Decizia nr. 155/1999
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) și (3), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (5) și ale art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , , cu modificările ulterioare
prezumat în vigoare republicat
Lucian Mihai - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) și (3), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (5) și ale
art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Ioan Jinga, Eugenia Ciurea, Elvira Eleonora Lazar, Ana Saftu, Eugenia Constantin, Maria Pascalau, Viorel Constantin, Iulian Constantin, Nicolae Constantin și Livia-Maria Constantin în Dosarul nr. 1.099/1998 al Tribunalului Brașov.
La apelul nominal răspunde prezent Corneliu-Alexandru Tanco, mandatarul autorilor excepției, constatandu-se lipsa lui Gheorghe Jinga și a Prefecturii Județului Brașov - Comisia judeteana de aplicare a
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, mandatarul autorilor excepției de neconstituționalitate solicita admiterea acesteia, arătând ca prevederile art. 8 alin. (2) și (3), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (5) și ale
art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
încalcă prevederile Constituției, deoarece impun limite ale suprafeței de teren moștenite și condiții temporale ce vin în contradictie cu dreptul de proprietate recunoscut prin înscrierile din cartea funciară, care reprezintă sistemul de publicitate recunoscut oficial în Ardeal.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției, arătând ca motivele invocate în susținerea acesteia privesc fondul cauzei. Arata, de asemenea, ca, în legătură cu constituționalitatea
art. 8 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 127/1996, care își menține valabilitatea, iar cu referire la
art. 9 alin. (1), introdus prin Legea nr. 169/1997 , apreciază ca acest text largeste drepturile foștilor proprietari la 50 ha și, deci, nu contravine art. 41 din Constituție. Se susține ca
art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
nu contravine nici unei dispoziții constituționale, iar excepția privind art. 10 alin. (5) din aceeași lege a rămas fără obiect ca urmare a modificării textului prin
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 10 decembrie 1998, pronunțată în Dosarul nr. 1.099/1998, Tribunalul Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) și (3), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (5) și ale
art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Ioan Jinga, Eugenia Ciurea, Elvira Eleonora Lazar, Ana Saftu, Eugenia Constantin, Maria Pascalau, Viorel Constantin, Iulian Constantin, Nicolae Constantin și Livia-Maria Constantin. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arata ca prevederile art. 8 alin. (2) și (3), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (5) și ale
art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
încalcă dispozițiile constituționale ale art. 42, care consacra garantarea dreptului de moștenire, ale art. 51, care prevede obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, precum și ale art. 16 alin. (1), care proclama egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Critica de neconstituționalitate a textelor menționate se întemeiază, în esenta, pe faptul ca prin dispozițiile respective se impun restrictii moștenitorilor, în sensul restrângerii dreptului acestora la moștenire în cazul în care persoana fizica pe care o moștenesc avea peste 10 ha de teren în proprietate, și se impune termen pentru obținerea moștenirii, deși garantarea dreptului la moștenire prin Constituție este necondiționată. Se mai susține ca textele atacate, impunând condiții temporale, sunt neconstituționale și în contradictie cu conținutul cărții funciare. Se încalcă astfel dreptul de proprietate recunoscut prin înscrierile privitoare la proprietate din cartea funciară, sistem de publicitate recunoscut oficial în Ardeal.
Exprimandu-și opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată, instanța considera ca aceasta este neîntemeiată.
Potrivit
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.
