Decizia nr. 874/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000

privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, excepție ridicată de Oana Alexandra Cornea în Dosarul nr. 719/235/2008 al Judecătoriei Gherla.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită păstrarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie și respingerea excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 719/235/2008, Judecătoria Gherla a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000

privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală.

Excepția a fost ridicată de Oana Alexandra Cornea într-o cauză având ca obiect stabilirea paternității și în care s-a efectuat un raport de expertiză medico-legală - examen ADN - de către Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici".

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că textul de lege criticat aduce atingere dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece restrânge cadrul de efectuare a expertizelor medico-legale doar la nivelul Institutului Național de Medicină Legală "Mina Minovici" din București, fiind exclusă administrarea acestei probe în alte țări din cadrul Uniunii Europene sau în cadrul altor laboratoare din țară certificate la standardele recomandate de Rețeaua Europeană a Institutelor de Științe Criminalistice. Astfel, dreptul la un proces echitabil include și dreptul de a fi efectuate contraprobe de către persoane imparțiale, or, în speță, prima expertiză a fost efectuată la Institutului Național de Medicină Legală "Mina Minovici," iar efectuarea unei noi expertize se va face la același institut. În această situație, aceiași experți fac atât expertiza, cât și contraexpertiza, ceea ce este de natură să afecteze imparțialitatea lor și să afecteze dreptul autorului la un proces echitabil în ceea ce privește administrarea probelor.

Judecătoria Gherla, contrar prevederilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia cu privire la textul de lege criticat.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale și arată că, potrivit

art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000 , orice ingerință în activitatea medico-legală este interzisă și că încălcarea prevederilor alin. (1) al art. 3 atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000

privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 996 din 10 noiembrie 2005, care au următorul cuprins: "Instituțiile de medicină legală sunt singurele unități sanitare care efectuează, potrivit legii, constatări, expertize, precum și alte lucrări medico-legale."

Se susține că textul de lege criticat aduce atingere dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin

Decizia nr. 146 din 8 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 6 mai 2011, Curtea s-a mai pronunțat asupra unor critici similare celor din prezenta cauză, observând că dispozițiile criticate prevăd exclusivitatea instituțiilor de medicină legală de a efectua constatări, expertize, precum și alte lucrări medico-legale. Această exclusivitate se justifică prin caracterul strict specializat al expertizelor, în principal al expertizelor medico-legale.

Curtea a mai reținut că proba cu expertiză nu are caracter absolut, astfel încât instanța trebuie să aibă în vedere la soluționarea cauzei întregul material probator administrat.

Întrucât în cauza de față nu au fost aduse elemente noi, de natură să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, atât soluția, cât și considerentele acestei decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Cu acest prilej, Curtea mai observă că legiuitorul a stabilit în

art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000

că activitatea de medicină legală este coordonată, sub raport științific și metodologic, de Ministerul Sănătății și de Consiliul superior de medicină legală, cu sediul la Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" din București, și că Ministerul Sănătății asigură controlul și evaluarea activității de medicină legală. Această reglementare se datorează importanței acordate activității de medicină legală și necesității ca aceasta să fie supusă controlului statului prin instituțiile sale.

Cu privire la critica privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, Curtea observă că aceasta este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu aduce atingere acestui principiu.

Astfel, posibilitatea ca același expert să efectueze contraexpertiza solicitată a fost avută în vedere de legiuitor atunci când a statuat prin

art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000

că "în cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege experții medico-legali sunt obligați să depună, în scris, declarație de abținere. În lipsa acesteia experții medico-legali pot fi recuzați, potrivit legii".

Prin urmare, Curtea constată că legiuitorul a pus la dispoziția părții mijloace procedurale prin care să înlăture, în practică, posibilitatea încălcării dreptului la un proces echitabil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000

privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, excepție ridicată de Oana Alexandra Cornea în Dosarul nr. 719/235/2008 al Judecătoriei Gherla.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 iunie 2011.