Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 852/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
23 iunie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 630 din 5 septembrie 2011
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 7.972 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația "Anticorupția" din București în Dosarul nr. 2.650/120/2009 al Tribunalului Brașov - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea Consiliul Județean Dâmbovița, domnul consilier juridic Claudiu Cătălin Toader, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Consiliului Județean Dâmbovița, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 6 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.650/120/2009, Tribunalul Brașov - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost invocată de Asociația "Anticorupția" din București, într-un dosar având ca obiect plângerea formulată împotriva refuzului de comunicare a unor informații de interes public.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât instanța nu este obligată să respecte, în același timp, și prevederile art. 1.169 din Codul civil, administrarea probelor trebuind să fie legată de respectarea principiilor egalității în drepturi și accesului liber la justiție.

Tribunalul Brașov - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, care la data ridicării excepției de neconstituționalitate, aveau următorul conținut: "Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc."

Ulterior sesizării Curții, prevederile art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă au fost modificate prin

art. I pct. 13 din Legea nr. 202/2010

privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, și au în prezent următorul conținut: "Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi și în art. 21 - Accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă au fost modificate prin

Legea nr. 202/2010 . Noul text preia soluția legislativă criticată de autorul excepției, el fiind de imediată aplicare, astfel încât Curtea se va pronunța asupra textului legislativ în noua redactare.

Analizând critica de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale.

Astfel, prin

Decizia nr. 260 din 6 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 19 mai 2008, Curtea a constatat că legiuitorul român a optat pentru instituirea rolului activ al judecătorului în procesul civil, pornind de la premisa că justiția constituie un serviciu public al cărui scop este nu numai soluționarea conflictelor dintre părți, ci și restabilirea ordinii de drept, ceea ce este în deplină concordanță cu prevederile art. 124 din Constituție referitor la înfăptuirea justiției. Pe de altă parte însă, intervenția judecătorului în virtutea rolului său activ este limitată de principiul disponibilității.

Pornind de la aceste considerente, Curtea a constatat că nu poate fi reținută critica privind încălcarea dreptului la apărare al părților, între modalitățile în care rolul activ al judecătorului se poate manifesta înscriindu-se, de exemplu, și încuviințarea probelor după trecerea termenului stabilit de lege, în situația când partea nu a solicitat proba din neștiință sau din cauza lipsei de pregătire. Totodată, consacrarea rolului activ al judecătorului are ca scop asigurarea unui echilibru procesual între părți și respectarea principiului egalității acestora.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, atât soluția pronunțată prin decizia menționată, cât și considerentele acesteia sunt valabile și în prezenta cauză, inclusiv în ceea ce privește art. 16 și art. 21 din Constituție.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația "Anticorupția" din București în Dosarul nr. 2.650/120/2009 al Tribunalului Brașov - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 iunie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.