Legea nr. 3/2000

Referendumul național constituie forma și mijlocul de consultare directa și de exprimare a voinței suverane a poporului român cu privire la:

a) revizuirea Constituției;

b) demiterea Președintelui României;

c) probleme de interes național.

În condițiile prezentei legi se poate organiza și desfășura și referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unitățile administrativ-teritoriale.

În cadrul referendumului populația poate fi consultata cu privire la una sau la mai multe probleme, precum și cu privire la o problemă de interes național și o problemă de interes local, pe buletine de vot separate.

Referendumul național și referendumul local se organizează și se desfășoară potrivit prevederilor prezentei legi.

Referendumul este valabil dacă la acesta participa cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Problemele de interes deosebit din unitățile administrativ-teritoriale și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condițiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local.

Referendumul local se poate organiza în toate satele și localitățile componente ale comunei sau orașului ori numai în unele dintre acestea. În cazul referendumului la nivel județean, acesta se poate desfășura în toate comunele și orașele din județ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.

Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie.

Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau județene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean.

Cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizand cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unității administrativ-teritoriale respective.

Obiectul și data referendumului național se stabilesc după cum urmează:

a) prin lege, în cazul referendumului privind revizuirea Constituției, cu respectarea art. 147 alin. (3) din Constituție;

b) prin hotărâre a Parlamentului, în cazul referendumului privind demiterea Președintelui României, cu respectarea art. 95 alin. (3) din Constituție;

c) prin decret al Președintelui României, în cazul referendumului cu privire la probleme de interes național.

Aducerea la cunoștința publică a datei referendumului național se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, și prin presa, radio și televiziune.

Obiectul și data referendumului local se stabilesc și se aduc la cunoștința publică cu cel puțin 20 de zile înainte de ziua desfășurării acestuia.

Referendumul local se poate organiza într-o singura zi, care poate fi numai duminica.

Aducerea la cunoștința publică a datei referendumului local se face prin orice mijloace de informare în masa.

Operațiunile pentru desfășurarea referendumului au loc în circumscripțiile electorale și la secțiile de votare, organizate potrivit prevederilor

Legii nr. 68/1992

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, respectiv ale

Legii nr. 70/1991

privind alegerile locale, republicată, cu modificările ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente, a listelor electorale speciale și a celorlalte liste electorale prevăzute de lege.

Reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, potrivit prevederilor

Legii nr. 68/1992 , respectiv ale

Legii nr. 70/1991 , republicată, cu modificările ulterioare, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului.

Cetățenii au dreptul sa verifice înscrierea în listele electorale. Intampinarile împotriva omisiunilor, inscrierilor gresite și oricăror erori din liste se fac la autoritățile publice care au întocmit listele, acestea fiind obligate să se pronunțe pe loc sau în cel mult 24 de ore de la înregistrare.

Contestațiile îndreptate împotriva dispozițiilor luate de autoritățile publice prevăzute la alin. (1) se soluționează în cel mult 48 de ore de judecătoria în a carei raza teritorială domiciliază participantul la referendum sau, în cazul celor înscriși în listele suplimentare, de către judecătoria în a carei raza teritorială se afla biroul electoral al secției de votare care a întocmit lista. Hotărârea judecătorească este irevocabilă și executorie; ea se comunică persoanelor interesate în cel mult 24 de ore de la pronunțare.

Cetățenii care locuiesc în alta localitate decât cea în care își au domiciliul pot solicita primarului din acea localitate înscrierea lor în liste electorale suplimentare. Cu 3 zile înainte de data referendumului nu se mai pot face înscrieri în aceste liste.

Organul care întocmește listele electorale prevăzute la alin. (1) este obligat sa ceara primăriei localității de domiciliu radierea persoanelor în cauza de pe listele electorale ale acelei localități.

Autoritățile publice care au întocmit listele electorale le vor inainta birourilor electorale ale secțiilor de votare cu doua zile înainte de data desfășurării referendumului.

Orice modificare ulterioară se comunică de îndată birourilor electorale ale secțiilor de votare.

Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Curții Supreme de Justiție, dintre care unul va îndeplini funcția de președinte, precum și din câte un delegat al fiecărui partid politic reprezentat în Parlament.

Desemnarea celor 7 judecători se va face în cel mult 3 zile de la data stabilirii zilei referendumului de către președintele Curții Supreme de Justiție, prin tragere la sorți, de pe o lista cuprinzând toți judecătorii în exercițiu ai Curții.

Președintele Biroului Electoral Central este ales prin vot secret de către membrii acestuia în cel mult 24 de ore de la desemnare.

Biroul Electoral Central veghează la reactualizarea listelor electorale permanente, la întocmirea copiilor de pe acestea și la transmiterea lor la birourile electorale ale secțiilor de votare, supraveghează corecta desfășurare a referendumului, centralizează la nivel național rezultatele acestuia, pe care le înaintează Curții Constituționale.

Biroul Electoral Central soluționează contestațiile care îi sunt adresate, cu excepția celor care sunt date în competența altor birouri electorale sau a instanțelor judecătorești.

