Proiect De Lege nr. 1131/2001
la proiectul de lege privind Codul electoral
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Republică 1
- Legea nr. 68/1992 15 iulie 1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului
Are ca temei 5
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
- Constituția din 1992 22 decembrie 1992 a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor
- Constituția din 1992 22 decembrie 1992 (prevederi anume) a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor
- Legea nr. 36/1995 12 mai 1995 (prevederi anume) notarilor publici și a activității notariale
- OG nr. 84/2001 30 august 2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evident…
INIȚIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂȚENILOR POTRIVIT
LEGII Nr. 189/1999
EXPUNERE DE MOTIVE
Modul de selecție a personalului politic este una din variabilele "grele" ale spațiului politic românesc. Performanțele sistemului depind, în buna măsura, de modul în care partidele își selecteaza candidații la diferitele funcții, de maniera în care interesele economice se manifesta în spațiul politicii, de capacitatea societății de a interoga eficient și de a comunică permanent cu clasa politica.
În ultimii ani, în mediile politice din România, s-au purtat o serie de dezbateri cu privire la schimbările ce ar trebui operate în procedurile prin care cetățenii își aleg reprezentanții în Parlament și în administrația publică locală. O serie de probleme ce țin de organizarea și administrarea procesului electoral au fost, de asemenea, luate în discuție. Aceste dezbateri au fost inițiate, de cele mai multe ori, de organizații și structuri ale societății civile, lucru cat se poate de normal pentru cine accepta faptul ca dreptul de a stabili cum ar trebui să se facă alegerea trebuie să apartina, în primul rând, celor care aleg.
Pe scurt, subiectele aflate în discuție și problematica aferentă fiecăruia dintre ele ar putea fi sintetizate după cum urmează:
a) Fiecare scrutin general organizat în România, dar mai ales alegerile parțiale anticipate au scos la iveala o multitudine de deficiente în organizare, datorate în principal caracterului ad-hoc al organismelor electorale. Înființarea Biroului Electoral Central cu doar doua luni înainte de data alegerilor și funcționarea acestuia doar până la stabilirea rezultatelor și rezolvarea contestațiilor, în condițiile în care nu exista nici o alta structura cu atributiuni în domeniul electoral cu caracter permanent, grevează, în mod inevitabil, asupra desfășurării procesului electoral. Judecătorii care sunt desemnați pentru a face parte din Biroul Electoral Central și din birourile electorale de la nivelul județelor și care, fiind de fiecare data alții, sunt complet lipsiți de experienta în acest domeniu, trebuie să rezolve, într-un timp foarte scurt, o sumedenie de probleme. Lipsa progreselor care, în mod normal, ar trebui să apară de la un an electoral la altul, este explicabila prin lipsa de continuitate în activitate a persoanelor cooptate în structurile care se ocupa de organizarea și gestionarea procesului electoral, lipsa care duce la imposibilitatea de a se acumula și fructifica experienta.
b) Un alt capitol din desfășurarea alegerilor în România, în privinta căruia exista încă mari probleme, îl constituie componenta și activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare. Legea prevede că președinții și vicepreședinții acestor birouri să fie, de regula, juriști, iar dacă acest lucru nu este posibil, pentru aceste posturi să fie cooptate persoane având "o buna reputație în comunitate". Datorită volumului imens de muncă pe care îl presupune activitatea de membru al unui birou de secție de votare, dar și din cauza onorariului foarte scăzut acordat pentru aceasta activitate, numărul de juriști care accepta sa participe în alegeri ca presedinti sau vicepreședinți de birouri electorale de secții de votare este foarte mic. De aceea, la fiecare scrutin, s-au înregistrat nenumarate cazuri în care presedinti și vicepreședinți de secții de votare au rezolvat anumite situații, fie numai în urma consultării birourilor electorale de circumscripție, fie prin soluții adoptate la limita legii sau chiar dincolo de aceasta.
Volumul foarte mare de muncă pe care îl presupune activitatea în birourile electorale ale secțiilor de votare coroborat cu faptul ca alegerile se desfășoară duminica între orele 06:00 și 21:00 face ca una dintre cele mai importante etape ale acestei activități să se desfășoare în condiții de oboseala accentuata a membrilor acestor birouri, ceea ce, în mod inevitabil, grevează asupra calității și chiar corectitudinii muncii lor.
c) Modul în care sunt aleși membrii consiliilor locale ale localităților din România - prin scrutin de lista - este una din cauzele pentru care activitatea acestora este necunoscută cetățenilor ale căror interese ar trebui aparate și promovate de către aceste consilii. În special în orașe și municipii, membrii consiliilor locale sunt aleși în condițiile în care alegatorii își exprima opțiunea pentru liste de candidați pe care se afla nume care, adesea, nu le spun nimic. Pe durata mandatului, ei activează într-un cvasi-anonimat, singurul reprezentant al administrației publice locale aflat în atenția locuitorilor unei localități fiind, în cea mai mare parte a cazurilor, primarul. Este evident ca acest sistem nu numai că nu îi obliga, dar nici măcar nu îi încurajează pe membrii consiliilor locale să-și construiască o relație solida cu alegatorii lor. Astfel, aceia care, în mod normal, ar trebui să se afle cel mai aproape de cetățeni și sa preia nevoile și dorintele acestora, pentru a face din ele baza de plecare în procesul deliberativ, se afla, de fapt, cel mai departe de ei.
d) Sistemul electoral pe baza căruia se desfășoară alegerile parlamentare și care are o deosebită importanța în determinarea multor aspecte ale vieții politice și sociale nu este nici el de natura a contribui la îmbunătățirea stării de lucruri. Acest sistem asigura, ce-i drept, o relație proporțională între reprezentarea parlamentară a partidelor și aliantelor politice și suportul electoral al acestora. În același timp însă, acest sistem implica o responsabilitate redusă a senatorilor și deputaților în fața alegătorilor lor și, totodată, o implicare minima a alegătorilor în selecția celor care ajung să fie aleși în Parlament. Mulți candidați anonimi sau chiar candidați pe care alegatorii nu îi doresc aleși, dar care sunt agreati de conducerile partidelor lor, pot fi aleși datorită voturilor exprimate, de fapt, pentru liderii acelor partide. Ar mai merita menționat și faptul ca sistemul electoral cu scrutin de lista favorizează clientelismul politic și contribuie la consolidarea poziției liderului în cadrul partidului sau, fără ca aceasta să aibă drept consecința fortificarea partidului respectiv la nivelul organizațiilor sale.
e) Alegerile din toamna anului 2000 au adus în atenția opiniei publice problema fondurilor folosite de partidele politice, atât în campaniile electorale, dar nu numai, fiind scoase în evidenta o serie de deficiente și lacune în legislația care reglementează acest domeniu.
Până în prezent, dezbaterile purtate pe marginea subiectelor enumerate mai sus nu au influentat în nici un fel legislativul în sensul de a-i determina pe membrii săi sa modifice în mod substanțial legile care reglementează organizarea și desfășurarea alegerilor.
În plus față de cele menționate, o serie de modificări apărute de-a lungul timpului în legea alegerilor locale și în legea cu privire la alegerea Senatului și Camerei Deputaților, cele mai multe ca urmare a unor ordonanțe de urgență emise de Guvern în preajma alegerilor, au dus la apariția unor neconcordante între cele doua acte normative.
Prin proiectul de fața propunem, în primul rând, modificări importante în ceea ce privește modul de desfășurare a alegerilor, cum ar fi înființarea unui organism electoral permanent, schimbarea tipurilor de scrutin folosite în alegerile locale și în cele parlamentare, adoptarea unor prevederi menite sa ducă la un plus de transparenta și corectitudine în finanțarea campaniilor electorale ale partidelor. Dincolo de aceste modificări însă, prin acest demers, propunem înlocuirea tuturor actelor normative care reglementează diferitele aspecte ce țin de organizarea și desfășurarea alegerilor în România cu o singura lege care se referă la toate aceste aspecte și care urmează sa poarte numele de "Cod Electoral".
Un act normativ unic pentru alegerile locale, alegerile parlamentare și cele prezidențiale va contribui, în primul rând, la uniformitatea și coerenta reglementărilor cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor în România, indiferent de tipurile de alegeri. Adoptarea Codului Electoral ar duce la înlăturarea neconcordantelor existente în acest moment între prevederile legale referitoare la diferitele tipuri de alegeri, prevederi care ar trebui să fie aceleași, eliminand, totodată, posibilitatea apariției în viitor a unor astfel de neconcordante.
Legea este structurată pe următoarele principale componente:
● principiile generale cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor în România, inclusiv modalitățile de scrutin folosite pentru alegerea consiliilor locale, a primarilor, a consiliilor județene, a Camerei Deputaților și a Senatului;
● organizarea alegerilor, inclusiv structura, modul de înființare și activitatea organismelor electorale, atât a celor permanente, cat și a celor constituite pentru fiecare tip de scrutin;
● campania electorală și desfășurarea alegerilor;
● numaratoarea voturilor și constatarea rezultatelor, în cazul fiecărui tip de scrutin;
● fondurile folosite de partidele politice și de candidați în perioadele electorale;
● contravențiile și sancțiunile. Conținutul acestor componente este prezentat, pe scurt, în cele ce urmează.
1. Principii generale cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor din România
a) Sub acest titlu sunt grupate, în primul rând, o serie de principii general valabile pentru toate tipurile de scrutin organizate în România, prevăzute deja fie în Constituția României, fie în cele doua legi - cea a alegerilor locale și cea a alegerilor legislative -, aflate în vigoare în momentul de fața, principii cum ar fi cele legate de universalitatea, egalitatea, caracterul direct, caracterul secret și liber al votului. Mai mult, propunerea noastră include și explicarea, în mod foarte clar, a acestor principii.
b) Tot la acest punct sunt descrise tipurile de scrutin folosite în alegerile locale și în cele parlamentare. Conform prevederilor acestui cod, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București și Senatul ar urma să fie alese printr-un asa numit sistem mixt cu compensație, având la baza scrutinul uninominal majoritar cu un singur tur. Doua treimi din mandate ar urma să fie câștigate în mod direct, la nivelul colegiilor uninominale, în urma votului alegătorilor din respectivele colegii. Celelalte mandate ar urma să fie repartizate la nivelul circumscripției electorale care, în cazul consiliilor locale este localitatea, iar în cazul Senatului este una din regiunile în care a fost împărțit teritoriul tarii în cadrul Strategiei Naționale de Dezvoltare, unora dintre candidații care pierd alegerile în colegiile uninominale în care candidează. Candidații care beneficiază de mandatele repartizate la nivelul circumscripției electorale se stabilesc în doua etape:
- în primul rând se stabilesc partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, alte organizații care participa la alegeri conform legii, cărora ar trebui să le revină mandatele respective, în funcție de numărul de voturi pe care le-au câștigat candidații fiecăreia dintre acestea în colegiile uninominale, cumulate;
- în a doua etapa, pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizație care participa la alegeri conform legii, se stabilesc candidații care primesc mandatele în funcție de numărul de voturi primite de fiecare dintre aceștia în colegiul uninominal în care a candidat.
Fiecare consiliu județean ar urma să fie ales de către un corp de electori format din totalitatea membrilor consiliilor locale din județul respectiv.
În privinta primarilor și a viceprimarilor, ar rămâne ca aceștia să fie aleși ca și până în prezent.
Deputații ar urma să fie aleși tot printr-un "sistem mixt cu compensație", asemănător sistemului prin care sunt aleși consilierii locali și senatorii. Pentru Camera Deputaților însă, atribuirea mandatelor la nivelul circumscripției electorale se face luându-se în considerare și numărul de voturi obținut de lista fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice, alia nte electorale în circumscripția respectiva. Asadar, pentru alegerea Camerei Deputaților, fiecare alegator ar avea dreptul la doua voturi: unul pentru un candidat în colegiul uninominal și unul pentru o lista la nivelul circumscripției electorale.
Procedura prin care sunt aleși consilierii locali, deputații și senatorii face ca numărul total de mandate obținute de un partid politic sau alianta într-o circumscripție electorală (mandate câștigate în colegiile uninominale plus mandate obținute în urma repartiției care se face la nivelul circumscripției) să fie în funcție de susținerea de care se bucura partidul sau alianta în rândul alegătorilor din circumscripția electorală respectiva. Cu alte cuvinte, acest sistem, prin modul în care este conceput, poate fi considerat unul de reprezentare proporțională.
Mai trebuie menționat faptul ca în prezentul proiect de lege este prevăzută creșterea normei de reprezentare, atât pentru deputați, de la un deputat la 70.000 de locuitori la un deputat la 90.000 de locuitori, cat și pentru senatori, de la un senator la 150.000 de locuitori la un senator la 190.000 de locuitori, fapt ce duce la reducerea numărului de membri ai celor două Camere al Parlamentului.
c) Actorii alegerilor sunt considerați a fi, conform acestei propuneri, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile minorităților naționale și candidații independenți.
d) O alta noutate pe care Codul Electoral o introduce, în comparatie cu legislația în vigoare la momentul actual, se referă la ziua în care are loc votarea, pentru orice tip de alegere, zi care nu ar mai fi duminica, ci sambata, intervalul de timp în care se votează urmând a fi 07:00 - 19:00. În acest mod, volumul imens de muncă la care au fost supuși, în alegerile de până acum, membrii birourilor electorale, în mod nejustificat, va fi diminuat, iar persoanele care activează în aceste birouri nu vor mai fi nevoite să își reia activitățile profesionale imediat după ce vor fi petrecut în secțiile de votare mai bine de 24 de ore. Este de presupus ca, în acest mod, mai multe persoane cu pregătirea necesară își vor arata disponibilitatea de a activa ca membri ai birourilor electorale, în special cele ale secțiilor de votare. Acest lucru, coroborat cu faptul ca membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare vor demara activitatea de numărare a voturilor după mai puține ore de stat în secțiile respective, deci fiind mai puțin obositi, va face ca aceasta activitate să fie una mai eficienta, iar rezultatele ei sa nu fie viciate.
2. Organizarea alegerilor
a) În ceea ce privește acest capitol, cea mai importanța noutate adusă de prezentul proiect o constituie înființarea Autorității Electorale Permanente, lucru care ar duce, fără indoiala, la rezolvarea sau cel puțin diminuarea problemelor legate de organizarea și desfășurarea alegerilor, probleme menționate mai sus. Autoritatea Electorală Permanenta ar urma să fie constituită dintr-un număr de 5 experți în probleme ce țin de organizarea și desfășurarea proceselor electorale, unul dintre ei fiind numit de către Președintele României, 2 de către Senat și 2 de către Camera Deputaților. Acest organism ar urma să aibă în subordine o Comisie pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica. Aceasta, la rândul ei, urmează să fie formată din 9 membri, trei dintre ei fiind numiți de Curtea Constituțională, trei de Curtea Suprema de Justiție și trei de Curtea de Conturi.
Autoritatea Electorală Permanenta urmează sa dispună de un corp executiv - Administrația Tehnica Electorală care va cuprinde un număr de 20 de angajați la nivel central și câte 3 la nivelul fiecăreia dintre cele 8 regiuni și pe lângă Autoritatea Electorală Permanenta, cu ocazia fiecărui scrutin general, urmează să se constituie Biroul Electoral Central și, în funcție de tipul de alegere:
- un birou electoral de circumscripție locală, în fiecare localitate, pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor;
- un birou electoral de circumscripție judeteana, la nivelul fiecărui județ, pentru alegerea consiliilor județene;
- un birou electoral de circumscripție plurinominala, la nivelul fiecărei circumscripții plurinominale, și câte un birou electoral județean la nivelul fiecărui județ, în cazul alegerilor pentru Camera Deputaților și pentru Senat;
- un birou electoral județean, la nivelul fiecărui județ, pentru alegerile prezidențiale.
b) Cărțile de alegator ar urma să fie întocmite de către direcțiile județene de evidenta a populației, numai pe baza solicitărilor primarilor. Distribuirea lor nu ar mai intră în sarcina structurilor Ministerului de Interne, ci ar urma să fie facuta de către:
● primării care au solicitat întocmirea lor;
● primării localităților unde alegatorii își au reședința, în termen de 10 zile de la cererea alegătorilor; în acest caz primării cărora le-a fost adresată cererea vor solicita primarilor localităților unde alegatorii își au domiciliul trimiterea cărților de alegator;
● biroul electoral al secției de votare din localitatea unde alegatorul domiciliază, pentru cărțile de alegator neridicate; în acest scop, cărțile de alegator neridicate se predau de către primar, cu 3 zile înainte de ziua alegerilor, biroului electoral al secției de votare, pe bază de proces-verbal cuprinzând numărul cărților de alegator, numele, prenumele și domiciliul titularilor.
3. Campania electorală și desfășurarea alegerilor
Prevederile referitoare la campania electorală și desfășurarea alegerilor sunt, în cea mai mare parte a lor, aceleași pentru toate tipurile de alegeri și au la baza textele de lege aflate în vigoare în acest moment. Una dintre cele mai importante neconcordante între legea alegerilor locale și legea alegerilor parlamentare, cea care se referă la statutul și activitatea observatorilor interni, a fost înlăturată. Autorii acestui proiect propun, pentru reglementarea acestor aspecte, adoptarea variantei prezente în legea alegerilor locale. Conform acestei variante, pentru o secție de votare pot fi acreditate ca observatori interni persoane propuse de un număr nelimitat de organizații, iar observatorii interni au dreptul sa asiste la toate operațiunile desfășurate în secțiile de votare, inclusiv la numaratoarea voturilor și încheierea proceselor-verbale, precum și la activitatea birourilor electorale de circumscripție și a Biroului Electoral Central, în cazul în care solicită și obțin acreditare pentru acest lucru.
4. Numaratoarea voturilor și constatarea rezultatelor
Aspectele tehnice ce țin de numaratoarea voturilor în secțiile de votare sunt reglementate, pentru toate tipurile de alegeri, în mod unitar. În ceea ce privește toate operațiunile necesare pentru constatarea rezultatelor, acestea sunt stabilite în mod specific pentru fiecare tip de alegere în parte, astfel încât să fie aplicate în practica principiile stabilite la Titlul I cu privire la modul în care sunt aleși membrii consiliilor locale, primării, membrii Camerei Deputaților, cei ai Senatului, precum și modul în care este ales Președintele României.
5. Finanțarea vieții politice în perioadele electorale este un alt domeniu în care Codul Electoral aduce noutati importante față de reglementările în vigoare în momentul de fața. Printre acestea, am putea enumera:
- introducerea obligativitatii fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice, aliante electorale, a oricărei alte organizații care participa la alegeri în condițiile legii, de a-și deschide un cont unic pentru derularea tuturor operațiunilor legate de primirea și cheltuirea fondurilor pentru campania electorală;
- stabilirea unor limite în ceea ce privește sumele pe care le poate cheltui un partid politic, o alianta politica, alianta electorală, alta organizație care participa la alegeri în condițiile legii într-o campanie electorală, în funcție de alegerile pentru care se desfășoară campania respectiva și numărul de candidați propuși. Aceasta prevedere a fost introdusă în scopul de a se diminua importanța banilor în determinarea rezultatelor alegerilor și a fost inspirata din legislația care este în vigoare în majoritatea țărilor occidentale;
- transferul atribuțiilor în privinta controlului asupra modului în care se respecta reglementările cu privire la finanțarea campaniilor și la cheltuirea fondurilor în campaniile electorale, de la Curtea de Conturi la Autoritatea Electorală Permanenta, mai precis la Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica din subordinea Autorității;
- introducerea obligativitatii fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice, aliante electorale, a oricărei alte organizații care participa la alegeri în condițiile legii, precum și a candidaților independenți, de a imprima pe toate afisele și materialele de propaganda electorală denumirea agentului economic care le-a tipărit, de a declara la Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica numărul de afișe electorale tipărite, precum și de a se inseria afisele prin aplicarea unui timbru;
- introducerea unor pedepse și sancțiuni pentru încălcarea prevederilor referitoare la finanțarea campaniilor electorale și cheltuirea fondurilor în campaniile electorale, constând nu numai în amenzi și pedepse penale, ci, după caz, în invalidarea mandatelor celor care se fac vinovați de încălcarea acestor prevederi;
- prevederea obligativitatii, pentru Autoritatea Electorală Permanenta, de a contribui la transparenta activității de finanțare a campaniilor electorale; pentru aceasta, Autoritatea Electorală Permanenta urmează sa stabilească și sa gestioneze un sistem informațional prin care orice cetățean să poată afla lista de donatori ai oricărui candidat, ai oricărui partid politic sau ai oricărei aliante și sumele donate de respectivii, precum și sumele donate de orice persoană fizica sau juridică pentru susținerea unei campanii electorale și destinatiile acestor sume.
Considerând ca adoptarea unui Cod Electoral care să reglementeze în mod unitar întreaga activitate electorală și care să aibă structura prezentată mai sus reprezintă un pas important în reforma sistemului politic românesc, va inaintam propunerea legislativă alăturată, cu rugamintea de a o dezbate și a o adopta.
Membrii Comitetului de inițiativa legislativă:
- Pirvulescu Romulus Cristian,
- Hossu Bogdan Iuliu,
- Manoleli Dan Gabriel,
- Sorescu Adrian,
- Cornescu Sergiu,
- Ciobanu Florin,
- Dumitrescu Mihai,
- Puscas Marioara,
- Razvan Dumitrescu,
- Radu Nicolae,
- Ancuta Vamesu,
- Sandu Andreea,
- Rotaru Eugenia.
INITIATIVA LEGISLATIVĂ
CODUL ELECTORAL
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Titlul I Dispoziții generale
Capitolul 1 Principii și definiții cu caracter general
Articolul 1
Prezenta lege reglementează într-un sistem unitar modul de organizare și desfășurare a alegerilor în România.
Alegerile în România se desfășoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret și liber al votului.
Articolul 2
Cetățenii români au dreptul de a alege și de a fi aleși, indiferent de rasa, sex, naționalitate, origine etnică, limba vorbita, religie, afiliere politica, origine socială, în condițiile legii.
Cetățenii români cu domiciliul în străinătate beneficiază de aceleași drepturi privind participarea la alegeri ca orice cetățean român, conform dispozițiilor prezentei legi.
Cetățenii români au dreptul de a alege de la vârsta de 18 ani, dacă aceasta vârsta a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.
Nu au dreptul de-a alege debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
Articolul 3
Fiecare alegator are dreptul la un număr de voturi după cum urmează:
a) în alegerile locale, un vot pentru alegerea primarului, un vot pentru alegerea consiliului local și, în cazul locuitorilor municipiului București, un vot pentru alegerea Consiliului General al Municipiului București și câte un vot pentru alegerea primarului și a consiliului local al fiecărui sector;
b) un vot pentru scrutinul uninominal și un vot pentru scrutinul de lista, pentru alegerea Camerei Deputaților;
c) un vot pentru alegerea Senatului;
d) un vot pentru alegerea Președintelui României.
Articolul 4
Fiecare alegator își exprima votul personal. Exprimarea votului în numele altui alegator este interzisă.
Articolul 5
Votul exprimat în cadrul oricărui tip de alegeri sau al referendumului este secret. Orice control asupra modului în care votează un alegator este interzis.
Articolul 6
Participarea cetățenilor la alegeri se face pe baza liberului consimțământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegator pentru a-l determina pe acesta sa participe sau sa nu participe la alegeri.
Articolul 7
Orice tip de alegere se desfășoară într-o singura zi care poate fi numai sambata.
Articolul 8
În înțelesul prezentei legi, perioada electorală este intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoștința publică, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a datei alegerilor și cuprinde campania electorală, desfășurarea votării, stabilirea rezultatelor alegerilor, comunicarea acestor rezultate și validarea alegerilor.
Articolul 9
Fiecare alegator își exprima dreptul la vot în localitatea în care își are domiciliul, cu excepția cazurilor prevăzute prin prezenta lege.
