Legea nr. 68/1992

Deputații și senatorii se aleg în circumscripții electorale pe bază de scrutin de lista și de candidaturi independente, potrivit principiului reprezentării proporționale.

Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 70.000 locuitori.

Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori.

Numărul deputaților și al senatorilor ce vor fi aleși se determina prin raportarea numărului de locuitori ai fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2) și (3), la care se adauga un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul deputaților să fie mai mic de 4, iar cel al senatorilor mai mic de 2.

Numărul locuitorilor care se ia în calcul, potrivit alin. (4), este cel de la 1 iulie al anului precedent, publicat în Anuarul statistic al României. În situația în care, cu cel puțin 5 luni înainte de data alegerilor, are loc un recensamint general al populației, numărul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma recensămîntului, publicat de Comisia Naționala pentru Statistica.

Numerotarea circumscriptiilor electorale și numărul de deputați și de senatori ce urmează să fie aleși în fiecare circumscripție electorală sînt prevăzute în anexa nr. 1.

Organizațiile cetățenilor aparținînd unei minorități naționale, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator, au dreptul, împreună, potrivit art. 59 alin. (2) din Constituție, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țara, un număr de voturi egal cu cel puțin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țara pentru alegerea unui deputat.

Organizațiile cetățenilor aparținînd minorităților naționale care participa la alegeri sînt echivalente juridic, în ce privește operațiunile electorale, cu partidele politice.

Beneficiază de prevederile alin. (1) și organizațiile cetățenilor aparținînd minorităților naționale care au participat la alegeri pe lista comuna a acestor organizații; în acest caz, dacă nici un candidat de pe lista comuna nu a fost ales, se va atribui pentru toate organizațiile care au propus lista un mandat de deputat, cu respectarea prevederilor alin. (1).

Prevederile alin. (3) nu se aplică organizației cetățenilor aparținînd minorităților naționale care a participat la alegeri pe lista comuna cu un partid sau alta formațiune politica ori atît pe liste comune, potrivit alin. (3), cît și pe liste exclusiv proprii.

Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) sau (3) se acordă peste numărul total de deputați rezultat din norma de reprezentare.

Candidaturile pentru Camera Deputaților și Senat se propun pe liste separate de candidați numai de partide și alte formațiuni politice, constituite potrivit legii.

Numărul de candidați de pe fiecare lista poate fi mai mare decît numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi pînă la un sfert din aceste mandate; fracțiunile se intregesc la cifra 1.

În aceeași circumscripție electorală un partid, formațiune politica ori coalitie a acestora poate propune, pentru fiecare din Camerele Parlamentului, doar o singura lista de candidați. Coalitiile de partide și de formațiuni politice se pot face numai la nivel național. Partidele și formațiunile politice din coalitiile electorale pot participa la alegeri numai pe listele coalitiei.

Un partid sau formațiune politica nu poate face parte decît dintr-o singura coalitie electorală.

Listele de candidați trebuie să cuprindă, după caz, și apartenența politică a candidaților.

Candidatul independent poate participa la alegeri individual și dacă este susținut de cel puțin 0,5% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele permanente ale localităților situate în circumscripția electorală în care candidează. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidați depuse de partide, formațiuni politice ori coalitii ale acestora și nici liste de candidați independenți.

O persoana poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator și numai într-o singura circumscripție electorală.

Candidaturile pe mai multe liste de candidați sau atît pe liste, cît și ca independent, sînt nule.

Data alegerilor se stabilește și se aduce la cunoștința publică de Guvern, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua votării și pînă la împlinirea a 5 zile de la data cînd încep să curgă termenele prevăzute de art. 60 alin. (2) din Constituție.

Alegerile au loc într-o singura zi, care poate fi numai duminica.

Numărul de ordine al scrutinului din cartea de alegator se stabilește și se aduce la cunoștința publică de Guvern, o dată cu data alegerilor.

Aducerea la cunoștința publică se face prin Monitorul Oficial al României și prin presa.

Secțiile de votare se organizează în localități, după cum urmează:

a) în localitățile cu populație de peste 2.000 locuitori, cîte o secție de votare la 1.000-2.000 locuitori;

b) în comunele cu populație sub 2.000 locuitori, o singura secție de votare.

Se pot organiza secții de votare și în satele sau grupele de sate cu populație pînă la 1.000 locuitori, situate la o distanta mai mare de 5 km față de sediul secției de votare din reședința comunei.

Pe lîngă unități militare, precum și pe lîngă spitale, maternitati, sanatorii, case de invalizi și cămine de batrini, avînd cel puțin 50 alegatori, se pot organiza secții de votare separate.

Se pot organiza secții de votare și în stațiile de cale ferată, în autogări, în porturi și aeroporturi, pentru alegatorii care, în ziua alegerilor, se afla în timpul efectuării unei călătorii.

Pentru studenții de la cursurile de zi și pentru elevii cu drept de vot care nu domiciliază în localitatea în care urmează studiile se organizează cîte o secție de votare pe lîngă căminele de studenți sau de elevi, pentru 500-2.000 alegatori.

La secțiile de votare organizate pe lîngă unitățile militare votează numai militarii acestor unități, iar la cele pentru studenți și elevi, numai studenții și elevii din unitățile de învățămînt arondate.

