Normele din 26 octombrie 1998

De prevederile

Legii nr. 9/1998

beneficiază cetățenii români, indiferent de domiciliul sau de reședința acestora.

Calitatea de cetățean român trebuie să existe la data intrării în vigoare a legii.

Moștenitorii legali sunt cei definiți astfel de legea civilă.

Moștenitorii care nu poseda certificat de moștenitor pot face dovada vocației de moștenitor cu acte de stare civilă: certificatul de deces al proprietarului, certificatul de naștere și certificatul de căsătorie ale moștenitorului.

Beneficiarii prevederilor

Legii nr. 9/1998

au obligația sa declare, pe propria răspundere, atât bunurile la a căror compensare și despăgubire considera ca au dreptul, cat și dacă au beneficiat sau nu au beneficiat de despăgubiri sau de compensații parțiale, în bani sau în natură.

În cazul în care sunt doi sau mai mulți moștenitori legali, în declarație se vor menționa numele și, eventual, adresa celorlalți moștenitori.

Beneficiarii prevederilor

Legii nr. 9/1998

vor face, de asemenea, declarații cu privire la suprafețele de teren obținute în temeiul

Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare.

Dovada acestora se face cu titlul de proprietate, cu adeverintele însoțite de procesele-verbale de punere în posesie, eliberate de comisiile pentru aplicarea prevederilor

Legii nr. 18/1991 , cu decizia sau cu ordinul prefectului, după caz.

Declarațiile vor menționa și cererile depuse în temeiul

Legii nr. 169/1997

pentru modificarea și completarea

Legii fondului funciar nr. 18/1991 .

Persoanele îndreptățite - proprietarii sau moștenitorii legali ai acestora - beneficiază optional, la cerere, pentru terenurile pe care le-au avut în proprietate în județele Durostor și Caliacra, de compensații, astfel:

a) compensații în bani pentru suprafața de teren avută în proprietate, din care se scade, dacă este cazul, suprafața de teren reconstituita potrivit

Legii nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare, dar nu mai mult decât suprafețele prevăzute în această lege;

b) acțiuni la societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, în județele de domiciliu sau invecinate ale petitionarilor, stabilite de comisia judeteana sau a municipiului București de aplicare a

Legii nr. 9/1998 , luându-se în calcul valoarea în bani, calculată conform criteriilor menționate la lit. a), corelate cu valoarea unei acțiuni stabilită de societatea comercială respectiva.

Cuantumul compensatiei se stabilește în temeiul

art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 9/1998 , respectiv, pentru fiecare hectar de teren, o sumă calculată la valoarea medie a categoriilor de teren, stabilită prin

Hotărârea Guvernului nr. 59/1994

pentru modificarea anexei la

Hotărârea Guvernului nr. 746/1991

privind stabilirea valorii de patrimoniu a terenurilor agricole în vederea aplicării

art. 36 și 38 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , actualizată potrivit coeficientului de inflație existent la data plății compensatiei, raportat la cel stabilit pentru luna martie 1994, astfel cum se prevede la

art. 8 alin. (3) din Legea nr. 9/1998 .

Pentru recoltele de porumb, floarea-soarelui și bumbac, neculese de pe terenurile prevăzute la art. 7, se acordă o sumă calculată ținându-se seama de productiile medii la hectar în anul 1940, stabilite și acceptate de Comisia mixtă de aplicare a Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, după cum urmează:

- pentru porumb - 1.008 kg/ha;

- pentru bumbac - 209 kg/ha;

- pentru floarea-soarelui - 721 kg/ha.

Prețul pe unitatea de produs se calculează potrivit prețului de achiziție al florii-soarelui, porumbului și bumbacului, publicat de Comisia Naționala pentru Statistica pentru anul anterior celui în care se acordă despăgubirile.

Valoarea compensațiilor care se acordă foștilor proprietari și moștenitorilor legali ai acestora pentru imobilele cu destinația de locuinta, inclusiv pentru anexele gospodărești aferente, se determina pe baza prevederilor

Decretului nr. 93/1977

referitor la prețurile de vânzare ale locuințelor din fondul locativ de stat, astfel cum a fost modificat prin

art. III din Decretul nr. 256/1984 , ținându-se seama de: tipul locuinței, suprafața utila, regimul de înălțime, starea tehnica, dotarea, gradul de finisaj, vechimea construcției la data trecerii în proprietatea statului bulgar și alte elemente de construcție care au ridicat gradul de confort și de finisaj al locuințelor.