Capitolul 2
Tipurile de scrutin folosite în alegerile locale, în alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat și în alegerile pentru funcția de Președinte al României
Secțiunea 1 Modul de alegere a membrilor consiliilor locale, a primarilor, a viceprimarilor și a consiliilor județene
Articolul 10
Consiliile locale se aleg prin vot uninominal. În fiecare localitate, un număr de consilieri locali reprezentând cel mai apropiat număr întreg rezultat în urma inmultirii numărului total de membri ai consiliului local cu 0,65 este atribuit la nivelul colegiilor uninominale, candidaților care obțin cel mai mare număr de voturi în colegiile respective. Celelalte mandate se atribuie la nivelul localităților, în favoarea candidaților care nu reușesc sa câștige alegerile în colegiile uninominale în care candidează, astfel încât numărul de mandate obținute de partidele, alianțele politice, alianțele electorale și alte organizații care participa la alegeri în condițiile legii să fie proporțional cu voturile obținute de candidații lor, cumulate, la nivelul localității respective.
Primării se aleg direct de către cetățenii cu drept de vot, prin scrutin uninominal majoritar. Este declarat ales candidatul care obține mai mult de 50% din voturile valabil exprimate. Circumscripția electorală este organizată la nivelul localității pentru care se alege primarul.
Viceprimarii se aleg de către consiliile locale, în termen de cel mult 30 de zile de la constituirea consiliilor locale în condițiile legii. În fiecare localitate este ales un viceprimar. În orașele reședința de județ și în municipiul București sunt aleși doi viceprimari.
Viceprimarii municipiului București sunt aleși de către membrii Consiliului General al Municipiului București. Viceprimarii sectoarelor sunt aleși de către consiliile locale ale sectoarelor. Viceprimarii sunt aleși prin vot secret.
Consiliile județene se aleg de către un corp de electori format din totalitatea membrilor consiliilor locale din județul respectiv, legal constituite, în termen de cel mult 45 de zile de la constituirea consiliilor locale. Alegerea se face prin scrutin de lista. Pentru alegerea consiliilor județene, fiecare județ constituie o circumscripție electorală.
În sensul prezentei legi prin termenul "localitate" semnifica, după caz, comuna, orașul sau municipiul la nivelul cărora se desfășoară alegeri.
Articolul 11
Mandatul primarilor, al viceprimarilor, al membrilor consiliilor locale și cel al membrilor consiliilor județene este de 4 ani.
Articolul 12
Au dreptul de a fi aleși consilieri și primari cetățenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 37 alin. (3) din Constituția României.
Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese.
Secțiunea 2 Modul de alegere a Camerei Deputaților și a Senatului
Articolul 13
Numărul total al deputaților și al senatorilor ce vor fi aleși într-o circumscripție electorală se determina prin raportarea numărului de locuitori ai circumscripției respective la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2) și (3), la care se adauga un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare.
Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 90.000 de locuitori.
Norma de reprezentare pentru alegerea senatorilor este de un senator la 190.000.
Deputații se aleg prin sistem electoral mixt. Un număr de deputați este ales la nivelul colegiilor uninominale, prin scrutin uninominal majoritar cu un singur tur, iar ceilalți sunt aleși la nivelul circumscriptiilor electorale, prin scrutin de lista. Fiecare circumscripție electorală este organizată la nivelul unei regiuni cuprinzând mai multe județe, respectiv municipiul București și județul Ilfov, conform anexei nr. 1.
Pentru stabilirea numărului de deputați dintr-o circumscripție ce se aleg prin scrutin uninominal la nivelul colegiilor uninominale, se înmulțește numărul de deputați ce trebuie aleși la nivelul circumscripției respective cu 0,65, rezultatul acestei operațiuni aproximandu-se cu cel mai apropiat număr întreg par. În cazul în care rezultatul împărțirii se afla la aceeași distanta de doua numere întregi pare, el se aproximeaza cu numărul întreg par superior.
Numărul de deputați ce se aleg prin scrutin de lista într-o circumscripție se calculează făcând diferența dintre numărul de deputați ce se aleg în circumscripția respectiva și numărul de deputați ce se aleg în circumscripția respectiva prin vot uninominal, la nivelul colegiilor uninominale.
Senatorii se aleg prin scrutin uninominal. O parte dintre mandate sunt atribuite la nivelul colegiilor uninominale, candidaților care obțin cel mai mare număr de voturi în colegiile respective. Celelalte mandate se atribuie la nivelul circumscriptiilor, în favoarea candidaților care nu reușesc sa câștige alegerile în colegiile uninominale în care candidează, astfel încât numărul de mandate obținute de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și celelalte organizații care participa la alegeri în condițiile legii la nivelul unei circumscripții să fie proporțional cu voturile obținute de candidații lor, cumulate, la nivelul circumscripției respective.
Pentru stabilirea numărului de senatori ce se aleg la nivelul colegiilor uninominale, în cadrul unei circumscripții, se raportează numărul de deputați ce trebuie aleși în circumscripția respectiva, la nivelul colegiilor uninominale, la doi.
Un colegiu uninominal pentru alegerea unui senator este compus din două colegii uninominale pentru alegerea deputaților, alăturate și făcând parte din aceeași circumscripție.
Pentru stabilirea numărului de mandate de senator atribuite la nivelul circumscripției, se face diferența dintre numărul total de senatori ce trebuie aleși la/în circumscripția respectiva și numărul senatorilor aleși la nivelul colegiilor uninominale ce compun circumscripția plurinominala respectiva.
Secțiunea IV Modul de alegere a Președintelui
Articolul 14
Președintele este ales în mod direct de către alegatorii cu drept de vot, prin scrutin uninominal majoritar. Este declarat ales candidatul care obține mai mult de 50% din voturile valabil exprimate.
Capitolul 3 Participanții în alegeri
Articolul 15
În competiția electorală, atât în cazul alegerilor locale, al celor pentru Camera Deputaților și Senat, cat și în cazul alegerilor pentru funcția de Președinte al României, se pot înscrie:
a) partidele politice;
b) alianțele politice;
c) alianțele electorale;
d) organizațiile minorităților naționale;
e) candidații independenți.
Alianțele electorale se pot constitui între partide politice sau aliante politice la nivel județean sau local. Partidele politice din alianțele politice sau din alianțele electorale pot participa la alegeri numai pe listele aliantelor. Un partid politic nu poate face parte, la același nivel, decât dintr-o singura alianta. Alianțele electorale se înregistrează la biroul electoral al circumscripției electorale în care se depun candidaturi.
Titlul II Organizarea alegerilor
Capitolul 4 Organismele electorale
Articolul 16
În baza prezentei legi, în termen de 30 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, se înființează Autoritatea Electorală Permanenta, denumita în continuare Autoritatea.
Autoritatea este instituție publică autonomă, de interes național, cu personalitate juridică și cu sediul în municipiul București.
Autoritatea are ca atribuție principala asigurarea exercitării drepturilor electorale, precum și a bunei desfășurări a tuturor operațiunilor electorale.
Pentru fiecare tip de scrutin se constituie organisme electorale, pentru o durată determinata, după cum urmează:
(a) pentru fiecare tip de scrutin se înființează, la începutul perioadei electorale, Biroul Electoral Central și birouri electorale ale secțiilor de votare;
(b) pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor se înființează, pentru fiecare localitate, câte un birou electoral de circumscripție locală, iar pentru alegerea consiliilor județene se înființează, în fiecare județ, un birou electoral de circumscripție judeteana;
(c) pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului se înființează câte un birou electoral de circumscripție la nivelul fiecărei circumscripții și câte un birou electoral județean la nivelul fiecărui județ;
(d) pentru alegerile prezidențiale se înființează câte un birou electoral județean la nivelul fiecărui județ.
Organismele electorale prevăzute în alineatul precedent sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot; candidații nu pot fi membri ai acestor organisme.
În realizarea atribuțiilor ce le revin membrii Autorității Electorale Permanente exercita funcții care implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta și impartiala a acestei funcții este obligatorie.
Capitolul 5 Autoritatea Electorală Permanenta
Articolul 17
Autoritatea Electorală Permanenta este alcătuită din 5 membri, absolvenți ai unei instituții de învățământ superior cu experienta în domeniul juridic, economic, administrativ sau social.
Membrii Autorității trebuie să fie cetățeni români cu domiciliul în România, în vârsta de minimum 35 de ani, care au onorabilitatea, pregătirea și experienta profesională necesare pentru a ocupa aceasta funcție.
Nu pot fi membri ai Autorității cetățenii români care:
a) sunt membri ai unui partid politic, ai unei alte organizații care participa la alegeri sau ai unei organizații care sprijină un partid politic;
b) desfășoară orice alte activități cu caracter politic;
c) sunt soț sau ruda până la gradul al treilea cu Președintele României, cu președinții Camerei Deputaților și al Senatului, cu membrii Guvernului și cu președinții partidelor politice;
d) au cazier judiciar.
Membrii Autorității sunt numiți pentru o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea ca mandatul lor să fie reînnoit, după cum urmează:
a) 2 de către Camera Deputaților;
b) 2 de către Senat;
c) 1 de către Președintele României.
Membrii Autorității își aleg un președinte, în termen de 3 zile de la investire sau de la înlocuirea președintelui în exercițiu.
După o perioadă de 2 ani de la numirea primilor membri ai Autorității, reînnoirea mandatelor se face anual, pentru câte unul dintre aceștia, pe baza unei ordini stabilite prin tragere la sorți. În cazul încetării mandatului unui membru înainte de expirarea termenului legal, persoana care îi succede va fi numita pentru restul perioadei rămase din respectivul mandat.
Articolul 18
Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, Autoritatea Electorală Permanenta are în subordine o structura executivă și o Comisie pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica.
Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica este formată din 9 membri, trei dintre ei numiți de Curtea de Conturi, trei de Curtea Suprema de Justiție și trei de către Curtea Constituțională, pentru o perioadă de 5 ani.
Membrii Comisiei pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica trebuie să fie specialiști în contabilitate și drept public și să aibă o buna reputație.
După o perioadă de 3 ani de la numirea primei Comisii, reînnoirea mandatelor membrilor acesteia se face anual, pentru câte un membru, pe baza unei ordini stabilite prin tragere la sorți. În cazul încetării mandatului unui membru înainte de expirarea termenului legal, persoana care îi succede va fi numita pentru restul perioadei rămase din respectivul mandat.
Articolul 19
Structura executivă a Autorității Electorale Permanente este condusă de un director numit de către Autoritate.
Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica este condusă de către unul dintre membrii Autorității Electorale Permanente.
Articolul 20
Autoritatea Electorală Permanenta își elaborează propriul regulament de organizare și funcționare, precum și atribuțiile și organigrama structurii executive, în limita a 20 de posturi la nivel central și a 24 de posturi în teritoriu, câte 3 pentru fiecare din cele 8 regiuni în care este împărțit teritoriul tarii, conform anexei nr. 1.
Funcțiile corespunzătoare acestor posturi sunt salarizate potrivit anexei nr. V la
privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupa funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare. Indemnizațiile pentru funcțiile de conducere se stabilesc pe baza procentelor din salariul de baza prevăzute în anexa nr. IX/1 la
Articolul 21
Autoritatea Electorală Permanenta se organizează pe următoarele compartimente: legislativ și control administrativ, resurse și logistica, educație și publicitate, controlul privind fondurile partidelor. Fiecare dintre aceste compartimente este condus de câte unul dintre cei 5 membri ai Autorității, altul decât cel care îndeplinește funcția de președinte.
Articolul 22
În intervalul dintre doua perioade electorale corespunzând unor alegeri generale, Autoritatea Electorală Permanenta exercita următoarele atribuții:
a) organizează și supraveghează alegerile parțiale anticipate;
b) în colaborare cu administrația publică locală, pregătește organizarea alegerilor sub aspect logistic, prin identificarea posibilelor locatii ale secțiilor de votare, a amenajărilor necesare și a fondurilor aferente, precum și prin stabilirea sistemului de protecție;
c) întocmește și actualizează o lista de persoane dintre care pot fi selectați președinții și vicepreședinții birourilor electorale, precum și, după caz, alți membri ai acestor birouri;
d) analizează alcătuirea circumscriptiilor electorale și a colegiilor uninominale și emite recomandări către Guvern cu privire la delimitarea acestora;
e) soluționează problemele ce se ridica în aplicarea dispozițiilor prezentei legi, precum și altor dispoziții legale referitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor;
f) adopta reglementări unitare privind execuția, procurarea și utilizarea urnelor, a buletinelor de vot și a stampilelor;
g) elaborează studii și propuneri vizând îmbunătățirea sistemului electoral, pe care le da publicității și le prezintă autorităților publice, partidelor și formatiunilor politice, precum și organizațiilor neguvernamentale interesate;
h) publică, în maximum trei luni de la încheierea, după caz, a alegerilor parlamentare, prezidențiale sau locale cu caracter național, Cartea Alba, care va cuprinde o analiza a alegerilor, vizând participarea la scrutin, modul de desfășurare a alegerilor, abaterile constatate și rezultatul alegerilor;
i) elaborează programe de informare și instruire a alegătorilor asupra sistemului electoral românesc și asupra respectării deontologiei electorale, pe care le da publicității și le prezintă autorităților publice, partidelor și formatiunilor politice, precum și organizațiilor neguvernamentale interesate;
j) elaborează programe și adopta reglementări unitare privind modul de exercitare a dreptului la vot de către persoanele nestiutoare de carte și cele cu handicap;
k) supraveghează actualizarea listelor electorale permanente;
l) elaborează anual proiectul bugetului propriu, care va fi aprobat prin legea bugetului anual;
m) întocmește lista cu personalul de specialitate atestat în cadrul Institutului Național de Statistica și Economie, în vederea participării la centralizarea și prelucrarea datelor alegerilor;
n) organizează și asigura sistemul informațional la nivel național, în vederea stabilirii rezultatelor alegerilor;
o) prezintă anual rapoarte Parlamentului cu privire la activitatea sa și, la cerere expresă, Guvernului și Președintelui României;
p) prezintă Guvernului spre aprobare bugetul perioadei electorale, care va cuprinde și subvențiile destinate campaniei electorale a partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale;
q) elaborează rapoarte privind finanțarea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ale altor organizații care participa la alegeri conform legii, precum și a candidaților independenți, atât în perioadele electorale, cat și în perioadele dintre alegeri;
r) organizează și menține sistemul informațional prin care orice cetățean poate obține date cu privire la fondurile primite de către orice partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizație care participa la alegeri conform legii, candidat independent, precum și cu privire la donațiile pe care le face orice persoană fizica sau juridică pentru orice partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizație care participa la alegeri conform legii, candidat independent;
s) informează alegatorii dintr-un colegiu uninominal sau circumscripție electorală despre schimbarea apartenentei politice a unei persoane alese la nivelul colegiului uninominal, respectiv al circumscripției electorale, în timpul mandatului.
Articolul 23
În perioada electorală, Autoritatea Electorală Permanenta exercita următoarele atribuții:
a) urmărește modul în care se desfășoară activitatea electorală pe parcursul perioadei electorale, adopta măsuri de prevenire a încălcării dispozițiilor legale, sancționează persoanele care încalcă dispozițiile prezentei legi și sesizează autoritățile competente în cazul în care constata săvârșirea unor infracțiuni. Sancțiunile aplicate pot fi contestate la judecătorie în termen de 24 de ore, instanța urmând să soluționeze contestația în același termen;
b) primește și validează conturile de campanie electorală, atât pentru alegerile generale cat și pentru cele parțiale, și le avizează. Pentru aceasta, Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica din subordinea Autorității Electorale Permanente primește și analizează conturile de campanie ale candidaților și partidelor, verificand cu exactitate cuantumul și originea sumelor folosite în timpul campaniei electorale. Avizul Autorității Electorale Permanente asupra îndeplinirii condițiilor financiare este obligatoriu pentru validarea rezultatelor alegerilor;
c) coordonează activitatea tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul electoral;
d) instruieste membrii birourilor electorale la toate nivelele;
e) gestionează bugetul perioadei electorale;
f) soluționează problemele ce se ridica în aplicarea legislației electorale.
Articolul 24
În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, Autoritatea emite hotărâri în aplicarea și interpretarea prezentei legi care se aduc la cunoștința în ședința publică. Hotărârile acesteia sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din țara, precum și pentru toate organismele cu atribuții în domeniul electoral, de la data aducerii la cunoștința în ședința publică.
Articolul 25
Demiterea membrilor Autorității se face de către Curtea Suprema de Justiție care judeca în plenul sau, în ședința publică, în termen de 5 zile de la înregistrare, propunerea formulată de instituția care a numit pe membrul respectiv, în cazul în care acesta săvârșește vreo abatere de la dispozițiile prezentei legi.
Capitolul 6 Biroul Electoral Central
Articolul 26
Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Curții Supreme de Justiție, cei 5 membri ai Autorității Electorale Permanente și 10 reprezentanți ai partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale, care participa la alegeri.
Desemnarea celor 5 judecători se face în ședința publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, de către președintele Curții Supreme de Justiție, dintre toți judecătorii în exercițiu ai respectivei instanțe. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte și de consultantul șef al Curții Supreme de Justiție, care constituie actul de investire. Data ședinței se aduce la cunoștința publică prin presa, de către președintele Curții Supreme de Justiție, cu cel puțin 24 de ore înainte.
Președintele Autorității Electorale Permanente îndeplinește și funcția de președinte al Biroului Electoral Central.
Articolul 27
Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:
a) urmărește și asigura respectarea și aplicarea corecta a dispozițiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul tarii; asigura interpretarea uniforma a prevederilor legale;
b) rezolva intampinarile referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la modul de constituire, componenta și activitatea birourilor electorale ale circumscriptiilor plurinominale, a birourilor electorale ale circumscriptiilor județene, precum și a birourilor electorale ale circumscriptiilor orășenești;
c) primește și soluționează orice contestație cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competența birourilor electorale de circumscripție, a birourilor electorale județene sau a instanțelor judecătorești;
d) primește procesele-verbale întocmite, după caz, de birourile electorale de circumscripție, de birourile electorale ale circumscriptiilor județene sau de birourile electorale județene, totalizează rezultatele la nivel național, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale și candidați independenți, separat, și le publică în Monitorul Oficial al României și în presa;
e) soluționează sesizările privitoare la frauda electorală putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natura a modifica atribuirea mandatelor în circumscripția electorală respectiva; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului în termen de cel mult două săptămâni. Noile alegeri au loc în aceleași condiții, folosindu-se aceleași liste electorale și aceleași candidaturi, cu excepția cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidați sau a unor candidaturi independente în sarcina cărora s-a reținut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor;
f) soluționează contestațiile privitoare la încălcarea dispozițiilor art. 144 și art. 145 referitoare la finanțarea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau candidaților independenți, dispunând anularea voturilor și mandatelor acordate celor cărora le este imputabilă aceasta fapta. În astfel de cazuri, Biroul Electoral Central dispune restabilirea rezultatului alegerilor, în condițiile art. 77 din prezenta lege;
g) îndeplinește orice alte atribuții care îi sunt stabilite prin lege.
Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pe observatorii străini, precum și pe delegații mass-media străini.
Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală se poate face numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau candidații independenți care au participat la alegeri, în termen de 48 de ore de la încheierea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Soluționarea cererii de către Biroul Electoral Central se face până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României.
În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoștința în ședința publică și prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din țara, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștința în ședința publică.
Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României.
Articolul 28
Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României a rezultatului alegerilor, potrivit dispozițiilor prezentei legi.
Capitolul 7 Circumscripțiile electorale, colegiile uninominale și birourile electorale de circumscripție în cazul alegerilor locale
Secțiunea 1 Circumscripțiile electorale și colegiile uninominale pentru alegerile locale
Articolul 29
Pentru alegerea consiliilor locale, fiecare localitate se divide într-un număr de colegii uninominale egal cu 65% din numărul de membri ai consiliului local care trebuie aleși în localitatea respectiva. Rezultatul împărțirii se aproximeaza cu cel mai apropiat număr întreg.
Pentru alegerea Consiliului General al Municipiului București, municipiul se divide într-un număr de colegii uninominale egal cu 65% din numărul de membri ai Consiliului General ce trebuie aleși.
Pentru alegerea primarului, circumscripția se constituie la nivelul comunei, orașului, municipiului, respectiv sectorului, în cazul alegerii primarilor de sectoare în municipiul București.
Pentru alegerea consiliului județean, circumscripția electorală se constituie la nivelul județului.
Articolul 30
Operațiunea de stabilire și numerotare a colegiilor uninominale pentru alegerea consiliilor locale în cadrul fiecărei localități se face de către Autoritatea Electorală Permanenta.
Articolul 31
Numărul fiecărei circumscripții electorale și numărul fiecărui colegiu uninominal se aduce la cunoștința alegătorilor de către primar, în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor.
Secțiunea 2 Birourile electorale de circumscripție locală
Articolul 32
Pentru buna desfășurare a alegerilor pentru consiliile locale și pentru posturile de primari, se constituie birouri electorale de circumscripție locală la nivelul localităților.
Articolul 33
În cazul comunelor, birourile electorale de circumscripție locală se constituie dintr-un număr de 7 membri, în cazul orașelor, municipiilor și subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri.
Biroul electoral de circumscripție locală, al unei comune, este format din președinte și un loctiitor al acestuia, de regula juriști, și 5 reprezentanți ai partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripția electorală respectiva.
Biroul electoral de circumscripție locală, al unui oraș, municipiu, precum și biroul electoral de circumscripție locală al subdiviziunii administrativ-teritoriale a unui municipiu este format din 2 juriști și 7 reprezentanți ai partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripția respectiva.
Desemnarea juristilor, dintre care unul va fi, de regula, magistrat, se face în ședința publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către președintele judecătoriei, prin tragere la sorți, dintre magistrați sau alți juriști existenți în județ sau în municipiul București. Lista magistraților care vor participa la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a altor juriști, de către prefect, împreună cu președintele tribunalului. Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezerva, la dispoziția președintelui judecătoriei, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Gruparea în liste, în vederea tragerii la sorți, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuintele persoanelor în cauza să fie în localitatea în care își are sediul biroul electoral de circumscripție sau cat mai aproape de acesta. Lista va cuprinde elementele prevăzute la art. 23 alin. (3).
În lista prevăzută la alin. (4) vor fi trecuți numai juriști care nu fac parte din nici un partid, alianta politica sau alianta electorală.
În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista va fi completată de către prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucura de prestigiu în fața locuitorilor, nu fac parte din nici un partid, alianta politica sau alianta electorală și care au cel puțin studii medii.
Data ședinței în care se va efectua tragerea la sorți se aduce la cunoștința publică prin presa, de către președintele judecătoriei, cu cel puțin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte.
Procesul-verbal constituie actul de investitura.
Președintele judecătoriei va desemna pe președintele biroului electoral de circumscripție locală și pe locțiitorul acestuia.
Biroul electoral de circumscripție locală, constituit potrivit alin. (1)-(7) și alin. (9), îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanții partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripția electorală respectiva.
În termen de doua zile de la data până la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale vor comunică, în scris, birourilor electorale de circumscripție locală numele și prenumele reprezentanților care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.
Completarea birourilor electorale de circumscripție locală cu reprezentanții partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (11), de către președintele biroului electoral, în prezenta persoanelor delegate de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au comunicat reprezentanții, prin tragere la sorți. Un partid politic, o alianta politica sau o alianta electorală nu poate avea mai mult de 2 reprezentanți.
În cazul în care partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale nu nominalizeaza reprezentanți, președintele biroului electoral de circumscripție locală va proceda la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorți, persoane care nu fac parte din nici un partid politic, alianta politica sau alianta electorală dintr-o lista propusă de primar. Lista se va depune de către primar în termen de 24 de ore de la solicitarea președintelui biroului electoral de circumscripție locală.