Pe lîngă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează cîte o secție de votare pentru alegatorii membri ai acestor reprezentante și familiile lor, precum și pentru cetățenii români din țara sau străinătate aflați în țările respective în ziua alegerilor. Aceste secții de votare aparțin de circumscripția electorală a municipiului București.

Pe navele sub pavilion român, aflate în navigație în ziua alegerilor, se vor organiza secții de votare, acestea făcînd parte din circumscripția electorală a locului unde este înregistrată nava.

Delimitarea secțiilor de votare se stabilește de consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor.

Toate secțiile de votare dintr-o circumscripție electorală se numeroteaza, indiferent de localități, începînd cu localitatea de reședința a județului, respectiv a sectorului agricol Ilfov, și continuind cu cele din municipii, celelalte orașe și, apoi, din comune, în ordinea alfabetica a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.

Prefectii sînt obligații ca, în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, să facă numerotarea tuturor secțiilor de votare și sa aducă la cunoștința publică aceasta numerotare, precum și delimitarea fiecărei secții de votare, indicind și locul unde va avea loc votarea.

Primării localităților și secretarii consiliilor locale vor asigura toate datele, informațiile și sprijinul necesar pentru îndeplinirea, de către prefecți, a obligațiilor prevăzute la alin. (3).

În scopul bunei desfășurări a operațiunilor electorale se înființează, în condițiile prezentei legi, pentru fiecare alegere, Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripție și birouri electorale ale secțiilor de votare.

Birourile electorale sînt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot; candidații nu pot fi membri ai birourilor electorale.

În realizarea atribuțiilor ce revin birourilor electorale, toți membrii din compunerea acestora exercita o funcție ce implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta și impartiala a acestei funcții este obligatorie.

Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Curții Supreme de Justiție și 16 reprezentanți ai partidelor, formatiunilor politice și coalitiilor acestora care participa la alegeri.

Desemnarea celor 7 judecători se face în ședința publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, de președintele Curții Supreme de Justiție, dintre toți judecătorii în exercițiu ai Curții. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte și consultantul șef ai Curții Supreme de Justiție, ce constituie actul de investire. Data ședinței se aduce la cunoștința publică prin presa, de președintele Curții Supreme de Justiție, cu cel puțin 48 de ore înainte.

În termen de 24 de ore de la investire, judecătorii desemnați aleg, din rindul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central. În aceasta organizare, Biroul Electoral Central va îndeplini toate atribuțiile ce-i revin potrivit prezentei legi, urmînd să fie completat cu reprezentanții partidelor, formatiunilor politice și coalitiilor acestora.

În termen de 2 zile de la data pînă la care se pot depune candidaturile, partidele, formațiunile politice și coalitiile acestora care participa la alegeri vor comunică, în scris, Biroului Electoral Central, numărul listelor de candidați din toate circumscripțiile electorale, precum și prenumele și numele reprezentanților. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

Desemnarea reprezentanților partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescătoare a ponderii numărului listelor de candidați comunicate de fiecare partid, formațiune politica sau coalitie a acestora, potrivit alin. (4), în numărul circumscriptiilor electorale din întreaga țara. Un partid, formațiune politica sau coalitie a acestora nu poate avea mai mult de 5 reprezentanți.

Persoanele care au calitatea de reprezentanți ai unui partid, formațiune politica sau coalitie a acestora în Biroul Electoral Central se stabilesc în ordinea menționată în comunicarea prevăzută la alin. (4).

În cazul în care mai multe partide, formațiuni politice sau coalitii ale acestora au depus același număr de liste, desemnarea reprezentanților acestora se va face, prin tragere la sorți, de președintele Biroului Electoral Central, în prezenta persoanelor delegate de partidele, formațiunile politice sau coalitiile în cauza.

Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții partidelor, formatiunilor politice și ai coalitiilor acestora se face, în 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de președintele Biroului Electoral Central, asistat de 3 judecători, în prezenta persoanelor delegate de partidele, formațiunile politice și coalitiile acestora care au comunicat reprezentanții. Procesul-verbal întocmit de președinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanților constituie actul de atestare a calității acestora de membri în Biroul Electoral Central.

Biroul Electoral Central are următoarele atribuții: a) veghează la actualizarea listelor electorale, urmărește aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul tarii și asigura interpretarea lor uniforma;

b) rezolva intimpinarile referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale de circumscripție;

c) primește de la birourile electorale de circumscripție procesele-verbale cuprinzînd numărul de voturi valabil exprimat pentru fiecare lista de candidați și constata dacă exista partide, formațiuni politice sau coalitii ale acestora care nu au întrunit cel puțin 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga țara; comunică birourilor electorale de circumscripție și da publicității, în termen de 24 de ore de la constatare, partidele, formațiunile politice sau coalitiile acestora care se afla în aceasta situație;

d) verifica și înregistrează rezultatul alegerilor, insumeaza pe întreaga țara voturile neutilizate pentru fiecare partid, formațiune politica sau coalitie a acestora care îndeplinește condiția prevăzută la lit. c) și asigura repartizarea centralizata și desfășurarea pe circumscripții electorale a mandatelor ce li se cuvin;

e) atesta atribuirea unui mandat de deputat organizației cetățenilor aparținînd minorităților naționale care a întrunit condițiile prevăzute de art. 4 și eliberează certificatul doveditor al deputatului desemnat pe aceasta baza;

f) anulează alegerile dintr-o circumscripție electorală în cazul în care votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natura sa modifice atribuirea mandatelor și dispune repetarea scrutinului;

g) îndeplinește orice alte obligații ce îi revin potrivit prezentei legi.