Guvernul, în punctul sau de vedere, opineaza pentru respingerea excepției ca fiind neîntemeiată. În susținerea acestui punct de vedere se arata ca asupra constituționalității
art. 8 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 36 din 25 februarie 1997, constatând ca textul este constituțional, întrucât reglementarea cuprinsă în acest text, ca și în alte texte ale aceleiași legi, "are ca scop constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora sau a altor persoane îndreptățite", iar "persoana interesată nu are calitatea de titulara a dreptului de proprietate în momentul depunerii cererii" și, deci, "nu se pot invoca, în aplicarea prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , garantarea și ocrotirea constituțională a dreptului de proprietate în privinta reclamanților, câtă vreme calitatea lor de proprietari încă nu exista ca atare, urmând să se nasca ulterior, după aplicarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 ". Se mai arata ca, "în mod corespunzător, nu se poate considera ca prevederile
art. 8 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
ar încalcă prevederile art. 42 din Constituție, deoarece dreptul la moștenire asupra terenurilor, la care se referă art. 8, nu are obiect până la reconstituirea, în persoana fostului titular, a dreptului de proprietate asupra terenurilor respective și care urmează a fi dobândite de succesorii acestuia". Cu privire la neconstituționalitatea
art. 10 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
Guvernul apreciază ca "excepția invocată este fără obiect, întrucât prin
(art. I pct. 5) alin. (5) al art. 10 a fost abrogat". Referitor la dispozițiile
art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , astfel cum au fost modificate prin
Legea nr. 169/1997 , și ale art. 12 alin. (2), se afirma ca "acestea nu doar că nu sunt potrivnice dreptului de moștenire garantat de Constituție, ci, dimpotriva, creează condițiile necesare pentru ca acesta să poată fi exercitat. Astfel
art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
da posibilitatea persoanelor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeței de teren de la 10 ha de familie de a cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența dintre aceasta suprafața și cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producție ori care a fost preluată în orice mod de aceasta". Cu referire la
art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , se susține ca textul cuprinde "dispoziții de favoare pentru moștenitori, în sensul că aceia care nu își pot dovedi aceasta calitate sunt socotiți repuși în drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine și sunt considerați acceptanți prin faptul formulării cererii". În concluzie, se apreciază ca "nici unul din textele menționate ale
Legii fondului funciar nr. 18/1991
nu poate fi considerat neconstitutional sub pretext ca ar știrbi, limita ori ar încalcă dreptul de proprietate privată ori dreptul de moștenire".
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:
Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția ridicată.
Articolul 8
alin. (2) și (3), art. 9 alin. (1) și
art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările ulterioare, texte criticate prin excepție ca fiind neconstituționale, prevăd:
- Art. 8 alin. (2) și (3): "De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativa și alte persoane anume stabilite.
Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafețe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana indreptatita, potrivit prezentei legi, și de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil";
- Art. 9 alin. (1): "Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeței de teren de 10 ha de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența dintre aceasta suprafața și cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producție sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeței prevăzute la
art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945
pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localități sau de la autori diferiți";
- Art. 12 alin. (2): "Comisiile comunale, orășenești sau municipale vor funcționa sub îndrumarea unei comisii județene, numita prin ordinul prefectului și condusă de acesta".
Articolul 10
din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , criticat pentru neconstituționalitate numai în ceea ce privește alin. (5), are, în redactarea data în urma republicarii legii, următorul conținut: "(1) Persoanele fizice și persoanele juridice cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, potrivit prezentei legi, precum și persoanele juridice care au în patrimoniu sau în administrare terenuri agricole ori dețin în orice mod asemenea terenuri au obligația de a da secretarului consiliului local o declarație în care vor menționa suprafața de teren agricol atribuită sau, respectiv, deținută efectiv, în una sau mai multe localități, iar pentru persoanele fizice, și de la mai mulți autori.
(2) Persoanele fizice vor face declarația pe propria răspundere, iar persoanele juridice, prin reprezentanții lor".
Curtea retine ca după republicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998,
Legea fondului funciar nr. 18/1991
a fost modificată și completată prin mai multe acte normative, care însă nu privesc și articolele vizate de prezenta excepție de neconstituționalitate.
Autorii excepției de neconstituționalitate susțin ca textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), care stabilesc ca "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", ale art. 42, potrivit căruia "Dreptul la moștenire este garantat", și ale art. 51, care dispune ca "Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie".
Examinând excepția de neconstituționalitate a
art. 8 alin. (2) și (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , care reglementează stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, excepție ce se întemeiază pe susținerea ca sunt incalcate dispozițiile art. 42 din Constituție, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată și urmează să fie respinsă.