Articolul 34
Birourile electorale de circumscripție locală au următoarele atribuții:
a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în circumscripția în care funcționează;
b) înregistrează propunerile de candidați ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ale altor tipuri de organizații care participa la alegeri conform legii, precum și candidaturile independente pentru consiliile locale, pentru fiecare dintre colegiile uninominale stabilite conform art. 10 alin. (1) de pe raza circumscripției electorale în care funcționează și constata rămânerea definitivă a acestora;
c) înregistrează propunerile de candidați ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale și ale altor organizații care participa la alegeri conform legii, precum și candidaturile independente pentru funcția de primar pentru circumscripția electorală în care funcționează și constata rămânerea definitivă a acestora;
d) realizează publicațiile și afișările necesare cu privire la candidați;
e) stabilesc, pe baza numărului de alegatori înscriși în listele electorale permanente, numărul de sustinatori necesar pentru depunerea candidaturilor independente;
f) desemnează, prin tragere la sorți, reprezentanții partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale și ale altor tipuri de organizații care participa la alegeri conform legii, în birourile electorale ale secțiilor de votare de pe raza circumscripției electorale în care funcționează;
g) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare buletinele de vot, ștampila de control și stampilele cu mențiunea "votat";
h) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare de pe raza localității în care funcționează;
i) organizează, dacă este cazul, desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin;
j) în cazul în care un post de primar sau un post de consilier local devine vacant, organizează alegeri anticipate în circumscripția electorală căreia îi corespunde acel post;
k) comunică date cu privire la alegeri și rezultatul acestora primăriei din localitatea în care se desfășoară alegerile și aduc la cunoștința populației care locuiește pe raza circumscripției în care funcționează, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor;
l) primesc de la birourile electorale ale secțiilor de votare și predau judecătoriilor, respectiv Tribunalului Municipiului București, în a căror rază teritorială funcționează, buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și pe cele anulate, stampilele și celelalte materiale necesare votării.
Articolul 35
Biroul electoral de circumscripție a municipiului București organizează alegerea Consiliului General al Municipiului București și a Primarului General al Capitalei, indeplinind, în mod corespunzător, atribuțiile prevăzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripție.
Biroul electoral al municipiului București este alcătuit din 9 membri desemnați conform procedurii prevăzute la art. 33.
Secțiunea 3 Birourile electorale de circumscripție judeteana
Articolul 36
Pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru consiliile județene, în fiecare județ se constituie un birou electoral de circumscripție judeteana, în termen de 5 zile de la constituirea tuturor consiliilor locale din județ. Biroul electoral județean se constituie din 3 judecători și din cel mult 6 reprezentanți ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ai altor organizații care participa la alegeri conform legii, în circumscripția electorală în care funcționează biroul electoral.
Desemnarea celor 3 judecători se face în ședința publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului județean sau ai Tribunalului Municipiului București. Data ședinței se aduce la cunoștința publică, prin presa, de președintele tribunalului, cu cel puțin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte, ce constituie actul de investire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg președintele biroului electoral județean. Biroul astfel constituit îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanții partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora care participa la alegeri.
Articolul 37
Biroul electoral de circumscripție judeteana are următoarele atribuții:
a) stabilește data și locul alegerilor;
b) întocmește lista electorilor și convoacă corpul de electori în alegeri;
c) primește, verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și înregistrează listele de candidați depuse de partidele, formațiunile politice și coalitiile de partide, precum și candidaturile independentilor;
d) face publice candidaturile înregistrate, rezolva eventualele contestații și constata rămânerea lor definitivă;
e) stabilește ordinea de înscriere pe buletinul de vot a listelor de candidați, prin tragere la sorți;
f) ia măsuri pentru tipărirea buletinelor de vot;
g) urmărește asigurarea condițiilor necesare pentru desfășurarea corespunzătoare a alegerilor;
h) asigura menținerea ordinii la locul votării și supraveghează efectuarea operațiunilor de votare;
i) procedează la numărarea voturilor și la stabilirea rezultatului votării;
j) aduce la cunoștința corpului de electori și a cetățenilor rezultatul votării.
Biroul electoral de circumscripție judeteana lucrează în prezenta a jumătate plus unu din numărul total al membrilor și ia hotărâri cu majoritatea membrilor prezenți.
Capitolul 8 Circumscripțiile electorale, colegiile uninominale și birourile electorale în cazul alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat
Secțiunea 1 Circumscripțiile electorale și colegiile uninominale constituite pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului
Articolul 38
Pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului se constituie circumscripții electorale și colegii uninominale după cum urmează:
a) pentru alegerile prin scrutin de lista pentru Camera Deputaților se constituie circumscripții electorale, câte una la nivelul fiecăreia din regiunile menționate la art. 13;
b) pentru alegerile prin scrutin uninominal majoritar pentru Camera Deputaților se constituie colegii uninominale, câte unul pentru fiecare deputat care trebuie ales prin acest tip de scrutin;
c) pentru alegerile prin scrutin uninominal majoritar pentru Senat se constituie colegii uninominale, fiecare dintre acestea fiind constituite din două colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților, alăturate și aparținând aceleiași circumscripții electorale.
Operațiunea de delimitare a colegiilor uninominale se efectuează de către Autoritatea Electorală Permanenta.
Delimitarea colegiilor uninominale se face ținând cont de următoarele reguli:
a) o circumscripție electorală poate fi compusa numai din colegii uninominale întregi;
b) pe teritoriul unei localități pot fi delimitate doar colegii uninominale întregi;
c) un colegiu uninominal poate cuprinde părți ale unei singure localități sau una sau mai multe localități întregi;
d) în cadrul unei circumscripții electorale, delimitarea colegiilor uninominale se face astfel încât mărimea acestora calculată în număr de alegatori să fie cat se poate de apropiată de la un colegiu uninominal la altul, în condițiile în care sunt respectate prevederile de la punctele a), b) și c).
Secțiunea 2 Birourile electorale de circumscripție
Articolul 39
La nivelul fiecărei circumscripții electorale se constituie un birou electoral de circumscripție, format din 3 judecători și din cel mult 10 reprezentanți ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale și ai altor organizații care participa la alegeri, conform legii, în circumscripția electorală respectiva.
Localitățile în care își au sediile birourile electorale de circumscripție sunt următoarele:
a) pentru regiunea 1 - municipiul Iași;
b) pentru regiunea 2 - municipiul Brăila;
c) pentru regiunea 3 - municipiul Ploiesti;
d) pentru regiunea 4 - municipiul Craiova;
e) pentru regiunea 5 - municipiul Timișoara;
f) pentru regiunea 6 - municipiul Cluj-Napoca;
g) pentru regiunea 7 - municipiul Brașov;
h) pentru regiunea 8 - municipiul București.
Desemnarea celor 3 judecători se face în ședința publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către președintele tribunalului județean din județul în care își are sediul biroul electoral de circumscripție electorală sau de către președintele Tribunalului Municipiului București, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului respectiv. Data ședinței se aduce la cunoștința publică, prin presa, de președintele tribunalului, cu cel puțin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte, ce constituie actul de investire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg președintele biroului electoral de circumscripție. Biroul astfel constituit îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanții partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora care participa la alegeri.
În termen de doua zile de la data până la care se pot depune candidaturile, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, alte organizații care participa la alegeri conform legii vor comunică, în scris, birourilor electorale de circumscripție, numărul candidaturilor de pe listele de candidați depuse în circumscripția electorală respectiva, numărul de colegii uninominale de pe raza teritorială a circumscripției respective în care au propus candidați, precum și prenumele și numele reprezentanților. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.
Desemnarea reprezentanților partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale și ai celorlalte organizații care participa la alegeri conform legii în biroul electoral de circumscripție se face în ordinea descrescătoare a ponderii numărului de candidați, comunicat de fiecare partid politic, alianta politica sau alt tip de organizație care participa la alegeri conform legii, potrivit alin. (1), în numărul total al candidaților din comunicările primite. Un partid politic, alianta politica sau alt tip de organizație care participa la alegeri conform legii nu poate avea mai mult de 3 reprezentanți.
În cazul în care mai multe partide politice, aliante politice, aliante electorale sau alte organizații care participa la alegeri în condițiile legii au depus același număr de candidați, desemnarea reprezentanților se va face prin tragere la sorți, de către președintele biroului electoral de circumscripție, în prezenta delegatiilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau celorlalte organizații în cauza.
Articolul 40
Birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții:
a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în circumscripția electorală în care funcționează și supraveghează organizarea secțiilor de votare;
b) înregistrează candidaturile depuse și constata rămânerea definitivă a acestora;
c) fac publicațiile și afișările prevăzute de lege cu privire la listele de candidați și candidaturile independente;
d) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale birourilor electorale județene din cadrul circumscripției electorale în care funcționează;
e) distribuie birourilor electorale județene buletinele de vot, ștampila de control și stampilele cu mențiunea "Votat";
f) totalizează rezultatul alegerilor de la secțiile de votare pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea deputaților, primite de la birourile electorale județene din subordine și pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea senatorilor din cele care intră în componenta circumscripției electorale în care funcționează; pe baza acestui rezultat, declara candidații aleși pentru fiecare colegiu uninominal în parte, din cele care intră în componenta circumscripției electorale în care funcționează;
g) totalizează rezultatul alegerilor de la secțiile de votare prin scrutin de lista pentru Camera Deputaților;
h) stabilește numărul de mandate de deputat, din cele atribuite la nivelul circumscripției electorale în care funcționează, ce revine fiecărui partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alta organizație care participa la alegeri în condițiile legii;
i) stabilește numărul de mandate de senator, din cele atribuite la nivelul circumscripției electorale în care funcționează, ce revine fiecărui partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alta organizație care participa la alegeri în condițiile legii;
j) eliberează deputaților și senatorilor certificatul doveditor al alegerii;
k) înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor din colegiile uninominale ce compun circumscripția electorală în care funcționează și rezultatul alegerilor la nivelul circumscripției electorale în care funcționează, precum și intampinarile, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare;
l) îndeplinesc orice alte atribuții ce le revin potrivit legii.
Articolul 41
La nivelul fiecărui județ se constituie un birou electoral județean, format din 3 judecători și din cel mult 8 reprezentanți ai partidelor politice, aliantelor politice sau altor organizații care participa la alegeri conform legii în colegiile uninominale de pe raza județului respectiv.
Desemnarea celor 3 judecători se face în ședința publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului județean sau ai Tribunalului Municipiului București. Data ședinței se aduce la cunoștința publică, prin presa, de președintele tribunalului, cu cel puțin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte, ce constituie actul de investire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg președintele biroului electoral județean. Biroul astfel constituit îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanții partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau altor organizații care participa la alegeri conform legii.
În termen de 2 zile de la data până la care se pot depune candidaturile, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, alte organizații care participa la alegeri conform legii vor comunică, în scris, fiecărui birou electoral județean, numărul candidaturilor din colegiile uninominale de pe raza județului, precum și prenumele și numele reprezentanților. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.
Desemnarea reprezentanților partidelor politice, ai aliantelor politice, ai aliantelor electorale și ai altor organizații care participa la alegeri în condițiile legii în biroul electoral județean se face în ordinea descrescătoare a ponderii numărului de candidați, comunicat de fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alta organizație care participa la alegeri conform legii, potrivit alin. (3), în numărul total al candidaților din comunicările primite. Un partid, o alianta politica, o alianta electorală sau alta organizație care participa la alegeri conform legii nu poate avea mai mult de 3 reprezentanți.
În cazul în care mai multe partide politice, aliante politice, aliante electorale sau alte organizații care participa la alegeri conform legii au depus același număr de candidați, desemnarea reprezentanților se va face prin tragere la sorți, de către președintele biroului electoral de circumscripție, în prezenta delegatiilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau altor organizații care participa la alegeri conform legii.
Articolul 42
Birourile electorale județene au următoarele atribuții:
a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în circumscripțiile electorale uninominale în care funcționează, veghează la organizarea, din timp, a secțiilor de votare;
b) înregistrează candidaturile depuse pentru colegiile uninominale de pe raza teritorială a județelor la nivelul cărora funcționează și constata rămânerea definitivă a acestora;
c) fac publicațiile și afișările prevăzute de lege cu privire la listele de candidați și candidaturile independente pentru colegiile uninominale de pe raza teritorială a județelor la nivelul cărora funcționează și constata rămânerea definitivă a acestora;
d) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare din cadrul circumscripției electorale în care funcționează;
e) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare buletinele de vot, ștampila de control și stampilele cu mențiunea "Votat";
f) totalizează rezultatul alegerilor de la secțiile de votare pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea deputaților și pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea senatorilor, primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare din subordine, și transmite rezultatele către biroul electoral de circumscripție căruia i se subordonează;
g) înaintează biroului electoral de circumscripție căruia i se subordonează procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor din colegiile uninominale ce compun circumscripția electorală în care funcționează și rezultatul alegerilor la nivelul județului în care funcționează, pentru circumscripția electorală, precum și intampinarile, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare.
Hotărârile biroului electoral județean se aduc la cunoștința în ședința publică.
Capitolul 9 Birourile electorale ale secțiilor de votare
Articolul 43
Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt alcătuite dintr-un președinte, un loctiitor al acestuia și cel mult 7 membri.
Președinții birourilor electorale și loctiitorii acestora sunt, de regula, magistrați sau alți juriști, care nu fac parte din nici un partid sau formațiune politica.
Președinții birourilor electorale și loctiitorii acestora sunt desemnați de președintele tribunalului din fiecare județ, respectiv din municipiul București, cu 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorți de pe o lista întocmită de prefecți și comunicată de aceștia președintelui tribunalului cu cel puțin 5 zile înaintea tragerii la sorți.
În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista va fi completată cu alte persoane cu o reputație buna în localitate și care nu fac și nu au făcut parte în ultimii 2 ani înaintea alegerilor din nici un partid sau formațiune politica.
Lista propusă de prefect va cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezerva la dispoziția președintelui tribunalului; lista va conține: prenumele, numele, adresele, telefoanele și semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse.
Gruparea în lista a persoanelor, în vederea tragerii la sorți, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuintele lor să fie situate în apropierea sediului biroului electoral al secției de votare.
Birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora.
Sunt membri ai birourilor electorale ale secțiilor de votare câte un reprezentant al partidelor politice, al aliantelor politice, al aliantelor electorale, al altor organizații care participa la alegeri conform legii, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși în circumscripția electorală respectiva.
În acest scop, președintele biroului electoral județean va comunică președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora, potrivit alin. (2), numărul de candidați propuși de fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizație care participa la alegeri conform legii. De asemenea, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, alte organizații care participa la alegeri conform legii sunt obligate sa comunice, fiecare, președintelui biroului electoral al secției de votare, în același termen, prenumele și numele reprezentantului lor.
Dacă doua sau mai multe partide politice, aliante politice, aliante electorale, alte organizații care participa la alegeri conform legii au același număr de candidați, reprezentanții lor fac parte din biroul electoral al secției de votare, în limita locurilor neocupate de reprezentanții partidelor, formatiunilor politice și coalitiilor acestora, aflate, potrivit alin. (7), într-o situație mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toți reprezentanții să fie incluși în componenta biroului electoral, președintele acestuia va proceda la tragerea la sorți, cu respectarea prevederilor alin. (5), care se aplică în mod corespunzător.
În cazul în care partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, alte organizații care participa la alegeri conform legii nu și-au desemnat reprezentanții sau numărul reprezentanților este insuficient, completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare se face de președintele tribunalului de pe lista prevăzută la alin. (4), prin tragere la sorți.
Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare se face de președintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (9) sau, după caz, a prevederilor alin. (10), printr-un proces-verbal cuprinzând modul de stabilire a reprezentanților, constituind actul de atestare a calității de membru în biroul electoral al secției de votare; întocmirea procesului-verbal se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (9), cu participarea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, a altor organizații care participa la alegeri conform legii, interesate, dacă și-au trimis, în acest scop, câte un delegat.
Articolul 44
Birourile electorale ale secțiilor de votare au următoarele atribuții:
a) primesc copia listelor electorale comunicate, potrivit art. 13 alin. (1), și cărțile de alegator neridicate, potrivit art. 16 lit. c), iar de la birourile electorale de circumscripție locală, în cazul alegerilor locale, respectiv de la birourile electorale de circumscripție judeteana, în cazul alegerilor parlamentare și prezidențiale buletinele de vot pentru alegatorii ce urmează sa voteze la secția de votare, ștampila de control și stampilele cu mențiunea "Votat";
b) conduc operațiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secției de votare și în jurul acestuia;
c) numara voturile și consemnează rezultatele votării;
d) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate;
e) înaintează birourilor electorale de circumscripție locală, în cazul alegerilor locale, respectiv birourilor electorale de circumscripție judeteana, în cazul alegerilor parlamentare și prezidențiale, procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, împreună cu contestațiile depuse și materialele la care acestea se referă;
f) predau, cu proces-verbal, judecătoriei în a carei raza teritorială își au sediul, buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și cele anulate, stampilele și celelalte materiale necesare votării; listele electorale speciale de la secțiile de votare constituite pe lângă unitățile militare se transmit, sub paza militară, acestor unități și se păstrează de comandantul unității.
Articolul 45
Birourile electorale ale secțiilor de votare lucrează în prezenta majorității membrilor ce le compun și iau hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.
Articolul 46
Reprezentanții partidelor politice, aliantelor politice sau ai altor organizații care participa la alegeri conform legii în birourile electorale ale secțiilor de votare nu pot primi alte acreditari prevăzute de prezenta lege.
Articolul 47
Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, alte organizații care participa la alegeri conform legii, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componenta birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție judeteana, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de biroul electoral de circumscripție sau, după caz, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție judeteana, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție, sau de Curtea Suprema de Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 2 zile de la înregistrare. Hotărârea data este definitivă.
Capitolul 10 Listele electorale și cărțile de alegator
Secțiunea 1 Listele electorale
Articolul 48
Listele electorale cuprind cetățenii cu drept de vot. Ele sunt permanente sau speciale.
Articolul 49
Listele electorale permanente se întocmesc pe localități și cuprind pe toți cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite. În cazurile în care pe raza localității se înființează mai mult de un colegiu uninominal, în listele electorale se va evidenția demarcarea colegiilor uninominale. Cetățenii români cu domiciliul în străinătate pot fi înscriși, la cererea lor, în listele electorale permanente ale localității în care s-au născut sau în care au avut ultimul domiciliu în țara. Cererea se depune la misiunea diplomatică a României din statul în care domiciliază sau direct la consiliul local.
Listele electorale permanente se întocmesc de către primării comunelor, orașelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor.
Listele electorale permanente se întocmesc la comune pe sate, iar la orașe, municipii și subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi.
Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegatorii, numele și prenumele, data nașterii și domiciliul acestora, precum și numărul circumscripției electorale.
Listele electorale permanente se întocmesc în doua exemplare oficiale, se semnează de primar și de secretarul consiliului local și se păstrează în doua registre speciale cu file detasabile, din care unul de secretarul consiliului local și celălalt de judecătoria în a carei raza teritorială se afla localitatea pentru care au fost întocmite.
Primarul este obligat sa comunice judecătoriei orice modificare în listele electorale.
Articolul 50
Listele electorale permanente se actualizează anual de către primari, în luna ianuarie, precum și în termen de cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votării.
Persoanele decedate se radiază din lista electorală pe baza comunicării serviciului public local unde s-a înregistrat decesul. Comunicarea se face în termen de 24 de ore.
Persoanele care și-au pierdut cetățenia română se radiază din lista electorală, pe baza comunicării Ministerului Justiției.
Persoanele care au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală în temeiul comunicării, din oficiu, a instanței judecătorești.
Articolul 51
Fiecare alegator este înscris într-o singura lista electorală permanenta.
Înscrierea în listele electorale permanente este obligatorie. O dată cu schimbarea domiciliului, autoritatea competentă să efectueze schimbarea este obligată ca, din oficiu, sa comunice primarului datele necesare înscrierii cetățeanului în lista electorală de la noul domiciliu și pentru radierea corespunzătoare din lista electorală a localității vechiului domiciliu.
Articolul 52
Listele electorale speciale se întocmesc în cazurile prevăzute de prezenta lege și vor cuprinde numele și prenumele, domiciliul, data nașterii, numărul și seria actului de identitate al alegătorului. Listele se semnează de președintele biroului electoral al secției de votare unde au fost întocmite.
Articolul 53
Alegatorii au dreptul sa verifice înscrierea în listele electorale. Intampinarile împotriva omisiunilor, a inscrierilor gresite și a oricăror erori din liste se fac la autoritățile care au întocmit listele, acestea fiind obligate să se pronunțe, prin dispoziție, în cel mult 3 zile de la înregistrare.
Contestațiile împotriva dispozițiilor date se soluționează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a carei raza teritorială domiciliază alegatorul sau, în cazul celor înscriși pe listele speciale, de judecătoria pe a carei raza teritorială se afla biroul electoral al secției de votare care a întocmit lista. Hotărârea judecătorească este executorie. Împotriva hotărârii date se pate face recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se soluționează în termen de 3 zile de la înregistrare.
Intampinarile formulate cu privire la listele speciale din străinătate se soluționează de către șeful misiunii diplomatice sau de inlocuitorul acestuia. Contestațiile împotriva dispozițiilor date de șeful misiunii diplomatice sau de inlocuitorul acestuia se depun la sediul misiunii și se trimit spre soluționare la Judecătoria sectorului 1 al Municipiului București, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
Articolul 54
Primării care au întocmit listele electorale permanente vor inainta o copie de pe liste, cuprinzând alegatorii din fiecare secție de votare, birourilor electorale ale secțiilor de votare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora.
Modificările intervenite după trimiterea copiilor de pe listele electorale se comunică judecătoriei și biroului electoral al secției de votare în termen de 24 de ore.
Secțiunea 2 Cărțile de alegator
Articolul 55
Exercitarea dreptului de vot se face numai pe baza cărții de alegator, eliberata în condițiile prezentei legi. Cetățenii români aflați în străinătate pot vota și fără carte de alegator.
Modelul cărții de alegator este prevăzut în anexa nr. 2.
Un alegator nu poate primi decât o singura carte de alegator.
Articolul 56
Cărțile de alegator sunt permanente și valabile pentru toate tipurile de alegeri, potrivit numărului de scrutine prevăzut în cuprinsul lor, și se eliberează alegătorilor înscriși în listele electorale permanente ale localității în care domiciliază.
Cartea de alegator se păstrează și se folosește numai de către titular.
Articolul 57
Cartea de alegator se întocmește de către direcțiile județene de evidenta a populației, la solicitarea primarilor.
Eliberarea cărții de alegator se face pe baza actului de identitate, numai titularului și sub semnatura acestuia, de către:
a) primarul care a solicitat întocmirea acesteia;
b) primarul localității unde alegatorul își are reședința, în termen de 10 zile de la cererea alegătorului; primarul căruia i-a fost adresată cererea va solicita primarului localității unde alegatorul își are domiciliul trimiterea cărții de alegator, iar acesta, o dată cu trimiterea cărții va face mențiunea corespunzătoare în lista electorală permanenta a localității;
c) biroul electoral al secției de votare din localitatea unde alegatorul domiciliază, pentru cărțile de alegator, neridicate; în acest scop, cărțile de alegator neridicate se predau de către primar, cu 3 zile înainte de ziua alegerilor, biroului electoral al secției de votare, pe bază de proces-verbal cuprinzând numărul cărților de alegator, numele, prenumele și domiciliul titularilor.
Domiciliul sau reședința se dovedește numai cu actul de identitate.
După actualizarea listelor electorale centrale, întocmirea și eliberarea cărților de alegator pentru cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani până în luna ianuarie sau care vor împlini aceasta vârsta până în ziua alegerilor inclusiv se fac potrivit prevederilor alin. (1) și (2).
Intampinarile și contestațiile privind întocmirea sau eliberarea cărților de alegator se fac cu respectarea prevederilor art. 53, care se aplică în mod corespunzător.
Evidenta cărților de alegator se asigura de secretarul consiliului local.
