Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 594/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. 1 raportat la art. 76 alin. 1, art. 173 alin. 1, art. 250, art. 252 și art. 257 din Codul de procedură penală

prezumat în vigoare

Data actului
5 mai 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 507 din 18 iulie 2011
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 12.297 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. 1 raportat la art. 76, art. 173 alin. 1, art. 250, art. 252 și art. 257 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Viva Construct" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 236/272/2008 al Tribunalului Hunedoara - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 31 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 236/272/2008, Tribunalul Hunedoara - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. 1 raportat la art. 76, art. 173 alin. 1, art. 250, art. 252 și art. 257 din Codul de procedură penală.

Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Viva Construct" - S.R.L. din Deva cu ocazia soluționării unei cauze penale în care autorul excepției are calitatea de parte responsabilă civilmente.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate încalcă egalitatea în fața legii și a autorităților publice, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, întrucât posibilitatea introducerii în procesul penal a persoanei responsabile civilmente și în faza de judecată, până la citirea actului de sesizare, anihilează drepturile recunoscute de lege acestei părți pentru faza de urmărire penală, și anume dreptul de a fi audiată, de a asista la efectuarea actelor de urmărire penală, de a formula cereri și de a depune memorii. Apare, astfel, un conflict între posibilitatea introducerii în cauză a părții responsabile civilmente după sesizarea instanței și obligația organului de urmărire penală de a chema această parte pentru a fi ascultată. Mai arată că procedura prezentării materialului de urmărire penală este destinată doar învinuitului sau inculpatului, deși partea responsabilă civilmente are interesul de a-și formula o apărare complementară cu cea a învinuitului sau inculpatului pe tot parcursul procesului penal, inclusiv în faza de urmărire penală.

Tribunalul Hunedoara - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispozițiilor din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autorul excepției.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 alin. 1 raportat la art. 76, art. 173 alin. 1, art. 250, art. 252 și art. 257 din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autorului excepției depuse în motivarea criticii, reiese însă că, în ceea ce privește dispozițiile art. 76 din Codul de procedură penală, critica de neconstituționalitate vizează doar prevederile alin. 1 al acestui text de lege. Prin urmare, Curtea se va pronunța asupra dispozițiilor art. 16 alin. 1 raportat la art. 76 alin. 1, art. 173 alin. 1, art. 250, art. 252 și art. 257 din Codul de procedură penală. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 16 alin. 1: "Introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau din oficiu, fie în cursul urmăririi penale, fie în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare.";

- Art. 76 alin. 1: "Organul de urmărire penală sau instanța de judecată are obligația să cheme, spre a fi ascultate, persoana care a suferit o vătămare prin infracțiune, precum și persoana civilmente responsabilă.";

- Art. 173 alin. 1 (prin Decizia nr. 1.086 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 18 decembrie 2007, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 173 alin. 1 din Codul de procedură penală și a stabilit că sintagma "care implică audierea sau prezența părții căreia îi asigură apărarea" este neconstituțională, fiind contrară dispozițiilor art. 24 din Legea fundamentală referitoare la dreptul la apărare): "Apărătorul părții vătămate, al părții civile și al părții responsabile civilmente are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală care implică audierea sau prezența părții căreia îi asigură apărarea și poate formula cereri și depune memorii.";

- Art. 250: "După punerea în mișcare a acțiunii penale, dacă au fost efectuate toate actele de urmărire necesare, organul de cercetare penală cheamă pe inculpat în fața sa și:

a) îi pune în vedere că are dreptul de a lua cunoștință de materialul de urmărire penală, arătându-i și încadrarea juridică a faptei săvârșite;

b) îi asigură posibilitatea de a lua de îndată cunoștință de material. Dacă inculpatul nu poate să citească, organul de cercetare penală îi citește materialul;

c) îl întreabă, după ce a luat cunoștință de materialul de urmărire penală, dacă are de formulat cereri noi sau dacă voiește să facă declarații suplimentare.";

- Art. 252: "Dacă inculpatul a formulat cereri noi în legătură cu urmărirea penală, organul de cercetare penală le examinează de îndată și dispune prin ordonanță admiterea sau respingerea lor.

Organul de cercetare dispune prin aceeași ordonanță completarea cercetării penale, atunci când din declarațiile suplimentare sau din răspunsurile inculpatului rezultă necesitatea completării.";

- Art. 257: "Procurorul, primind dosarul, îl cheamă pe învinuit și îi prezintă materialul de urmărire penală potrivit dispozițiilor art. 250 și următoarele, care se aplică în mod corespunzător."

În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției, precum și a prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași dispoziții din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate și în prezenta cauză și față de critici similare. Astfel, prin

Decizia nr. 341 din 10 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2011, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, reținând că instituirea unui termen până la care, la cerere sau din oficiu, poate fi introdusă în procesul penal partea responsabilă civilmente, și anume până la citirea actului de sesizare, nu este de natură să aducă atingere dreptului la un proces echitabil, deoarece nimic nu oprește pe cel interesat să solicite introducerea în cauză încă din faza de urmărire penală.

Cu același prilej, Curtea a mai constatat că partea responsabilă civilmente răspunde, potrivit art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală, pentru pagubele provocate prin fapta învinuitului sau inculpatului. Contrar susținerilor autorului excepției, introducerea acesteia în proces până la citirea actului de sesizare nu echivalează cu afectarea posibilității sale de a se apăra și de a beneficia de toate garanțiile dreptului la un proces echitabil. Astfel, în temeiul art. 320 din Codul de procedură penală, partea responsabilă civilmente poate formula excepții, cereri sau poate propune efectuarea de probe noi, așadar își poate exercita fără nicio îngrădire dreptul la apărare. De asemenea, potrivit art. 16 alin. 3 din Codul de procedură penală, partea responsabilă civilmente are, în ce privește acțiunea civilă, toate drepturile pe care legea le prevede pentru învinuit sau inculpat și, nu în ultimul rând, poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanță, luând procedura din stadiul în care se afla în momentul intervenției.

De asemenea, Curtea a mai reținut că dispozițiile art. 250, art. 252 și art. 257 din Codul de procedură penală privesc procedura prezentării materialului de urmărire penală, procedură care îl vizează în exclusivitate pe inculpat. Faptul că organul de cercetare penală nu are nicio obligație de a proceda în consecință și cu privire la partea responsabilă civilmente nu echivalează cu o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci cu o încercare de a transforma Curtea Constituțională în legiuitor, situație care, potrivit art. 61 din Constituție și

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu poate fi admisă.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de Curte prin decizia mai sus menționată, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Nu poate fi reținută nici contradicția dintre dispozițiile art. 16 alin. 1 din Codul de procedură penală și prevederile art. 76 alin. 1 și art. 173 alin. 1 din același Cod, invocată de autorul excepției, întrucât examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziții din Constituție sau din actele internaționale la care România este parte, iar nu compararea mai multor prevederi de lege între ele și nici coroborarea lor sau posibilele contradicții din cadrul legislației interne.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. 1 raportat la art. 76 alin. 1, art. 173 alin. 1, art. 250, art. 252 și art. 257 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Viva Construct" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 236/272/2008 al Tribunalului Hunedoara - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 mai 2011.

PREȘEDINTELE
CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.