Prevederile
art. 8 alin. (2) și (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
nu încalcă dispozițiile constituționale care garantează dreptul de moștenire, prin limitarea suprafețelor de teren care formează obiectul dreptului sau prin prevederea unor termene în care să fie formulate cererile, întrucât calitatea de moștenitor nu poate fi recunoscută decât ca urmare a aplicării legii și numai în limitele stabilite de aceasta. De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat cu privire la dispozițiile
art. 8 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
și prin Decizia nr. 127 din 23 octombrie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 36 din 25 februarie 1997, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 11 martie 1997, statuand ca aceste dispoziții sunt constituționale. Cu acel prilej, referitor la invocarea art. 42 din Constituție, privind garantarea dreptului la moștenire, Curtea a reținut, în esenta, ca "dreptul la moștenire asupra terenurilor la care se referă art. 8 din lege nu are obiect până la reconstituirea, prin aplicarea legii, în persoana fostului titular, a dreptului de proprietate asupra terenurilor respective și care urmează a fi dobândite de succesorii acestuia". Totodată Curtea a reținut ca " Legea nr. 18/1991 , prin art. 8 și prin alte texte, nu numai că nu este potrivnica dreptului de moștenire garantat de Constituție, ci, dimpotriva, creează condițiile necesare pentru ca el să poată fi exercitat, prin aceea ca restabileste pentru viitor dreptul de proprietate în patrimoniul succesoral ce urmează a fi dobândit de moștenitori, iar normele prin care legea face efectivă exercitarea dreptului de succesiune sunt, toate, în favoarea moștenitorilor". Aceste considerente cu privire la constituționalitatea prevederilor
art. 8 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
își mențin valabilitatea, întrucât, astfel cum s-a arătat, acest text a rămas în aceeași redactare și după republicarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 .
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a
art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , potrivit căruia "Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeței de teren de 10 ha de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența dintre aceasta suprafața și cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producție sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeței prevăzute la
art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945
pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localități sau de la autori diferiți", Curtea constata ca, având în vedere dispozițiile art. 42 din Constituție, nici aceasta critica nu poate fi reținută, urmând a fi respinsă. Prin aceasta prevedere legală a fost largita posibilitatea foștilor proprietari și a moștenitorilor acestora de a li se reconstitui dreptul de proprietate până la limita de 50 ha de familie, limita prevăzută prin
art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945
pentru înfăptuirea reformei agrare, și aceasta indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localități sau de la autori diferiți. În aceste condiții, din punct de vedere al controlului de constituționalitate și pentru identitate de ratiune cu situația în care se afla art. 8, textul art. 9 alin. (1) nu poate fi considerat incompatibil cu art. 42 din Constituție privind garantarea dreptului la moștenire, întrucât dreptul la moștenire nu poate fi recunoscut decât ca urmare a aplicării
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. De altfel, acest text legal marcheaza un progres din punctul de vedere al reglementării cu privire la întinderea reparațiilor.
Nici excepția de neconstituționalitate a
art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, nu poate fi admisă, avându-se în vedere dispozițiile art. 42 din Constituție. Textul criticat privește funcționarea comisiilor comunale, orășenești sau municipale sub îndrumarea unei comisii județene, numita prin ordin al prefectului, astfel că nu se poate retine incompatibilitatea acestui text legal cu dispozițiile constituționale menționate.
De asemenea, Curtea constata ca textele art. 8 alin. (2) și (3), art. 9 alin. (1) și
art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, nu încalcă nici dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, care consacra principiul egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât nu conțin prevederi cu caracter discriminatoriu, și nici dispozițiile art. 51 din Constituție, întrucât nu contravin principiului obligativitatii respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.
Referitor la neconstituționalitatea
art. 10 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , Curtea constata ca excepția este fără obiect, întrucât acest text nu conține, în realitate, decât doua alineate, astfel cum rezultă din cuprinsul redactarii legii, astfel cum aceasta a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, în urma modificării și completării sale prin
Legea nr. 169/1997 . Potrivit
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională se pronunța numai asupra excepțiilor privind neconstituționalitatea unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanța în vigoare. De aceea excepția de neconstituționalitate a
art. 10 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
urmează a fi respinsă ca inadmisibila.
În sfârșit, referitor la susținerea autorilor excepției în sensul că
Legea fondului funciar nr. 18/1991
încalcă principiul constitutiv de drepturi reale al înscrierii în cartea funciară, Curtea retine ca aceasta nu reprezintă o problemă de control al constituționalității legii, de competența instanței de contencios constituțional, fiind de resortul instanțelor judiciare să se pronunțe asupra eventualului conflict dintre prevederile legale în vigoare privind cartea funciară și prevederile
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (2) și (3), art. 9 alin. (1) și ale
art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, excepție ridicată de Ioan Jinga, Eugenia Ciurea, Elvira Eleonora Lazar, Ana Saftu, Eugenia Constantin, Maria Pascalau, Viorel Constantin, Iulian Constantin, Nicolae Constantin și Livia-Maria Constantin în Dosarul nr. 1.099/1998 al Tribunalului Brașov.
2. Respinge ca fiind inadmisibila excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 10 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, excepție ridicată de aceiași autori în cadrul aceluiași dosar.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 octombrie 1999.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.