Articolul 58
În cazul pierderii sau distrugerii cărții de alegator, indiferent de motiv, se poate elibera un duplicat de către unitatea Ministerului de Interne.
Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului și pe răspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept.
Capitolul 11 Secțiile de votare
Articolul 59
Secțiile de votare se organizează în localități, după cum urmează:
a) în localitățile cu populație de peste 2.000 locuitori, câte o secție de votare la 1.000-2.000 locuitori;
b) în comunele cu populație sub 2.000 locuitori, o singura secție de votare.
Se pot organiza secții de votare și în satele sau grupele de sate cu populație până la 1.000 locuitori, situate la o distanta mai mare de 5 km față de sediul secției de votare din reședința comunei.
Articolul 60
În alegerile pentru Camera Deputaților, pentru Senat și pentru Președintele României, se pot organiza secții de votare separate pe lângă spitale, maternitati, sanatorii, case de invalizi și cămine de bătrâni, dacă au cel puțin 50 alegatori.
Se pot organiza secții de votare și în stațiile de cale ferată, în autogări, în porturi și aeroporturi, pentru alegatorii care, în ziua alegerilor, se aflau în timpul efectuării unei călătorii.
Pentru studenții de la cursurile de zi și pentru elevii cu drept de vot care nu domiciliază în localitatea în care urmează studiile se organizează câte o secție de votare pe lângă căminele de studenți sau de elevi, pentru 500-2.000 alegatori.
Articolul 61
Pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează câte o secție de votare pentru alegatorii membri ai acestor reprezentante și familiile lor, precum și pentru cetățenii români din țara sau străinătate aflați în țările respective în ziua alegerilor. Aceste secții de votare aparțin de circumscripția electorală a municipiului București.
Pe navele sub pavilion român, aflate în navigație în ziua alegerilor, se vor organiza secții de votare, acestea făcând parte din circumscripția electorală a locului unde este înregistrată nava.
Articolul 62
La alegerile locale, alegatorii votează atât pentru consiliul local, cat și pentru primar, la aceeași secție de votare. La alegerile parlamentare, alegatorii votează atât pentru Camera Deputaților, cat și pentru Senat, la aceeași secție de votare.
Articolul 63
Delimitarea secțiilor de votare se stabilește de consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor.
Numerotarea secțiilor de votare se stabilește, în cazul alegerilor locale, la nivelul fiecărui colegiu uninominal pentru alegerea consiliului local, iar în cazul alegerilor parlamentare, la nivelul fiecărui colegiu uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților.
Dacă un colegiu uninominal cuprinde mai multe localități, secțiile de votare se numeroteaza, indiferent de localitățile respective, după caz, începând cu localitatea reședința de județ și continuand cu cele din municipii, celelalte orașe și, apoi, din comune, în ordinea alfabetica a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativteritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.
Prefectii sunt obligați ca, în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, să facă numerotarea tuturor secțiilor de votare și sa aducă la cunoștința publică aceasta numerotare, precum și delimitarea fiecărei secții de votare, indicând și locul unde va avea loc votarea.
Primării localităților și secretarii consiliilor locale vor asigura toate datele, informațiile și sprijinul necesar pentru îndeplinirea, de către prefecți, a obligațiilor prevăzute la alin. (4).
Capitolul 12 Candidaturile
Secțiunea 1 Candidaturile pentru consiliile locale și pentru posturile de primari
Articolul 64
Numărul membrilor pentru consiliile locale este cel prevăzut în
Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , cu modificările ulterioare.
Articolul 65
Propunerile de candidați pentru posturile de membri ai consiliilor locale se fac pe colegii uninominale, conform art. 29 alin. (1) și se depun la birourile electorale de circumscripție stabilite la nivelul comunei, orașului, municipiului sau subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului pe raza căruia se afla colegiile electorale respective cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
Propunerile de candidați pentru posturile de primari se depun la birourile electorale de circumscripție cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
Articolul 66
Propunerile de candidați se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, alte organizații care participa la alegeri conform legii, sub semnatura conducerii organizațiilor județene ale acestora, iar în cazul candidaților independenți, pe baza listei susținătorilor.
În cazul aliantelor electorale dintre partide politice, propuneri de candidați vor fi semnate și de conducerile județene ale fiecărui partid din alianta.
Propunerile de candidați trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul și data nașterii, ocupația, profesia și apartenența politică a candidaților, iar în cazul aliantelor, și partidul care i-a propus.
Propunerile de candidați vor fi însoțite de declarațiile de acceptare a candidaturii, semnate și datate de candidați.
Declarația de acceptare a candidaturii va cuprinde numele, prenumele, partidul politic sau alianta care l-a propus, profesia, ocupația și apartenența politică a candidatului, consimțământul expres al acestuia de a candida pentru funcția respectiva, precum și precizarea ca întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida.
Articolul 67
O persoana nu poate candida decât pentru un singur colegiu uninominal, în alegerile pentru consiliul local, respectiv pentru o singura circumscripție electorală, în alegerile pentru funcția de primar.
O persoana nu poate accepta candidatura decât fie pentru postul de membru în consiliul local, fie pentru postul de primar.
Articolul 68
Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale vor putea propune câte 2 candidați în fiecare colegiu electoral pentru consiliul local și unul pentru postul de primar.
Articolul 69
Candidații independenți pentru funcția de consilier vor trebui să fie sustinuti de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele permanente din circumscripțiile în care candidează, dar nu mai puțin de 50 de alegatori cu drept de vot.
Articolul 70
Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele și prenumele candidatului și numele și prenumele, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate, precum și semnatura susținătorului. În lista se vor menționa, de asemenea, numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnaturilor susținătorilor.
Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege.
Sustinatorii pot fi numai cetățeni cu drept de vot. Un sustinator poate sprijini câte un singur candidat la funcția de consilier.
Adeziunile susținătorilor se dau pe propria răspundere a acestora.
Lista de sustinatori va fi însoțită de declarația de acceptare a candidaturii, conform prevederilor art. 66 alin. (4) și (5).
Articolul 71
Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condițiilor de fond și de forma ale listei susținătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiții sau respingând inregistrarea celor care nu îndeplinesc condițiile legale.
Doua exemplare ale propunerii de candidați se păstrează la biroul electoral de circumscripție, iar celelalte doua, certificate de biroul electoral de circumscripție prin semnatura președintelui acestuia și prin aplicarea ștampilei, se restituie depunatorului; unul dintre exemplarele restituite depunatorului se înregistrează de către acesta la judecătoria în a carei raza teritorială se afla circumscripția electorală, respectiv la tribunalul în a cărui raza teritorială se afla circumscripția electorală.
În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidați se afișează de către biroul electoral de circumscripție la sediul acestuia sau într-un loc vizibil.
Articolul 72
Candidații pot renunța la candidatura, până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, persoana în cauza va da o declarație.
Articolul 73
Acceptarea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către cetățenii cu drept de vot, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, în termen de 5 zile de la afișarea propunerii de candidatura sau de la expirarea termenului de depunere a candidaturii.
Respingerea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale care au propus candidatura respectiva, în termen de 3 zile de la respingere.
Contestațiile vor cuprinde numele și prenumele, adresa și calitatea contestatorului, numele și prenumele persoanei a carei candidatura a fost admisă sau respinsă, expunerea temeiurilor contestației, data și semnatura contestatorului și indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate sa-l reprezinte.
Contestația și cererea de recurs se depun la instanța competența, sub sancțiunea nulității.
Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul, în a carei raza teritorială se afla circumscripția electorală. Hotărârea data se afișează, în mod vizibil, la sediul instanței care a emis-o.
Împotriva hotărârii date în contestație se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Recursul se soluționează în termen de 24 de ore de la înregistrare.
Hotărârea pronunțată în recurs este definitivă și irevocabilă.
Articolul 74
După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adauga, dacă este cazul, termenele prevăzute la art. 73 alin. (1), (2), (5) și (6), birourile electorale de circumscripție încheie un proces-verbal prin care constata rămânerea definitivă a candidaturilor, afișează la sediul lor, precum și la sediul secțiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui și prenumelui, domiciliului, apartenentei politice, profesiei și ocupației candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice prin presa și prin orice mijloace de informare în masa, cheltuielile fiind suportate de cei interesați.
Secțiunea 2 Candidaturile pentru consiliile județene
Articolul 75
Numărul membrilor în consiliile județene este cel prevăzut în
Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , cu modificările ulterioare.
Articolul 76
Fiecare partid, formațiune politica sau coalitie de partide care a obținut locuri în consiliile locale din județ poate depune câte o lista de candidaturi pentru consiliul județean. Poate candida și consilierul local independent.
Listele de candidați se depun în termen de 10 zile de la constituirea ultimului consiliu local din județ, la comisia electorală de circumscripție judeteana.
Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale nu pot propune, pe lista de candidați pentru un județ, mai mult de 2 candidați din localitatea reședința de județ și un candidat din oricare alta localitate.
Candidaturile pot fi contestate, în termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere, de către partide, formațiuni politice sau coalitii de partide care au liste de candidați prezentate, de candidații independenți, precum și de către electori.
Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluționează, în termen de 3 zile, de către tribunalul județean. Hotărârea este definitivă și executorie și se comunică celor interesați în 24 de ore de la pronunțare.
Articolul 77
După expirarea termenelor prevăzute la art. 76 alin. (5) candidaturile rămân definitive, comisia electorală de circumscripție consemnand aceasta într-un proces-verbal.
Secțiunea 3 Candidaturile pentru Camera Deputaților și pentru Senat
Articolul 78
Propunerile de candidați pentru alegerile prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaților se fac pe colegii uninominale și se depun la birourile electorale de circumscripție constituite la nivelul circumscriptiilor electorale în a căror componenta intra respectivele colegii uninominale, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Pentru fiecare colegiu uninominal constituit pentru alegerea Camerei Deputaților, fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală, alt tip de organizație care participa la alegeri conform legii poate propune un singur candidat.
Propunerile de candidați pentru alegerile prin scrutin de lista pentru Camera Deputaților se fac pe circumscripții electorale și se depun la birourile electorale ale acestor circumscripții, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
Propunerile de candidați pentru Senat se fac pe colegii uninominale și se depun la birourile electorale de circumscripție constituite la nivelul circumscriptiilor electorale în a căror componenta intra respectivele colegii uninominale, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Pentru fiecare colegiu uninominal constituit pentru alegerea Senatului, fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală, alt tip de organizație care participa la alegeri conform legii poate propune maximum doi candidați.
Propunerile de candidați se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau alte organizații care participa la alegeri conform legii, sub semnatura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaților independenți, pe baza listei susținătorilor.
Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele și numele candidatului, prenumele și numele, data nașterii, adresa, seria, numărul actului de identitate și semnatura susținătorilor, precum și persoana care a întocmit lista.
Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege.
Sustinatorii pot fi numai cetățeni cu drept de vot.
Un sustinator poate sprijini numai câte un singur candidat pentru Camera Deputaților și pentru Senat.
Adeziunile susținătorilor se dau pe propria răspundere a acestora.
Propunerile de candidați prevăzute la alin. (2) trebuie să cuprindă prenumele, numele, domiciliul, locul și data nașterii, ocupația, profesia candidatului și vor fi însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat.
Declarația de acceptare va cuprinde prenumele, numele, apartenența politică, profesia și ocupația candidatului, consimțământul expres al acestuia de a candida, precum și precizarea ca întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida.
Articolul 79
Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 35 din Constituție pentru a fi alese.
De asemenea, nu pot candida, în circumscripțiile electorale constituite în unitățile administrativ-teritoriale în care își exercită sau și-au exercitat funcțiile în ultimele 6 luni anterioare datei alegerilor, prefectii, subprefectii și conducătorii serviciilor publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități guvernamentale, descentralizate în aceste unități.
Președintele României, în cazul în care este ales senator sau deputat, este obligat, până la data validării, sa opteze între calitatea de parlamentar sau de președinte.
Articolul 80
Biroul electoral de circumscripție electorală examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida și înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții.
Doua exemplare ale propunerii de candidatura se păstrează la biroul electoral de circumscripție plurinominala, un altul se înregistrează la tribunalul în a cărui raza teritorială este circumscripția electorală, iar al patrulea, certificat de birou, se restituie depunatorului.
Secțiunea 4 Candidaturile pentru funcția de Președinte al României
Articolul 81
Propunerile de candidați pentru alegerea Președintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
Propunerile prevăzute la alin. (1) se fac în scris și vor fi înregistrate, cu îndeplinirea următoarelor condiții:
a) sunt semnate de conducătorul partidului sau al formatiunii politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;
b) cuprind prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului și precizarea ca îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida;
c) sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, precum și de lista sau listele susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 300.000 de alegatori;
d) lista sau listele susținătorilor trebuie să cuprindă prenumele și numele candidatului, precum și prenumele, numele, data nașterii, adresa, seria și numărul actului de identitate și semnăturile alegătorilor care susțin candidatura.
Lista susținătorilor este un act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 Cod penal.
Propunerea de candidatura se depune în 4 exemplare, un exemplar original și 3 copii, din care originalul și o copie se păstrează la Biroul Electoral Central, un altul se înregistrează la Curtea Constituțională, iar al patrulea, certificat de președintele Biroului Electoral Central, se restituie depunatorului.
Articolul 82
Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 35 din Constituție pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de doua ori, ca Președinte al României.
Articolul 83
Biroul Electoral Central aduce la cunoștința publică, prin presa, și afișează, la sediul sau, propunerile de candidați pe care le-a primit, în termen de 24 de ore de la înregistrare.
Cu cel puțin 20 de zile înainte de data alegerilor, candidatul, partidele, formațiunile politice sau cetățenii pot contesta înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii. Contestația se depune la Biroul Electoral Central, care o înaintează împreună cu dosarul candidaturii, în termen de 24 de ore, spre soluționare, Curții Constituționale.
Curtea Constituțională soluționează contestația în termen de 48 de ore de la înregistrare. Soluția este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României.
A doua zi după expirarea termenului de soluționare a contestațiilor, prevăzut la alin. (3), Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale de circumscripție candidaturile definitive înregistrate, în ordinea în care au fost depuse.
Articolul 84
Cu cel puțin 20 de zile înainte de data alegerilor, cetățenii, partidele și celelalte formațiuni politice pot contesta candidaturile.
În acest scop, în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, unul din exemplarele propunerii de candidatura se afișează de biroul electoral de circumscripție, la sediul sau.
Contestația se depune la Biroul Electoral Central, care o înaintează împreună cu dosarul candidaturii, în termen de 24 de ore, spre soluționare, Curții Constituționale.
Curtea Constituțională soluționează contestația în termen de 48 de ore de la înregistrare. Soluția este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României.
A doua zi după expirarea termenului de soluționare a contestațiilor prevăzut la alin. (4) Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale de circumscripție candidaturile definitive înregistrate, în ordinea în care au fost depuse.
După expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), (3) și (4), birourile electorale de circumscripție constata, pe bază de proces-verbal, rămânerea definitivă a candidaturilor, afișează, la sediul lor, candidaturile definitive și dispun imprimarea buletinelor de vot.
Capitolul 13 Buletinele de vot
Articolul 85
Buletinele de vot se vor tipari și stampilele necesare votării se vor realiza cu respectarea modelelor prevăzute în anexa nr. 3.
Articolul 86
În cazul alegerilor pentru consiliile locale, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripție locală, pentru fiecare dintre colegiile uninominale aflate pe raza circumscripției în care acesta funcționează, ținând seama, după caz, de numărul candidaților reprezentând partide politice, aliante politice, aliante electorale sau alte organizații care participa la alegeri conform legii, precum și de spațiul necesar pentru imprimarea lor. În cazul alegerilor pentru posturile de primari, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripție locală al localității pentru care se organizează alegerile.
În cazul alegerilor pentru consiliile județene, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către birourile electorale județene. Înscrierea listelor de candidați pe buletinul de vot se face în funcție de ordinea descrescătoare a procentului obținut de fiecare partid sau formațiune politica în alegerile locale la nivelul întregului județ, prin raportarea numărului de voturi exprimate pentru candidații săi la numărul total de voturi valabil exprimate. Candidații independenți se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finala a acestuia, în ordinea înregistrării candidaturilor.
În cazul alegerilor pentru Camera Deputaților și pentru Senat, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripție electorală, ținând seama, după caz, de numărul listelor de candidați și de numărul candidaților partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ai altor organizații care participa la alegeri conform legii și al candidaților independenți, precum și de spațiul necesar pentru imprimarea lor.
În cazul alegerilor pentru funcția de Președinte, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către Biroul Electoral Central.
Hârtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alba și suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat și votul dat.
Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, în număr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afară de ultima pagina, care va rămâne alba, pentru ștampila de control; paginile se numeroteaza.
Buletinele de vot se capseaza.
Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, câte doua coloane pe aceeași pagina.
În cazul buletinelor de vot folosite pentru alegerea consiliilor județene și al celor folosite pentru alegerea deputaților prin scrutin de lista, în unghiul din partea stanga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formatiunii politice sau coalitiei acestora, iar în unghiul din partea dreaptă de sus, semnul electoral.
În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidați în ordinea rezultată din tragerea la sorți, efectuată de către biroul electoral de circumscripție; candidații se identifica pe lista prin prenume și nume și, după caz, prin apartenența politică.
În patrulaterele fiecărui buletin de vot folosit pentru alegerea consiliilor locale, ale celui folosit pentru alegerea primarilor, ale celui folosit pentru alegerea deputaților în colegii uninominale, precum și ale celui folosit pentru alegerea senatorilor se vor imprima numele și prenumele candidaților și, după caz, apartenența politică și semnul electoral al partidului pe care îi reprezintă.
Ordinea candidaților pe buletinele de vot menționate la alin. (11) se stabilește prin tragere la sorți, efectuată de către biroul electoral de circumscripție.
Articolul 87
Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid, formațiune politica ori coalitie a acestora sau candidat independent și se comunică Biroului Electoral Central în trei zile de la constituirea acestuia.
Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide, formațiuni politice, coalitii ale acestora sau de candidați independenți decât cu consimțământul celor cărora le-au aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit coalitia inițială.
În cazul în care același semn electoral este solicitat de mai multe partide, formațiuni politice ori coalitii ale acestora sau de candidați independenți, atribuirea se va face în beneficiul partidului, formatiunii politice, coalitiei acestora sau candidatului independent care a înregistrat primul respectivul semn, iar în caz de concomitenta a înregistrării ori de imposibilitate de stabilire a priorității, prin tragere la sorți de președintele Biroului Electoral Central, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).
Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.
Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunoștința publică a semnelor electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1).
Articolul 88
Alianta electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componenta inițială. De asemenea, denumirea respectiva nu poate fi utilizata de o alta coalitie.
Articolul 89
Pentru întreaga circumscripție electorală, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeași mărime și aceleași caractere și cu aceeași cerneala, în atâtea exemplare câți alegatori sunt în circumscripție, cu un supliment de 10%.
Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscripție, prin intermediul prefecților. Prefectii răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puțin 10 zile înainte de data alegerilor.
Articolul 90
Buletinele de vot se predau președintelui biroului electoral de circumscripție, care le va distribui președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare cu cel puțin 2 zile înainte de data alegerilor. Predarea și distribuirea buletinelor se fac, în pachete sigilate de câte 100 bucăți, pe bază de proces-verbal.
Câte 2 exemplare din buletinele de vot, vizate și anulate de președintele biroului electoral de circumscripție, se vor afișa, cu o zi înainte de alegeri, la sediul judecătoriilor, precum și la sediul fiecărei secții de votare.
Articolul 91
La cererea partidului politic, aliantei politice, a altei organizații care participa la alegeri conform legii sau a candidaților independenți, biroul electoral de circumscripție va elibera, pentru fiecare, câte 2 buletine de vot, vizate și anulate.
Titlul III Campania electorală și desfășurarea alegerilor
Capitolul 14 Campania electorală
Articolul 92
Campania electorală începe la data aducerii la cunoștința publică a datei alegerilor și se încheie cu 2 zile înainte de ziua votării.
În campania electorală, candidații, partidele, formațiunile politice, toate organizațiile sociale și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masa.
Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.
Este interzis orice procedeu de publicitate comercială prin presa sau mijloace de comunicare audiovizuala în scop de propaganda electorală.
Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare.
Articolul 93
Partidele politice, alianțele politice sau alte organizații care participa la alegeri conform legii, care participa la campania electorală, pot primi, prin lege specială, o subvenție de la bugetul de stat, în condițiile prezentei legi.
Articolul 94
Accesul la serviciile publice de radio și de televiziune, în cadrul campaniei electorale, este garantat, în condițiile prezentului articol.
Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, alte organizații care participa la alegeri conform legii, care sunt reprezentate în Parlament, precum și candidații independenți care sunt membri ai Parlamentului au acces la serviciile publice de radio și televiziune, subventionat de la bugetul de stat. Restul partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, al altor organizații care participa la alegeri conform legii și al candidaților independenți vor avea acces la serviciile respective pe bază de contracte încheiate între instituțiile corespunzătoare ale Radioteleviziunii Române și mandatarii financiari care îi reprezintă, practicandu-se tarife unice pe unitate de timp de emisie.
Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, alte organizații care participa la alegeri conform legii sunt obligate să solicite, în termen de 48 de ore de la data stabilirii zilei votării, conducerii serviciilor publice de radio și televiziune, acordarea timpilor de antena.
Solicitarile peste acest termen nu se iau în considerare.
Orarul pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antena se stabilesc de o comisie parlamentară specială, împreună cu reprezentanți ai serviciilor publice de radio și televiziune, în cel mult 5 zile de la deschiderea campaniei electorale. La repartizare se va avea în vedere ca timpii de antena pentru partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, alte organizații care participa la alegeri conform legii reprezentate în Parlament, în condițiile alin. (2), să fie de 2 ori mai mare decât pentru celelalte partide politice, alinate politice, aliante electorale, alte organizații care participa la alegeri conform legii și sa corespundă ponderii parlamentare.
După încheierea perioadei de depunere a candidaturilor se vor face, potrivit alin. (4), un nou orar și o noua repartizare a timpilor de antena, proporțional cu numărul listelor de candidați depuse în întreaga țara. Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, alte organizații care participa la alegeri conform legii, care nu au depus liste de candidați în cel puțin 10 circumscripții electorale, pierd dreptul la timpi de antena la posturile centrale de radio și televiziune. Dovada depunerii candidaturilor se va face cu certificat eliberat de biroul electoral de circumscripție.
Candidații independenți își pot exercita dreptul la timpi de antena o singură dată, între 5 minute și o ora, în mod egal, în funcție de orarul stabilit și de numărul lor.
Nu se includ în dreptul la timpi de antena interviurile, reportajele și alte asemenea servicii audiovizuale de interes general pentru informarea cetățenilor.
Articolul 95
Primării sunt obligați ca, în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale, sa stabilească locuri speciale pentru afisaj electoral, ținând seama de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, alte organizații care participa la alegeri conform legii, care declara ca vor depune liste de candidați și al persoanelor care declara ca vor candida la alegeri ca independenți.
Primării vor asigura ca locurile speciale de afisaj să fie situate în piețe, pe străzi și în alte locuri publice frecventate de cetățeni, fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective. În prealabil, primării sunt obligați să asigure înlăturarea oricăror afișe, înscrisuri și însemne rămase de la campaniile electorale precedente.
Utilizarea locurilor de afisaj electoral este permisă numai pentru partidele, formațiunile politice sau coalitiile acestora ce participa la alegeri și pentru candidații independenți.
Este interzisă utilizarea de către partidul politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizație care participa la alegeri conform legii ori candidat independent a locurilor speciale de afisaj electoral astfel încât sa împiedice folosirea acestora de către un partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizație care participa la alegeri conform legii ori candidat independent.
În alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (1), afisajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deținătorilor.
Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizație care participa la alegeri conform legii ori candidat independent pot aplica un singur afis electoral.
Un afis electoral nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latura și 300 mm cealaltă latura, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latura și 250 mm cealaltă latura.
