Decizia nr. 319/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 34 alin. (2) și (4) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Partidul Verde în Dosarul nr. 1.425/90/2010 al Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că textele de lege criticate nu nesocotesc dispozițiile constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 16 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.425/90/2010, Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 34 alin. (2) și (4) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Partidul Verde într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei contestații depuse împotriva unei decizii a Biroului Electoral de Circumscripție nr. 1 Râmnicu Vâlcea.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, prin modificările aduse

Legii nr. 67/2004 , partidelor neparlamentare li se anulează dreptul de a avea reprezentanți în secțiile de votare cu prilejul alegerilor pentru primăriile locale. Acest lucru afectează procesul electoral, anulând posibilitatea partidelor neparlamentare care au candidați de a verifica corectitudinea procesului electoral, inclusiv numărarea voturilor. Prin faptul că acei candidați care provin de la partidele neparlamentare nu au reprezentanți în secțiile de votare, drepturile lor electorale sunt afectate odată cu întregul proces electoral, asupra căruia pot plana suspiciuni. Textele de lege criticate aduc o gravă atingere egalității partidelor și avantajează în mod arbitrar și nedemocratic partidele parlamentare. În acest sens, arată că scrutinul pentru alegerea reprezentanților în administrația locală este de un alt tip decât cel pentru alegerile parlamentare și vizează o cu totul altă parte a administrației publice. De aceea, a stabili cadrul de desfășurare a alegerilor locale în funcție de rezultatele alegerilor parlamentare reprezintă un abuz de natură să avantajeze în mod nejustificat partidele parlamentare. În opinia sa, prevederea legală care anulează partidelor neparlamentare dreptul de a avea reprezentanți în secțiile de votare are un evident caracter discriminatoriu pe motiv de opinii politice. Totodată, această prevedere anulează principiul organizării unor alegeri libere și îngrădește posibilitatea cetățenilor cu drept de vot de a-și exprima voința cu privire la alegerea corpului legislativ. În fine, susține că textele de lege criticate nesocotesc și dreptul de a fi ales, deoarece nu se mai poate garanta corectitudinea procesului electoral și numărarea corectă a voturilor dacă nu există reprezentanți în secțiile de votare.

Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Apreciază că textele de lege criticate nu afectează procesul electoral, dreptul de a alege și de a fi ales și nici nu reprezintă o discriminare, neafectând egalitatea în drepturi a partidelor politice. Acestea au dreptul să propună fiecare candidatul său cu prilejul alegerilor locale parțiale pentru funcția de primar, când, potrivit

art. 34 alin. (4) din Legea nr. 67/2004 , birourile electorale ale secțiilor de votare se completează cu reprezentanții partidelor parlamentare.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. Arată că stabilirea condițiilor de reprezentativitate pentru exercitarea anumitor activități, în condițiile legii, nu înseamnă o încălcare a egalității în drepturi, fiecare cetățean având vocația și șansa de a exercita aceste activități, fără discriminări sau privilegii, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege. Învederează cele reținute de Curtea Constituțională în

Decizia Curții Constituționale nr. 179 din 22 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iunie 2004, în sensul că nu se poate accepta ca din birourile electorale să facă parte reprezentanți ai tuturor partidelor politice existente în țară, întrucât acestea ar deveni nefuncționale, iar activitatea electorală ar risca să se blocheze.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 34 alin. (2) și (4) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, modificate prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2008

privind modificarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 334/2006

privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 21 martie 2008. Textul de lege criticat are următorul conținut:

- Art. 34 alin. (2) și (4): "(2) Birourile electorale de circumscripție se completează cu reprezentanți propuși de organizațiile județene, respectiv de organizația municipiului București, ale partidelor politice parlamentare, care depun candidat la funcția de primar, primar general, respectiv de președinte al consiliului județean, ca membri, în limitele prevăzute la art. 24 alin. (2), (3) și (4). Completarea se face de președintele biroului electoral de circumscripție, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia. Completarea se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori și deputați ai fiecărui partid. (...)

