Decizia nr. 539/2011

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 94 alin. (1) lit. m) raportat la

art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Liana Răcăreanu în Dosarul nr. 13.998/63/2008 al Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 3.204D/2010 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent învederează Curții că autorul excepției a transmis la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.

Având cuvântul cu privire la cererea de amânare, reprezentantul Ministerului Public se opune admiterii acesteia, considerând că nu este temeinic justificată, ținând seamă de intervalul de timp suficient de lung scurs de la momentul ridicării excepției de neconstituționalitate în fața Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal până la termenul stabilit de Curtea Constituțională pentru soluționarea acesteia.

Deliberând, Curtea respinge cererea, apreciind că nu este îndeplinită cerința motivării temeinice a lipsei de apărare prevăzute de art. 156 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 3.205D/2010 și nr. 3.206D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, ridicată de Lenuța Corneanu și Doinița Văduva în dosarele nr. 14.005/63/2008 și, respectiv, nr. 13.983/63/2008 ale Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent învederează Curții că și autorii excepției ridicate în dosarele menționate au transmis cereri similare, prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării de apărători.

Reprezentantul Ministerului Public se opune admiterii cererilor de amânare, pentru aceleași considerente ca în cazul cererii formulate în Dosarul nr. 3.204D/2010.

Deliberând, Curtea respinge cererile, apreciind că nu îndeplinesc cerința motivării temeinice a lipsei de apărare prevăzute de art. 156 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect a celor trei cauze, pune în discuție problema conexării lor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 3.205D/2010 și nr. 3.206D/2010 la Dosarul nr. 3.204D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, invocând jurisprudența în domeniu a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 3 mai 2010, pronunțate în dosarele nr. 13.998/63/2008, nr. 14.005/63/2008 și nr. 13.983/63/2008, Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 94 alin. (1) lit. m) raportat la

art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Liana Răcăreanu, Lenuța Corneanu și, respectiv, Doinița Văduva în cauze de contencios administrativ având ca obiect anularea unor acte administrative.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textele de lege ce formează obiectul acesteia încalcă principiul egalității în drepturi și prezumția de nevinovăție, care, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, nu vizează în mod strict procesul penal, ci se aplică chiar și în materia sancțiunilor administrative. Totodată, autorii consideră că dispozițiile de lege criticate contravin dreptului la un nivel de trai decent, întrucât ignoră prevederile art. 24 pct. 1, 2 și 3 din Statutul funcționarilor publici ai Comunității Europene, care prevăd că suspendarea din funcție pe motivul săvârșirii unor infracțiuni de drept comun se dispune doar în mod condiționat de asigurarea unor măsuri compensatorii salariale minime pe perioada suspendării.

Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, fără să își exprime opinia asupra acesteia.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 94 alin. (1) lit. m) raportate la

art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, care au următorul cuprins:

- Art. 94 alin. (1) lit. m): "(1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcționarul public se află în una din următoarele situații: (...)

m) în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h).";

- Art. 54 lit. h): " Poate ocupa o funcție publică persoana care îndeplinește următoarele condiții: (...)

h) nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor și a obligațiilor și la art. 16 alin. (1) și (2) care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. Se invocă, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care instituie prezumția de nevinovăție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin prisma unor critici similare și prin raportare la aceleași norme constituționale și convenționale. Astfel, prin mai multe decizii, dintre care pot fi menționate, cu titlu de exemplu,

Decizia nr. 1.154 din 28 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 22 octombrie 2010,

Decizia nr. 1.574 din 7 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2011, sau

Decizia nr. 1.597 din 9 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 10 februarie 2011, instanța de contencios constituțional a reținut că sancțiunea administrativă a suspendării funcționarului public din funcția publică pe care acesta o deține, în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată a acestuia, are ca finalitate protejarea autorității sau a instituției publice față de pericolul continuării activității ilicite și al extinderii consecințelor periculoase ale faptei penale săvârșite de către funcționarul public. Ținând cont de natura administrativă a acestei măsuri, nu sunt incidente prevederile constituționale și convenționale care instituie prezumția de nevinovăție, care va trebui însă respectată pe tot parcursul desfășurării întregului proces penal pornit împotriva respectivului funcționar public, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. În plus, măsura suspendării din funcție se aplică tuturor funcționarilor publici aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale.

De asemenea, Curtea a observat că stabilirea compatibilității prevederilor din legislația națională cu cele cuprinse în acte emise de instituțiile Uniunii Europene nu poate fi realizată de instanța de contencios constituțional, ci revine, în cadrul operațiunii de interpretare și aplicare a legii, judecătorului învestit cu soluționarea litigiului în cursul soluționării căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își mențin valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 94 alin. (1) lit. m) raportat la

art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Liana Răcăreanu, Lenuța Corneanu și Doinița Văduva în dosarele nr. 13.998/63/2008, nr. 14.005/63/2008 și, respectiv, nr. 13.983/63/2008 ale Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 aprilie 2011.