Sunt interzise afisele electorale care combina culorile astfel încât sa evoce drapelul României sau al altui stat.
Poliția este obligată să asigure integritatea panourilor și a afiselor electorale.
Articolul 96
Birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția în care funcționează, solutionand plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, unei aliante politice, aliante electorale, alte organizații care participa la alegeri conform legii ori candidat independent de a-și desfășura campania electorală în condițiile prevăzute de lege și cu respectarea deontologiei electorale.
Dacă biroul electoral de circumscripție considera, cu ocazia soluționării plângerii, ca este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.
Împotriva soluției date de biroul electoral de circumscripție se poate face contestație la Biroul Electoral Central; soluția data asupra contestației este definitivă.
Soluționarea plangerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presa și se afișează, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.
Capitolul 15 Desfășurarea alegerilor
Articolul 97
Fiecare secție de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne și ștampile de votare proporțional cu numărul alegătorilor de pe listele comunicate de primari.
Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care se afla biroul președintelui. Cabinele, urnele, stampilele și celelalte materiale necesare biroului electoral al secției de votare se vor asigura de către primării comunelor, orașelor, municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefectii.
Stampilele și celelalte materiale necesare birourilor electorale ale secțiilor de votare se predau, pe bază de proces-verbal, de primari președinților secțiilor de votare cu cel puțin 2 zile înainte de data alegerilor. După preluarea buletinelor de vot și a stampilelor, președintele secției de votare asigura păstrarea acestora în deplina siguranța.
Formularele și celelalte imprimate necesare votării se predau biroului electoral al secției de votare pe bază de borderou de predare-primire, cuprinzând felul și numărul de exemplare din fiecare imprimat.
Președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să fie prezent la sediul secției de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sa ia, de îndată, măsurile necesare pentru a asigura ordinea și corectitudinea operațiunilor de votare.
Președintele va dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot.
Articolul 98
În ziua alegerilor, la ora 6:00, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezenta celorlalți membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot și a stampilelor, după care închide și sigileaza urnele, aplicând ștampila de control a secției de votare.
Președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control și pe buletinele de vot.
Articolul 99
Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca alegerile sa decurgă în bune condiții.
Atribuțiile acestuia, în aceasta privinta, se întind și în afară localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și piețe publice până la o distanta de 500 m.
În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați și de delegații acreditați nici o altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
Pentru menținerea ordinii președintele biroului electoral al secției de votare va avea la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de prefecți, împreună cu Ministerul de Interne.
Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale și persoanelor acreditate sa poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electorală.
Articolul 100
Votarea începe la ora 7:00 și are loc până la ora 19:00, când secția de votare se închide. În mod excepțional, președintele biroului electoral al secției de votare poate prelungi votarea și după ora 19:00, dar nu mai târziu de ora 21:00, cu aprobarea biroului electoral de circumscripție.
Articolul 101
Alegatorii pot vota la secția de votare unde își au domiciliul sau la secțiile de votare organizate potrivit art. 60 și 61. Alegatorii care votează la secțiile organizate potrivit art. 19 și 20 se înscriu în liste electorale speciale.
Alegatorii care, în ziua votării, se afla într-o alta localitate decât aceea în care sunt înscriși în listele electorale pot să-și exercite dreptul de vot pe baza cărții de alegatori la orice secție de votare, urmând a fi înscriși într-o lista electorală specială de către biroul electoral al secției de votare.
Prevederile alin. (2) se aplică și cetățenilor români cu domiciliul în străinătate care, în ziua votării, se afla în țara, pe baza pasaportului.
Pentru alegerea consiliului județean exercitarea dreptului de vot de către electori se face la sediul consiliului județean, în ziua și locul stabilite de biroul electoral de circumscripție judeteana. Localul în care se desfășoară votarea va fi amenajat prin grija prefectului, astfel încât să asigure exprimarea directa și secreta a votului. Votarea are loc într-o singura zi; ea începe la ora 8,00 și se termina la ora 20,00.
Articolul 102
Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare va prezenta cartea de alegator și actul de identitate biroului electoral al secției de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală sau, după caz, înscrierea în lista electorală specială prevăzută la art. 52, îi va incredinta buletinele de vot și ștampila pentru votare, pe baza semnăturii în lista electorală. Dacă un alegator se prezintă cu duplicatul cărții de alegator, biroul electoral al secției de votare va menționa aceasta în lista electorală.
Alegatorii care ridica, potrivit art. 57, cartea de alegator de la secția de votare vor semna de primire în procesul-verbal întocmit la predarea de către primari a cărților de alegator neridicate.
În alegerile locale fiecare alegator va primi câte doua buletine de vot, unul pentru alegerea primarului și unul pentru alegerea reprezentantului în consiliul local.
Pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului fiecare alegator va primi 3 buletine de vot: unul pentru alegerile pentru Camera Deputaților la nivelul colegiului uninominal în a cărui raza teritoriala domiciliază alegatorul, unul pentru alegerile pentru Camera Deputaților prin scrutin de lista la nivelul circumscripției electorale și unul pentru alegerea Senatului.
Dacă alegatorul, din motive constatate de către președintele biroului secției de votare, nu poate semna în lista electorală, se va face mențiunea în lista, cu confirmarea, pe bază de semnatura, a unui membru al biroului electoral.
Alegatorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ștampila care poarta mențiunea "Votat" înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidați sau prenumele și numele candidatului pe care îl votează.
Ștampila cu mențiunea "Votat" trebuie astfel dimensionata încât să fie mai mica decât patrulaterul.
După ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina alba care poarta ștampila de control sa rămână în afară, și le vor introduce în urna, având grija sa nu se deschidă.
Indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
În cazul în care buletinul se deschide din eroare, la cererea alegătorului se anulează și se va da numai o singură dată un nou buletin, făcându-se mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operațiunilor de votare.
Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui, după care acesta o va aplica pe cartea de alegator în locul corespunzător numărului de scrutin.
Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungească nejustificat.
Articolul 103
Președinții, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii vor vota în secția la care își desfășoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală specială prevăzută de art. 52.
Articolul 104
Candidații și oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz identitatea se stabilește de președinte prin orice mijloace legale.
În cazul în care contestația este intemeiata, președintele va opri de la votare pe alegatorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal și va sesiza aceasta situație autorităților polițienești.
Articolul 105
Președintele biroului electoral al secției poate suspenda votarea pentru motive temeinice.
Suspendarea nu poate depăși o ora și va fi anunțată prin afișare la usa localului de vot cu cel puțin o ora înainte. Durata totală a suspendărilor nu poate depăși 2 ore.
În timpul suspendării urnele de votare, stampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral vor rămâne sub paza permanenta, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare toți în același timp.
Persoanele care, în baza art. 109, asista la votare nu pot fi obligate sa părăsească sala de votare în acest timp.
Articolul 106
Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot, în afară celei care votează, este interzisă.
Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul sa cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secției de votare.
Articolul 107
Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la solicitarea celor aflați în aceasta situație sau a organelor de conducere ale instituțiilor sanitare sau de ocrotiri sociale în care cei netransportabili se afla internati, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează, din cadrul biroului, un număr de membri care se deplaseaza cu o urna specială și cu materialul necesar votării, la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea.
Articolul 108
La ora 19:00 sau la ora până la care s-a aprobat prelungirea votării, în condițiile art. 100, președintele biroului electoral al secției de votare declara votarea încheiată și dispune închiderea secției de votare.
Capitolul 16 Observarea alegerilor
Articolul 109
În afară membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare, a membrilor birourilor electorale de circumscripție locală, a membrilor birourilor electorale județene, a membrilor birourilor electorale de circumscripție plurinominala, a membrilor Biroului Electoral Central și a candidaților, la toate operațiunile din secțiile de votare, cat și la toate operațiunile efectuate de birourile electorale la toate nivelurile pot asista:
a) observatori interni;
b) reprezentanți ai unor organizații străine;
c) reprezentanții presei, cinematografiei, radioului și televiziunii, români și străini.
Pot fi acreditați, ca observatori interni, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul democrației și al drepturilor omului, care sunt legal constituite cu cel puțin șase luni înainte de data desfășurării alegerilor și în ale căror organe de conducere nu se afla membrul nici unui partid politic sau aliante politice. Persoanele desemnate de aceste organizații ca observatori nu pot fi membri ai vreunui partid politic sau aliante politice.
Acreditarea reprezentanților presei, cinematografiei, radioului și televiziunii române se face de către Biroul Electoral Central și poate fi contestată la acest organism.
Pot fi acreditați ca observatori interni doar persoanele propuse de către acele organizații neguvernamentale în privinta cărora Biroul Electoral Central stabilește ca îndeplinesc prevederile alin. (2). Acreditarea observatorilor interni se face după cum urmează:
a) pentru alegerile locale, de către birourile electorale de circumscripție locală;
b) pentru alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, de către birourile electorale județene;
c) pentru alegerile prezidențiale, de către birourile electorale județene.
Acreditarea reprezentanților presei, cinematografiei, radioului și posturilor de televiziune străine, precum și a reprezentanților organizațiilor internaționale care solicită acest lucru se face de către Biroul Electoral Central la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, conform art. 27 alin. (2) din prezenta lege.
Încălcarea condițiilor de acreditare atrage, de drept, încetarea acreditării.
Delegații acreditați pot asista la operațiunile electorale numai dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea și desfășurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza președintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularități. Orice act de propaganda pentru sau împotriva unui partid politic, alianta politica sau alt tip de organizație care participa la alegeri conform legii ori candidat sau încercarea de a influența operațiunea alegătorului, ca și încălcarea în orice mod a actului de acreditare, atrag aplicarea sancțiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediata a persoanei respective din secția de votare.
Pe durata votării se interzice membrilor persoanelor acreditate sa poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electorală.
Titlul V Numărarea voturilor și constatarea rezultatelor
Capitolul 17 Numărarea voturilor
Articolul 110
După încheierea votării președintele biroului electoral al secției de votare procedează la anularea buletinelor de vot rămase neintrebuintate și la deschiderea urnelor în prezenta membrilor biroului și, după caz, a persoanelor care au dreptul sa asiste la votare.
Președintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, numele și prenumele candidatului votat și va arata buletinul de vot celor prezenți.
Sunt nule buletinele care nu poarta ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele care nu au ștampila "Votat" sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afară acestora; aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
La alegerile locale rezultatul alegerilor pentru consiliul local și rezultatul alegerilor pentru postul de primar se vor consemna, fiecare, într-un tabel separat. La municipiul București se va întocmi câte un tabel și pentru Consiliul General al Municipiului București, respectiv pentru primarul general al municipiului București.
La alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat rezultatul votării prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaților, rezultatul votării prin scrutin de lista pentru Camera Deputaților, precum și rezultatul votării pentru Senat se vor consemna în 3 tabele separate.
În aceste tabele se vor înscrie numărul total al votantilor, numărul voturilor nule, numele și prenumele candidaților, precum și numărul voturilor întrunite de fiecare.
Articolul 111
După deschiderea urnelor și numărarea voturilor președintele biroului electoral al secției de votare încheie, după caz, pentru consiliul pentru care au avut loc alegerile, pentru primar, pentru alegerile prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaților, pentru alegerile prin scrutin de lista pentru Camera Deputaților, pentru alegerile pentru Senat, pentru alegerile pentru Președinte, câte un proces-verbal în doua exemplare. În cazul secțiilor de votare din municipiul București se vor încheia procese-verbale și pentru Consiliul General al Municipiului București, respectiv pentru primarul general al municipiului București.
Procesul-verbal va cuprinde:
a) numărul alegătorilor, potrivit listelor de alegatori;
b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
d) numărul voturilor nule;
e) numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat;
f) expunerea, pe scurt, a intampinarilor, contestațiilor și a modului de soluționare a lor, precum și a contestațiilor înaintate biroului electoral de circumscripție;
g) starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votării;
h) numărul buletinelor de vot primite;
i) numărul buletinelor de vot rămase, neintrebuintate și anulate.
Procesele-verbale se vor semna de președinte și de membrii biroului electoral al secției de votare și vor purta ștampila acesteia.
Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu influențează asupra valabilității procesului-verbal. Președintele va menționa motivele care au împiedicat semnarea.
Articolul 112
În timpul operațiunilor de votare și de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări și contestații cu privire la aceste operațiuni.
Contestațiile se formulează în scris și se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare, care va elibera dovada de primire.
Președintele biroului electoral al secției de votare va hotărî, de îndată, asupra contestațiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere.
Articolul 113
Pentru fiecare consiliu local, pentru primar, pentru alegerile prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaților, pentru alegerile prin scrutin de lista pentru Camera Deputaților, pentru Senat și pentru Președinte se întocmește câte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale secției de votare, precum și buletinele nule și cele contestate. Dosarele, sigilate și stampilate, se vor inainta biroului electoral de circumscripție locală, în cazul alegerilor locale, biroului electoral județean, în cazul alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat și al celor prezidențiale, de către președintele biroului electoral al secției de votare, cu paza militară, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării, și însoțit, la cerere, de reprezentanții partidelor.
Capitolul 18 Constatarea rezultatelor
Secțiunea 1 Constatarea rezultatelor pentru alegerea consiliului local și a primarului
Articolul 114
După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor și intampinarilor primite, biroul electoral de circumscripție locală procedează la totalizarea voturilor exprimate, după cum urmează:
(a) pentru fiecare candidat la consiliul local, stabilește numărul de voturi obținute;
(b) biroul electoral de circumscripție a municipiului București totalizează, pentru fiecare candidat la consiliul general, numărul de voturi obținute;
(c) pentru fiecare candidat la postul de primar stabilește numărul de voturi obținute;
(d) biroul electoral de circumscripție a municipiului București totalizează pentru fiecare candidat la postul de primar general numărul de voturi obținute.
(2) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție pot asista persoanele care au dreptul sa staționeze în localul secției de votare în timpul alegerilor.
Articolul 115
Biroul electoral de circumscripție stabilește drept câștigător, pentru fiecare colegiu uninominal de pe raza circumscripției electorale, candidatul care obține cel mai mare număr de voturi.
După atribuirea tuturor mandatelor de membri în consiliul local la nivelul tuturor colegiilor uninominale din componenta circumscripției electorale, biroul electoral de circumscripție procedează la atribuirea mandatelor de membru în consiliu la nivelul circumscripției electorale, după cum urmează:
a) se stabilește coeficientul electoral al circumscripției electorale, prin raportarea numărului de voturi valabil exprimate pentru toți candidații, din toate colegiile uninominale care intră în componenta circumscripției electorale respective, la numărul total de membri în consiliul local ce trebuie aleși, atât la nivelul colegiilor uninominale, cat și la nivelul circumscripției electorale;
b) pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alt tip de organizație care participa la alegeri în conformitate cu legea, din numărul de voturi obținute de candidații săi din toate colegiile uninominale ce intră în componenta circumscripției electorale respective, cumulate, se scade produsul dintre coeficientul electoral și numărul de mandate obținute la nivelul colegiilor uninominale ce compun circumscripția electorală respectiva;
c) numerele reiesind din aceasta operațiune se raportează la coeficientul electoral al circumscripției electorale; fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice, aliante electorale sau altui tip de organizație care participa la alegeri conform legii urmează să-i revină un număr de mandate egal cu partea întreaga a catului rezultat din aceasta operație;
d) pentru fiecare candidat independent care nu a câștigat alegerile în colegiul uninominal în care a candidat numărul de voturi obținut se împarte la coeficientul electoral al circumscripției electorale din care face parte colegiul uninominal respectiv; în cazul în care catul rezultat este mai mare decât "1", candidatul respectiv primește un mandat;
e) partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, alte tipuri de organizații care participa la alegeri conform legii, precum și candidații independenți cărora le corespund resturile obținute în urma operațiilor de la punctul c) și punctul d) primesc, în ordinea descrescătoare a resturilor, câte un mandat, până ce toate mandatele care sunt de atribuit se epuizează;
f) în cazul fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice, aliante electorale sau altui tip de organizație care participa la alegeri în conformitate cu legea, atribuirea mandatelor la nivelul colegiilor uninominale se face de către biroul electoral de circumscripție în ordinea descrescanda a numărului de voturi obținut de candidați în colegiile uninominale în care au candidat.
Sunt declarați aleși în funcția de primar, respectiv de primar general al municipiului București, candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în circumscripțiile în care au candidat, cu condiția ca acest număr sa reprezinte mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate.
În cazul în care nici unul dintre candidații dintr-o circumscripție electorală, în cazul alegerilor pentru funcția de primar, nu obține mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate în acea circumscripție, în termen de doua săptămâni se organizează un al doilea tur de scrutin cu participarea candidaților clasați pe primele doua locuri în urma primului tur de scrutin. În turul al 2-lea câștiga candidatul care obține cel mai mare număr de voturi.
În caz de paritate de voturi a cel puțin 2 candidați pentru funcția de membru în consiliul local, aflați pe primele locuri, se declara balotaj și se vor organiza, de drept, noi alegeri, în termen de doua săptămâni. La acestea vor participa numai candidații aflați în situația de balotaj.
Articolul 116
În cazul în care unul dintre candidații la funcția de membru în consiliul local, între care urmează să se desfășoare turul al doilea de scrutin, potrivit prevederilor art. 115 alin. (2), decedează, renunța sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege spre a fi ales, la turul al doilea va participa candidatul situat pe locul următor.
Dacă situațiile prevăzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre candidații aflați în situația de balotaj potrivit art. 115 alin. (3), nu vor mai avea loc alegeri, fiind declarat ales celălalt candidat.
Articolul 117
Biroul electoral de circumscripție încheie:
a) un proces-verbal privind centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor pentru consiliul local pentru toate operațiunile electorale din circumscripția electorală respectiva;
b) un proces-verbal privind centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor pentru primar pentru toate operațiunile electorale din circumscripția electorală respectiva;
Biroul electoral de circumscripție a municipiului București încheie:
a) un proces-verbal privind centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor pentru Consiliul General al Municipiului București pentru toate operațiunile electorale din circumscripția electorală respectiva;
b) un proces-verbal privind centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor pentru primarul general al municipiului București pentru toate operațiunile electorale din circumscripția electorală respectiva;
Procesul-verbal va cuprinde:
a) numărul alegătorilor din fiecare colegiu electoral de pe raza localității, potrivit listelor de alegatori;
b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, defalcat pe colegiile electorale de pe raza localității;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate, defalcat pe colegiile electorale de pe raza localității;
d) numărul total al voturilor nule, defalcat pe colegiile electorale de pe raza localității;
e) numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat;
f) numele și prenumele candidaților aleși în fiecare colegiu uninominal, partidul politic, alianta politica sau alianta electorală care i-a propus, respectiv mențiunea de candidat independent;
g) expunerea pe scurt a intampinarilor, contestațiilor și hotărârilor luate de biroul electoral de circumscripție care sunt definitive.
(3) Procesele-verbale se întocmesc în doua exemplare și se semnează de către președinte și ceilalți membri ai biroului electoral de circumscripție și vor purta ștampila acestuia.
Un exemplar al fiecărui proces-verbal, împreună cu intampinarile, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale de circumscripție, formând câte un dosar, sigilat și semnat de membrii biroului electoral de circumscripție, se înaintează consiliului local și Consiliului General al Municipiului București, în vederea validării alegerilor.
Al doilea exemplar al procesului-verbal se trimite, în termen de 24 de ore, la Biroul Electoral Central.
Membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare care au semnat procesul-verbal, reprezentanților partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale, care au propus candidați, precum și candidaților independenți li se eliberează, la cerere, o copie certificată de președintele sau vicepreședintele biroului electoral. Cererea trebuie formulată înainte de întocmirea procesului-verbal.
Biroul electoral de circumscripție eliberează certificatul doveditor al alegerii membrilor consiliului local și a primarului din localitatea pe raza căreia se afla circumscripția.
Pentru Consiliul General al Municipiului București, respectiv primarul general al municipiului București, certificatele doveditoare ale alegerilor se eliberează de către biroul electoral de circumscripție al municipiului București.
Secțiunea 2 Constatarea rezultatelor pentru alegerea consiliului județean
Articolul 118
Alegerile sunt considerate valabile dacă a participat la vot cel puțin jumătate din numărul total al electorilor. Dacă nu sunt întrunite aceste condiții, biroul electoral de circumscripție judeteana consemnează aceasta situație în procesul-verbal, urmând să se organizeze un alt scrutin, în termen de 10 zile, în aceleași condiții. La al doilea tur de scrutin alegerile se considera valabile indiferent câți electori se prezintă.
Articolul 119
În cazul în care alegerile sunt considerate valabile, biroul electoral de circumscripție judeteana procedează la repartizarea mandatelor, după cum urmează:
a) biroul electoral de circumscripție judeteana stabilește, pentru circumscripția în care funcționează, coeficientul electoral al circumscripției, prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate la numărul de locuri în consiliul județean;
b) numărul de voturi valabil exprimate primite de fiecare lista de candidați, respectiv fiecare candidat independent, se împarte la coeficientul electoral al circumscripției respective, partea întreaga a catului obținut reprezentând numărul de mandate care revin fiecărei liste în urma acestei operațiuni;
c) resturile obținute în urma operațiunii de la lit. b) se ordoneaza în ordine descrescătoare; fiecărei liste i se mai aloca un mandat, în ordinea descrescătoare a resturilor corespunzătoare listelor, până când numărul de mandate care trebuie atribuite se epuizează;
d) în cazul în care fiecare lista, respectiv fiecare candidat independent primește câte un mandat în urma aplicării prevederilor lit. (c), iar numărul de mandate care trebuie atribuite nu se epuizează, alocarea mandatelor se continua luându-se în considerare ordinea descrescătoare a resturilor rămase în urma operațiunilor descrise la alin. (c);
e) pentru fiecare lista de candidați mandatele se atribuie candidaților situați pe primele poziții pe listele respective, în limita numărului de mandate obținute de lista.
Articolul 120
Cu privire la operațiunile de votare, stabilirea rezultatului votării și repartizarea mandatelor, biroul electoral de circumscripție judeteana încheie un proces-verbal în trei exemplare, care va cuprinde:
a) numărul electorilor, potrivit listei de electori;
b) numărul electorilor prezenți la vot;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
d) numărul voturilor nule;
e) numărul de voturi obținute de fiecare lista de candidați și de către fiecare candidat independent;
f) numele și prenumele candidaților declarați aleși, precum și partidul sau formatiunea politica care i-a propus;
g) numele și prenumele candidaților independenți declarați aleși;
h) expunerea pe scurt a eventualelor contestații și a hotărârilor luate de comisia electorală de circumscripție, care sunt definitive.
Procesul-verbal se semnează de către președinte și de ceilalți membri ai comisiei și va purta ștampila acesteia. Copii ale procesului-verbal, certificate de către președinte și purtând ștampila comisiei electorale de circumscripție, vor fi înmânate, la cerere, fiecărui membru al comisiei. Un exemplar al procesului-verbal se înaintează consiliului județean, în vederea validării mandatelor consilierilor aleși.
Articolul 121
Exemplarul original al procesului-verbal, însoțit de o copie, contestațiile privitoare la operațiunile de votare și stabilire a rezultatului votării, împreună cu hotărârile date și celelalte documente întocmite, formind un dosar sigilat și semnat de președintele comisiei, se înaintează tribunalului județean. O dată cu dosarul se depun și buletinele de vot întrebuințate și neintrebuintate, ștampila de control și celelalte ștampile necesare votării. Tribunalul județean va inainta o copie a procesului-verbal Biroului Electoral Central.
Articolul 122
Biroul electoral de circumscripție judeteana eliberează certificatul doveditor al alegerii membrilor consiliului județean.
