Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 671/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
31 mai 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 520 din 25 iulie 2011
Citat de
1 act
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 7.353 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Irina Otilia Anastase în Dosarul nr. 11.238/301/2009 al Judecătoriei Sectorului 3 București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.638D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că autorul excepției vizează modificarea normelor criticate. Or, critica cu un atare obiect excedează competenței Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 2 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 11.238/301/2009, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Irina Otilia Anastase într-o cauză având ca obiect partajarea unor bunuri comune.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că dispozițiile legale criticate contravin dreptului de proprietate al coproprietarului unui imobil și încalcă dreptul la viață privată al persoanei puse în situația de a-și pierde proprietatea în favoarea creditorilor personali ai soțului. Autorul excepției consideră necesară modificarea textului de lege criticat, în sensul excluderii de la urmărirea silită a bunului imobil care reprezintă domiciliul conjugal al soților.

Judecătoria Sectorului 3 București apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, împărțeala pe care o instituie articolul incriminat reprezentând o măsură de protecție a dreptului celuilalt coproprietar, care nu are calitatea de debitor față de creditorul urmăritor.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției, așa cum rezultă din susținerile autorului excepției și din încheierea de sesizare a Curții Constituționale, îl reprezintă doar prevederile art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: "Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărțeala acestora."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20 alin. (2) - Tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 alin. (3) - Dreptul la un proces echitabil. De asemenea, sunt considerate a fi încălcate și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil și cele ale Protocolului nr. 1 la Convenție, referitoare la dreptul de proprietate.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra dispozițiilor art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă s-a pronunțat prin

Decizia nr. 921 din 18 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 21 noiembrie 2007. Cu acel prilej, Curtea a reținut că, departe de a contraveni prevederilor art. 44 din Constituție și celor ale Protocolului nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ce au ca obiect garantarea dreptului de proprietate, reglementarea legală dedusă controlului le dă expresie, întrucât împărțeala pe care o instituie, ca o condiție prealabilă imperativă a realizării creanței față de debitorul coproprietar, constituie o măsură de protecție a dreptului celuilalt coproprietar, care nu are calitatea de debitor față de creditorul urmăritor.

Posibilitatea recunoscută creditorilor ca, în anumite condiții, expres și limitativ prevăzute de lege, să poată interveni pentru a-și apăra drepturile și interesele legitime, în virtutea principiului că patrimoniul debitorului constituie obiectul dreptului de gaj general al creditorilor chirografari, nu constituie o măsură discriminatorie pozitivă în favoarea lor de natură a impieta asupra dreptului la un proces echitabil, așa cum consideră autorul excepției, ci reprezintă exclusiv o garanție a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime. Prin urmare, referitor la susținerea potrivit căreia art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă aduce atingere art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, întrucât incidența textului criticat este, așa cum s-a arătat, subsecventă întrunirii anumitor condiții, și anume ieșirea din indiviziune, în cadrul unui proces în care toate părțile urmează să beneficieze de garanțiile prevăzute de lege, art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă neinstituind nicio derogare sub acest aspect.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Irina Otilia Anastase în Dosarul nr. 11.238/301/2009 al Judecătoriei Sectorului 3 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 31 mai 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu
_________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.