Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 441/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 alin. 1 și 2, precum și ale art. 404^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
7 aprilie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 520 din 25 iulie 2011
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 10.964 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 alin. 1 și 2, precum și ale art. 404^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Stratonic Sasca în Dosarul nr. 33.606/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 București și care face obiectul Dosarului nr. 279D/2011 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 280D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 alin. 1 și 2, precum și ale art. 404^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Larisa Marcela Părău în Dosarul nr. 33.613/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere identitatea de obiect a excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 280D/2011 la Dosarul nr. 279D/2011.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 280D/2011 la Dosarul nr. 279D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 13 ianuarie, pronunțate în dosarele nr. 33.606/299/2009 și nr. 33.613/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 alin. 1 și 2 și ale art. 404^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost invocată de Stratonic Sasca și de Larisa Marcela Părău în dosare având ca obiect contestații la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia consideră că reglementările criticate sunt neconstituționale, întrucât îngrădesc dreptul la apărare al creditorului. Desființarea actelor de executare silită nu este de natură să determine, în mod automat, restabilirea situației anterioare, cu atât mai mult cu cât premisa esențială a întoarcerii executării silite nu o reprezintă faptul că executarea silită este nelegală, ci că aceasta s-a efectuat fără un drept care să stea la baza executării, respectiv un titlu executoriu legal.

De asemenea, textul de lege criticat permite debitorului să obțină un titlu executoriu împotriva creditorului, fără a recurge la competența de drept comun a instanțelor judecătorești.

Prin faptul că nu se mai recurge la procedura de drept comun în vederea întoarcerii executării silite se restrânge dreptul creditorului de a uza de toate căile de atac, drept prevăzut de art. 129 din Constituția României.

Judecătoria Sectorului 1 București apreciază că excepția este neîntemeiată, arătând că întoarcerea executării nu intervine în mod automat, ci la cererea celui interesat (respectându-se principiul disponibilității ce guvernează procesul civil), aspect expres precizat în cuprinsul art. 404^2 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă. Potrivit alineatului final al art. 404^2 din Codul de procedură civilă, debitorul executat silit poate formula și o acțiune separată, în fața instanțelor de drept comun, în situația în care nu a formulat o cerere de întoarcere a executării silite în fața instanței ce a judecat contestația la executare ori dacă aceasta a rămas nesoluționată. Aceste prevederi procedurale nu contravin principiului egalității cetățenilor în fața legii, fiind aplicabile tuturor celor aflați într-o situație similară, ci doar organizează efectele hotărârii de admitere a contestației la executare.

Având în vedere faptul că executarea silită se efectuează numai în temeiul unui titlu executoriu (potrivit art. 372 din Codul de procedură civilă), prin desființarea acestuia nu numai că încetează executarea, dar dispare fundamentul juridic al tuturor actelor de executare deja realizate, ceea ce impune anularea acestora (quod nullum est, nullum producit effectum). Desființarea titlului executoriu produce efecte retroactive, astfel încât, din punct de vedere juridic, se consideră că dispozițiile sale nu au existat niciodată. În consecință, toate actele de executare care s-au efectuat în temeiul său sunt lovite de nulitate, fiind subsecvente unui act care nu este valabil (potrivit art. 379^1 din Codul de procedură civilă).

Dispoziția de restabilire a situației anterioare se pronunță de o instanță de judecată, în urma analizării acestui capăt de cerere în cadrul procesual al contestației la executare, ce oferă părților implicate garanțiile unui proces echitabil, inclusiv dreptul la apărare ce implică și posibilitatea creditorului de a ataca hotărârea pronunțată în primă instanță. De altfel, dreptul de acces la justiție nu este un drept absolut, statul având dreptul și obligația de a stabili limitele exercitării sale.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 404^1 alin. 1 și 2, precum și art. 404^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:

- Art. 404^1 alin. 1 și 2: "În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.

Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit.";

- Art. 404^2 alin. 1: "În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în fața legii, art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind liberul acces la justiție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, art. 129 alin. (1) privind folosirea căilor de atac.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra constituționalității dispozițiilor legale criticate s-a pronunțat prin mai multe decizii și, răspunzând unor critici asemănătoare, a statuat constant că prevederile respective sunt în acord cu dispozițiile constituționale.

Astfel, prin

Decizia nr. 627 din 28 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 30 iunie 2009, Curtea a statuat că dispozițiile art. 404^1 din Codul de procedură civilă se referă exclusiv la cazurile în care a fost desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită. Desființarea acestor acte putea fi dispusă numai de instanța judecătorească, în urma examinării temeiniciei și legalității lor. La soluționarea cererii de întoarcere a executării, de asemenea, numai instanțele judecătorești sunt competente să stabilească dacă cel care o solicită este sau nu îndreptățit să obțină restituirea bunului ori a valorii luate prin executarea silită. În această privință, art. 404^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede că "Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit". Creditorul are dreptul neîngrădit de a cere în justiție valorificarea creanțelor sale și, la nevoie, executarea silită a acestora, iar debitorul și orice altă persoană interesată au dreptul să conteste, tot în justiție, titlul executoriu și executarea silită însăși.

De asemenea, prin aceeași decizie, Curtea a reținut că procedura contestației la executare asigură garanții suficiente pentru protecția dreptului de proprietate al tuturor părților implicate în proces, prin însuși faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contestației și desființării titlului executoriu sau a însăși executării silite, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare acesteia.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 alin. 1 și 2, precum și ale art. 404^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Stratonic Sasca în Dosarul nr. 33.606/299/2009 al Judecătoriei ClujNapoca, precum și de Larisa Marcela Părău în Dosarul nr. 33.613/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința din data de 7 aprilie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
_________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.