Secțiunea 3 Constatarea rezultatelor pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului
Articolul 123
După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor, biroul electoral județean va încheia, separat pentru Camera Deputaților și Senat, câte un proces-verbal cuprinzând:
a) voturile valabil exprimate obținute, în fiecare colegiu uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților, de pe raza județului la nivelul căruia funcționează sau, după caz, de pe raza municipiului București, de către fiecare candidat;
b) voturile valabil exprimate pentru lista fiecărui partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alt tip de organizație care participa la alegeri în condițiile legii la nivelul județului sau, după caz, la nivelul municipiului București, pentru alegerea Camerei Deputaților;
c) voturile valabil exprimate obținute, în fiecare colegiu uninominal pentru alegerea Senatului, de pe raza județului la nivelul căruia funcționează sau, după caz, de pe raza municipiului București, de către fiecare candidat;
d) voturile valabil exprimate obținute în toate colegiile uninominale pentru alegerea Senatului de pe raza județului sau, după caz, a municipiului București, cumulate, pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alt tip de organizație care participa la alegeri în condițiile legii, în parte.
La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție au dreptul sa asiste candidații și persoanele acreditate.
Articolul 124
Biroul electoral județean stabilește drept câștigător, pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților și pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea Senatului de pe raza județului la nivelul căruia funcționează sau, după caz, de pe raza municipiului București, candidatul care obține cel mai mare număr de voturi.
În cazul în care, într-un colegiu uninominal, fie el pentru alegerea Camerei Deputaților sau pentru alegerea Senatului, primii doi sau mai mulți candidați obțin același număr de voturi, se organizează, în termen de o săptămâna, un nou tur de scrutin, cu participarea respectivilor candidați.
Articolul 125
Biroul electoral județean transmite biroului electoral de circumscripție electorală un exemplar din procesul-verbal întocmit conform art. 42, în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea acestuia.
Articolul 126
După atribuirea tuturor mandatelor de deputat din colegiile uninominale care intră în componenta circumscripției electorale în care funcționează și după primirea proceselor-verbale de la birourile electorale județene, biroul electoral de circumscripție electorală procedează la atribuirea mandatelor pentru care au fost organizate alegeri prin scrutin de lista, după cum urmează:
a) se stabilește coeficientul electoral pentru alegerea deputaților, al circumscripției electorale, prin raportarea numărului de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidați la numărul total de deputați ce trebuie aleși atât prin scrutin uninominal, cat și prin scrutin de lista, în circumscripția respectiva;
b) pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alt tip de organizație care participa la alegeri în condițiile legii, din numărul de voturi obținute de lista de candidați se scade produsul dintre coeficientul electoral și numărul de mandate obținute la nivelul colegiilor uninominale ce compun circumscripția electorală respectiva;
c) numerele reiesind din aceasta operație se raportează la coeficientul electoral al circumscripției electorale; fiecărei liste de candidați urmează să-i revină un număr de mandate egal cu partea întreaga a catului rezultat din aceasta operație;
d) listele de candidați cărora le corespund resturile obținute în urma operațiilor de la punctul c) primesc, în ordinea descrescătoare a resturilor, câte un mandat, până ce toate mandatele care sunt de atribuit se epuizează;
e) în cazul fiecărei liste de candidați, atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripție, în ordinea înscrierii candidaților pe lista.
După atribuirea tuturor mandatelor de senator din colegiile uninominale care intră în componenta circumscripției plurinominale în care funcționează și după primirea proceselor-verbale de la birourile electorale județene, biroul electoral de circumscripție plurinominala procedează la atribuirea mandatelor de senator la nivelul circumscripției electorale, după cum urmează:
a) se stabilește coeficientul electoral pentru alegerea senatorilor, al circumscripției electorale, prin raportarea numărului de voturi valabil exprimate pentru toți candidații, din toate colegiile uninominale care intră în componenta circumscripției electorale respective, la numărul total de senatori ce trebuie aleși atât la nivelul colegiilor uninominale, cat și la nivelul circumscripției electorale;
b) pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alt tip de organizație care participa la alegeri în condițiile legii, din numărul de voturi obținute de candidații săi din toate colegiile uninominale ce intră în componenta circumscripției electorale respective, cumulate, se scade produsul dintre coeficientul electoral și numărul de mandate obținute la nivelul colegiilor uninominale ce compun circumscripția electorală respectiva;
c) numerele reiesind din aceasta operațiune se raportează la coeficientul electoral al circumscripției electorale; fiecărui partid, alianta politica, alianta electorală sau alt tip de organizație care participa la alegeri în condițiile legii, urmează să-i revină un număr de mandate egal cu partea întreaga a catului rezultat din aceasta operație;
d) pentru fiecare candidat independent care nu a câștigat alegerile în colegiul uninominal în care a candidat, numărul de voturi obținut se împarte la coeficientul electoral al circumscripției plurinominale din care face parte colegiul uninominal respectiv; în cazul în care catul rezultat este mai mare decât "1", candidatul respectiv primește un mandat;
e) partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și celelalte organizații care participa la alegeri în condițiile legii, precum și candidații independenți primesc, în ordinea descrescătoare a resturilor obținute în urma operațiilor de la punctul c), respectiv a operațiilor de la punctul d) doar în cazurile în care rezultatele acestor operații sunt mai mici decât "1", câte un mandat, până ce toate mandatele care sunt de atribuit se epuizează;
f) în cazul fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice, aliante electorale, fiecăreia din celelalte organizații care participa la alegeri în condițiile legii, atribuirea mandatelor la nivelul circumscripției plurinominale se face de către biroul electoral de circumscripție, în ordinea descrescanda a numărului de voturi obținut de candidați în colegiile uninominale în care au candidat.
Articolul 127
Biroul electoral de circumscripție electorală încheie, separat, câte un proces-verbal pentru Camera Deputaților și Senat privind toate operațiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor.
Procesul-verbal trebuie să cuprindă:
a) numărul alegătorilor din circumscripția electorală, defalcat în funcție de colegiile uninominale care intră în componenta circumscripției respective;
b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne în circumscripția electorală, defalcat în funcție de colegiile uninominale care intră în componenta circumscripției respective și de alegatorii de pe listele permanente și de pe listele speciale;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate, defalcat în funcție de colegiile uninominale care intră în componenta circumscripției electorale respective;
d) numărul total al voturilor valabil exprimate pentru fiecare lista de candidați, respectiv pentru fiecare candidat, în fiecare din colegiile uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și fiecare din colegiile uninominale pentru alegerea Senatului;
e) numărul voturilor nule;
f) modul de atribuire a mandatelor, potrivit art. 126, prenumele și numele candidaților aleși, precum și, după caz, partidul, formatiunea politica sau coalitia acestora ce i-a propus;
g) expunerea, pe scurt, a intampinarilor, contestațiilor și hotărârilor luate de biroul electoral de circumscripție.
Articolul 128
Biroul Electoral Central rezolva intampinarile și contestațiile depuse, după care încheie separat câte un proces-verbal pentru Camera Deputaților și pentru Senat, cuprinzând, pe întreaga țara:
a) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale permanente;
b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
d) numărul total al voturilor nule;
e) constatarea cu privire la modul de aplicare, de către birourile electorale de circumscripție, a prevederilor art. 126;
f) organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care, deși au participat la alegeri, nu au obținut nici un mandat de deputat sau de senator; totalitatea voturilor valabil exprimate pentru listele fiecăreia din aceste organizații și constatarea organizațiilor care au întrunit, la nivelul întregii tari, 10% din voturile necesare pentru alegerea unui deputat și cărora li se cuvine câte un mandat de deputat; prenumele și numele primului candidat de pe lista organizației îndreptățite la un mandat de deputat, care a întrunit cel mai mare număr de voturi; în cazul în care listele organizației au obținut un număr egal de voturi, desemnarea se face prin tragere la sorți.
g) modul de soluționare a contestațiilor și intampinarile primite.
Secțiunea 4 Constatarea rezultatelor alegerilor pentru funcția de Președinte al României
Articolul 129
După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor și intampinarilor primite, biroul electoral județean încheie un proces-verbal, care va cuprinde:
a) numărul alegătorilor din circumscripția electorală potrivit listelor electorale permanente;
b) numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr de pe listele permanente și de pe cele speciale;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
d) numărul voturilor nule;
e) numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat în cadrul circumscripției electorale;
f) expunerea, pe scurt, a intampinarilor, contestațiilor și hotărârilor luate de biroul electoral de circumscripție.
Procesul-verbal, împreună cu intampinarile, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, formând un dosar, încheiat, sigilat și semnat de membrii biroului electoral, se înaintează, cu paza militară, la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului procesului-verbal al birourilor electorale ale secțiilor de votare.
Articolul 130
Biroul Electoral Central rezolva intampinarile și contestațiile depuse, deciziile date fiind definitive, după care încheie un proces-verbal cuprinzând:
a) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale ale localităților unde își au domiciliul alegatorii;
b) numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne;
c) numărul total al voturilor nule;
d) numărul total al voturilor valabil exprimate, pe întreaga țara, pentru fiecare candidat, și constatarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 81 din Constituție; în situația în care aceste condiții nu sunt întrunite, prenumele și numele candidaților ce vor participa la al doilea tur de scrutin;
e) centralizarea rezultatelor celui de-al doilea tur, potrivit prevederilor de la lit. a)-d), care se aplică în mod corespunzător, prenumele și numele candidatului a cărui alegere a fost constatată;
f) modul de soluționare a contestațiilor și intampinarile primite.
Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreună cu dosarele birourilor electorale de circumscripție, primite potrivit art. 22 alin. (3), se înaintează, cu paza militară, la Curtea Constituțională, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar.
Articolul 131
Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În aceasta situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a treia duminica de la data anulării alegerilor.
Cererea de anulare a alegerilor se poate face de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau alte organizații care participa la alegeri conform legii, precum și de candidații independenți, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.
Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei.
Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.
Articolul 132
Curtea Constituțională publică rezultatul alegerilor în presa și în Monitorul Oficial al României pentru fiecare tur de scrutin și validează rezultatul alegerilor pentru președintele ales.
Actul de validare se întocmește în 3 exemplare, din care unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituție, unul rămâne la Curtea Constituțională, iar al treilea se înmânează candidatului ales.
Articolul 133
Al doilea tur de scrutin are loc în condițiile prevăzute la art. 81 alin. (3) din Constituție, la doua săptămâni de la primul tur de scrutin, în aceleași secții de votare și circumscripții electorale, sub conducerea operațiunilor electorale de către aceleași birouri electorale și pe baza acelorași liste de alegatori de la primul tur.
În al doilea tur de scrutin participa primii doi candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate pe întreaga țara la primul tur. Confirmarea acestui număr se face de Curtea Constituțională în termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale prevăzute la art. 129 alin. (2), prin aducerea la cunoștința publică a prenumelui și numelui celor doi candidați care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin și a zilei votării stabilite potrivit alin. (1).
Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin începe de la data când s-a adus la cunoștința publică ziua votării.
În termen de doua zile de la deschiderea campaniei electorale se vor stabili orarul pentru desfășurarea acesteia la serviciile publice de radio și televiziune și repartizarea timpilor de antena.
Capitolul 19 Publicarea rezultatelor
Articolul 134
Biroul Electoral Central publică rezultatele alegerilor în presa și în Monitorul Oficial al României, în termen util, pentru respectarea prevederilor art. 60 alin. (3) din Constituție.
Titlul V Alegerile anticipate
Capitolul 20 Situațiile în care se organizează alegeri anticipate
Articolul 135
În cazul anulării alegerilor dintr-un colegiu uninominal, precum și în cazul în care un post de consilier local, de primar, de deputat, de senator ales la nivelul unui colegiu uninominal sau postul de Președinte al României devine vacant, se vor organiza alegeri parțiale.
În cazul anulării alegerilor prin scrutin de lista într-o circumscripție electorală, precum și în cazul în care mandatul de membru al consiliului județean sau de deputat astfel ales, devenit vacant, nu poate fi ocupat de supleant, se vor organiza alegeri parțiale.
În cazul în care un mandat de senator atribuit la nivelul circumscripției electorale devine vacant, mandatul respectiv îi va reveni candidatului aparținând aceluiași partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alta organizație care participa la alegeri conform legii, căruia i-a aparținut mandatul până în acel moment, clasat pe locul următor în urma operațiunilor de la art. 126. În cazul în care nu mai exista nici un candidat căruia să-i poată reveni mandatul, se organizează alegeri parțiale în colegiul uninominal în care a candidat fostul titular al mandatului. Mandatul va reveni candidatului care obține cele mai multe voturi.
Persoanele alese în urma unor alegeri anticipate în funcția de membru în consiliul local, de primar, de membru al consiliului județean, de deputat sau de senator ales prin alegeri anticipate rămân în funcțiile respective până la organizarea, după caz, a următoarelor alegeri generale la termen, locale sau parlamentare.
Nu se vor organiza alegeri dacă vacanta funcției s-a ivit în ultimele 12 luni anterioare exprimarii mandatului prevăzut de art. 60 alin. (1) din Constituție.
Capitolul 21 Organizarea alegerilor anticipate ca urmare a anulării alegerilor într-o circumscripție electorală
Articolul 136
Dacă alegerile parțiale au loc ca urmare a anulării alegerilor dintr-o circumscripție electorală, acestea se desfășoară pe baza acelorași candidaturi, birouri electorale și la aceleași secții de votare, în a treia duminica după anularea alegerilor inițiale.
Candidații vinovați de frauda nu mai participa în noul scrutin.
Alegerile parțiale organizate în caz de vacanta a unei funcții au loc în condițiile aplicării corespunzătoare a prezentei legi, în cel mult 3 luni de la sesizarea Guvernului de către președintele Camerei Deputaților sau, după caz, de către președintele Senatului.
În cazul în care alegerile parțiale prevăzute la alin. (3) se organizează într-o singura circumscripție electorală, nu se mai constituie Biroul Electoral Central, atribuțiile acestuia urmând a fi îndeplinite de biroul electoral de circumscripție.
La alegerile parțiale participa numai alegatorii de pe listele electorale permanente ale localităților din cadrul circumscripției electorale unde se organizează alegerile.
Titlul VI Finanțarea vieții politice în perioadele electorale
Capitolul 22 Principiile finanțării vieții politice
Articolul 137
Finanțarea vieții politice în perioadele electorale se realizează în condițiile prezentei legi, cu respectarea următoarelor principii:
(a) Finanțarea vieții politice asigura mijloacele materiale necesare pentru activitatea politica a partidelor politice, a aliantelor politice, a aliantelor electorale și a altor organizații și politicienilor independenți, precum și pentru desfășurarea campaniilor electorale.
(b) Asigurarea mijloacelor de finanțare a vieții politice a partidelor politice, a aliantelor politice, a aliantelor electorale și a altor organizații prevăzute de lege, precum și a politicienilor independenți trebuie să fie expresia caracterului liber, egal, sincer și transparent al competitiei și dezbaterii politice.
(c) Transparenta finanțării vieții politice se asigura prin publicarea tuturor informațiilor referitoare la proveniență și destinația fondurilor și mijloacelor, directe și indirecte, utilizate în desfășurarea activităților politice.
În înțelesul prezentei legi, termenii de mai jos vor avea următoarele înțelesuri:
(a) prin finanțarea vieții politice în perioadele electorale se înțelege finanțarea partidelor politice, a aliantelor politice, a aliantelor electorale și a altor organizații prevăzute de lege, precum și finanțarea activității politice a candidaților independenți și a campaniei candidaților pentru funcții eligibile prin scrutin majoritar uninominal;
(b) prin fonduri și mijloace directe, se înțelege desemnarea bunurilor mobile sau imobile ce sunt evidentiate în conturile și registrele partidului politic, ale aliantei politice, ale aliantei electorale sau ale altei organizații prevăzute de lege, precum și ale politicienilor independenți;
(c) prin fonduri și mijloace indirecte se înțelege oferirea în natura, de către terți, a diferitelor bunuri mobile și imobile ce sunt oferite în natura de către terți.
Capitolul 23 Sursele de finanțare pentru cheltuielile din perioadele electorale
Articolul 138
Sursele de finanțare a partidelor politice, a aliantelor politice, a aliantelor electorale și a altor organizații prevăzute de lege, precum și a politicienilor independenți, pentru acoperirea cheltuielilor din perioadele electorale, pot proveni din:
a) cotizatii ale membrilor de partid;
b) donații și legate;
c) venituri provenite din activități proprii;
d) subvenții de la bugetul de stat.
Operațiunile de încasări ale partidelor politice, ale aliantelor politice, aliantelor electorale, ale altor organizații care participa la alegeri, în condițiile legii, precum și ale candidaților independenți se efectuează printr-un cont bancar unic, deschis la o banca sau filiala a unei bănci cu sediul în România, potrivit legii.
Contul bancar unic se poate deschide fie de către reprezentanții conducerii centrale a partidului, fie de filiala unde partidul înregistrează cea mai buna reprezentare electorală.
Operațiunile de plati ale partidelor politice, ale aliantelor politice, aliantelor electorale, ale altor organizații care participa la alegeri în condițiile legii, precum și ale candidaților independenți se efectuează prin unul sau mai multe conturi în lei sau în valută, potrivit legii.
Capitolul 24 Contribuțiile pentru campaniile electorale
Articolul 139
Limita maxima a sumei pe care o persoană fizica o poate dona unui partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizație care participa la alegeri conform legii sau unui candidat independent, într-un an în care au loc alegeri, nu poate depăși 100 de salarii minime brute pe economie pe anul respectiv.
Limita maxima a sumei pe care o persoană juridică o poate dona unui partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizație care participa la alegeri conform legii sau unui candidat independent, într-un an în care au loc alegeri, nu poate depăși 500 de salarii minime brute pe economie pe anul respectiv.
La calculul sumelor prevăzute la alin. (1) și alin. (2) se are în vedere salariul minim pe economie la data de 1 ianuarie a anului pentru care se calculează suma.
Contribuțiile primite după deschiderea campaniei electorale de la persoanele fizice sau juridice, din țara, cu excepția subvențiilor prevăzute la art. 93, pot fi folosite pentru campania electorală numai dacă în prealabil sunt declarate Comisiei pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica și publicate în Monitorul Oficial al României.
Articolul 140
Este interzisă finanțarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de către persoane fizice sau juridice din străinătate.
Sumele astfel primite se confisca și se fac venit la bugetul de stat.
Persoanele din străinătate care finanțează campania electorală, precum și partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, orice alte organizații care participa la alegeri și candidații care primesc o asfel de finanțare se sancționează conform art. 156 din prezenta lege.
Articolul 141
Se interzice finanțarea în orice mod a campaniei electorale a unui partid politic, a unei aliante politice, a unei aliante electorale sau a altei organizații care participa în alegeri conform legii, precum și a oricărui candidat de către o autoritate publică, instituție publică, regie autonomă, companie naționala, societate comercială sau societate bancară cu capital integral sau majoritar de stat ori cu capital majoritar străin, sindicat, asociație sau fundație.
Sumele astfel primite se confisca și se fac venit de la bugetul de stat.
Persoanele enumerate la alin. 1 care finanțează campania electorală și partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, orice alta organizație care participa la alegeri, precum și candidații care primesc o astfel de finanțare se sancționează conform art. 156 din prezenta lege.
Capitolul 25 Subvenția de la bugetul de stat pentru campania electorală
Articolul 142
În vederea asigurării transparenței vieții politice și a egalității dintre competitori partide politice, aliante politice, aliante electorale, alte organizații prevăzute de lege, precum și candidați independenți care participa la campania electorală pot primi o subvenție de la bugetul de stat. Categoriile de cheltuieli pentru campania electorală care pot fi finanțate din aceasta subvenție se stabilesc prin legea specială de acordare a acestora.
Subvenția pentru campania electorală se restituie dacă partidul politic, alianta politica, alianta electorală nu au obținut cel puțin 10 mandate de deputați sau 5 mandate de senatori în alegerile parlamentare, respectiv 1.000 de mandate în consiliile locale sau 50 de posturi de primari. Organizațiile minorităților naționale nu fac obiectul acestei prevederi.
Subvenția primită se restituie dacă se constata de către Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica încălcarea dispozițiilor prezentei legi privitoare la finanțarea partidelor pentru campania electorală.
În cazurile prevăzute de alin. 2 și 3 subvenția se restituie în termen de 2 luni de la data publicării rezultatelor finale ale alegerilor în Monitorul Oficial al României.
Capitolul 26 Cheltuielile în campania electorală
Articolul 143
Cheltuielile legate de organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale se suporta de la bugetul de stat ori, după caz, de la bugetele locale sau județene, potrivit dispozițiilor legilor electorale.
Articolul 144
Accesul la serviciile publice de radio și televiziune în cadrul campaniei electorale, precum și la locurile speciale de afisaj electoral este garantat și se asigura potrivit dispozițiilor legilor electorale.
Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau alte organizații care participa în alegeri conform legii, precum și candidații au obligația sa imprime pe toate afisele și materialele de propaganda electorală denumirea agentului economic care le-a tipărit și sa declare la Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica numărul de afișe electorale tipărite. Sumele cheltuite pentru acesta operațiune se înregistrează separat.
Afisele se inseriaza prin aplicarea unui timbru.
Articolul 145
Limita maxima a cheltuielilor care pot fi efectuate în fiecare campanie electorală de un partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alta organizație care participa la alegeri conform legii se stabilește la următoarele valori:
a) 100 de salarii anuale de baza minime brute pe țara pentru fiecare candidat propus în vederea alegerii Camerei Deputaților și 150 de salarii anuale de baza minime brute pe țara pentru fiecare candidat propus pentru Senat pentru locuri alese prin sistem majoritar uninominal;
b) 200 de salarii anuale de baza minime brute pe țara pentru candidații propuși pentru funcția de primar general al municipiului București;
c) 100 de salarii anuale de baza minime brute pe țara pentru fiecare candidat propus în campania electorală pentru primării municipiilor, orașelor sau ai subdiviziunilor municipiului București;
d) 50 de salarii anuale de baza minime brute pe țara pentru fiecare candidat propus în campania electorală pentru primării comunelor;
e) 10 salarii anuale de baza minime brute pe țara pentru fiecare candidat propus în campania electorală pentru alegerea Consiliului General al Municipiului București, precum și pentru alegerea consiliilor locale ale municipiilor, orașelor sau ale subdiviziunilor municipiului București;
f) 2 salarii anuale de baza minime brute pe țara pentru alegerea consiliilor locale în comune;
g) pentru listele depuse în circumscripții plurinominale plafoanele maxime admise sunt egale cu cele rezultate din însumarea plafoanelor admise pentru candidaturile în circumscripții uninominale la același tip de alegeri.
Limitele maxime ale cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se aplică și candidaților independenți.
Articolul 146
Limita maxima a cheltuielilor care pot fi efectuate de un partid politic, alianta politica, alianta electorală, orice alta organizație prevăzută de lege care participa la alegeri sau candidat independent în campania electorală pentru alegerea Președintelui României este de 1.000 de salarii anuale de baza minime brute pe țara, iar în al doilea tur de scrutin limita este de 100 de salarii minime brute pe țara.
Dispozițiile art. 137-142 referitoare la sursele de finanțare și contribuțiile pentru campaniile electorale se aplică în mod corespunzător și în alegerea Președintelui României.
În cazul în care alegerile pentru funcția de Președinte al României au loc în același timp cu alegerile pentru Camera Deputaților și Senat, partidele și formațiunile politice care propun un candidat la presedintie vor desemna un mandatar special pentru campania electorală a candidatului în cauza.
Partidele, alianțele politice și alianțele electorale care nu au obținut cel puțin 5 % din voturile valabil exprimate pe întreaga țara pentru candidatul pe care l-au propus, precum și candidații independenți care se găsesc în aceeași situație vor restitui subvenția de la buget în termen de 2 luni de la încheierea campaniei electorale.
Articolul 147
Atunci când un candidat este propus pentru mai multe funcții, într-o campanie electorală, limita maxima a cheltuielilor ce pot fi efectuate se stabilește la valoarea cea mai mare, potrivit art. 145 sau art. 146, după caz.
