Decizia nr. 818/2011

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Maria Bratu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Maria Rizescu, Violeta Gheorghe, Ioana Baciu, Cosmina-Mihaela Ionescu și Rodica-Gigia Badea în Dosarul nr. 2.402/330/2010 al Judecătoriei Urziceni.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

a se află în stare de judecată.

Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1.643 din 27 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.420/330/2010, Judecătoria Urziceni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 .

Excepția a fost ridicată de Maria Rizescu, Violeta Gheorghe, Ioana Baciu, Cosmina-Mihaela Ionescu și Rodica-Gigia Badea într-un litigiu de fond funciar.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, "că prevederile de lege criticate, astfel cum sunt formulate, și mai ales folosirea expresă a noțiunii de moștenitori produc o profundă inegalitate între persoanele cu vocație succesorală care înainte de apariția

Legii nr. 18/1991

au renunțat expres la succesiunea defuncților părinți și cei care au acceptat moștenirea în condițiile în care terenurile agricole nu se găseau în circuitul agricol." În urma aplicării de către instanța de judecată a prevederilor

art. 13 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 , autorii excepției nu și-au putut valorifica dreptul succesoral din titlul de proprietate.

Judecătoria Urziceni consideră excepția de neconstituționalitate neîntemeiată. În acest sens, face referire la Decizia nr. XI din 5 februarie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la aplicarea dispozițiilor

art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , prin care s-a stabilit că beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moștenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 din Codul civil, iar nu și cei care au renunțat la moștenire.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând sentința civilă, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl reprezintă

art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, care are în prezent următorul cuprins: "Moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei."

Textele constituționale considerate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată și art. 46 privind dreptul la moștenire.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

Prevederile

art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991

au mai fost supuse controlului de constituționalitate pentru critici similare. Astfel, în

Decizia nr. 1.221 din 20 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2008, și

Decizia nr. 1.136 din 15 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2009, Curtea a reținut că prevederile

Legii nr. 18/1991

au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care la data intrării în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor ce constituie fondul funciar al României. Așadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - fondul funciar al României - și scopul declarat al acesteia - reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat, către foștii proprietari sau moștenitorii acestora, reglementarea condițiilor în care operează aceasta, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului și cu finalitatea reparatorie a legii.

De aceea, dreptul moștenitorilor la reconstituirea dreptului de proprietate este în concordanță cu caracterul reparatoriu al legii, respectându-se astfel dreptul de proprietate din patrimoniul succesoral ce urmează a fi dobândit de moștenitori. În acest sens, cererea depusă la comisia locală de fond funciar reprezintă, potrivit legii, o repunere de drept în termenul de acceptare a moștenirii, termen ce a fost prelungit prin

art. III din titlul VI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

De altfel, Curtea a mai reținut, făcând referire la jurisprudența sa, că problema garantării și ocrotirii proprietății nu poate fi invocată decât după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate în persoana fostului titular.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 46 din Legea fundamentală, Curtea, în jurisprudența sa (de exemplu,

Decizia nr. 155 din 12 octombrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie 1999), a statuat că

Legea nr. 18/1991

nu numai că nu este potrivnică dreptului de moștenire garantat de Constituție, ci, dimpotrivă, creează condițiile necesare pentru ca el să poată fi exercitat, prin aceea că restabilește pentru viitor dreptul de proprietate în patrimoniul succesoral ce urmează a fi dobândit de moștenitori, iar normele prin care legea face efectivă exercitarea dreptului de succesiune sunt toate în favoarea moștenitorilor.

Atât considerentele, cât și soluțiile deciziilor menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudența invocată.

În fine, cu privire la aspectele de fapt invocate de autorii excepției, Curtea constată că acestea sunt de competența instanței judecătorești, fiind probleme de aplicare și interpretare a legii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Maria Rizescu, Violeta Gheorghe, Ioana Baciu, Cosmina-Mihaela Ionescu și Rodica-Gigia Badea în Dosarul nr. 2.402/330/2010 al Judecătoriei Urziceni.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 21 iunie 2011.