Decizia nr. 162/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 136 din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Comaliment" - S.A. din Reșița în Dosarul nr. 3.191/115/2009 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 9 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.191/115/2009, Tribunalul Caraș-Severin - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 136 din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Comaliment" - S.A. din Reșița.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că textul criticat creează premisele "exercitării unui abuz de minoritate îngrădind exercitarea accesului liber la o activitate economică și libera inițiativă." Astfel, unul sau mai mulți acționari reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 10% din capitalul social vor putea cere instanței să desemneze unul sau mai mulți experți, însărcinați să analizeze anumite operațiuni din gestiunea societății și să întocmească un raport. În sarcina acestor experți nu este prevăzută interdicția de a comunică acționarilor în particular sau terților datele referitoare la operațiunile societății, astfel cum aceasta este prevăzută în sarcina cenzorilor, ceea ce înseamnă că experții desemnați pot face publice informații despre operațiunile societății, încălcându-se astfel prevederile art. 45 din Legea fundamentală.

Tribunalul Caraș-Severin - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că dispozițiile criticate sunt în deplină concordanță cu regulile constituționale privind libertatea economică. Aceasta implică, pe de-o parte, dreptul de a începe o activitate economică, libera inițiativă, iar, pe de altă parte, exercitarea acestora în condițiile legii. În contextul asigurării libertății economice, statul are obligația să impună reguli de disciplină economică, pe care agenții economici trebuie să le respecte.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 136 din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu următorul conținut: "(1) Unul sau mai mulți acționari reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 10% din capitalul social vor putea cere instanței să desemneze unul sau mai mulți experți, însărcinați să analizeze anumite operațiuni din gestiunea societății și să întocmească un raport, care să le fie înmânat și, totodată, predat oficial consiliului de administrație, respectiv directoratului și consiliului de supraveghere, precum și cenzorilor sau auditorilor interni ai societății, după caz, spre a fi analizat și a se propune măsuri corespunzătoare.

(1^1) Consiliul de administrație, respectiv directoratul, va include raportul întocmit în conformitate cu alin. (1) pe ordinea de zi a următoarei adunări generale a acționarilor.

(2) Onorariile experților vor fi suportate de societate, cu excepția cazurilor în care sesizarea a fost făcută cu rea-credință."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 45 referitoare la libertatea economică.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul criticat care permite acționarilor reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 10% din capitalul social al societății să ceară instanței desemnarea unuia sau mai multor experți, însărcinați cu analiza anumitor operațiuni din gestiunea societății și cu întocmirea unui raport, reprezintă o protecție oferită acționarilor minoritari în raport cu cei majoritari, fără a fi încălcat principiul constituțional al libertății economice. De asemenea, Curtea constată că textul criticat reprezintă expresia dreptului acționarilor minoritari de control asupra gestiunii societății, precum și a dreptului acestora la informare. Cererea formulată de către acționarii minoritari trebuie să vizeze acte de gestiune concrete, care trebuie în mod suficient de clar precizate de către aceștia, numai asupra acestora instanța putând încuviința efectuarea expertizei. Mai mult, dacă cererea a fost făcută cu rea-credință, onorariile experților vor fi suportate de chiar acționarii care au solicitat desemnarea acestuia.

Totodată, Curtea reține că împotriva încheierii prin care instanța desemnează unul sau mai mulți experți se poate formula recurs de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea pricinii, potrivit art. 336 din Codul de procedură civilă.

Având în vedere cele expuse, precum și jurisprudența instanței de contencios constituțional în sensul că principiul libertății economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor, Curtea constată că este neîntemeiată critica autorului excepției.

În final, Curtea reține că prin

Decizia nr. 68 din 18 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 20 martie 2003, măsurile dispuse de textul criticat, prin finalitatea lor, concretizată în raportul întocmit de către experții desemnați la cererea acționarilor, vizează situația financiară a societății, care nu are nicio legătură cu terți, eventuali concurenți ai societății.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 136 din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Comaliment" - S.A. din Reșița în Dosarul nr. 3.191/115/2009 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 februarie 2011.