Capitolul 27 Controlul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale
Secțiunea 1 Mandatarul financiar
Articolul 148
Primirea fondurilor de campanie se face printr-un mandatar financiar, desemnat în acest scop, după caz, de către conducerea partidului politic, a aliantei politice, a aliantei electorale, a oricărei alte organizații prevăzute de lege sau de către candidatul independent.
Mandatarul financiar poate fi o persoană fizica sau juridică.
Calitatea de mandatar se dobândește numai după înregistrarea la Ministerul Finanțelor și publicarea numelui și a calității sale într-un ziar cu tiraj național, în termen de 3 zile de la desemnarea sa de către partid; datele înregistrării mandatarului se comunică Comisiei pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica de către Ministerul Finanțelor.
Articolul 149
Mandatarul are următoarele atribuții:
a) tine evidența contabilă a tuturor veniturilor și cheltuielilor în perioada campaniei electorale;
b) tine evidența contabilă a tuturor veniturilor și cheltuielilor pe parcursul activității partidului;
c) semnează toate raporturile financiare ale partidului pe care îl reprezintă;
d) reprezintă partidul în raporturile acestuia cu organul abilitat pentru control;
e) asigura publicarea la termen în Monitorul Oficial al României a tuturor documentelor pentru care legea prevede aceasta condiție de legalitate;
f) depune toate documentele cerute în condițiile prezentei legi de către Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica;
g) în termen de 15 zile după data publicării rezultatelor alegerilor, depune la Autoritatea Electorală Permanenta lista cuprinzând toate sursele de finanțare ale partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale, ale organizației sau ale candidatului care l-a desemnat, folosite pentru acoperirea cheltuielilor din perioada electorală și care sunt publice conform prezentei legi.
Articolul 150
Mandatarul răspunde solidar cu partidul politic, alianta politica, alianta electorală, organizația sau candidatul care l-a desemnat de legalitatea operațiunilor financiare efectuate.
Un partid politic, o alianta politica, o alianta electorală sau o organizație prevăzută de lege care participa la alegeri poate avea mai mulți mandatari financiari, la nivel central, pentru filiale sau pentru candidați; în acest caz se vor delimita împuternicirile acestora și se va desemna un mandatar financiar coordonator.
Un mandatar financiar nu poate oferi serviciile sale mai multor partide sau formațiuni politice.
Secțiunea 2 Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica
Articolul 151
Organul public abilitat sa controleze respectarea prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice este Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica din subordinea Autorității Electorale Permanente.
Articolul 152
Atribuțiile Comisiei pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica în ce privește activitatea partidelor politice, a aliantelor politice, aliantelor electorale, a altor organizații prevăzute de lege, precum și a candidaților independenți sunt:
a) verifica anual evidența contabilă a cotizațiilor și donatiilor, lista donatiilor publicată în Monitorul Oficial;
b) se pronunța cu privire la corectitudinea folosirii subvențiilor de la bugetul de stat;
c) dispune sancționarea partidelor sau formatiunilor politice în funcție de gravitatea neregulilor sau incalcarilor constatate în activitatea de finanțare.
Articolul 153
În termen de 15 zile de la publicarea rezultatelor alegerilor mandatarul financiar este obligat să depună la Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica un raport detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare partid, formațiune politica sau candidat independent. Raportul se va publică în Monitorul Oficial al României.
Validarea mandatelor candidaților aleși este condiționată de depunerea în termen a raportului financiar.
Articolul 154
În termen de 30 de zile de la primirea raportului sau, după caz, a documentelor suplimentare considerate necesare, Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica se va pronunța asupra corectitudinii raportului financiar electoral.
Dacă se apreciază ca exista neregularități sau încălcări de restrictii legale privind veniturile și cheltuielile electorale, Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica va dispune sancționarea partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale, organizației care participa la alegeri conform prezentei legi sau candidatului independent, conform normelor de la capitolul sancțiuni din prezenta lege.
Decizia Comisiei pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica poate fi atacată la Curtea Suprema de Justiție în condițiile legii.
Articolul 155
Donațiile acceptate de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile prevăzute de lege sau candidații independenți cu încălcarea prevederilor din prezenta lege, precum și cele acceptate de un partid politic care acționează în baza statutului modificat, deși instanța a respins cererea de încuviințare a modificării acestuia, sau de un partid în curs de dizolvare se fac venit la bugetul de stat.
Titlul VII Contravenții și sancțiuni
Capitolul 27 Contravenții
Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată ca atare prin lege, prin hotărâre a Guvernului ori prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București.
Articolul 156
Constituie contravenții faptele săvârșite cu vinovăție, stabilite și sancționate potrivit prezentei legi, în măsura în care, potrivit legii, nu sunt infracțiuni:
a) înscrierea, cu buna-știința, a unui alegator în mai multe liste electorale ale localității de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei de sustinatori cu încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea listelor de candidați și a candidaților independenți sau la folosirea semnelor electorale;
b) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisă a celui interesat, a cărții de alegator sau neintocmirea cărții de alegator în termenele stabilite;
c) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;
d) distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afișate sau a oricăror alte afișe ori anunțuri de propaganda electorală tipărite;
e) afișarea mijloacelor de propaganda electorală în alte locuri decât cele permise sau cu încălcarea prevederilor prezentei legi;
f) acceptarea de către un cetățean a înscrierii sale în mai multe liste de candidați;
g) neaducerea la cunoștința publică, de către membrii birourilor electorale de circumscripție, a propunerilor de candidaturi;
h) refuzul de a permite accesul în localul de vot al candidaților sau al persoanelor acreditate sa asiste la desfășurarea operațiunilor electorale;
i) refuzul de a se conformă dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în imprejurimi;
j) refuzul nejustificat de a înscrie pe alegator în lista specială sau de a inmana buletinul de vot și ștampila de votare alegătorului care a semnat în lista electorală, înmânarea buletinului de vot unui alegator care nu prezintă cartea de alegator și actul de identitate ori care refuza să semneze pentru primirea acestora în lista electorală în care este înscris;
k) întocmirea, de birourile electorale ale secțiilor de votare, a proceselor-verbale cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi;
l) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secțiilor de votare sau în locurile prevăzute de art. 99 alin. (2), sa voteze sau sa nu voteze un anumit partid, formațiune politica, coalitie a acestora sau un candidat independent;
m) primirea de subvenții pentru campania electorală altfel decât printr-un mandatar financiar sau încălcarea de către acesta a obligațiilor ce îi revin potrivit art. 45 alin. (4);
n) purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor secțiilor de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electorală;
o) încălcarea, de către membrii birourilor electorale, a obligației de a participa la activitatea acestor birouri;
p) nepublicarea în Monitorul Oficial al României a listei donatiilor primite și netransmiterea către Autoritatea Electorală Permanenta a listei conținând sursele de finanțare din care s-a asigurat acoperirea cheltuielilor din perioada electorală;
q) primirea de subvenții în condiții care determina încălcarea normelor din prezenta lege;
r) nedepunerea raportului financiar la Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica după o luna de la data declarării alegerilor;
s) subvenționarea campaniei electorale de către persoane cărora le este interzis să contribuie la susținerea financiară a partidului, aliantei politice, aliantei electorale sau a candidatului independent, conform art. 140-141 din prezenta lege;
t) primirea surselor de finanțare de la persoane cărora le este interzis să contribuie la susținerea financiară a partidului, formatiunii politice;
u) nerespectarea limitelor legale ale cheltuielilor electorale prevăzute de art. 144 și 145 din prezenta lege.
Capitolul 28 Sancțiuni
Articolul 157
Contravențiile prevăzute de art. 156 lit. d), e), h), n) și o) se sancționează cu amendă de la 10.000.000 la 25.000.000 lei, cele de la lit. f), g), k), l), m), p) și r) cu amendă de la 15.000.000 la 45.000.000 lei, iar cele de la lit. a), b), c), i), j), q), s), t), u) cu închisoare contravențională de la o luna la 6 luni sau cu amendă de la 45.000.000 la 100.000.000 lei.
Articolul 158
În situația în care se constată că nu sunt declarate toate sursele de finanțare sau exista încălcări grave ale normelor privind finanțarea partidelor sau formatiunilor politice, Comisia pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica va dispune neacordarea subventiei de la bugetul de stat pentru anul următor și confiscarea celei acordate anul precedent.
Articolul 159
Neevidentierea contabila a donatiilor mai mici de 20 de salarii de baza minime pe țara se sancționează cu amendă de la 15.000.000 lei la 45.000.000 lei.
Articolul 160
Sancțiunile se pot aplica, după caz, fie mandatarului financiar, fie partidului sau formatiunii politice, fie donatorului care a încălcat prevederile legale mai sus menționate.
Articolul 161
În cazul în care, prin hotărâre judecătorească definitivă, unul sau mai mulți candidați, declarați aleși ai unui partid sau ai unei formațiuni politice, a fost condamnat pentru o infracțiune în legătură cu finanțarea partidului, a formatiunii politice sau, după caz, a campaniei electorale, aceștia devin incompatibili, pe o durată de 10 ani, prin hotărârea Parlamentului sau, după caz, a consiliului județean sau local. Locurile de deputați, senatori ori consilieri devenite vacante vor fi ocupate, în funcție de modul lor de alegere, fie prin alegeri anticipate parțiale, de candidații clasați pe locurile următoare și care nu au încălcat nici o norma prevăzută de prezenta lege.
Dispozițiile de la alin. (1) se aplică și candidaților independenți, locul devenit vacant în acest caz urmând a fi ocupat de supleant de pe lista partidului, formatiunii politice ori aliantei electorale care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate și nu a încălcat nici o norma prevăzută de prezenta lege.
Articolul 162
Prin regulamentele camerelor Parlamentului, precum și prin regulamentele consiliilor județene și locale se va reglementa procedura de aplicare a măsurilor prevăzute la art. 161.
Articolul 163
Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 156 se face prin proces-verbal întocmit de către ofițerii și subofiterii de poliție, pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), e), g), h), i), j), l) și m), primării și împuterniciții acestora, pentru faptele prevăzute la lit. d), e) și m), președintele biroului electoral de circumscripție, pentru faptele prevăzute la lit. f), k), l), n) și o).
În cazul contravențiilor prevăzute la art. 156 lit. d), e), f), g), h), k), l), m), n) și o) agentul constatator va stabili în procesul-verbal și amenda aplicată.
Contravențiilor prevăzute la alineatul precedent le sunt aplicabile dispozițiile
Legii nr. 32/1968 , cu excepția art. 27.
Procesul-verbal de constatare a contravențiilor prevăzute la art. 72 lit. a), b), c), i) și j) se va inainta judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvârșită contravenția, care va aplica sancțiunea, ținând seama de dispozițiile
Articolul 164
Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
În cazul în care, prin fapta prevăzută în alin. (1), s-a pricinuit o vătămare a integrității corporale sau a sănătății care necesita pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din următoarele consecințe: pierderea unui simt sau organ, încetarea funcționarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihică, sluțirea, avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.
Tentativa la infracțiunea prevăzută la alin. (1) și (2) se pedepsește.
Articolul 165
Violarea prin orice mijloace a secretului votului de membrii biroului electoral al secției de votare ori de alte persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Tentativa se pedepsește.
Articolul 166
Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului sa voteze sau sa nu voteze pentru o anumită lista de candidați sau candidat independent, precum și primirea acestora de către alegator, în același scop, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârșită de un observator intern, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani.
Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică și persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează a doua oara sau de mai multe ori în ziua alegerilor.
Tentativa se pedepsește.
Articolul 167
Utilizarea unei cărți de alegator nule sau a unei cărți de alegator ori buletin de vot false, introducerea în urna a unui număr suplimentar de buletine decât cele la care are dreptul un alegator sau falsificarea prin mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Tentativa se pedepsește.
Articolul 168
Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai grava.
Tentativa se pedepsește.
Articolul 169
Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Articolul 170
Pentru infracțiunile prevăzute la art. 164-169 acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.
Articolul 171
Bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravențiile prevăzute la art. 156 sau din infracțiunile prevăzute la art. 164-169 se confisca.
Titlul VIII Dispoziții finale și tranzitorii
Articolul 172
Prezenta lege intră în vigoare în termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția art. 17-21, care vor intra în vigoare de la momentul publicării.
Articolul 173
Guvernul va asigura Autorității Electorale Permanente sediul, mijloacele materiale și financiare necesare bunei funcționari. În aceste sens va prevedea în proiectul bugetului se stat, începând cu cel referitor la anul 2003, sumele necesare pentru activitatea Autorității Electorale Permanente.
Articolul 175
Guvernul va aproba în termen de 5 zile de la publicarea datei alegerilor bugetul perioadei electorale.
Articolul 176
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga
cu privire la alegerile locale,
cu privire la alegerea Camerei Deputaților și Senatului,
cu privire la alegerea Președintelui României, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi.
AVIZ
referitor la inițiativa legislativă a cetățenilor privind Codul electoral
Analizând inițiativa legislativă a cetățenilor privind Codul electoral, formulată de un comitet de inițiativa în baza prevederilor
privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni și transmisă de împuternicitul comitetului de inițiativa, cu adresa înregistrată la Consiliul Legislativ sub nr. R841 din 24.09.2001,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul
art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 73/1993
și art. 48(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil inițiativa legislativă a cetățenilor, cu următoarele observații și propuneri:
I. Observații generale
1. Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare adoptarea Codului electoral, act normativ unitar pentru alegerile locale, parlamentare și prezidențiale, vizând înlăturarea neconcordantelor existente între prevederile legale referitoare la diferitele tipuri de alegeri conținute în prezent în trei acte normative: Legea privind a legerile locale nr. 70/1991 , republicată, Legea pentru a legerea Camerei Deputaților și a Senatului nr. 68/1992
și Legea pentru a legerea Președintelui României nr. 69/1992 .
Inițiativa legislativă are ca scop înlocuirea actualului sistem electoral - proporțional cu scrutin de lista - cu un sistem electoral mixt care să imbine elementele specifice sistemului electoral majoritar cu cele ale sistemului reprezentării proporționale.
Prin obiectul și conținutul sau, inițiativa legislativă face parte, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, din categoria legilor organice.
2. În ceea ce privește stabilirea sistemului de scrutin folosit, a normei de reprezentare, a numărului de deputați și de senatori, a zilei și orelor destinate exercitării dreptului de vot și a altor probleme care privesc desfășurarea campaniei electorale, acestea reprezintă, în esenta, optiuni politice și de oportunitate asupra cărora Consiliul Legislativ nu are abilitatea de a se pronunța.
3. În ansamblul ei inițiativa legislativă respecta prevederile și principiile constituționale, precum și cerințele legale privitoare la exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, astfel cum acestea sunt reglementate prin
4. Semnalam totuși ca proiectul de lege conține, pe de o parte, o serie de reglementări care nu pot fi aplicabile și alegerilor locale, iar, pe de altă parte, el nu cuprinde dispoziții care privesc, în exclusivitate, doar alegerile locale, cu atât mai mult cu cat acestea din urma sunt diferențiate după cum este vorba de alegerea consiliilor locale sau a primarilor, neexistand nici prevederi aplicabile numai administrației publice a municipiului București și a sectoarelor acestuia, astfel:
a) la art. 3 lit. a) nu se are în vedere și faptul ca la sectoarele municipiului București mai este nevoie de încă 2 voturi, unul pentru consiliul local al sectorului și unul pentru primarul sectorului.
Aceasta observatie este valabilă și pentru art. 102 alin. (3);
b) la art. 12 alin. (2) ar trebui să se excepteze candidații de la nivelul sectoarelor, care pot candida chiar dacă ei își au domiciliul în alt sector decât în cel care candidează;
c) la art. 60 alin. (1) și (2) și art. 61 secțiile de votare respective se organizează numai pentru alegerile parlamentare și prezidențiale, nu și pentru alegerile locale.
Aceasta observatie este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art. 101 alin. (1)-(3). În plus, nu se reglementează modalitatea în care votează militarii în termen, în cazul alegerilor locale.
5. Consideram ca în cadrul capitolului I - "Principii și definiții cu caracter general" -, din Titlul I "Dispoziții generale", ar trebui precizată și vârsta de la care cetățenii au dreptul de a alege, având în vedere ca în cazul dreptului de a fi ales aceasta este precizată. Totodată, ar trebui precizate și cazurile de incompatibilitate pentru cei care nu pot alege.
6. La art. 13 alin. (4) se prevede că circumscripțiile electorale "se reorganizează la nivelul unei regiuni", iar la art. 39 alin. (2) sunt nominalizate cele 8 regiuni și sediul acestora. La aceste regiuni se face referire și în alte dispoziții ale proiectului de lege.
Din acest punct de vedere semnalam ca regiunile avute în vedere de initiator sunt regiunile de dezvoltare înființate prin
Legea nr. 151/1998 , dar, potrivit art. 4 alin. (2) din această lege, acestea "nu sunt unități administrativteritoriale și nu au personalitate juridică" pentru a putea fi avute în vedere asa cum se propune.
7. La art. 24 se prevede competența Autorității Electorale Permanente de a emite hotărâri care sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din țara, precum și pentru organismele (?!) cu atribuții în domeniul electoral.
Semnalam ca o atribuție similară este prevăzută și la art. 27 alin. (4) pentru Biroul Electoral Central. Ca atare, este necesară clarificarea acestei probleme.
În plus, se mai prevede pentru fiecare din cele doua organisme și competența lor de a interpreta prevederile prezentei legi, fapt ce poate crea, desigur, un conflict pozitiv sau negativ de competența care să determine și soluții contradictorii.
8. Dispozițiile referitoare la organizarea birourilor electorale ar fi trebuit să fie prevăzute după cele referitoare la secțiile de votare și circumscripțiile electorale, nu invers, deoarece numai în circumscripții și secții urmează să se constituie birouri electorale.
9. Titlul V este definit ca "Alegeri anticipate", însă cele doua articole care îi constituie conținutul - art. 135 și 136 - se referă doar la alegeri parțiale, fără sa mai prevadă și ce trebuie să se înțeleagă prin alegeri anticipate și în ce cazuri se organizează acestea.
10. Titlul VII al proiectului de lege are ca obiect de reglementare "contravenții și sancțiuni". Semnalam totuși ca în art. 164-171 sunt reglementate și infracțiuni, fapt ce ar fi trebuit să se regaseasca și în definirea titlului.
În plus, semnalam și faptul ca partea introductivă a art. 156 referitoare la contravențiile avute în vedere nu este în deplina concordanta cu definirea contravenției de către
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , reglementare de regim în domeniu, care nu mai raportează aceasta fapta la pericolul social, mai mare, al infracțiunii, definind ca atare contravențiile și excluzând orice posibilitate de interpretare a faptei săvârșite, de natura a-i schimba calificarea juridică "transformand-o" în infracțiune.
11. Neconcordanta exista și între prevederile art. 172 și cele ale art. 173, deoarece, deși dispozițiile referitoare la Autoritatea Electorală Permanenta (art. 17-21) intră în vigoare de la data publicării legii, sumele necesare pentru activitatea acesteia urmează a fi prevăzute abia din anul 2003.
12. În mod frecvent în proiect sunt folosite incorect unele notiuni care ar putea naște confuzii în interpretare și aplicare. Astfel, în loc să se opereze constant cu notiunile de comuna, oraș, municipiu, se utilizează termenul de "localitate" (art. 10, art. 29, art. 32 s.a.), știut fiind ca și satele sunt tot localități, dar în care nu se aleg, desigur, nici consilii și nici primari.
Tot incorect este folosită și sintagma "secretarul consiliului local" [art. 57 alin. (6), art. 63 alin. (5) s.a.] în loc de secretarul comunei sau al orașului (municipiului), după caz, precum și expresia "primilor membri..." [art. 17 alin. (6)].
În alte situații, notiunile utilizate sunt improprii stilului normativ: "reputație nestirbita" [art. 8 alin. (2)], "misiune" [art. 16 alin. (3)], "onorabilitate" (art. 17), "vreo abatere" (art. 25) s.a.
13. Pe planul structurării proiectului de lege este de menționat faptul ca acesta nu este în concordanta cu exigențele normelor de tehnica legislativă, întrucât se întâlnesc unele capitole formate doar dintr-un singur articol (cap. 3, 4, 16, 19, 20-23, 25, 27). În plus, numerotarea capitolelor nu este efectuată în mod distinct în cadrul fiecărui titlu și cu cifre române, asa cum ar fi trebuit.
Semnalam și faptul ca lipsește "anexa 1" și anexa nr. 2 la care fac trimitere dispozițiile art. 13 alin. (4), art. 20 alin. (1) și art. 55 alin. (2).
II. Observații de redactare și de tehnica legislativă
1. La formula introductivă, pentru indicarea completa a autorității legiuitoare competente sa adopte prezentul proiect, recomandam inserarea cuvantului "României" după cuvântul "Parlamentul".
2. La alin. (2) al art. 1, pentru o redare corecta a caracterelor votului, sugeram introducerea cuvantului "exprimat" după cuvântul "liber", la finalul textului indicat.
3. La alin. (1) al art. 2, rândul 2, pentru a se evita prejudicierea formei și acuratetei exprimarii, propunem eliminarea cuvantului "vorbita" care figurează după cuvântul "limba".
4. La art. 6, consideram ca ultima teza a acestui text, prin prevederile sale, instituie o alta ipoteza juridică față de cea prevăzută în prima teza a articolului, astfel încât recomandam ca a doua teza să fie indicată în cadrul textului ca alin. (2).
Propunerea este valabilă și în cazul alin. (1) și (2) ale art. 10, aceste alineate conținând la rândul lor dispoziții ce ar trebui să se constituie în alineate.
5. La alin. (3) al art. 10, teza 4, pentru rigoare în exprimare, propunem reformularea sintagmei "Viceprimarii Capitalei" astfel: "Viceprimarii municipiului București". Totodată, consideram ca acest text ar trebui să fie delimitat ca alineat distinct.
6. La alin. (4) al art. 13, pe planul redactarii, sugeram ca în locul sintagmei "anexei 1" să se folosească sintagma "anexei nr. 1". Observatia este valabilă și în cazul art. 20.
7. La alin. (3) al art. 16, pentru întrebuințarea unui limbaj juridic corespunzător, propunem reformularea acestuia astfel:
"(3) Autoritatea are ca atribuție principala asigurarea exercitării drepturilor electorale, precum și a bunei desfășurări a tuturor operațiunilor electorale."
8. La alin. (4) al art. 16, la lit. a), pentru precizie a textului, dar și pentru uniformitatea prevederilor proiectului, sugeram reformularea sintagmei "pentru orice tip de scrutin" astfel: "pentru fiecare tip de scrutin".
9. La alin. (6) al art. 16 prima teza semnalam prezenta unui dezacord gramatical, precum și a unei trimiteri eronate. De asemenea, pentru un plus de rigoare a textului, propunem reformularea acestui alineat, astfel:
"(6) În realizarea atribuțiilor care le revin membrii Autorității Electorale Permanente exercita funcții care implica autoritatea de stat."
10. La alin. (1) al art. 17, pentru utilizarea unui limbaj juridic corespunzător, sugeram reformularea sintagmei "persoane cu pregătire universitară" astfel: "absolvenți ai unei instituții de învățământ superior". În urma acestei reformulari conjunctia "și" se va înlocui prin particula "cu".
11. La alin. (3) al art. 17 partea introductivă, recomandam o revedere a textului, având în vedere exprimarea lapidara.
12. La art. 18, având în vedere ca alin. (2) stabilește componenta Comisiei pentru Conturi de Campanie și Finanțare Politica, consideram ca asemenea prevederi ar trebui sa existe și în cazul structurii executive a Autorității Electorale Permanente.
13. La alin. (2) al
art. 20 precizam faptul ca Legea nr. 154/1998
privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupa funcții de demnitate publică a suferit ulterior adoptării modificări și completări. Recomandam precizarea acestui fapt în cuprinsul textului indicat.
De asemenea, în cadrul ultimei teze a acestui alineat, propunem ca în locul prepozitiei "de" sa figureze sintagma "prevăzute în".
