Decizia nr. 298/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4, art. 45 și

art. 59 din Legea nr. 188/2000

privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Alexandru Viorel Frățilă în Dosarul nr. 782/64/2009 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.054D/2010.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 1 februarie 2011 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 15 februarie 2011. La acea dată, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 24 februarie și, ulterior, pentru același motiv, pentru data de 1 martie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 9 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 782/64/2009, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4, art. 45 și

art. 59 din Legea nr. 188/2000

privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Alexandru Viorel Frățilă într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești împotriva unei hotărâri pronunțate de Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că dispozițiile art. 4, art. 45 și

art. 59 din Legea nr. 188/2000

arogă Ministerului Justiției drepturi care încalcă atât principiile de bază ale profesiei liberale, și anume independența și autonomia, cât și principiul separației puterilor în stat, în sensul că procesul de executare a titlurilor executorii este supus controlului unui organ executiv, iar nu controlului exclusiv al instanței de judecată.

Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât legiuitorul poate institui în considerarea anumitor situații deosebite reguli speciale de procedură, ca și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și modalitățile instituite de lege. În cadrul procesului, părțile beneficiază de dreptul la apărare garantat de Constituție. În ceea ce privește încălcarea principiului separației puterilor în stat, instanța apreciază că acesta nu este încălcat. Executorii judecătorești sunt învestiți să îndeplinească un serviciu de interes public, activitatea lor fiind controlată de Ministerul Justiției din punct de vedere administrativ. Modul de îndeplinire a obligațiilor privind executarea hotărârilor judecătorești este analizat de instanța de judecată pe calea contestațiilor la executare.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4, art. 45 și

art. 59 din Legea nr. 188/2000

privind executorii judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, dispoziții care au următorul conținut:

- Art. 4: "Coordonarea și controlul activității executorilor judecătorești se exercită de către Ministerul Justiției.";

- Art. 45: "(1) Acțiunea disciplinară se exercită de ministrul justiției sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecătorești și se judecă de Consiliul de disciplină al acesteia, format din 3 membri aleși de adunarea generală a Camerei executorilor judecătorești, pe o perioadă de 3 ani.

(2) Pentru suspendarea din funcție sau excluderea din profesie este obligatorie cercetarea prealabilă, care se efectuează de inspectori generali din cadrul direcției de specialitate din Ministerul Justiției sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecătorești.

(3) Audierea celui în cauză este obligatorie, acesta fiind îndreptățit să ia cunoștință de conținutul dosarului și să-și formuleze apărarea.

(4) Consiliul de disciplină al Camerei executorilor judecătorești citează părțile și pronunță o hotărâre motivată care se comunică acestora.

(5) Împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătorești părțile pot face contestație, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, care judecă în complet de 5 membri. Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă și poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul profesional.

(6) Procedura judecării abaterilor disciplinare se stabilește prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.";

- Art. 59: "(1) Controlul profesional se exercită de Ministerul Justiției, prin inspectori generali de specialitate, și de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, prin consiliul său de conducere, și va avea în vedere:

a) organizarea și funcționarea Camerelor executorilor judecătorești și a birourilor executorilor judecătorești;

b) calitatea actelor și lucrărilor efectuate de executorii judecătorești;

c) comportarea executorilor judecătorești în raporturile de serviciu, cu autoritățile publice și cu persoanele fizice și juridice.

(2) Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești poate delega Colegiului director al Camerei executorilor judecătorești exercitarea controlului prevăzut la alin. (1) lit. b) și c) în circumscripția sa."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat și în art. 124 alin. (3) privind înfăptuirea justiției, precum și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția, Curtea Constituțională observă că, potrivit dispozițiilor

Legii nr. 188/2000 , executorii judecătorești sunt învestiți să efectueze un serviciu de interes public, și anume executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii, îndeplinind acte de autoritate publică, care au forța probantă specifică unui asemenea act.

Pornind de la aceste observații, Curtea constată că este firesc ca activitatea executorilor judecătorești să fie supusă controlului profesional, iar în situația în care sunt constatate abateri, aceștia să răspundă disciplinar.

Curtea observă că faptele pentru care executorul judecătoresc răspunde disciplinar sunt expres și limitativ prevăzute de lege și se referă la conduita profesională a acestuia. Acțiunea disciplinară se exercită în condițiile

art. 45 din Legea nr. 188/2000 , iar audierea executorului este obligatorie, acesta putând să își formuleze toate apărările pe care le consideră necesare. Hotărârea prin care se stabilește răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc poate fi contestată la Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din România, iar hotărârea acestei comisii poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al executorului.

Așa fiind, Curtea constată că controlul activității executorilor judecătorești exercitat de către Ministerul Justiției, precum și dreptul ministrului justiției de a exercita acțiunea disciplinară care se judecă de Consiliul de disciplină al Camerei executorilor judecătorești nu împietează asupra separației puterilor în stat și nici asupra dreptului la un proces echitabil atât timp cât hotărârea prin care se soluționează acțiunea aparține organelor deliberative din cadrul profesiei, care poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul profesional.

Toate aceste prevederi legale constituie garanții ale desfășurării unui proces echitabil, așa încât Curtea nu poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale și convenționale invocate de autorul excepției.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4, art. 45 și

art. 59 din Legea nr. 188/2000

privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Alexandru Viorel Frățilă în Dosarul nr. 782/64/2009 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 1 martie 2011.