În cazul în care, pentru soluționarea unei contestații, sînt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezenta unui judecător din Biroul Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor.

Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală se poate face numai de partidele, formațiunile politice, coalitiile acestora sau candidații independenți care au participat la alegeri, în termen de 48 de ore de la încheierea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel ce a sesizat nu este implicat în producerea fraudei. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător. Soluționarea cererii de către Biroul Electoral Central se face pînă la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României.

Hotărîrile Biroului Electoral Central se aduc la cunoștința în ședința publică.

Biroul electoral de circumscripție se constituie din 3 judecători și din cel mult 8 reprezentanți ai partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora ce participa la alegeri în circumscripția electorală în care funcționează biroul electoral.

Desemnarea celor 3 judecători se face în ședința publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului județean sau ai Tribunalului municipiului București. Data ședinței se aduce la cunoștința publică, prin presa, de președintele tribunalului, cu cel puțin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte, ce constituie actul de investire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg președintele biroului electoral de circumscripție. Biroul astfel constituit îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmînd a fi completat cu reprezentanții partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora care participa la alegeri.

În termen de 2 zile de la data pînă la care se pot depune candidaturile, partidele, formațiunile politice și coalitiile acestora vor comunică, în scris, birourilor electorale de circumscripție, numărul candidaturilor de pe listele de candidați depuse în circumscripția electorală respectiva, precum și prenumele și numele reprezentanților. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

Desemnarea reprezentanților partidelor, formatiunilor politice și ai coalitiilor acestora în biroul electoral de circumscripție se face în ordinea descrescătoare a ponderii numărului de candidați, comunicat de fiecare partid, formațiune politica sau coalitie a acestora, potrivit alin. (3), în numărul total al candidaților din comunicările primite. Un partid, formațiune politica sau coalitie a acestora nu poate avea mai mult de 3 reprezentanți.

Completarea biroului electoral cu reprezentanții partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora se face potrivit prevederilor art. 24 alin. (6) și (8), care se aplică în mod corespunzător. În cazul în care mai multe partide, formațiuni politice sau coalitii ale acestora au depus același număr de candidați, desemnarea reprezentanților se va face prin tragere la sorți, de către președintele biroului electoral de circumscripție, în prezenta delegatiilor partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor în cauza.

Birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții:

a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în circumscripția electorală în care funcționează, veghează la organizarea, din timp, a secțiilor de votare;

b) înregistrează candidaturile depuse și constata rămînerea definitivă a acestora;

c) fac publicațiile și afișările prevăzute de lege cu privire la listele de candidați și candidaturile independente;

d) rezolva intimpinarile referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare din cadrul circumscripției electorale în care funcționează:

e) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare buletinele de vot, ștampila de control și stampilele cu mențiunea "Votat";

f) totalizează rezultatul alegerilor de la secțiile de votare și comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzînd numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare lista de candidați;

g) pe baza constatării Biroului Electoral Central cu privire la partidele, formațiunile politice și coalitiile acestora ce nu întrunesc cel puțin 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga țara, constata rezultatul alegerilor pentru circumscripția electorală și eliberează deputaților sau, după caz, senatorilor certificatul doveditor al alegerii;

h) înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzînd rezultatul alegerilor, precum și intimpinarile, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare;

i) îndeplinesc orice alte atribuții ce le revin potrivit legii.

Hotărîrile biroului electoral se aduc la cunoștința în ședința publică.

Birourile electorale ale secțiilor de votare sînt alcătuite dintr-un președinte, un loctiitor al acestuia și cel mult 7 membri.

Președintele și locțiitorul sînt, de regula, magistrați sau alți juriști, care nu fac parte din nici un partid sau formațiune politica, desemnați de președintele tribunalului județean sau al municipiului București, cu 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorți de pe o lista întocmită de prefecți și comunicată de aceștia președintelui tribunalului cu cel puțin 5 zile înaintea tragerii la sorți.

În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista va fi completată cu alte persoane care au o reputație nestirbita și care nu fac parte din nici un partid sau formațiune politica.

Lista propusă de prefect va cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decît cel necesar, acestea fiind rezerva la dispoziția președintelui tribunalului; lista va conține: prenumele, numele, adresele, telefoanele și semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse.

Gruparea în lista a persoanelor, în vederea tragerii la sorți, se va face avîndu-se în vedere necesitatea ca locuintele lor să fie cît mai aproape de sediul biroului electoral al secției de votare.

Birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora.

Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare provin din cîte un reprezentant al partidelor, formatiunilor politice și coalitiilor acestora care participa la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși în circumscripția electorală respectiva.

În acest scop, președintele biroului electoral de circumscripție va comunică președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora, potrivit alin. (2), numărul de candidați propuși de fiecare partid, formațiune politica și coalitie a acestora. De asemenea, partidele, formațiunile politice și coalitiile acestora sînt obligate sa comunice, fiecare, președintelui biroului electoral al secției de votare, în același termen, prenumele și numele reprezentantului lor.