(4) Birourile electorale ale secțiilor de votare se completează cu reprezentanți propuși de organizațiile județene, respectiv de organizația municipiului București, ale partidelor politice parlamentare, care depun candidat la funcția de primar, primar general, respectiv de președinte al consiliului județean, ca membri, în limitele prevăzute la art. 28 alin. (1). Completarea se face de președintele biroului electoral al secției de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia, în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori și deputați ai fiecărui partid. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 16 - "Egalitatea în drepturi", art. 37 - "Dreptul de a fi ales" și art. 115 alin. (6) care prevede că prin ordonanțe de urgență nu pot fi afectate drepturile electorale. Invocă, de asemenea, și prevederile art. 14 - "Interzicerea discriminării" din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cele ale art. 3 - "Dreptul la alegeri libere" din Primul Protocol adițional la aceeași convenție, precum și următoarele prevederi din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice: art. 25 care statuează că orice cetățean are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanți liber aleși, de a alege și de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal și egal și cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinței alegătorilor și de a avea acces, în condiții generale de egalitate, la funcțiile publice din țara sa; art. 26 referitor la egalitatea în fața legii, interzicerea discriminării și protecția împotriva discriminării.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin

Decizia nr. 179 din 22 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iunie 2004, s-a pronunțat asupra unor probleme similare, ridicate, însă, în legătură cu dispozițiile din

Legea nr. 3/2000

privind organizarea și desfășurarea referendumului, care nu prevăd participarea în Biroul Electoral Central, în birourile electorale de circumscripție și în cele ale secțiilor de votare a reprezentanților partidelor care nu sunt reprezentate în Parlament, în cazul referendumului național, sau în consiliul local ori județean, în cazul referendumului local.

Cu acel prilej, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate, care reglementează componența Biroului Electoral Central, a birourilor electorale de circumscripție și a birourilor electorale ale secțiilor de votare, stabilind că numai partidele care au reprezentare parlamentară, în cazul referendumului național, sau care sunt reprezentate în consiliul local sau județean, în cazul referendumului local, pot desemna delegați în organismele electorale respective, au la bază un criteriu rațional și obiectiv și în niciun caz nu se putea accepta ca din aceste birouri electorale să facă parte reprezentanți ai tuturor partidelor politice existente în țară, întrucât astfel aceste organisme ar fi devenit nefuncționale, iar activitatea electorală ar fi riscat să se blocheze.

Cele statuate prin decizia menționată sunt valabile, mutatis mutandis, și în cauza de față.

Autorii prezentei excepții au mai susținut și încălcarea dispozițiilor din Constituție cuprinse la art. 115 alin. (6) care prevede că prin ordonanțe de urgență nu pot fi afectate drepturile electorale. Pronunțându-se, prin

Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 32 alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, Curtea a statuat, cu privire la invocarea art. 115 alin. (6) din Constituție, că "interdicția adoptării de ordonanțe de urgență este totală și necondiționată atunci când menționează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale» și că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică». În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate dacă «afectează», dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin."

Prin aceeași decizie, Curtea s-a referit și asupra conținutului noțiunii de "drepturi electorale", astfel cum aceasta este cuprinsă în art. 115 alin. (6) din Constituție, reținând că "Drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor. Deși drepturile electorale sunt cuprinse în sfera drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție, legiuitorul constituant a inserat distinct, alături de acestea, în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentală, categoria drepturilor electorale, pentru a sublinia că acestea se referă și la drepturile electorale menționate de legislația infraconstituțională. [...] Alături de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituție se regăsesc și alte drepturi electorale reglementate prin lege (dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite sau a oricăror erori din Registrul electoral; dreptul alegătorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori; dreptul alegătorilor de a face contestație cu privire la listele electorale; dreptul alegătorilor de a obține cartea de alegător; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaților de a contesta operațiunile electorale; dreptul candidaților de a avea acces la mijloacele de informare în masă). Aceste drepturi sunt drepturi electorale procedurale ce țin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetățenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege)."

În ceea ce privește interdicția cuprinsă la art. 115 alin. (6) din Constituție, referitoare la "afectarea" drepturilor electorale pe calea ordonanțelor de urgență, Curtea a reținut, prin aceeași decizie, că această noțiune "trebuie examinată cu anumite nuanțări, în special în ce privește acele drepturi care sunt legate de organizarea și desfășurarea procesului electoral, ținând seama și de anumite realități practice". Cu privire la categoria drepturilor electorale, Curtea, a reținut, de asemenea, numai sensul juridic al noțiunii "a afecta", sub diferite nuanțe, cum ar fi: "a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vătăma", "a leza", "a antrena consecințe negative".

În lumina celor statuate prin decizia menționată, Curtea constată că, în cauza de față, dispozițiile de lege criticate nu sunt de natură a afecta, a aduce prejudicii exercitării drepturilor electorale, întrucât acestea conțin doar norme tehnice privind completarea birourilor electorale de circumscripție.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 34 alin. (2) și (4) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Partidul Verde în Dosarul nr. 1.425/90/2010 al Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 martie 2011.