Decizia nr. 410/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 1 și 2 ale articolului unic din Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 276/2009 7 iulie 2009 (prevederi anume) privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea și co…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Marieta Safta - prim-magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic din
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2008
pentru modificarea și completarea
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Ioan Mocean în Dosarul nr. 11.984/211/2009 al Tribunalului Comercial Cluj.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 10 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 11.984/211/2009, Tribunalul Comercial Cluj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic din
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2008
pentru modificarea și completarea
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Ioan Mocean.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin modificarea adusă
de normele criticate s-a ajuns la o limitare evidentă a accesului liber la justiție, acesta devenind doar un drept teoretic. Din cauza taxelor stabilite de stat într-un cuantum exagerat în sarcina justițiabilului, practic, persoana interesată nu se mai poate adresa instanței de judecată. Se arată în acest sens că noua lege a taxelor de timbru nu are suport în realitatea economică concretă, în condițiile în care populația țării a sărăcit și majoritatea familiilor trăiește la nivelul minim pe economie. Se susține, cu referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, că un cuantum foarte mare al taxei raportat la veniturile reclamantului duce la o imposibilitate efectivă de exercitare a dreptului de a se judeca. Scutirea sau eșalonarea plății taxelor judiciare de timbru nu constituie un remediu efectiv pentru garantarea accesului la justiție, aceasta fiind o măsură lăsată la liberul arbitru al instanțelor de judecată, fără a fi de fapt o pârghie procedurală obligatorie care să contracareze limitarea creată de nivelul exorbitant al taxelor de timbru. Se conchide în sensul că aceste considerente referitoare la pct. 1 al articolului unic al
"se aplică în integralitate și prevederilor art. unic pct. 2 din legea menționată, deoarece, în viziunea acestei norme, pct. 2 este o anexă anatomică a pct. 1".
Tribunalul Comercial Cluj consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată întrucât normele criticate transpun în planul legislației fiscale dispozițiile
Deciziei nr. 32 din 9 iunie 2008
a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a) și b) și art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
În ceea ce privește obiectul excepției de neconstituționalitate, se constată că deși potrivit încheierii de sesizare acesta îl constituie articolul unic din
în realitate criticile formulate privesc numai dispozițiile pct. 1 și 2 ale articolului unic din
Legea nr. 276/2009 , menționate în mod expres și în concluziile scrise depuse la dosar de autorul excepției. Astfel fiind, potrivit jurisprudenței sale, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 1 și 2 ale articolului unic din
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2008
pentru modificarea și completarea
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009, având următorul cuprins:
"1. La articolul I, înaintea punctului 1 se introduce un nou punct, cu următorul cuprins:
«La articolul 2, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:
a) până la valoarea de 50 lei - 6 lei;
b) între 51 lei și 500 lei - 6 lei + 10% pentru ce depășește 50 lei;
c) între 501 lei și 5.000 lei - 51 lei + 8% pentru ce depășește 500 lei;
d) între 5.001 lei și 25.000 lei - 411 lei + 6% pentru ce depășește 5.000 lei;
e) între 25.001 lei și 50.000 lei - 1.611 lei + 4% pentru ce depășește 25.000 lei;
f) între 50.001 lei și 250.000 lei - 2.611 lei + 2% pentru ce depășește 50.000 lei;
g) peste 250.000 lei - 6.611 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei."»
2. La articolul I punctul 1, alineatul (11) al articolului 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
«1^1) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și cererilor privind declararea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum și cererilor privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial; cererea privind repunerea părților în situația anterioară este scutită de taxa de timbru dacă este accesorie cererii privind declararea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial.»"
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 56 referitor la contribuții financiare și ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea pentru toți a justiției, cu raportare la art. 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil și interzicerea discriminării.
Examinând excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a pronunțat în mai multe rânduri asupra constituționalității acelorași prevederi legale, sub aspectul unor critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză.
În acest sens sunt, de exemplu,
Decizia nr. 1.587 din 19 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 28 ianuarie 2010,
Decizia nr. 808 din 19 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009,
Decizia nr. 640 din 28 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 11 iunie 2009, și
Decizia nr. 40 din 13 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 27 februarie 2009. Prin aceste decizii, Curtea a reținut că accesul liber la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este aceea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii.
Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție.
Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) este justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. De asemenea, la finalul procesului judiciar sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretenții sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestațiile efectuate, în condițiile legii, de organele de justiție. Din cele de mai sus rezultă că nu sunt încălcate nici prevederile art. 24 din Constituție.
De asemenea, Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că, în cazul drepturilor patrimoniale și al actelor juridice patrimoniale, acțiunile în constatare sau cererile în anulare, rezoluțiune sau reziliere au caracterul unei acțiuni în realizarea dreptului, întrucât tind la readucerea în patrimoniul reclamantului a unui bun evaluabil în bani. Or, apare ca fiind pe deplin justificată soluția adoptată de legiuitor în cuprinsul dispozițiilor
art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997
(astfel cum au fost modificate prin dispozițiile criticate în prezenta cauză) în materia timbrării unor astfel de acțiuni cu o taxă calculată în funcție de valoarea bunului, tocmai în scopul instituirii unui tratament juridic identic cu cel aplicabil acțiunilor sau cererilor evaluabile în bani, reglementat de prevederile art. 2 alin. (1). Așa fiind, pentru acțiunile reglementate în ipoteza normei juridice criticate, indiferent dacă se solicită sau nu, distinct, repunerea părților în situația anterioară, taxarea acțiunii se va face la valoarea bunului, în vreme ce taxa cu valoare fixă urmează a fi datorată numai în cazul acțiunilor care au ca obiect drepturi, respectiv acte juridice nepatrimoniale.
Întrucât în cauza de față nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 1 și 2 ale articolului unic din
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2008
pentru modificarea și completarea
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Ioan Mocean în Dosarul nr. 11.984/211/2009 al Tribunalului Comercial Cluj.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 aprilie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Prim-magistrat-asistent, Marieta Safta ________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.