Dacă doua sau mai multe partide, formațiuni politice ori coalitii ale acestora au același număr de candidați, reprezentanții lor fac parte din biroul electoral al secției de votare, în limita locurilor neocupate de reprezentanții partidelor, formatiunilor politice și coalitiilor acestora, aflate, potrivit alin. (7), într-o situație mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toți reprezentanții să fie incluși în componenta biroului electoral, președintele acestuia va proceda la tragerea la sorți, cu respectarea prevederilor art. 26 alin. (5), care se aplică în mod corespunzător.

În cazul în care partidele, formațiunile politice sau coalitiile acestora nu și-au desemnat reprezentanții sau numărul reprezentanților este insuficient, completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare se face de președintele tribunalului de pe lista prevăzută la alin. (4), prin tragere la sorți.

Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare se face de președintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8) sau, după caz, a prevederilor alin. (9), printr-un proces-verbal, cuprinzînd modul de stabilire a reprezentanților, constituie actul de atestare a calității acestora de membri în biroul electoral al secției de votare; întocmirea procesului-verbal se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (8), cu participarea partidelor, formatiunilor politice și coalitiilor acestora interesate, dacă și-au trimis, în acest scop, cîte un delegat.

Partidele și formațiunile politice care participa la alegeri, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componenta birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție, sau de Curtea Suprema de Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 2 zile de la înregistrare. Hotărîrea data este definitivă.

Propunerile de candidați se fac pe circumscripții electorale și se depun la birourile electorale de circumscripție, cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.

Propunerile de candidați se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele sau formațiunile politice care participa la alegeri, sub semnatura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaților independenți, pe baza listei susținătorilor.

Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele și numele candidatului, prenumele și numele, data nașterii, adresa, seria, numărul actului de identitate și semnatura susținătorilor, precum și persoana care a întocmit lista.

Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege.

Sustinatorii pot fi numai cetățeni cu drept de vot.

Un sustinator poate sprijini numai cîte un singur candidat pentru Camera Deputaților și pentru Senat.

Adeziunile susținătorilor se dau pe propria răspundere a acestora.

Propunerile de candidați prevăzute la alin. (2) trebuie să cuprindă prenumele, numele, domiciliul, locul și data nașterii, ocupația, profesia candidatului și vor fi însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat.

Declarația de acceptare va cuprinde prenumele, numele, apartenența politică, profesia și ocupația candidatului, consimțămîntul expres al acestuia de a candida, precum și precizarea ca întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida.

Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 35 din Constituție pentru a fi alese.

De asemenea, nu pot candida, în circumscripțiile electorale constituite în unitățile administrativ-teritoriale în care își exercită sau și-au exercitat funcțiile în ultimele 6 luni anterioare datei alegerilor, prefectii, subprefectii și conducătorii serviciilor publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități guvernamentale, descentralizate în aceste unități.

Președintele României, în cazul în care este ales senator sau deputat, este obligat, pînă la data validării, sa opteze între calitatea de parlamentar sau de președinte.

Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida și înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții.

Doua exemplare ale propunerii de candidatura se păstrează la biroul electoral de circumscripție, un altul se înregistrează la tribunalul în a cărui raza teritorială este circumscripția electorală, iar al patrulea, certificat de birou, se restituie depunatorului.

Pînă la împlinirea a 20 de zile înainte de data alegerilor, cetățenii, partidele și celelalte formațiuni politice pot contesta candidaturile.

În acest scop, în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, unul din exemplarele propunerii de candidatura se afișează de biroul electoral de circumscripție, la sediul sau.

Contestațiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor se soluționează de tribunalul în a cărui raza teritorială este circumscripția electorală, în cel mult 2 zile de la primirea contestației. Hotărîrea nu se comunică.

Împotriva hotărîrii date în contestație se poate face recurs, în termen de 24 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Recursul se soluționează în termen de 2 zile de la înregistrare.

Contestațiile vor cuprinde prenumele și numele, adresa și calitatea contestatorului, prenumele și numele candidatului, expunerea temeiurilor contestației, data și semnatura contestatorului și indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate sa-l reprezinte.

Contestația și cererea de recurs se depun la instanța competența, sub sancțiunea nulității.

După expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), (3) și (4), birourile electorale de circumscripție constata, pe bază de proces-verbal, rămînerea definitivă a candidaturilor, afișează, la sediul lor, candidaturile definitive și dispun imprimarea buletinelor de vot.

Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripție, ținînd seama de numărul listelor de candidați și al candidaților independenți și de spațiul necesar pentru imprimarea lor.

Hirtia pentru buletinului de vot va fi de culoare alba și suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat și votul dat.

Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, în număr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afară de ultima pagina, care va rămîne alba, pentru ștampila de control; paginile se numeroteaza.

Buletinele de vot se capseaza.

Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, cîte doua coloane pe aceeași pagina.

În unghiul din partea stinga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formatiunii politice sau coalitiei acestora care participa la alegeri ori, după caz, mențiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă de sus, semnul electoral.

În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidați în ordinea rezultată din tragerea la sorți, efectuată de către biroul electoral de circumscripție; candidații se identifica pe lista prin prenume și nume și, după caz, prin apartenența politică.

Pentru fiecare candidat independent se imprima un patrulater distinct, în partea finala a buletinului, în ordinea înregistrării propunerilor.

Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid, formațiune politica ori coalitie a acestora sau candidat independent și se comunică Biroului Electoral Central în 3 zile de la constituirea acestuia.

Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de de alte partide, formațiuni politice, coalitii ale acestora sau de candidați independenți decît cu consimțămîntul celor cărora le-au aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit coalitia inițială.

În cazul în care același semn electoral este solicitat de mai multe partide, formațiuni politice ori coalitii ale acestora sau de candidați independenți, atribuirea se va face în beneficiul partidului, formatiunii politice, coalitiei acestora sau candidatului independent care a înregistrat primul respectivul semn, iar în caz de concomitenta a înregistrării ori de imposibilitate de stabilire a priorității, prin tragere la sorți, de președintele Biroului Electoral Central, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).

Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.

Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunoștința publică a semnelor electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1).

Pentru întreaga circumscripție electorală, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeași mărime și aceleași caractere și cu aceeași cerneala, în atitea exemplare citi alegatori sînt în circumscripție, cu un supliment de 10%.

Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscripție, prin intermediul prefecților. Prefectii răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puțin 10 zile înainte de data alegerilor.

Buletinele de vot se predau președintelui biroului electoral de circumscripție, care le va distribui președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare cu cel puțin 2 zile înainte de data alegerilor. Predarea și distribuirea buletinelor se fac, în pachete sigilate de cîte 100 bucăți, pe bază de proces-verbal.

Cîte 2 exemplare din buletinele de vot, vizate și anulate de președintele biroului electoral de circumscripție, se vor afișa, cu o zi înainte de alegeri, la sediul judecătorilor, precum și la sediul fiecărei secții de votare.

Campania electorală începe la data aducerii la cunoștința publică a datei alegerilor și se încheie cu 2 zile înainte de ziua votării.

În campania electorală, candidații, partidele, formațiunile politice, toate organizațiile sociale și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masa.

Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

Este interzis orice procedeu de publicitate comercială prin presa sau mijloace de comunicare audiovizuala în scop de propaganda electorală.

Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare.

Partidele și formațiunile politice care participa la campania electorală pot primi, prin lege specială, o subvenție de la bugetul de stat. Categoriile de acțiuni desfășurate în cadrul campaniei electorale ce pot fi astfel finanțate se stabilesc prin legea de acordare a subventiei. Partidele și formațiunile politice care nu au obținut cel puțin 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga țara vor restitui subvenția în termen de 2 luni de la data votării.

Subvențiile primite după deschiderea campaniei electorale de la persoanele fizice sau juridice, din țara, cu excepția subvențiilor prevăzute la alin. (1), pot fi folosite pentru campania electorală a unui partid ori formațiune politica numai dacă, în prealabil, sînt declarate public.

Este interzisă subvenționarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de către persoane fizice sau juridice din străinătate. Sumele astfel primite se confisca și se fac venit la bugetul statului.

Se interzice subvenționarea campaniei electorale a unui partid, formațiune politica, coalitie a acestora sau candidat independent de către o autoritate publică, instituție publică, regie autonomă sau societate cu capital integral sau majoritar de stat.

Primirea pentru campania electorală a subvențiilor de la bugetul de stat sau de la persoane juridice ori de la persoane fizice se face numai printr-un mandatar financiar, desemnat în acest scop de către conducerea partidului sau formatiunii politice.

Mandatarul financiar răspunde solidar cu partidul ori formatiunea politica ce l-a desemnat de legalitatea cheltuielilor efectuate din subvențiile acordate și de respectarea prevederilor alin. (2).

Mandatarul financiar poate fi o persoană fizica sau juridică.

Un partid sau formațiune politica poate avea mai mulți mandatari financiari; în acest caz, la desemnare se vor delimita și împuternicirile acestora.

Mai multe partide sau formațiuni politice pot folosi serviciile aceluiași mandatar.

Calitatea de mandatar financiar se dobîndește numai după înregistrarea sa oficială la Ministerul Economiei și Finanțelor și aducerea la cunoștința publică prin presa.

Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și candidaților independenți care primesc subvenții de la persoane fizice sau juridice din țara.

Accesul la serviciile publice de radio și de televiziune, în cadrul campaniei electorale, este garantat, în condițiile prezentului articol.

Partidele, formațiunile politice și candidații independenți reprezentate în Parlament au acces la serviciile publice de radio și televiziune, subventionat de la bugetul de stat. Restul partidelor, al formatiunilor politice și al candidaților independenți vor avea acces la serviciile respective pe bază de contracte încheiate între instituțiile corespunzătoare ale Radioteleviziunii Române și mandatarii financiari care îi reprezintă, practicindu-se tarife unice pe unitate de timp de emisie.

Partidele și formațiunile politice care participa la alegeri sînt obligate să solicite, în 48 de ore de la data stabilirii zilei votării, conducerii serviciilor publice de radio și televiziune, acordarea timpilor de antena. Solicitarile peste acest termen nu se iau în considerare.

Orarul pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antena se stabilesc de o comisie parlamentară specială, împreună cu reprezentanți ai serviciilor publice de radio și televiziune, în cel mult 5 zile de la deschiderea campaniei electorale. La repartizare se va avea în vedere ca timpii de antena pentru partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament, în condițiile alin. (2), să fie de 2 ori mai mare decît pentru celelalte partide și formațiuni politice și sa corespundă ponderii parlamentare.