După depunerea cererilor, în condițiile

Legii nr. 9/1998 , de către persoanele îndreptățite la acordarea de compensații se va proceda la stabilirea valorii locuințelor respective și a anexelor acestora, conform prezentelor norme metodologice, după cum urmează:

a) se determina suprafața utila a locuinței folosindu-se elementele furnizate de solicitanți. În cazul în care aceștia nu au planuri sau suprafețe utile determinate, suprafața utila a locuințelor pentru care urmează a se acordă despăgubiri se stabilește ipotetic în limita suprafețelor minimale înscrise în anexa nr. 1 la

Legea locuinței nr. 114/1996 , republicată;

b) pentru determinarea ipotetica a suprafeței utile a locuințelor pentru care urmează a se acordă despăgubiri, solicitanții vor furniza, prin înscrisurile prevăzute în actualele norme metodologice, date privind mărimea locuinței, respectiv numărul camerelor, al dependintelor și anexelor gospodărești aferente.

De asemenea, se vor furniza date privind caracteristicile tehnico-economice ale acestora, respectiv tipul locuinței, structura și natura materialelor folosite, gradul de dotare și de finisaj, vechimea construcției la data trecerii în proprietatea statului bulgar, precum și alte elemente de construcție care au ridicat gradul de confort și de finisaj al locuințelor;

c) în cazul locuințelor, prin suprafața utila a locuinței se înțelege suprafața tuturor încăperilor care alcătuiesc locuinta. Ea cuprinde camere de zi, dormitoare, băi, bucatarii, încăperile pentru WC și dus, spații de depozitare și de circulație din interiorul locuinței. Nu se cuprind în suprafața utila a locuinței: pragurile golurilor de la uși și ale trecerilor cu deschideri de până la 1 m, nisele de radiatoare, precum și suprafețele ocupate de sobe și cazane de baie (câte 0,50 mp pentru fiecare soba și cazan de baie). În cazul locuințelor duplex, rampa, mai puțin palierele, nu se cuprinde în suprafața utila a locuinței;

d) suprafețele ocupate de dulapuri inzidite, amplasate în interiorul locuinței, se iau în considerare ca suprafețe utile;

e) la suprafața utila se adauga suprafețele logiilor și ale balcoanelor, corectate cu coeficientul 0,35, aplicat la suprafața lor;

f) se vor evidenția separat, având alte prețuri, suprafețele utile ale anexelor apartamentelor situate la subsoluri, demisoluri sau mansarde, ale teraselor, boxelor, garajelor și ale altor dependințe exterioare, precum și lungimea imprejmuirilor etc.;

g) în cazul clădirilor alcătuite din apartamente cu acces din exterior, fără a fi utilizate în comun spații construite din cadrul clădirii, suprafața utila va cuprinde și spațiile de circulație care fac parte din apartamentul care se evalueaza, exclusiv rampa scarilor.

Evaluarea terenurilor aferente locuințelor se face pe baza

Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992

privind stabilirea și evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanțelor și de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

Terenurile aferente locuințelor, respectiv terenul de sub construcție și curtea, se limitează la suprafețele înscrise în

Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, republicată, în funcție de localitate (urbana sau rurală).

Diferența de teren se compensează ca teren agricol, în funcție de gradul de folosință și de fertilitate, în condițiile prevederilor art. 8 din prezentele norme metodologice.

Gradul de finisaj al locuințelor poate fi superior sau inferior, având elementele caracteristice prevăzute în tabelul nr. 5 din anexa nr. 2 la

Decretul nr. 93/1977 .

Încadrarea în gradul de finisaj se face în funcție de elementele caracteristice predominante ale unuia dintre cele doua grade de finisaj, justificandu-se încadrarea facuta, iar gradul de confort se stabilește potrivit suprafeței utile.

În cazul în care în apartamente exista elemente care depășesc caracteristicile gradului de finisaj superior avut în vedere în norme (scări interioare din lemn de esenta de calitate superioară sau placate cu marmura, semineuri decorative, tavane bogat decorate și altele asemenea), la valoarea rezultată din aplicarea prețurilor unitare prevăzute în tabelul nr. 1 la anexa nr. 4 la

Decretul nr. 256/1984

se va adauga valoarea acestor elemente, determinata pe bază de deviz, conform cataloagelor de prețuri RpC populație - seria 1982.

Elementele de arta și ornamentele deosebite (uși furniruite, tâmplărie sculptata sau incrustata, lambriuri, mobila fixa, sculpturi, tapiserii, picturi, fresce, vitralii și altele asemenea) vor fi evaluate separat și vor putea fi compensate potrivit

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 .