14. La partea introductivă a art. 23, pentru uniformitate și acuratetea exprimarii, cuvântul "atributiuni" trebuie scris "atribuții".
15. La alin. (1) al art. 27 lit. g), pe planul redactarii, semnul de punctuatie (;) va fi înlocuit prin (.).
16. La alin. (5) al art. 33, din considerente de tehnica legislativă, recomandam înlocuirea sintagmei "alineatul precedent" prin construcția "alin. (4)".
17. La alin. (10) al art. 33 este necesară indicarea "alineatelor precedente", avute în vedere.
18. La alin. (12) art. 33 semnalam caracterul echivoc al textului, prin trimiterea la termenul prevăzut la același alin. (12).
19. La lit. d) a art. 34 sugeram reformularea textului astfel:
"d) realizează publicațiile și afișările necesare cu privire la candidați."
20. La art. 36 alin. (1) semnalam o eroare de tehnoredactare, în loc de "electorale" scriindu-se "electorale".
21. La lit. d) a alin. (3) al art. 38, la final, pentru o trimitere corecta, în loc de cuvântul "punctele" va fi scris "lit. a), lit. b) și lit. c)".
22. La titlul secțiunii a 2-a - "Birourile electorale de circumscripție", capitolului VIII este necesară eliminarea literei "e)" scrise înaintea titlului indicat.
23. La alin. (1) al art. 40, la lit. a), propunem reformularea expresiei "veghează la organizarea, din timp, a secțiilor de votare" astfel: "supraveghează organizarea secțiilor de votare".
24. La alin. (1) al art. 41, pentru rigoare gramaticala recomandam introducerea pronumelui "ai" după sintagma "cel mult 8 reprezentanți".
25. La alin. (2) al art. 43, ultima teza, sugeram o reformulare a textului în vederea asigurării unui limbaj juridic corespunzător.
26. La alin. (5) al art. 43, pentru o exprimare adecvată propunem reformularea expresiei "ca locuintele lor să fie cat mai aproape de sediul..." astfel: "ca locuintele acestor persoane să fie situate în apropierea sediului...".
27. La alin. (7) al art. 43, pentru rigoare gramaticala propunem inserarea articolului "al" înaintea sintagmelor "aliantelor politice" și "aliantelor electorale".
28. La alin. (9) al art. 43, la final, având în vedere ca trimiterea se face la un alineat al aceluiași articol, respectiv art. 43, propunem eliminarea expresiei "art. 43".
29. La alin. (11) al art. 43, din considerente gramaticale propunem reformularea sintagmei "constituie actul de atestare a calității acestora de membri în biroul electoral al secției de votare" astfel: "constituind actul de atestare a calității de membru în biroul electoral al secției de votare".
30. La art. 52 consideram ca ar trebui prevăzute în mod expres cazurile în care se pot întocmi listele electorale speciale cu indicarea articolelor din lege care reglementează aceste situații.
31. La titlul secțiunii a 2-a - "Cărțile de alegator" - a capitolului X, pentru o corecta și uniforma redactare, recomandam introducerea particulei "a" înainte și după cifra 2.
32. La alin. (2) al art. 57, partea introductivă, pentru rigoare gramaticala propunem introducerea cuvantului "către" la finalul textului indicat.
33. La alin. (1) al art. 58 și al alin. (1) al art. 57, consideram ca prevederile în cauza trebuie revazute prin prisma noilor reglementări, și anume cele prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor.
34. La art. 64, pentru respectarea normelor de tehnica legislativă, conform cărora referirea într-un act normativ la alt act normativ se face prin precizarea numărului și titlului acelui act, propunem completarea corespunzătoare a textului, respectiv
Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , cu modificările ulterioare.
Observatia este valabilă și pentru art. 75.
35. La alin. (1) al art. 65, pentru rigoare în exprimare propunem la rândul 2 eliminarea din cadrul sintagmei "cele stabilite conform art. 29 alin. (1)" a expresiei "cele stabilite".
36. La alin. (5) al art. 66, pentru o corecta redactare, la rândul 3 propunem înlocuirea semnului de punctuatie (;) cu (,) între cuvintele "respectiva" și "precum".
37. La alin. (1) al art. 70, prima teza, semnalam echivocul în text, în sensul că nu este clar dacă datele de identificare menționate (data nașterii, adresa, seria și numărul actului de identitate) aparțin candidatului sau susținătorului acestuia.
38. La alin. (5) al art. 70, pentru utilizarea unui limbaj juridic corespunzător, sugeram reformularea expresiei "data în condițiile art. 66 alin. (4) și (5)", astfel: "conform prevederilor art. 66 alin. (4) și (5)".
39. Pentru păstrarea unității terminologice a prezentului proiect, sugeram o revedere a prevederilor art. 65, art. 66 și art. 71, în sensul întrebuințării unei singure forme dintre cele doua menționate, respectiv "propunere de candidatura" și "propunere de candidați".
40. La alin. (2) al art. 81, partea introductivă, pentru rigoare normativa a textului propunem reformularea acestuia astfel:
"(2) Propunerile prevăzute la alin. (1) se fac în scris și vor fi înregistrate, cu îndeplinirea următoarelor condiții:"
41. La lit. a) a alin. (2) al art. 81 propunem utilizarea cuvantului "conducătorul" în loc de "conducerea".
42. La alin. (2) al art. 90 semnalam o eroare de tehnoredactare, prin scrierea cuvantului "judecătorilor" în loc de "judecătoriilor".
43. La alin. (3) al art. 94, propunem eliminarea articolului "al" scris înaintea sintagmei "alte organizații".
Totodată, la rândul 2 al textului indicat, recomandam introducerea expresiei "termen de" înaintea expresiei "48 de ore".
44. La alin. (2) al art. 98, propunem precizarea faptului ca președintele este cel al biroului electoral al secției de votare.
45. La alin. (1) al art. 101, pentru o corecta redactare recomandam introducerea formei abreviate "art." înaintea numărului "61" și a numărului "20".
46. La alin. (8) al art. 109, în vederea evitării caracterului ambiguu al textului, propunem eliminarea cuvantului "membrilor" scris înaintea sintagmei "persoanelor acreditate".
47. La titlui V - "Numărarea voturilor și constatarea rezultatelor" - semnalam faptul ca exista o eroare la numerotarea acestuia, el fiind în realitate titlul IV.
48. La alin. (2) al art. 114, pentru o exprimare corecta, dar și pentru uniformitate cu prevederile proiectului propunem reformularea acestuia astfel:
"(2) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție au dreptul sa asiste candidații și persoanele acreditate."
49. La alin. (1) al art. 115, la lit. e), pentru o trimitere corecta, în locul expresiei "punctul c) și punctul d)" se va scrie "lit. c) și lit. d)".
Observatia este valabilă și în cazul alin. (1) al art. 126, la lit. d) scriindu-se "lit. c)" în loc de "punctul c)".
50. La părțile introductive ale alineatelor art. 117, sugeram o revedere a acestora în vederea unei formulari corespunzătoare claritatii și preciziei dispozițiilor unui act normativ.
51. La art. 125 consideram necesară indicarea completa a textului la care se face trimitere, respectiv art. 42 alin. (1) lit. g).
52. La alin. (1) al art. 126, la lit. a), sugeram eliminarea sintagmei "pentru alegerea deputaților", având în vedere ca prin acest alineat se reglementează atribuirea mandatelor de deputat. Măsura se impune și din considerente de tehnica legislativă, pentru fluentizarea exprimarii.
Observatia este valabilă și pentru lit. a) a alin. (2) al art. 126, urmând să se elimine expresia "pentru alegerea senatorilor".
53. La alin. (2) al art. 130 menționăm ca trimiterea la art. 22 alin. (3) este eronată, având în vedere ca acest articol este compus dintr-un singur alineat.
54. La alin. (1) al art. 137 propunem reformularea corespunzătoare a textelor prevăzute la lit. a), b), c), acestea urmând sa debuteze astfel:
"a) principiul finanțării vieții politice...;
b) principiul asigurării mijloacelor...;
c) principiul transparenței..."
55. La art. 151, pentru un plus de rigoare în exprimare propunem înlocuirea prepozitiei "din" cu sintagma "aflată în", scrisă înaintea construcției "subordinea Autorității Electorale Permanente".
56. La art. 156, pentru utilizarea unui limbaj juridic corespunzător, propunem reformularea părții introductive a acestui articol astfel:
"Art. 156. - Constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în altfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte:"
57. La alin. (3) al art. 163, având în vedere ca actul normativ care reglementează regimul juridic al contravențiilor este
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , propunem reformularea textului astfel:
"(3) Contravențiilor prevăzute la alin. (2) li se aplică prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor."
58. La alin. (4) al
art. 163 recomandam indicarea titlului Legii nr. 61/1991 , respectiv " Legea nr. 61/1991
privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată".
59. La art. 172, pentru exprimare adecvată, propunem reformularea sintagmei "de la momentul publicării" astfel: "la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României".
60. La art. 176, din considerente de tehnica legislativă, propunem ca prepozitia "La" din debutul textului să fie înlocuită cu echivalentul morfologic "Pe". De asemenea, actele normative a căror abrogare se propune vor fi însoțite de toate elementele de identificare, respectiv numărul și data publicării sau republicarii în Monitorul Oficial, urmate de sintagma "cu modificările și completările ulterioare" în cazul
și al
Legii nr. 68/1992 . În ceea ce privește
Legea nr. 69/1992 , în finalul datelor de identificare ale acestei legi va fi inserată sintagma "cu modificările ulterioare".
PREȘEDINTE,
DRAGOS ILIESCU
S-a cerut autentificarea urmatorului înscris:
ÎMPUTERNICIRE
Prin prezenta, subsemnații: Pirvulescu Romulus Cristian, Hossu Bogdan Iuliu, Manoleli Gabriel Dan, Sorescu Adrian, Cornescu Sergiu, Ciobanu Florin, Dumitrescu Mihai, Puscas Marioara, Razvan Dumitrescu, Radu Nicolae, Ancuta Vamesu, Sandu Andreea și Rotaru Eugenia, în calitate de membri ai Comitetului de inițiativa legislativă, constituit conform
privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, la data de 11 septembrie 2001, prin declarația autentificată la notarul public Simona Petculescu cu nr. 2.083/11 septembrie 2001, imputernicim pe domnul Cornescu Sergiu pentru a depune propunerea legislativă prin Codul electoral, care formează obiectul inițiativei legislative în vederea avizării ei de către Consiliul Legislativ.
Domnul Cornescu Sergiu este împuternicit și pentru publicarea propunerii legislative în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Domnul Cornescu Sergiu se va identifica cu C.I. seria G.Z. nr. 013604, eliberata de Poliția Municipiului Targu Jiu la data de 15.09.1999.
Dăm prezenta împuternicire pentru a fi folosită în fața autorităților competente.
Redactat și editat la sediul biroului notarului public Violeta Simona Petculescu, astăzi - data autentificării - în șase exemplare.
Membrii Comitetului de inițiativa legislativă:
- Pirvulescu Romulus Cristian
- Hossu Bogdan Iuliu
- Manoleli Gabriel Dan
- Sorescu Adrian
- Cornescu Sergiu
- Ciobanu Florin
- Dumitrescu Mihai
- Puscas Marioara
- Dumitrescu Razvan
- Nicolae Radu
- Vamesu Ancuta
- Sandu Andreea
- Rotaru Eugenia.
ROMÂNIA
Biroul Notarului Public Violeta Simona Petculescu
București, str. George Enescu nr. 31, ap. 6, sectorul 1
Telefon/fax: 650.63.50; 650.63.70; e-mail: notarsp@xnet.ro
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 2.084
11 septembrie 2001
În fața mea, Violeta Simona Petculescu, notar public, la sediul biroului s-au prezentat:
Pirvulescu Romulus-Cristian, domiciliat în municipiul București, bd. Iancu de Hunedoara nr. 6, bl. H4, ap. 7, sectorul 1, identificat cu C.I. seria R.T. nr. 155859/17 aprilie 2001, eliberata de Secția 1 Poliție București,
Hossu Bogdan-Iuliu, domiciliat în municipiul București, bd. Ghencea nr. 36, bl. C64, sc. A, et. 3, ap. 9, sectorul 6, identificat cu B.I. seria G.N. nr. 808879/27 iunie 1994, eliberat de Secția 22 Poliție București,
Manoleli Gabriel-Dan, domiciliat în București, str. Moldovita nr. 8, bl. EM5, sc. C, et. 2, ap. 47, sectorul 4, identificat cu pasaportul nr. 006803/26 octombrie 1995, eliberat de autoritățile române,
Sorescu Adrian, domiciliat în municipiul București, str. Bucovina nr. 3, bl. G1, sc. 3, et. 2, ap. 50, sectorul 3, identificat cu C.I. seria R.D. nr. 031829/19 iunie 1998, eliberata de Secția 12 Poliție București,
Cornescu Sergiu, domiciliat în satul Telesti, comuna Telesti, județul Gorj, identificat cu C.I. seria G.Z. nr. 013604/15 septembrie 1999, eliberata de Poliția Municipiului Targu Jiu,
Ciobanu Florin, domiciliat în orașul Titu, județul Dambovita, str. I.C. Vissarion, bl. BAIA, sc. A, et. 3, ap. 6, identificat cu legitimatia de student nr. 050348, eliberata de Ministerul Educației Naționale - Facultatea de Limbi Străine București,
Dumitrescu Mihai-Ioan, domiciliat în municipiul București, bd. Dacia nr. 86, sectorul 2, identificat cu B.I. seria D.S. nr. 861385/13 februarie 1990, eliberat de Secția 6 Poliție București,
Puscas Marioara, domiciliata în municipiul Alba Iulia, județul Alba, Str. Vânătorilor nr. 26, bl. VI2, ap. 10, identificata cu B.I. seria D.B. nr. 396383/9 februarie 1987, prelungit la data de 17 iunie 1997, eliberat de Poliția Municipiului Alba Iulia,
Dumitrescu Razvan, domiciliat în municipiul București, sos. Ștefan cel Mare nr. 234, bl. 77, sc. C, et. 8, ap. 108, sectorul 2, identificat cu C.I. seria D.P. nr. 024948/13 aprilie 1999, eliberata de I.G.P - D.E.P.,
Nicolae Radu, domiciliat în municipiul București, Str. Becatei nr. 29, bl. VN9, ap. 37, sectorul 3, identificat cu B.I. seria G.R. nr. 072459/11 octombrie 1994, eliberat de Secția 13 Poliție București,
Vamesu Ancuta, domiciliata în municipiul București, sos. Ștefan cel Mare nr. 240, bl. 59A, sc. 5, ap. 156, sectorul 2, identificata cu pasaportul nr. 04690575/9 ianuarie 2001, eliberat de autoritățile române,
Sandu Andreea, domiciliata în municipiul București, str. Turnu Magurele nr. 13, bl. S2, sc. 1, ap. 79, sectorul 4, identificata cu C.I. seria R.T. nr. 152034/4 aprilie 2001, eliberata de Secția 15 Poliție București,
Rotaru Eugenia, domiciliata în municipiul București, str. Pazon Marin nr. 3, bl. G14, ap. 43, sectorul 3, identificata cu B.I. seria G.A. nr. 756242/10 septembrie 1991, eliberat de Secția 13 Poliție București,
care, după citirea actului, au consimțit la autentificarea lui și au semnat toate exemplarele.
În temeiul art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995,
se declara autentic prezentul înscris.
Taxa de 130.000 lei s-a achitat cu chitanța nr. 6084793/2001, eliberata de biroul notarial.
S-a încasat onorariul de 700.000 lei, achitat cu chitanța nr. 3.981/2001, eliberata de biroul notarial.
S-a aplicat timbru judiciar de 1.500 lei.
S-a cerut autentificarea prezentului înscris:
DECLARAȚIE
Subsemnații:
- Pirvulescu Romulus Cristian, cetățean român, domiciliat în municipiul București, bd. Iancu de Hunedoara nr. 6, bl. H4, ap. 7, sectorul 1, cod numeric personal 1650109293114, în calitate de alegator;
- Hossu Bogdan Iuliu, cetățean român, domiciliat în municipiul București, bd. Ghencea nr. 36, bl. C64, sc. A, et. 3, ap. 9, sectorul 6, cod numeric personal 1530428400485, în calitate de alegator;
- Manoleli Gabriel-Dan, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Moldovita nr. 8, bl. EM5, sc. C, et. 2, ap. 47, sectorul 4, cod numeric personal 1421003400220, în calitate de alegator;
- Sorescu Adrian, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Bucovina nr. 3, bl. G1, sc. 3, et. 2, ap. 50, sectorul 3, cod numeric personal 1640530400102, în calitate de alegator;
- Cornescu Sergiu, cetățean român, domiciliat în satul Telesti, comuna Telesti, județul Gorj, cod numeric personal 1680212182844, în calitate de alegator;
- Ciobanu Florin, cetățean român, domiciliat în orașul Titu, județul Dambovita, str. I.C. Vissarion, bl. BAIA, sc. A, et. 3, ap. 6, cod numeric personal 1790413154201, în calitate de alegator;
- Dumitrescu Mihai, cetățean român, domiciliat în municipiul București, bd. Dacia nr. 86, sectorul 2, cod numeric personal 1400310400440, în calitate de alegator;
- Puscas Marioara, cetățean român, domiciliata în municipiul Alba Iulia, județul Alba, Str. Vânătorilor nr. 26, bl. VI2, ap. 10, cod numeric personal 2530315011122, în calitate de alegator;
- Dumitrescu Razvan, cetățean român, domiciliat în municipiul București, sos. Ștefan cel Mare nr. 234, bl. 77, sc. C, et. 8, ap. 108, sectorul 2, cod numeric personal 1650530400071, în calitate alegator;
- Nicolae Radu, cetățean român, domiciliat în municipiul București, Str. Becatei nr. 29, bl. VN9, ap. 37, sectorul 3, cod numeric personal 1801207450099, în calitate de alegator;
- Vamesu Ancuta, cetățean român, domiciliata în municipiul București, sos. Ștefan cel Mare nr. 240, bl. 59A, sc. 5, ap. 156, sectorul 2, cod numeric personal 2650819100023, în calitate de alegator;
- Sandu Andreea, cetățean român, domiciliata în municipiul București, str. Turnu Magurele nr. 13, bl. S2, sc. 1, ap. 79, sectorul 4, cod numeric personal 277032984212;
- Rotaru Eugenia, cetățean român, domiciliata în municipiul București, str. Pazon Marin nr. 3, bl. G14, ap. 43, sectorul 3, cod numeric personal 2770905434511,
cunoscând sancțiunile prevăzute de art. 292 din Codul penal pentru declarațiile neadevărate, pe proprie răspundere, declaram următoarele:
Am convenit ca, în temeiul
privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, sa constituim Comitetul de inițiativa legislativă, în scopul promovării unui proiect de lege privind Codul electoral.
Menționăm ca suntem cetățeni cu drept de vot și nu incalcam prevederile
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 189/1999
privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni.
Dăm prezenta declarație pentru a fi depusa la autoritățile competente.
Redactat și editat la sediul biroului notarului public Violeta Simona Petculescu, astăzi - data autentificării - în șase exemplare.
Declaranti:
- Pirvulescu Romulus Cristian
- Hossu Bogdan Iuliu
- Manoli Gabriel Dan
- Sorescu Adrian
- Cornescu Sergiu
- Ciobanu Florin
- Dumitrescu Mihai
- Puscas Marioara
- Dumitrescu Razvan
- Nicolae Radu
- Vamesu Ancuta
- Sandu Andreea
- Rotaru Eugenia.
ROMÂNIA
Biroul Notarului Public Violeta Simona Petculescu
București, str. George Enescu nr. 31, ap. 6, sectorul 1
Telefon/fax: 650.63.50; 650.63.70; e-mail: notarsp@xnet.ro
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 2.083
11 septembrie 2001
În fața mea, Violeta Simona Petculescu, notar public, la sediul biroului s-au prezentat:
Pirvulescu Romulus-Cristian, domiciliat în municipiul București, bd. Iancu de Hunedoara nr. 6, bl. H4, ap. 7, sectorul 1, identificat cu C.I. seria R.T. nr. 155859/17 aprilie 2001, eliberata de Secția 1 Poliție București,
Hossu Bogdan-Iuliu, domiciliat în municipiul București, bd. Ghencea nr. 36, bl. C64, sc. A, et. 3, ap. 9, sectorul 6, identificat cu B.I. seria G.N. nr. 808879/27 iunie 1994, eliberat de Secția 22 Poliție București,
Manoleli Gabriel-Dan, domiciliat în municipiul București, str. Moldovita nr. 8, bl. EM5, sc. C, et. 2, ap. 47, sectorul 4, identificat cu pasaportul nr. 006803/26 octombrie 1995, eliberat de autoritățile române,
Sorescu Adrian, domiciliat în municipiul București, str. Bucovina nr. 3, bl. G1, sc. 3, et. 2, ap. 50, sectorul 3, identificat cu C.I. seria R.D. nr. 031829/19 iunie 1998, eliberata de Secția 12 Poliție București,
Cornescu Sergiu, domiciliat în satul Telesti, comuna Telesti, județul Gorj, identificat cu C.I. seria G.Z. nr. 013604/15 septembrie 1999, eliberata de Poliția Targu Jiu,
Ciobanu Florin, domiciliat în orașul Titu, județul Dambovita, str. I.C. Vissarion, bl. BAIA, sc. A, et. 3, ap. 6, identificat cu legitimatia de student nr. 050348, eliberata de Ministerul Educației Naționale - Facultatea de Limbi Străine București,
Dumitrescu Mihai-Ioan, domiciliat în municipiul București, bd. Dacia nr. 86, sectorul 2, identificat cu B.I. seria D.S. nr. 861385/13 februarie 1990, eliberat de Secția 6 Poliție București,
Puscas Marioara, domiciliata în municipiul Alba Iulia, județul Alba, Str. Vânătorilor nr. 26, bl. VI2, ap. 10, identificata cu B.I. seria D.B. nr. 396383/9 februarie 1987, prelungit la data de 17 iunie 1997, eliberat de Poliția Municipiului Alba Iulia,
Dumitrescu Razvan, domiciliat în municipiul București, sos. Ștefan cel Mare nr. 234, bl. 77, sc. C, et. 8, ap. 108, sectorul 2, identificat cu C.I. seria D.P. nr. 024948/13 aprilie 1999, eliberata de I.G.P - D.E.P.,
Nicolae Radu, domiciliat în municipiul București, Str. Becatei nr. 29, bl. VN9, ap. 37, sectorul 3, identificat cu B.I. seria G.R. nr. 072459/11 octombrie 1994, eliberat de Secția 13 Poliție București,
Vamesu Ancuta, domiciliata în Municipiul București, sos. Ștefan cel Mare nr. 240, bl. 59A, sc. 5, ap. 156, sectorul 2, identificata cu pasaportul nr. 04690575/9 ianuarie 2001, eliberat de autoritățile române,
Sandu Andreea, domiciliata în municipiul București, str. Turnu Magurele nr. 13, bl. S2, sc. 1, ap. 79, sectorul 4, identificata cu C.I. seria R.T. nr. 152034/4 aprilie 2001, eliberata de Secția 15 Poliție București,
Rotaru Eugenia, domiciliata în municipiul București, str. Pazon Marin nr. 3, bl. G14, ap. 43, sectorul 3, identificata cu B.I. seria G.A. nr. 756242/10 septembrie 1991, eliberat de Secția 13 Poliție București,
care, după citirea actului, au consimțit la autentificarea lui și au semnat toate exemplarele.
În temeiul art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995,
se declara autentic prezentul înscris.
Taxa de 39.000 lei s-a achitat cu chitanța nr. 6084792/2001, eliberata de biroul notarial.
S-a încasat onorariul de 500.000 lei, achitat cu chitanța nr. 3.981/2001, eliberata de biroul notarial.
S-a aplicat timbru judiciar de 1.500 lei.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.