După încheierea perioadei de depunere a candidaturilor se vor face, potrivit alin. (4), un nou orar și o noua repartizare a timpilor de antena, proporțională cu numărul listelor de candidați depuse în întreaga țara. Partidele, formațiunile politice sau coalitiile acestora, care nu au depus liste de candidați în cel puțin 10 circumscripții electorale, pierd dreptul la timpi de antena la posturile centrale de radio și televiziune. Dovada depunerii candidaturilor se va face cu certificat eliberat de biroul electoral de circumscripție.

Candidații independenți își pot exercita dreptul la timpi de antena o singură dată, între 5 minute și o ora, în mod egal, în funcție de orarul stabilit și de numărul lor.

Nu se includ în dreptul la timpi de antena interviurile, reportajele și alte asemenea servicii audiovizuale de interes general pentru informarea cetățenilor.

Primării sînt obligați ca, în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale, sa stabilească locuri speciale pentru afisaj electoral, ținînd seama de numărul partidelor, formatiunilor politice și coalitiilor acestora care declara ca vor depune liste de candidați și al persoanelor care declara ca vor candida la alegeri ca independenți.

Primării vor asigura ca locurile speciale de afisaj să fie situate în piețe, pe străzi și în alte locuri publice frecventate de cetățeni, fără stînjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective. În prealabil, primării sînt obligați să asigure înlăturarea oricăror afișe, înscrisuri și însemne rămase de la campaniile electorale precedente.

Utilizarea locurilor de afisaj electoral este permisă numai pentru partidele, formațiunile politice sau coalitiilor acestora ce participa la alegeri și pentru candidații independenți.

Este interzisă utilizarea de către un partid, formațiune politica, coalitie a acestora ori candidat independent a locurilor speciale de afisaj electoral astfel încît sa împiedice folosirea acestora de către un alt partid, formațiune politica, coalitie a acestora ori candidat independent.

În alte locuri decît cele stabilite potrivit alin. (1), afisajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deținătorilor.

Pe un panou electoral fiecare partid, formațiune politica, coalitie a acestora ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral.

Un afis electoral nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latura și 300 mm cealaltă latura, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latura și 250 mm cealaltă latura.

Sînt interzise afisele electorale care combina culorile astfel încît sa evoce drapelul României sau al altui stat.

Poliția este obligată să asigure integritatea panourilor și a afiselor electorale.

Birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția în care funcționează, soluționînd plingerile ce le sînt adresate cu privire la împiedicarea unui partid, formațiune politica, coalitie a acestora ori candidat independent de a-și desfășura campania electorală în condițiile prevăzute de lege și cu respectarea deontologiei electorale.

Dacă biroul electoral de circumscripție considera, cu ocazia soluționării plingerii, ca este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.

Împotriva soluției date de biroul electoral de circumscripție se poate face contestație la Biroul Electoral Central; soluția data asupra contestației este definitivă.

Soluționarea plîngerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărîrile date se publică în presa și se afișează, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.

Fiecare secție de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne și ștampile de votare proporțional cu numărul alegătorilor de pe listele comunicate de primari.

Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care se afla biroul președintelui. Cabinele, urnele, stampilele și celelalte materiale necesare biroului electoral al secției de votare se vor asigura de către primării comunelor, orașelor, municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefectii.

Stampilele și celelalte materiale necesare birourilor electorale ale secțiilor de votare se predau, pe bază de proces-verbal, de primari, președinților secțiilor de votare cu cel puțin 2 zile înainte de data alegerilor. După preluarea buletinelor de vot și a stampilelor, președintele secției de votare asigura păstrarea acestora în deplina siguranța.

Formularele și celelalte imprimate necesare votării se predau biroului electoral al secției de votare pe bază de borderou de predare-primire, cuprinzînd felul și numărul de exemplare din fiecare imprimat.

Președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să fie prezent la sediul secției de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sa ia, de îndată, măsurile necesare pentru a asigura ordinea și corectitudinea operațiunilor de votare.

Președintele va dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot.

În ziua alegerilor, la ora 5,00, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezenta celorlalți membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot și a stampilelor, după care închide și sigileaza urnele, aplicind ștampila de control a secției de votare.

Președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control și pe buletinele de vot.

Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca alegerile sa decurgă în bune condiții.

Puterile lui, în aceasta privinta, se întind și în afară localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și piețe publice pînă la o distanta de 500 m.

În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați și de delegații acreditați, nici o altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decît timpul necesar pentru votare.

Acreditarea delegaților se face de Biroul Electoral Central pentru presa, cinematografie, radioul și televiziunea română, precum și de Ministerul Afacerilor Externe, pentru presa, cinematografia, radioul și televiziunea străine ori pentru reprezentanții unor organizații internaționale care solicită aceasta. Încălcarea condițiilor de acreditare atrage, de drept, încetarea acreditării.

Delegații acreditați pot asista la operațiunile electorale numai dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea și desfășurarea alegerilor, avînd numai dreptul de a sesiza președintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularități. Orice act de propaganda pentru sau împotriva unui partid, formațiune politica, coalitie a acestora ori candidat sau încercarea de a influența operațiunea alegătorului, ca și încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancțiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediata a persoanei respective din secția de votare.

Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare va avea la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de prefecți, împreună cu Ministerul de Interne.

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale și persoanelor acreditate sa poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electorală.

Alegatorii pot vota la secția de votare unde își au domiciliul sau la secțiile de votare organizate potrivit art. 19 și 20. Alegatorii care votează la secțiile organizate potrivit art. 19 și 20 se înscriu în liste electorale speciale.

Alegatorii care, în ziua votării, se afla într-o alta localitate decît aceea în care sînt înscriși în listele electorale, pot să-și exercite dreptul de vot pe baza cărții de alegator la orice secție de votare, urmînd a fi înscriși într-o lista electorală specială de către biroul electoral al secției de votare.

Prevederile alin. (2) se aplică și cetățenilor români cu domiciliul în străinătate care, în ziua votării, se afla în țara, pe baza pasaportului.

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare va prezenta cartea de alegator și actul de identitate biroului electoral al secției de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală sau, după caz, înscrierea în lista electorală specială prevăzută la art. 53, îi va incredinta buletinele de vot și ștampila pentru votare, pe baza semnăturii în lista electorală. Dacă un alegator se prezintă cu duplicatul cărții de alegator, biroul electoral al secției de votare va menționa aceasta în lista electorală.

Alegatorii care ridica, potrivit art. 16 alin. (2) lit. c), cartea de alegator de la secția de votare, vor semna de primire în procesul-verbal întocmit la predarea de către primari a cărților de alegator neridicate.

Dacă alegatorul, din motive constatate de către președintele biroului secției de votare, nu poate semna în lista electorală, se va face mențiunea în lista, cu confirmarea, pe bază de semnatura, a unui membru al biroului electoral.

Alegatorii vor vota separat în cabine închise, aplicind ștampila care poarta mențiunea "Votat" înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidați sau prenumele și numele candidatului independent pe care îl votează.

Ștampila cu mențiunea "Votat" trebuie astfel dimensionata încît să fie mai mica decît patrulaterul.

După ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina alba care poarta ștampila de control sa ramina în afară, și le vor introduce în urna, avînd grija sa nu se deschidă.

Indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

În cazul în care buletinul se deschide din eroare, la cererea alegătorului se anulează și se va da numai o singură dată un nou buletin, facindu-se mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui, după care acesta o va aplica pe cartea de alegator în locul corespunzător numărului de scrutin.

Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungească nejustificat.

Candidații și oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabilește de președinte prin orice mijloace legale.

În cazul în care contestația este intemeiata, președintele va opri de la votare pe alegatorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal și va sesiza aceasta situație autorităților polițienești.

Președintele biroului electoral al secției poate suspenda votarea pentru motive temeinice.

Suspendarea nu poate depăși o ora și va fi anunțată prin afișare la usa localului de vot cu cel puțin o ora înainte. Durata totală a suspendărilor nu poate depăși 2 ore.

În timpul suspendării, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral vor rămîne sub paza permanenta, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare toți în același timp.

Persoanele care, în baza art. 51 alin. (3), asista la votare nu pot fi obligate sa părăsească sala de votare în acest timp.

Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot, în afară celei care votează, este interzisă.

Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul sa cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rindul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secției de votare.

În cazul anulării alegerilor într-o circumscripție electorală, potrivit art. 25 alin. (1) lit. f), precum și în cazul în care mandatul de deputat sau de senator devenit vacant nu poate fi ocupat de supleant, se vor organiza alegeri parțiale.

Nu se vor organiza alegeri dacă vacanta unui mandat de deputat sau de senator s-a ivit în ultimele 12 luni anterioare expirării mandatului Camerei Deputaților și Senatului, prevăzut de art. 60 alin. (1) din Constituție.

Dacă alegerile parțiale au loc ca urmare a anulării alegerilor dintr-o circumscripție electorală, acestea se desfășoară pe baza acelorași candidaturi, birouri electorale și la aceleași secții de votare, în a treia duminica după anularea alegerilor inițiale.

Candidații vinovați de frauda nu mai participa în noul scrutin.

Alegerile parțiale organizate în caz de vacanta a unui mandat de deputat sau de senator au loc în condițiile aplicării corespunzătoare a prezentei legi, în cel mult 3 luni de la sesizarea Guvernului de către președintele Camerei Deputaților sau, după caz, de către președintele Senatului, cu privire la întrunirea condițiilor prevăzute la art. 70.

În cazul în care alegerile parțiale prevăzute la alin. (3) se organizează într-o singura circumscripție electorală, nu se mai constituie Biroul Electoral Central, atribuțiile acestuia urmînd a fi îndeplinite de biroul electoral de circumscripție.

La alegerile parțiale participa numai alegatorii de pe listele electorale permanente ale localităților din cadrul circumscripției electorale unde se organizează alegerile.

Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 72 se face prin proces-verbal întocmit de către:

a) ofițerii și subofiterii de poliție, pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), e), g), h), i), j), l) și m);

b) primării și împuterniciții acestora, pentru faptele prevăzute la lit. d), e) și m);

c) președintele biroului electoral de circumscripție, pentru faptele prevăzute la lit. f), k), l), n) și o).