În cazul în care constata o frauda electorală la o secție de votare sau într-o circumscripție electorală, Biroul Electoral Central dispune anularea rezultatelor referendumului în cadrul acelei secții de votare sau, după caz, în cadrul circumscripției electorale respective.

Biroul Electoral Central acreditează și retrage acreditarea reprezentanților mijloacelor de comunicare în masa.

Birourile electorale de circumscripție ale județelor și al municipiului București, ale comunelor, orașelor și municipiilor, precum și birourile electorale ale secțiilor de votare se compun dintr-un președinte și cel mult 6 delegați ai partidelor politice reprezentate în Parlament, în cazul referendumului național, sau ai partidelor politice reprezentate în consiliul local sau județean, în cazul referendumului local.

Președinții birourilor electorale sunt stabiliți de către președintele tribunalului județean sau al municipiului București, după caz, în cel mult 3 zile de la stabilirea zilei referendumului, prin tragere la sorți.

Tragerea la sorți se face de pe o lista care va cuprinde, în următoarea ordine: judecătorii și procurorii, precum și alți juriști din județ sau din municipiul București, care nu fac parte dintr-un partid politic.

Dacă numărul juristilor este insuficient, tragerea la sorți se face de pe o alta lista care va cuprinde persoane de alta specialitate, cu o reputație nestirbita și care nu fac parte din nici un partid politic.

Lista cuprinzând alți juriști decât judecătorii și procurorii, precum și lista cuprinzând persoanele prevăzute la alineatul precedent vor fi întocmite de prefect, la propunerea primarilor, și vor fi transmise președintelui tribunalului județean sau al municipiului București în cel mult 48 de ore de la stabilirea zilei referendumului.

Stabilirea persoanelor prevăzute la alin. (3) și (4) se va face ținându-se seama și de domiciliul acestora.

Desemnarea delegaților partidelor politice, potrivit art. 24 și 26, este obligatorie și se comunică în scris președintelui biroului electoral, în cel mult 5 zile de la stabilirea zilei referendumului.

În cazul în care partidele politice nu își pot desemna, de comun acord, reprezentanții în birourile electorale, se va organiza tragerea la sorți a acestora de către președintele biroului electoral respectiv, în prezenta delegaților partidelor.

Dacă birourile electorale nu se pot completa potrivit alineatului precedent, ele vor funcționa cu numărul de membri existenți.

Birourile electorale de circumscripție ale județelor și al municipiului București, ale comunelor, orașelor și municipiilor îndeplinesc următoarele atribuții principale:

a) fac publicațiile și afișările necesare;

b) rezolva, de îndată sau în cel mult 24 de ore de la sesizare, intampinarile referitoare la propria activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare;

c) totalizează rezultatele referendumului de la secțiile de votare din județ sau, după caz, din municipiul București și, în cel mult 24 de ore de la închiderea scrutinului, le înaintează Biroului Electoral Central, în cazul referendumului național, împreună cu documentele care stau la baza acestora.

În cazul referendumului local birourile electorale de circumscripție ale județelor și al municipiului București îndeplinesc, în mod corespunzător, atribuțiile Biroului Electoral Central.

Campania pentru referendum începe la data aducerii la cunoștința publică a datei referendumului și se încheie cu o zi înainte de data acestuia.

În campania pentru referendum partidele politice și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, prin adunări publice și prin mijloace de informare în masa.

Mijloacele folosite în campania pentru referendum nu trebuie să contravină ordinii de drept.

Fiecare secție de votare trebuie să aibă un număr suficient de cabine, urne și ștampile de votare.

Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care se afla biroul președintelui. Cabinele, urnele și stampilele se vor asigura de către primării comunelor, orașelor, municipiilor și ai sectoarelor municipiului București, împreună cu prefectii.

Modelul stampilelor care vor fi folosite la referendumul național trebuie să fie conform modelului celor aprobate prin

Legea nr. 68/1992 , iar pentru referendumul local este cel aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 270/1996.

Președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să fie prezent la sediul secției de votare în ajunul zilei referendumului, la ora 18,00, și este obligat sa ia măsurile necesare pentru pregătirea operațiunilor de votare.

Președintele va dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot.

În ziua referendumului, la ora 7,00, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezenta celorlalți membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot și a stampilelor, după care închide și sigileaza urnele, aplicând ștampila de control a secției de votare.

Președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control pe buletinele de vot, pe ultima pagina a acestuia, care va rămâne alba.

Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca desfășurarea referendumului sa decurgă în bune condiții.

Puterile președintelui, în aceasta privinta, se întind și în afară localului de vot, în curtea acestuia, la intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice, până la o distanta de 500 de metri.

În afară de membrii biroului electoral al secției de votare și de delegații acreditați de Biroul Electoral Central nici o altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot peste timpul necesar pentru efectuarea operațiunii de votare.

Pentru menținerea ordinii președintele biroului electoral al secției de votare va avea la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de prefecți, împreună cu Ministerul de Interne.

Accesul participanților la referendum în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare participant va prezenta biroului electoral al secției de votare actul de identitate sau adeverinta care tine loc de act de identitate. Biroul electoral, după verificarea înscrierii în lista electorală sau după înscrierea în lista electorală suplimentară prevăzută la art. 21, va inmana participantului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea "Votat".