Pentru locuintele prevăzute în prezentele norme metodologice, la valoarea de înlocuire se aplică coeficientul de uzura în timp, prevăzut în tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la

Decretul nr. 93/1977 , corespunzător vechimii, grupei din care face parte clădirea și stării tehnice a acesteia.

Grupele de clădiri sunt prevăzute în nota de la tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la

Decretul nr. 93/1977 , iar starea tehnica, în tabelul nr. 6 din anexa nr. 2 la același decret.

Pentru anexele gospodărești, coeficienții de uzura sunt cei prevăzuți în tabelul nr. 8 din anexa nr. 2 la

Decretul nr. 93/1977 .

În cazul apartamentelor realizate, total sau parțial, prin extindere în plan orizontal, la aplicarea coeficienților pentru uzura în timp se va ține seama de vechimea corespunzătoare a părților de clădire.

Pentru spațiile supraetajate se considera ca acestea au o vechime egala cu media duratei consumate a celor două părți ale clădirii, noua și veche.

Prețurile locuințelor și ale anexelor gospodărești, determinate în condițiile prevăzute la articolele precedente, se mențin sau se diferentiaza cu ± 10%, în funcție de amplasarea locuințelor în cadrul localităților.

Dacă nu se face dovada amplasarii în centrul localității urbane, prețurile se mențin fără a se aplică corecția de preț.

În cazurile de despăgubire a foștilor proprietari și a moștenitorilor legali ai acestora, la valorile calculate, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, pentru construcții (apartamente, anexe gospodărești și garaje) se va adauga valoarea terenurilor aferente, stabilită pe baza

Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 , cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanțelor și de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

Criteriile în baza cărora se acordă notele necesare departajarii terenurilor în operațiunea de evaluare vor fi furnizate de solicitanți și vor fi cele existente la data trecerii imobilelor respective în proprietatea statului bulgar.

Valoarea compensațiilor care se acordă foștilor proprietari și moștenitorilor legali ai acestora pentru clădirile și construcțiile cu alta destinație decât cea de locuinta, inclusiv a anexelor gospodărești aferente, se determina pe baza fișelor de indicatori ai valorii de înlocuire pentru reevaluarea clădirilor și construcțiilor din cataloagele elaborate de Comisia centrala pentru inventarierea și reevaluarea fondurilor fixe în anul 1964, ținându-se seama de caracteristicile obiectivului, delimitarea acestuia, unitatea de referința, valoarea de înlocuire și de termenii de corectie.

După depunerea cererilor, în condițiile legii, de către persoanele îndreptățite sa primească despăgubiri, se va proceda la stabilirea valorii clădirilor și a construcțiilor respective, conform prezentelor norme metodologice, după cum urmează:

a) se determina aria desfășurată a clădirilor și construcțiilor, folosindu-se elementele furnizate de solicitanți. În cazul în care aceștia nu au planuri sau arii desfășurate determinate, aria desfășurată a clădirilor și a construcțiilor pentru care urmează a se acordă despăgubiri se stabilește ipotetic;

b) pentru determinarea ipotetica a ariei desfășurate a clădirilor și construcțiilor pentru care urmează a se acordă despăgubiri, solicitanții vor furniza prin înscrisurile prevăzute în actualele norme metodologice date despre mărimea clădirilor și a construcțiilor respective.

De asemenea, se vor furniza date privind caracteristicile tehnico-economice ale acestora, respectiv tipul construcției (structura și natura materialelor folosite), gradul de dotare și de finisaj, vechimea construcției la data trecerii în proprietatea statului bulgar, precum și alte elemente de construcție;

c) prin aria desfășurată (Ad) a clădirii sau construcțiilor se înțelege suprafața orizontala a clădirii, masurata imediat deasupra soclului în cuprinsul perimetrului exterior, iar la clădirile cu mai multe niveluri, este suma ariilor tuturor nivelurilor (etajelor sau caturilor) măsurate la un metru deasupra pardoselii etajului respectiv;

d) podul, subsolurile și planșeele parțiale nu se considera niveluri (etaje).