În cazul contravențiilor prevăzute la art. 72 lit. d), e), f), g), h), k), l), m), n) și o) agentul constatator va stabili în procesul-verbal și amenda aplicată.

Contravențiilor prevăzute la alineatul precedent le sînt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968, cu excepția art. 26.

Procesul-verbal de constatare a contravențiilor prevăzute la art. 72 lit. a), b), c), i), și j) se va inainta judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvîrșită contravenția, care va aplica sancțiunea, ținînd seama de dispozițiile Legii nr. 61/1991.

Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

În cazul în care, prin fapta prevăzută în alin. (1), s-a pricinuit o vătămare a integrității corporale sau a sănătății care necesita pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din următoarele consecințe: pierderea unui simt sau organ, încetarea funcționarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihică, sluțirea, avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.

Tentativa la infracțiunea prevăzută la alin. (1) și (2) se pedepsește.

Violarea prin orice mijloace a secretului votului de membrii biroului electoral al secției de votare ori de alte persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Tentativa se pedepsește.

Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului sa voteze sau sa nu voteze pentru o anumită lista de candidați sau candidat independent, precum și primirea acestora de către alegator, în același scop, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvîrșită de un observator intern, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani.

Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică și persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează a doua oara sau de mai multe ori în ziua alegerilor. Tentativa se pedepsește.

Utilizarea unei cărți de alegator nule sau a unei cărți de alegator ori buletin de vot false, introducerea în urna a unui număr suplimentar de buletine decît cele la care are dreptul un alegator sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Tentativa se pedepsește.

Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai grava.

Tentativa se pedepsește.

Cheltuielile pentru efectuarea operațiunilor electorale se suporta de la bugetul de stat.

Sediul și dotarea Biroului Electoral Central se asigura de Guvern, ale birourilor electorale de circumscripție, de prefecți, iar ale secțiilor de votare, de primari, împreună cu prefectii.

Orice acte făcute în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sînt scutite de taxa de timbru.

Guvernul României va asigura, pentru sprijinirea activității birourilor electorale, statisticienii și personalul tehnic auxiliar necesar.

Pe perioada cît funcționează birourile electorale, membrii acestora, statisticienii și personalul tehnic auxiliar, încadrați cu contract de muncă, se considera detasati.

Judecarea de către instanțe a intimpinarilor, contestațiilor sau a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.

Împotriva hotărîrilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu exista cale de atac.

Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua cînd încep să curgă, pînă în ziua cînd se împlinesc, chiar dacă acestea nu sînt zile lucrătoare.

Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale și instanțele judecătorești vor asigura permanenta activității necesare în vederea exercitării, de către cetățeni, a drepturilor electorale.

Persoanele condamnate prin hotărîre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale nu participa la vot și nu vor fi avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor.

Pentru persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau aflate în executarea unei sancțiuni contravenționale privative de libertate se aplică, în mod corespunzător, dispozițiile art. 59 privind urna specială.

Prefectii verifica corecta îndeplinire, de către primari, a obligațiilor ce le revin potrivit prezentei legi și, în cazul constatării unor fraude electorale, sesizează organele în drept.

De asemenea, în cazul în care prefectii constata ca un alegator nu a fost înscris sau nu a fost radiat, potrivit legii, pe listele electorale sau ca birourile electorale de circumscripție ori ale secțiilor de votare nu s-au constituit legal, vor formula intimpinari și contestații, ce se soluționează în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Pentru alegerile din anul 1992, votarea se face pe baza listelor electorale utilizate la alegerile locale, reactualizate în termen de 15 zile de la data stabilirii zilei votării, precum și pe baza actului de identitate pe care se va aplica ștampila de control a secției de votare asupra mențiunii, scrise cu cerneala, privind data votării.

Pînă la 31 decembrie 1992, Guvernul va asigura tipărirea, întocmirea și eliberarea tuturor cărților de alegator pentru cetățenii cu drept de vot din listele electorale ale localităților unde aceștia își au domiciliul.

Cărțile de alegator ale militarilor în termen se vor trimite, de primar, comandantilor unităților, care le vor inmina pe bază de semnatura.

Pentru alegerile din anul 1992, dacă nu este posibila capsarea buletinelor de vot, acestea se vor introduce în urna după ce alegatorul le-a pus în plicuri corespunzătoare dimensiunii lor, asigurate de biroul electoral al secției de votare.

Prevederile art. 51 alin. (3) se aplică și delegaților acreditați de Biroul Electoral Central ca observatori interni, numai pentru alegerile din anul 1992. Pot fi acreditați ca observatori interni numai alegatorii împuterniciți de o organizație neguvernamentala care are ca unic scop apărarea drepturilor omului, constituită legal pînă la data deschiderii campaniei electorale.

Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid sau ai unei formațiuni politice. Acreditarea se face pentru o singura secție de votare. Biroul Electoral Central poate acredita la o secție de votare numai un observator intern, pe baza declarației scrise a acestuia de a respecta întocmai condițiile acreditării. Declarația se da pe proprie răspundere și constituie act public, cu toate consecințele prevăzute de lege. Condițiile acreditării se trec în actul de acreditare; dacă sînt mai mulți împuterniciți pentru aceeași secție, acreditarea se face prin tragere la sorți.

Organizațiile neguvernamentale prevăzute la alin. (1) le sînt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 45 alin. (3) și art. 51 alin. (5).