Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1205/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local

prezumat în vigoare

Data actului
5 octombrie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 783 din 23 noiembrie 2010
Citat de
3 acte
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 9.170 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 198/2004 25 mai 2004 (prevederi anume) privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționa…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004

privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, excepție ridicată de Constantin Enache și Aneta Enache în Dosarul nr. 28.989/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

La apelul nominal se prezintă autorii excepției Constantin Enache și Aneta Enache, personal și asistați de avocatul Cătălina Mihaela Rădulescu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției, care solicită admiterea acesteia, precum și extinderea controlului Curții asupra altor dispoziții indisolubil legate de cele criticate. În acest sens, arată că aceste prevederi instituie o expropriere abuzivă, atât timp cât nu există acordul de voință între expropriat și expropriator. Astfel, exproprierea este neconstituțională. De asemenea, arată că nu se respectă condiția despăgubirii prealabile și se încalcă accesul liber la justiție, fără respectarea condițiilor art. 53 din Constituție.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, considerând că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor din Constituție invocate. Astfel, cuantumul despăgubirilor se stabilește de o comisie al cărei act poate fi, însă, atacat în fața instanței de judecată. De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității

Legii nr. 198/2004

în ansamblul său, respingând ca neîntemeiate criticile de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 28.989/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004

privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local. Excepția a fost ridicată de Constantin Enache și Aneta Enache cu prilejul soluționării plângerii împotriva unei încheieri de carte funciară.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că

art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004

este contrar prevederilor art. 21, 44 și 53 din Constituție. În acest sens, arată că textul de lege criticat a permis transferul dreptului de proprietate și intabularea unui alt titular, deși existau încă pe rolul instanțelor acțiuni formulate de către proprietari cu privire la legalitatea exproprierii și cuantumul acesteia, înfrângându-se astfel dispozițiile constituționale.

Judecătoria Sectorului 1 București nu a comunicat opinia sa cu privire la excepția de neconstituționalitate, potrivit

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , deși aceasta i-a fost solicitată prin Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.639 din 23 martie 2010.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, invocând în acest sens cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 910/2009

și

Decizia nr. 1.648/2009 .

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, invocând, de asemenea, cele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004

privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții potrivit cărora: "Expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condițiile art. 5 alin. (4)-(8) și ale art. 6 alin. (2) se poate adresa instanței judecătorești competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, respectiv transferul dreptului de proprietate asupra terenului."

Autorii excepției consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii excepției sunt nemulțumiți de faptul că, în practică, s-a procedat la intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului expropriat pe numele expropriatorului, deși se aflau în curs litigii cu privire la expropriere. Pentru acest motiv, consideră că textul de lege care împiedică contestarea transferului de proprietate către expropriator, precum și suspendarea acestuia pe durata exercitării căilor de atac împotriva hotărârii de despăgubire încalcă o serie de garanții constituționale.

Față de acestea, Curtea reține că, deși într-un context mai larg, Curtea Constituțională a mai analizat dispozițiile de lege criticate în raport cu dispozițiile constituționale invocate. Astfel, prin

Decizia nr. 910 din 23 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 22 iulie 2009, și mai apoi prin

Decizia nr. 1.648 din 15 decembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 22 ianuarie 2010, Curtea a reținut, în esență, că

Legea nr. 198/2004 , în ansamblul său, conține dispoziții care asigură cadrul legal privind procedura de expropriere și stabilire a despăgubirilor, apărarea dreptului de proprietate și a dreptului de a contesta, pe cale judiciară, cuantumul despăgubirilor, în acord cu dispozițiile constituționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că o privare de proprietate trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească o cauză de utilitate publică, să fie conformă normelor de drept intern și să respecte un raport de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004

privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, excepție ridicată de Constantin Enache și Aneta Enache în Dosarul nr. 28.989/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 octombrie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.