Suprafața podului nu intră în aria desfășurată;

e) la clădirile în ale căror fise existenta subsolului este indicată la termenii de corectie, suprafața subsolului nu se include în calculul ariei desfășurate a clădirii respective;

f) nu intră în aria desfășurată: copertinele, braurile, cornisele, rampele de încărcare, terasele, golurile mai mari de 4 mp - fiecare în parte -, scarile exterioare de acces, deschise;

g) pentru stabilirea valorii de înlocuire la clădire un element important îl constituie înălțimea acesteia;

h) la clădirile cu un singur nivel (parter) înălțimea se măsoară de la cota fetei superioare a pardoselii până la cota fetei de reazem al acoperișului; în cazul în care înălțimea nu este uniforma pe toată întinderea clădirii, se va considera înălțimea medie ponderată;

i) la clădirile cu mai multe niveluri (etaje) înălțimea unui etaj se măsoară de la cota fetei superioare a pardoselii etajului respectiv până la cota superioară a fetei pardoselii etajului superior;

j) volumul podului nu se ia în considerare la stabilirea volumului total.

Evaluarea terenurilor aferente clădirilor și construcțiilor cu alta destinație decât cea de locuinta se face pe baza

Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 , cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanțelor și de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

Terenurile aferente clădirilor și construcțiilor cu alta destinație decât cea de locuinta, respectiv terenul de sub construcție și curtea, se limitează la suprafețele înscrise în

Legea nr. 50/1991 , republicată, în funcție de localitate (urbana sau rurală).

Diferența de teren se despagubeste ca teren agricol, în funcție de gradul de folosință și de fertilitate, în condițiile prevederilor art. 8 din prezentele norme metodologice.

În județe și în municipiul București se constituie, în cadrul prefecturilor, comisii pentru aplicarea

Legii nr. 9/1998 , în componenta prevăzută la art. 6 din lege, având sediul la prefecturile județelor și la Prefectura Municipiului București, sub președinția prefecților respectivi.

Comisia desemnează un secretar dintre membrii săi, care organizează înregistrarea cererilor, întocmirea dosarelor și pregătește lucrările comisiei.

Componenta nominală a comisiei se aproba de către prefect.

În cazuri justificate, precum și pentru nerespectarea obligațiilor ce le revin, membrii comisiilor pot fi înlocuiți, potrivit procedurii prevăzute la

art. 6 alin. (1) din Legea nr. 9/1998 .

În aplicarea prevederilor

art. 8 alin. (1)-(3) din Legea nr. 9/1998 , plata compensațiilor bănești aprobate cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, se efectuează de către Ministerul Finanțelor prin direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București.

Pe baza hotărârilor definitive ale comisiei centrale sau a hotărârilor judecătorești definitive, în termen de 10 zile de la primirea acestora beneficiarii solicita primăriilor în a căror rază teritorială își au domiciliul plata sumelor aprobate. Solicitarea plății se face pe bază de cerere scrisă, la care se anexează și hotărârea comisiei centrale sau hotărârea judecătorească definitivă.

Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului București dispune virarea, cu ordin de plată, în limita creditelor repartizate cu aceasta destinație, a sumelor necesare plății compensațiilor, în contul 50.02. "Disponibil din fonduri cu destinație specială ale instituțiilor publice de subordonare locală", deschis pe seama primăriei solicitante.

Ordinul de plată întocmit va avea înscrise pe verso numele și prenumele persoanelor beneficiare și sumele de plată.

Fiecare membru al comisiei centrale și al comisiilor județene, respectiv a municipiului București, beneficiază de indemnizație pentru fiecare ședința, calculată în raport cu numărul de ore al fiecărei ședințe, și, respectiv, cu indemnizația bruta stabilită în lei/ora. Indemnizația bruta orara se determina prin aplicarea cotei de 20% asupra salariului de baza brut lunar stabilit pentru funcția de secretar general din ministere, raportată la numărul de ore lucrătoare aferent fiecărei luni.

La nivelul unei luni, indemnizația lunară care se poate acorda fiecărui membru al comisiei nu poate depăși limita prevăzută la

art. 20 din Legea nr. 40/1991

cu privire la salarizarea Președintelui și Guvernului României, precum și a personalului Presedentiei, Guvernului și a celorlalte organe ale puterii executive, republicată, cu modificările ulterioare.

Indemnizațiile pentru membrii comisiei centrale vor fi plătite de Ministerul Finanțelor, iar pentru membrii comisiilor județene și a municipiului București, prin direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene sau a municipiului București, din sumele prevăzute în bugetul Ministerului Finanțelor la cap. "Alte acțiuni", subcapitolul "Despăgubiri civile, precum și cheltuieli judiciare și extrajudiciare derivate din acțiuni în reprezentarea intereselor statului, potrivit dispozițiilor legale".

Membrii comisiilor au dreptul și la decontarea cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o diurna, în condițiile stabilite pentru salariații unităților bugetare, dacă se impun deplasări în alte localități decât cea în care domiciliază, în vederea desfășurării normale a activității comisiei.