Participantul la referendum își va exprima voința în mod individual, într-o cabina închisă, aplicând ștampila "Votat" numai în unul dintre cele doua patrate ale buletinului de vot, corespunzător opțiunii sale.

După ce a votat participantul la referendum va indoi buletinul de vot, astfel ca pagina alba, care poarta ștampila de control, sa rămână în afară, după care îl va introduce în urna, având grija sa nu se deschidă.

Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui, care va aplica pe cartea de alegator ștampila de control a secției de votare.

Președintele poate să ia măsuri ca staționarea celui care votează în cabina de votare sa nu se prelungească nejustificat.

Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.

Suspendarea nu poate depăși o ora și va fi anunțată prin afișare pe usa localului de vot. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăși doua ore.

În timpul suspendării urnele de votare, stampilele, buletinele de vot și toate lucrările biroului electoral vor rămâne sub paza permanenta.

Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot în afară celei care votează este interzisă.

Participantul la referendum, care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul sa cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, în scopul de a-l ajuta.

După închiderea votării președintele biroului electoral al secției de votare va proceda la anularea buletinelor de vot neintrebuintate și la deschiderea urnelor, în prezenta membrilor biroului și, după caz, a persoanelor acreditate sa asiste la referendum.

Președintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, răspunsul votat și va arata buletinul de vot celor prezenți.

Sunt nule buletinele de vot care nu poarta ștampila de control a secției de votare, buletinele de un alt model decât cel legal aprobat, cele pe care ștampila "Votat" a fost aplicată în ambele patrate sau nu a fost aplicată pe nici unul dintre ele. Dacă ștampila depășește laturile patratului, însă opțiunea este evidenta, buletinul nu va fi socotit nul.

Buletinele nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

După încheierea numararii voturilor se va încheia un proces-verbal care se semnează de președinte și ceilalți membri ai biroului și se înaintează, în cel mult 24 de ore, biroului electoral de circumscripție.

În timpul operațiunilor de votare și de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări și contestații cu privire la aceste operațiuni.

Contestațiile se formulează în scris și se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare, care va elibera dovada de primire.

Președintele biroului electoral al secției de votare va hotărî de îndată asupra contestațiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere.

Pentru consemnarea rezultatelor referendumului național se întocmesc procese-verbale ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 2-4.

Rezultatul referendumului local se consemnează în procese-verbale ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 5 și 6.

Curtea Constituțională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național și confirma rezultatele acestuia.

Legea de revizuire a Constituției sau, după caz, măsura demiterii din funcție a Președintelui României intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Curții Constituționale de confirmare a rezultatelor referendumului.

Curtea Constituțională publică rezultatul referendumului în Monitorul Oficial al României, Partea I, și în presa.

Prefectul va supraveghea organizarea și desfășurarea referendumului local, inclusiv respectarea termenelor pentru realizarea activităților prevăzute în prezenta lege.

În termen de 24 de ore de la primirea hotărârii consiliului local sau județean, prin care se stabilește organizarea referendumului local, prefectul va informa Departamentul pentru Administrație Publică Locală din cadrul Ministerului Funcției Publice.

Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 49 se face prin proces-verbal întocmit de:

a) ofițerii și subofiterii de poliție, pentru faptele prevăzute la lit. a), b) și c);

b) președintele biroului electoral de circumscripție, pentru fapta prevăzută la lit. d);

c) președintele biroului electoral, în cazul membrilor acestuia, precum și președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul președinților birourilor electorale ierarhic inferioare.

În cazul contravențiilor prevăzute la art. 49 lit. d) și e), o dată cu încheierea procesului-verbal agentul constatator va aplica și amenda.

Contravențiilor prevăzute la

art. 49 le sunt aplicabile și dispozițiile Legii nr. 32/1968

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Procesul-verbal de constatare a contravențiilor prevăzute la art. 49 lit. a), b) și c) va fi înaintat judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvârșită contravenția, care va aplica sancțiunea, ținând seama și de dispozițiile

Legii nr. 61/1991

pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată, cu modificările ulterioare.

Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a participa la referendum se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

În cazul în care prin fapta prevăzută la alin. (1) s-a pricinuit o vătămare a integrității corporale sau a sănătății, care necesita pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care a produs vreuna dintre următoarele consecințe: pierderea unui simt sau organ, încetarea funcționarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihică, sluțirea, avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei, pedeapsa este închisoarea de la 3 ani la 10 ani.

Tentativa se pedepsește.

Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Tentativa se pedepsește.

Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegatorul sa voteze sau sa nu voteze în cadrul referendumului se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică și persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua referendumului.

Tentativa se pedepsește.

Tipărirea și utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urna a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegatori sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani.

Tentativa se pedepsește.

Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai grava.

Tentativa se pedepsește.

Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.

Tentativa se pedepsește.

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pe aceeași dată se abroga

Decretul-lege nr. 29/1990

privind instituirea referendumului național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 17 ianuarie 1990, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 26 octombrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 145 din Constituția României.