglementările anterioare, care nu țineau cont de anumite bonusuri ce fuseseră acordate la stagiul de cotizare și care, potrivit legislației în vigoare, nu reprezentau perioade contributive, astfel că s-a reglementat acordarea unor sporuri care să compenseze aceste inechități.

Așadar, critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16, 44 și 47 din Constituție este neîntemeiată. De asemenea, întrucât nu a fost afectat vreun drept fundamental, critica raportată la dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție este lipsită de temei.

În continuare, Curtea reține că trimiterile din legislația actuală la reglementările anterioare nu au semnificația retroactivității legii, așa cum pare să rezulte din critica de neconstituționalitate, ci sunt necesare pentru a se identifica ipotezele din vechea lege care urmează a fi reglementate prin noile prevederi legale în vigoare.

În ceea ce privește critica referitoare la imprevizibilitatea normei legale, Curtea constată că, în condițiile în care

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008

a unificat reglementarea

art. 78^2 din Legea nr. 19/2000 , problemele generate de paralelismul legislativ au încetat să mai existe, astfel că nu se mai poate susține că textele de lege criticate generează efecte care nu pot fi prevăzute sau anticipate.

În sfârșit, Curtea reține că

Legea nr. 19/2000

a fost adoptată cu respectarea prevederilor constituționale referitoare la legile organice, fapt pentru care critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. p) este lipsită de temei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005

privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008

pentru completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008

pentru modificarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, ale

art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009

privind unele măsuri financiarbugetare și ale

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Viorel Martin în Dosarul nr. 5.250.1/30/2008 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 octombrie 2010.