Decizia nr. 1575/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 24/2008 5 martie 2008 (prevederi anume) privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Valentin Perciune în Dosarul nr. 11.918/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal răspunde autorul excepției de neconstituționalitate, asistat de avocatul Cornelia Tănăsache, cu împuternicire avocațială depusă în ședință, precum și consilierul juridic Mihai Ionescu, pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu delegație la dosar.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, deoarece prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008
încalcă dispozițiile art. 115 alin. (6), art. 124 alin. (2) și art. 127 din Constituție. În acest sens arată că atât procedura de verificare, cât și decizia de colaborare sunt luate de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care este și depozitarul tuturor documentelor și informațiilor. De asemenea, arată că dezbaterile în fața Consiliului nu sunt publice și contradictorii, ceea ce contravine art. 24 din Constituție privind dreptul la apărare.
Consilierul juridic al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 13 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 11.918/2/2009, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de pârâtul Valentin Perciune într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în constatare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece creează confuzie între funcția de anchetă și funcția de decizie a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, or, procesul trebuie să fie echitabil. Pe de altă parte, arată că dispozițiile de lege criticate încalcă dreptul la apărare, aspecte reținute de Curtea Constituțională și în
Decizia nr. 51/2008 . Totodată, arată că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008
este neconstituțională deoarece Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca autoritate administrativă autonomă, nu poate fi înființat decât în baza unei legi organice.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008
permit cenzurarea Notei de constatare de către instanța de contencios administrativ prin formularea acțiunii în constatare și prin mijloacele procedurale care guvernează procesul civil.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, astfel cum au fost modificate prin pct. 3 al articolului unic din
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.
Textul de lege criticat are următorul cuprins: "În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: [...] b) colaborator al Securității - persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor;".
Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 115 alin. (6) privind adoptarea ordonanțelor de urgență, ale art. 117 alin. (3) privind înființarea autorităților administrative autonome și ale art. 124 alin. (2) potrivit cărora "Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți".
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege criticate, prin
Decizia nr. 899 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 26 august 2010, prin care a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008
ca neîntemeiată. Cu acel prilej, Curtea a reținut că prevederile ordonanței permit instanței de contencios administrativ ca, în cadrul acțiunii în constatare cu care a fost sesizată, să procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" și să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului.
Totodată, prin
Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, Curtea a statuat că - în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității este introdusă la o instanță de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008
- dispozițiile criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea și dreptul la apărare, părțile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, prin aceeași decizie, Curtea a constatat că autoritățile publice din România sunt de natură constituțională sau extraconstituțională, în funcție de fundamentarea existenței lor legale. Așa fiind, pe lângă autoritățile administrative autonome definite expres de Constituție - Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și Consiliul Economic și Social, există și alte autorități a căror legitimitate izvorăște din lege. Aceasta nu înseamnă însă că înființarea, organizarea și funcționarea lor ar fi lipsite de fundament constituțional, ci, dimpotrivă, ele își întemeiază existența pe dispozițiile art. 116 alin. (2) și art. 117 alin. (3) din Legea fundamentală.
Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluțiile și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Valentin Perciune în Dosarul nr. 11.918/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 decembrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.