Decizia nr. 1630/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004

privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, excepție ridicată de Marian Belu în Dosarul nr. 9.272/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 București, precum și de către Valeria Bozdoc în Dosarul nr. 30.943/299/2009 al aceleiași instanțe.

La apelul nominal se prezintă, personal, Valeria Bozdoc, autor al excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 840D/2010, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și arată că, la Dosarul nr. 834D/2010, Marian Belu, autor al excepției de neconstituționalitate, a depus note scrise prin care solicită admiterea acesteia, deoarece prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 21, 44 și 53 din Constituție.

Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării Dosarelor nr. 834D/2010 și nr. 840D/2010, având în vedere obiectul identic al acestora.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 840D/2010 la Dosarul nr. 834D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 29 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 9.272/299/2010, și Încheierea din 19 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 30.943/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004

privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, excepție ridicată de Marian Belu și Valeria Bozdoc cu prilejul soluționării unor plângeri împotriva încheierii de carte funciară.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile

art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004

contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21, 44 și 53, deoarece permit transferul dreptului de proprietate și intabularea acestuia pe numele unui alt titular, deși pe rolul instanțelor există acțiuni formulate de către proprietari cu privire la cuantumul despăgubirilor pentru expropriere.

Judecătoria Sectorului 1 București consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că modalitatea de transfer al dreptului de proprietate, prevăzută de

Legea nr. 198/2004 , respectă exigențele art. 44 alin. (3) din Constituție, întrucât despăgubirea este prealabilă. Faptul că art. 9 din acest act normativ prevede expres posibilitatea proprietarilor expropriați de a contesta cuantumul despăgubirilor în instanță, urmând ca justiția să stabilească dacă acestea sunt echitabile, asigură respectarea art. 44 alin. (6) și art. 21 din Legea fundamentală. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 53, instanța consideră că acestea nu sunt aplicabile în speță.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004

privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, care prevăd că, "(1) Expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condițiile art. 5 alin. (4)-(8) și ale art. 6 alin. (2) se poate adresa instanței judecătorești competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, respectiv transferul dreptului de proprietate asupra terenului."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate în prezenta cauză, având motivări similare.

Astfel, prin

Decizia nr. 1.205 din 5 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 23 noiembrie 2010, Curtea a reținut, în esență, făcând referire la jurisprudența sa anterioară, și anume

Decizia nr. 910 din 23 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 22 iulie 2009, că

Legea nr. 198/2004 , în ansamblul său, conține dispoziții care asigură cadrul legal privind procedura de expropriere și stabilire a despăgubirilor, apărarea dreptului de proprietate și a dreptului de a contesta, pe cale judiciară, cuantumul despăgubirilor, în acord cu dispozițiile constituționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că o privare de proprietate trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească o cauză de utilitate publică, să fie conformă normelor de drept intern și să respecte un raport de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004

privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, excepție ridicată de Marian Belu în Dosarul nr. 9.272/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 București, precum și de către Valeria Bozdoc în Dosarul nr. 30.943/299/2009 al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2010.